Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Ianuarie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        
Cautare
 
„Judetele Harghita si Covasna au ajuns o Insula a Serpilor in centrul Romaniei”PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :672
Monday, 23 January 2006
Una dintre problemele de stat ramase in suspensie la sfarsitul anului trecut este Legea statutului minoritatilor nationale.

Spre lauda lor, o parte dintre politicienii romani aflati la putere, in special deputatii si senatorii Partidului Democrat, au realizat, in al 12-lea ceas, ca adoptarea acestei legi, in forma propusa de UDMR, ar insemna un act de tradare a cauzei nationale, conducand la eliminarea Aliantei DA de pe esichierul politic la alegerile viitoare. In ciuda declaratiilor scandaloase ale unor bonjuristi de ocazie din guvern, potrivit carora „Legea este buna”, iar integrarea Romaniei in UE ar depinde de „adoptarea ei imediata”, Alianta a hotarat sa amane discutarea acesteia pana in februarie. Atunci vor fi introduse, printre altele, amendamentele Comisiei de la Venetia, amendamente respinse de UDMR, tocmai pentru ca ar face din lege un act normativ la standarde europene, si nu emanatia unei obsesii nationalist-extremiste, cum rezulta din proiect si cum se doreste in cercurile iredentiste de la Budapesta.
 Nu intamplator, primul interviu dedicat acestei probleme ne-a fost acordat de Preasfintitul Ioan Selejan, episcopul Covasnei si Harghitei, omul de care se leaga renasterea ortodoxiei in cele doua judete si care cunoaste de la fata locului situatia romanilor „minoritari” in propria lor tara. Intr-un alt interviu, acordat ziarului „Adevarul de Cluj”, Preasfintia sa spunea pe buna dreptate ca, in realitate, romanii sunt mai indreptatiti decat maghiarii sa aiba o lege care sa-i protejeze in fata abuzurilor si deznationalizarii. Pe de alta parte, dovedind o abilitate de mare analist socio-politic, „vladica Ioan” lanseaza cateva „sentinte” necrutatoare la adresa politicienilor romani, care nici nu stiu unde se afla pe harta cele doua judete desprinse de facto de sub autoritatea Bucurestiului.

„Separarea scolilor maghiare de cele romane a fost o decizie a orbilor”

- Venind spre dvs., am luat in masina trei tineri secui, sperand sa aflu cate ceva despre autonomia lor culturala. Din pacate, nu stiau o boaba romaneste. Erau soldati, veneau in permisie de la Barlad, dar habar n-aveau de limba d-lui Calin Popescu Tariceanu. Ce invatatura se poate trage de aici, Preasfintite?

 - Ca autonomia culturala este o stare de fapt, ca separarea scolilor maghiare de cele romane a fost o decizie a orbilor, ce a condus la crearea, pe acelasi teritoriu national, a unei lumi paralele cu lumea romaneasca. Este rezultatul unei politici falimentare, care se duce in primul rand impotriva intereselor maghiarului de rand. O politica din vremuri apuse, cand mic copil fiind, am umblat din sat in sat sa gasesc o scoala romaneasca in fosta Regiune Mures Autonoma Maghiara. Aceasta autonomie, pe care o vor ei atat de mult, va duce la o separare totala a maghiarilor de romani, desi interesul tuturor este convietuirea si solidaritatea in fata greutatilor ce vor veni dupa integrarea europeana. Au infiintat deja o universitate maghiara la Miercurea Ciuc, dar nu cred ca tinerii locului au avut aceasta initiativa, ci varfurile politice care au creat astfel o forma fara fond, o entitate care s-a nascut moarta. Pur si simplu, la aceasta universitate privata, care cere tot mai multe fonduri de la stat, nu raman copiii buni, pentru simplul motiv ca fiecare maghiar isi doreste ca fiul sau sa invete intr-un centru universitar de renume. Orice tanar doreste sa pipaie varfurile stiintei si culturii de la Cluj, Timisoara sau Targu Mures. Nu se poate face cultura sapand la tarnacop, dupa cum nu se poate face cultura sub o cetina de brad. Ce vor face acesti tineri maine-poimaine, cand nu vor reusi sa faca fata exigentelor europene? Ei sunt niste sacrificati si devin, fara voia lor, fii de rangul doi ai Romaniei, caci viteza schimbarilor ii va lasa de caruta, doar pentru ca asa doreste astazi o anumita patura de politicieni.

„Pe romani nu-i intreaba nimeni nimic, n-au cui se plange, sunt ca niste deportati in Siberia”

- Va propun spre analiza un caz publicat in presa: profesori maghiari din Miercurea Ciuc il propun pentru functia de director pe un profesor roman, deosebit de bine pregatit. Toata scoala isi da acceptul, dar organizatia UDMR se opune, astfel ca director ajunge un maghiar, chiar daca este mai slab din punct de vedere profesional. Care este morala acestui caz, Preasfintite?

- Nu e greu de ghicit. Astazi se opune partidul, dar maine, cu o vigoare si mai mare, se va opune proiectatul Consiliu al autonomiei, prevazut in Legea Statutului, ca un veritabil parlament etnic. Autonomia culturala functioneaza deja, in defavoarea romanilor. Pe romani nu-i intreaba nimeni nimic, n-au cui se plange, sunt ca niste deportati in Siberia. Credeti ca daca maine se prezinta la concurs un roman si un maghiar pentru a ocupa, spre exemplu, postul de inspector general in invatamant, va castiga romanul? Oricat de pregatit ar fi, va pierde. Politicul ii bareaza calea. De altfel, daca urmariti anunturile publicitare din ziare, veti vedea ca n-ai nici o sansa, ca roman, sa-ti gasesti o slujba in cele doua judete, daca nu vorbesti limba maghiara. Mi-au fost aratate anunturi in care se spunea clar ca nici muncitor necalificat nu poti fii daca nu vorbesti ungureste.

„Statul roman are strategia zero de integrare a Harghitei si Covasnei in Romania”

- Ne aflam, totusi, sub jurisdictia unui stat recunoscut in lume ca fiind statul roman unitar, national si indivizibil. E drept, recunoscut la Bruxelles, dar nu si la Odorhei - acest Tiraspol din Carpati, in care primarul se inchipuie un mic Smirnov si nu-i da voie marelui rapsod Tudor Gheorghe sa se urce pe scena la 1 Decembrie. De ce se intampla toate acestea, Preasfintia Voastra?

- Pentru ca statul roman nu are nici o strategie pentru acest spatiu, care se afla chiar in inima tarii, dupa cum nu are strategie nici pentru romanii din Harghita si Covasna. Parca n-am fi integrati inca in Romania! Mai bine zis, statul are o strategie zero in acest sens. Judetele Harghita si Covasna sunt o Insula a Serpilor in centrul Romaniei, care nu prezinta nici un interes pentru Bucuresti. Ce-i drept, suntem numai 100.000 de romani in cele doua judete si oferim voturi cam putine. Cand am pierdut adevarata Insula a Serpilor, in jurul careia musteste petrolul, statul roman n-a facut nimic, ca n-a putut. Nimic nu face nici acum, desi poate. Cata lume stie de rezervele uriase de uraniu care se afla in nordul Harghitei? Cu toate ca ne indreptam catre noi tehnologii, mai curate, de producere a energiei, uraniul va ramane zeci de ani de acum inainte o avere importanta. Pierzand controlul asupra „Insulei Serpilor” din Carpati, statul pierde controlul si asupra acestor zacaminte, ca si asupra uriaselor rezerve de apa de aici. Sa nu uitam ca din cele doua judete izvorasc Muresul, Oltul si Trotusul, plus nenumarate izvoare de ape minerale. Romania nu importa la ora actuala apa minerala datorita acestui spatiu binecuvantat de Dumnezeu. Imaginati-va ce se intampla daca aceste resurse nu mai sunt romanesti. De aceea, ma intreb: oare politicienii romani nu au invatat nimic din pierderea Insulei Serpilor? N-au invatat din pierderea altor teritorii care nu mai sunt la ora actuala in Romania? Oare nu stiu ca orice palma de pamant al tarii are, la un moment dat, o valoare inestimabila? Uitati-va in Orient si in partea de nord a Africii. Se duc acolo lupte pentru pustiu. Un european nu intelege cum de se bat acolo atatia oameni pentru o imensitate de pustiu. Ei, iata, au simtit ca acela este pamantul lor si trebuie aparat. Abia mai tarziu au aflat ca stau pe o imensa mare de petrol.

„Guvernul Tariceanu va intra in istorie ca primul guvern care ia de la Biserica, in loc sa dea”

- Dupa 1989, guvernul Nastase a facut cateva incercari de a intelege ce se intampla in Harghita si Covasna, trimitandu-si ministrii in vizita si reusind apoi sa directioneze ajutoare financiare pentru episcopie, scoli si centre culturale. Cum va ajuta guvernantii actuali, cat de bine cunosc ei situatia din zona?

- Cu parere de rau v-as propune sa mergeti intr-o zi, in calitate de jurnalist, la guvern, si sa-i intrebati pe ministri unde se afla Covasna si Harghita. Sa mai faceti o intrebare simpla: care judete sunt mai aproape de Bucuresti, Covasna sau Dolj, Iasi sau Harghita? S-ar putea sa aveti surprize la nivel guvernamental. Intrebati-ma daca, intr-un an de mandat, din noul guvern a trecut vreun ministru roman pe aici, sa se intereseze ce se mai intampla in centrul Romaniei. Va raspund: nici unul! Ma intrebati de ajutor din partea guvernului. Iata, Banca Nationala a Romaniei avea o cladire in Sfantu Gheorghe, pe care a abandonat-o ca rezultat al restructurarii. Printr-o hotarare a fostului guvern Nastase, cladirea ni s-a repartizat noua, episcopiei. Doream s-o inchiriem, iar din banii astfel obtinuti, sa ajutam saracii si familiile cu copii multi din zona. Biserica nu poate face asistenta sociala fara anumite fonduri, mai ales o eparhie saraca si batuta de vanturi, precum cea a Harghitei si Covasnei. Biserica nu doreste sa se imbogateasca, ea este o institutie a darului catre cei in nevoie. Din pacate, hotararea nu a putut fi pusa in aplicare, guvernul Tariceanu emitand o noua hotarare peste cea dintai, prin care cladirea ne-a fost luata si daruita Consiliului Judetean Covasna. Daca ministrii maghiari din guvernul de la Bucuresti au dorit-o neaparat pentru interesele administratiei lor, in dauna Bisericii ortodoxe, e oarecum de inteles. Dar cum au putut ministrii romani sa semneze o asemenea hotarare? Cum de nu le-a tremurat mana? Guvernul Tariceanu va intra in istorie ca primul guvern care ia de la Biserica, in loc sa dea. Nici un guvern al Romaniei, in afara de cele comuniste, n-a luat de la Biserica, ci cat s-a putut a dat. Ce a facut guvernul actual e ca si cum ar fi luat din mana unui orfan o bucata de paine, pentru ca si noi, romanii din zona, suntem efectiv orfani aici. N-avem mama, Romania ne-a abandonat, asa cum a facut-o mereu in istorie, lasandu-ne sa ne pierdem limba si numele de romani.

„Modul de gandire la nivel politic maghiar este unul vetust, din vremuri de trista amintire”

- Sunteti singurul episcop din Romania care pastoreste romani „cu limba taiata”, dupa cum spuneati undeva. Colectati ajutoare deopotriva pentru romani si secui, propovaduiti buna intelegere intre fratii crestini. Cu toate acestea, bisericile ridicate de dv. au fost considerate „pumnale infipte in pieptul maghiarimii”. Lucrati, intr-adevar, la cucerirea acestui teritoriu prin „turlele in forma de ceapa” (cum scriu ei in ziare) ale bisericilor ortodoxe, parinte episcop?

- Lucram la emanciparea romanimii, desi este aproape imposibil sa redai limba celor ce le-a fost intr-adevar taiata. Ma gandesc la romanii maghiarizati din satele celor doua judete, care se roaga in limba romana, canta psalmii romaneste, dar gandesc si vorbesc intre ei ungureste, au nume unguresti. Cum credeti ca se simt ei cand nu pot comunica cu propriii lor copii in limba stramosilor, in limba romana? Oamenii acestia sunt niste deportati. Si sunt sate intregi de deportati romani in Harghita si Covasna, dar si in fosta regiune Mures Autonoma Maghiara. Noi nu cerem autonomie culturala, dar cerem statului roman sprijin pentru a ne pastra identitatea. In privinta ajutoarelor, actionam strict in spiritul preceptelor biblice, fiind cu totii frati intru Isus Domnul. Biserica ortodoxa nu poate separa suferinta si saracia dupa etnia credinciosului. In fabrica de confectii a episcopiei lucreaza muncitoare maghiare, in scolile, orfelinatele si spitalele maghiare am trimis alimente si medicamente de cate ori am avut posibilitatea. Numai in iarna 2004/2005 am distribuit ajutoare de 4,5 miliarde de lei, in functie de nevoi, nu de etnie. Noi nu militam pentru separatism, doar unii politicieni viseaza la o astfel de aberatie. Pe maghiarul de rand, ca si pe roman, nu-l intereseaza decat o slujba mai buna, o masina mai puternica, drumuri fara gropi, gaze in casa, intr-un cuvant, o viata mai buna. In acest context, cu atat mai anacronica mi se pare pretentia de autonomie culturala a unor lideri cu capul infierbantat. In epoca globalismului, doar la cateva sute de metri sub pamant te mai poti izola de influentele si interconexiunile cu celelalte culturi. Este limpede ca modul de gandire la nivel politic maghiar este unul vetust, din alte vremuri de trista amintire.

(Preluare „Formula As”, numarul 699, autor Ion Longin Popescu)

 

 
Autocar romanesc implicat intr-un grav accident in ItaliaPDF Print E-mail
Piacenza, Italia/Romanian Global News
Accesari :441
Monday, 23 January 2006
Un roman si-a pierdut viata, in timp ce alti sase sunt spitalizati cu rani grave in Italia, in urma unui accident de circulatie produs duminica, 22 ianuarie, in localitatea italiana Piacenza.

in urma unui accident de circulatie produs duminica, 22 ianuarie, in localitatea italiana Piacenza. Un autocar romanesc ce transporta 45 de romani care se intorceau in tara din Spania a lovit frontal un parapet de la intarea pe autostrada. Majoritatea pasagerilor din autocar au scapat doar cu rani usoare, ei aflandu-se deja pe drum catre Romania. In ceea ce ii priveste pe cei sase romani care se afla spitalizati, autoritatile italiene au fost cele care au luat primele masuri de urgenta, internandu-i, iar apoi situatia a fost preluata de Consulatul Romaniei la Milano. Reprezentantii consulatului roman au acordat asistenta necesara cetatenilor romani afectati de accident, au ajutat la identificarea victimelor iar, ulterior, s-au deplasat la unitatile sanitare in care romanii au fost spitalizati, pentru a verifica starea de sanatate a acestora.

Consulatul va lua, totodata, toate masurile necesare, potrivit competentelor stabilite de lege, pentru repatrierea corpului neinsufletit al persoanei decedate si pentru sprijinirea cetatenilor romani aflati inca in stare grava.

 

 
O alta pelicula romaneasca merge la BerlinalaPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :373
Monday, 23 January 2006
Numarul peliculelor romanesti care ajung sa fie proiectate in acest an la Festivalul de film de la Berlin se mai suplimenteaza cu inca un film, „Visul lui Liviu", in regia lui Corneliu Porumboiu.

Acesta va avea o proiectie speciala in cadrul sectiunii Forum a festivalului, aidoma peliculei "Tertium non datur", de Lucian Pintilie. Conform TVR, cele doua filme vor fi difuzate impreuna la cea de-a 56-a editie a Berlinalei, care se va desfasura in perioada 9-19 februarie. Prin aceasta productie, regizorul roman Corneliu Porumboiu debuteaza la Berlinala la numai 30 de ani, o alta pelicula a sa, "Calatorie la oras", fiind prezenta in urma cu doi ani la Cannes, unde a si luat locul al doilea la sectiunea Cinefondation.

"Visul lui Liviu" ii are in rolurile principale pe Dragos Bucur si Luiza Cocora, a fost desemnat cel mai bun film prezentat in cadrul Zilelor Filmului Romanesc de la TIFF 2004 si a participat la cateva festivaluri internationale. Alaturi de cele doua filme romanesti, la Festivalul din capitala germana va mai lua parte si "Legaturi bolnavicioase", debutul in lungmetraj al lui Tudor Giurgiu, care va fi inclus in sectiunea Panorama.

 
O noua serie de studii privind impactul aderarii Romaniei la UEPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :466
Monday, 23 January 2006
Institutul European din Romania lanseaza in data de 25 ianuarie cea de-a treia serie de studii “Impactul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana” PAIS III (Pre-Accession Impact Studies), proiect nascut din nevoia de a imbunatati procesul de elaborare a politicilor Romaniei in contextul pregatirilor pentru aderare.

Noua serie include noua studii care analizeaza gradul de absorbtie al fondurilor comunitare in Romania, impactul liberalizarii contului de capital asupra cursului de schimb si a competitivitatii romanesti, reforma administratiei publice, rezultatele Romaniei in raport cu obiectivele Agendei Lisabona, politica de vecinatate si relatiile Romaniei cu Republica Moldova, implicatiile aderarii asupra sistemului de plati din sectorul agricol, elemente de strategie post-aderare, alternative pentru viitorul cadru institutional al UE  si principalele efecte pe termen scurt si mediu pe care integrarea le-a avut si le va avea asupra noilor state membre ale Uniunii Europene, informeaza Prompt Media. Concluziile si recomandarile studiilor pun in evidenta faptul ca succesul aderarii Romaniei depinde de capacitatea de adaptare si flexibilitate a economiei si a societatii romanesti si ca strategia dezvoltarii viitoare a Romaniei ar trebui sa plece de la premisa ca Uniunea Europeana este mai degraba un ghid in procesul de reforma si dezvoltare a Romaniei.

 
Bucurestiul si Chisinaul vor coopera la nivel economic, industrial si stiintificPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :634
Monday, 23 January 2006
Executivul de la Bucuresti a aprobat, la finele saptamanii trecute, Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea economica, industriala si tehnico-stiintifica, semnat la Bucuresti la 16 noiembrie 2005.

Acordul urmareste identificarea domeniilor de interes pentru cooperare reciproca, precum si instituirea unui mecanism eficient de dialog bilateral – Comisia mixta de cooperare economica si integrare europeana, se arata intr-un comunicat al Guvernului. Cooperarea vizeaza industria si agricultura, stiinta si tehnica, dezvoltarea regionala, protectia mediului si utilizarea durabila a resurselor naturale, cresterea nivelului de trai din cele doua tari. In acest scop, vor fi promovate activitati din domeniile: industria energetica, a petrolului si gazelor naturale; industria constructiilor de masini; industria electronica si electrotehnica; industria usoara; industria mobilei; agricultura si industria alimentara, domeniul sanitar-veterinar; transporturi si infrastructura; protectia mediului si utilizarea durabila a resurselor naturale; standardizare, metrologie si evaluarea conformitatii, supravegherea pietei si protectia consumatorilor; finante; cooperare vamala; statistica; cercetare si dezvoltare tehnologica.

 
Mihai Eminescu continua sa fie omagiat si de MAEPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :418
Monday, 23 January 2006
La zece zile dupa comemorarea oficiala a lui Mihai Eminescu, de la a carui nastere s-au implinit 156 de ani in 2006, Ministerul Afacerilor Externe si Centrul National de Studii „Mihai Eminescu” din Ipotesti organizeaza miercuri, 25 ianuarie, la sediul MAE, evenimentul „Ianuarie eminescian”.

Acesta va incepe la ora 11:00 si va contine un prgram divers, compus din clipul „Rugaciune”, realizat de Memorialul Ipotesti pe versurile lui Mihai Eminescu si interpretat de Elena Mandrescu, prezentarea Memorialului Ipotesti in imagini video, sub expunerea directorul Centrului National de Studii Mihai Eminescu, Valentin Cosereanu, vernisarea expozitiei „Grafica eminesciana la Sonete”, care contine lucrari semnate de Ion Stendl, Mircea Spataru, Teodora Stendl, Mircea Dumitrescu, Carmen Apetrei, Carla Duschka, Ovidiu Croitoru si studentii lor, sau lansarea volumului „Jurnal cu Noica despre manuscrisele Eminescu” de Valentin Cosereanu, prezentat de  Dan C. Mihailescu. Totodata, publicul va mai asista si la proiectia video dupa CD-ul „Liniste intre cuvinte”, editat de Memorial si care contine traduceri din poeziile lui Mihai Eminescu, in limbi de circulatie internationala, lansarea CD-ului „Eminescu… dupa Eminescu”, de Ion Caramitru. Actorul va fi, de altfel, prezent cu un recital la eveniment, acompaniat si de Aurelian Octav Popa, informeaza MAE.

 

 
Moment aniversar pentru Academia de Politie „Al.I.Cuza” din BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :463
Monday, 23 January 2006
Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza” va celebra marti, 24 ianuarie, doua evenimente importante:  aniversarea a 147 ani de la Unirea Principatelor Romane si implinirea a 15 ani de existenta institutionala a acestei unitati de invatamant a Ministerului Administratiei si Internelor. 

Programul evenimentelor va debuta la ora 10:00 cu ceremonialul depunerii de coroane la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, urmat la ora 10:30, in Aula academiei, de prezentarea raportului de evaluare a activitatii desfasurate in anul 2005 la nivelul Academiei de Politie „A.I.Cuza”, precum si a istoricului institutiei. Manifestarea se va incheia la ora 12:00, in Holul central al institutiei de invatamant superior, cu o expozitie si o lansare de carte.

La manifestari au fost invitati sa participe reprezentanti ai conducerii MAI, precum si cei ai Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, Inspectoratului General al Jandarmeriei, Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, Arhivelor Nationale, alte oficialitati, informeaza MAI.

 
Muzeul Militar National marcheaza Ziua UniriiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :318
Monday, 23 January 2006
Muzeul Militar National va marca marti, 24 ianuarie, incepand cu ora 13:00, Ziua Unirii Principatelor Romane, printr-o serie manifestari care se vor desfasura la sediul institutiei.

Programul include lansarea unui set de cartele telefonice de colectie, continand imagini de obiecte ce au apartinut domnitorului Alexandru Ioan Cuza, si a unui pachet de carti de joc pe care sunt reprezentate uniforme militare romanesti din perioada 1830-1925, prezentarea Buletinul Muzeului Militar National nr. 3 si a pliantului „Colanul Ordinului Carol I", dar si vernisajul expozitiei de pictura intitulata „Efigii istorice", realizata de Valentin Tanase, directorul Studioului de Arte Plastice al Armatei, se arata intr-un comunicat de presa emis de MApN.

 
Edilii bucuresteni alunga cinematografia hollywodiana din RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :343
Monday, 23 January 2006
Daca pana la inceputul acestui an in Romania s-au filmat un numar considerabil de filme americane, iar Bucurestiului i-au trecut pragul vedete dintre cele mai celebre la Hollywood, nu la fel par sa stea lucrurile si pe viitor.

Autoritatile din cadrul primariei Bucuresti au decis ca este cazul sa ridice in mod considerabil preturile pentru o zi de filmare in capitala, ajungand pana la o taxa de 720.000 de lei vechi pe zi pentru un metru patrat de teren folosit la filmari. Astfel, Romania se situeaza, mai nou, printre ultimele tari ca preferinte pentru realizatorii straini de film, iar capitale europene precum Sofia sau chiar Budapesta si Praga par sa fie de acum preferate de cineastii strani.

Mai mult decat atat, taxele instituite prin decizia Consiliului General al Municipiului Bucuresti vor pune si producatorii autohtoni de film in fata unor preturi cu adevarat prohibitive pentru productia de film din Romania. Astfel, pentru un metru patrat in zona A  - centrul Capitalei - pretul unei zile de filmare va fi de 720.000 lei vechi, pentru zona B de 520.000, pentru zona C - 442.000, iar pentru zona D este de 320.000 de lei vechi.

Astfel, in Romania anului 2006, un producator de film va plati pentru o zi de filmare pentru un singur metru patrat aproximativ 24 de dolari, adica de aproximativ 24 de ori mai mult decat ar plati intr-un alt oras european sau intr-o tara care intelege ca productia straina de film aduce tarii promovare, un plus financiar dar si valoare sporita din punct de vedere cultural. Cehia este un exemplu in acest sens, ea micsorand taxa de filmare in Praga pana la 0.6 dolari pe zi pe metru patrat.

 
Traian Basescu:”...unificarea natiunii romane se poate face in interiorul Uniunii Europene”PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :493
Monday, 23 January 2006
In cadrul unei intalniri cu diplomatii acreditati la Bucuresti, Basescu a reafirmat rolul important care trebuie acordat diasporei romane si a invitat statele pe teritoriul carora sunt minoritati romanesti sa le acorde acestora drepturile pe care Romania le acorda minoritatilor de pe teritoriul ei.

In ceea ce priveste relatiile cu Basarabia Basescu a subliniat ca :  „Autoritatile de la Chisinau pot miza pe ajutorul Romaniei atat in planul politicii externe, cat si in domeniul economic”. Presedintele a mai declarat ca Romania va acorda in anul 2006 o atentie speciala relatiilor cu Republica Moldova. „Consideram ca Republica Moldova are un singur destin si destinul sau este european”, a precizat el, adaugand ca si-ar permite sa lanseze ideea ca Uniunea Europeana ar putea sa abordeze o foaie de parcurs pentru Republica Moldova, similara celei puse la dispozitie statelor din Balcanii de Vest.

Seful statului roman a precizat ca anul 2005 a insemnat relansarea relatiilor bilaterale romano-moldovene, pornind de la principiul: „O singura natiune in doua state distincte”. „Credem ca Romania si Republica Moldova sunt legate prin istorie, prin traditii, prin relatiile interumane si unificarea natiunii romane se poate face in interiorul Uniunii Europene”. Din pacate dorintele expuse de Basescu in legatura cu romanii de pretutindeni sunt iluzorii in conditiile in care Departamentul pentru Relatia cu  Romanii de Pretutindeni are grave probleme de management, iar reactiile provocate in comunitati de iesirile secretarului de stat Gheorghiu nu fac decat sa aduca grave prejudicii de imagine atat MAE, unde din nefericire a ajuns DRRP, cat si statului roman in general. Ar fi de amintit aici doar relatiile incordate pe care Mihai Gheorghiu le-a creat cu romanii din Timoc si unde a fost nevoie de interventia Presedentiei pentru ca proiectele acestora sa fie finantate partial.

 
Moscova continua sa-l apere pe Pasat, confirmand astfel „serviciile” aduse de acestaPDF Print E-mail
Moscova, Rusia/Romanian Global News
Accesari :418
Monday, 23 January 2006

Ministerul Afacerilor Externe al Federatiei Ruse considera ca sentinta pronuntata lui Valeriu Pasat ridica serioase semne de intrebare privind corespunderea acesteia cu normele drepturilor omului.

Potrivit unui comentariu al Departamentului informatii si presa al MAE rus, sentinta impotriva lui Pasat este „surprinzatoare prin duritate”. Moscova si-a exprimat speranta ca „utilizand dreptul la apel catre institutiile judiciare superioare si, in cele din urma, catre Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, acuzatul, cetateanul moldovean Valeriu Pasat, ar putea obtine dreptate”. Potrivit MAE rus, Pasat – o persoana cu „profunde convingeri democratice” este o figura proeminenta in relatiile moldo-ruse, care si-a manifestat public atitudinea critica fata de autoritatile moldovenesti. In comunicat se arata ca problema pronuntarii unei sentinte echitabile fata de acesta se va afla „in atentia organizatiilor societatii civile internationale si ruse, precum si a organizatiilor pentru apararea drepturilor omului”.

Pe parcursul examinarii dosarului Pasat MAE rus a evitat sa faca comentarii, dar a „urmarit cu ingrijorare evenimentele de la Chisinau”. Potrivit MAE rus, din cauza tergiversarii examinarii „dosarului Pasat” nu au fost audiate toate marturiile obiective, iar din cauza atitudinii dure fata de retinut, acesta anunta inrautatiri ale sanatatii.

 
7 medalii pentru Romania la Olimpiada Internationala de mate-fizicaPDF Print E-mail
Alma-Ata, Kazahstan/Romanian Global News
Accesari :501
Monday, 23 January 2006
Echipa olimpica a Romaniei la Olimpiada internationala de matematica-fizica, ce s-a desfasurat in perioada 14-20 ianuarie, la Alma-Ata in Kazahstan s-a intors acasa cu sapte medalii, cate una pentru fiecare membru al sau.

Romania s-a deplasat in Kazahstan cu sapte concurenti, dintre care trei au mers la proba de fizica, iar patru la matematica, alaturi de elevi foarte bine pregatiti din Federatia Rusa (regiunile Baschiria, Tatarstan, Sankt-Petersburg, Moscova), Azerbaijan, Belarus, Kazahstan, Tajikistan, Indonezia, Armenia si Kargazstan.

Romania si-a adjudecat Medalia de Aur si Locul I Absolut, la proba de Matematica, cu un punctaj excelent (31 p) si distantat fata de ceilalti concurenti, prin Corneliu Claudiu Prodescu, de la Colegiul National “Carol I” din Craiova); Medalia de Aur –Locul I la proba de Matematica, cu un punctaj de 28 p, obtinuta de Dragos Ciprian Ionescu, elev al Colegiului National “Mihai Viteazul” din Bucuresti); Medalia de Argint la proba de matematica prin Livia Ilie de la Liceul International de Informatica din Bucuresti, Medalia de Bronz la matematica, prin Vlad Matei, de la Liceul International de Informatica Bucuresti. Si la proba de fizica romanii s-au intors cu rezultate excelente: Daday Csaba (Liceul “Ady Endre” Oradea) - Medalie de Argint; Alexandru Turcu (Colegiul National “Mihai Viteazul” Bucuresti) - Medalia de Bronz si Laurentiu Rodina (Colegiul National de Informatica “Tudor Vianu” Bucuresti) - Medalia de Bronz.

Echipa Romaniei a fost insotita de profesorii Florea Uliu, de la Facultatea de Fizica din cadrul Universitatii din Craiova, si Mihai Baluna, de la Colegiul National “Mihai Viteazul” din Bucuresti, cei care au reusit sa ii pregateasca pe elevii romani astfel incat sa obtina cel mai bun punctaj dintre toate tarile participante: 403.5 puncte. 

Atat la ceremonia de deschidere, cat si la cea de inchidere a Olimpiadei, a participat si Ambasadorul Romaniei in Kazahstan, domnul Vasile Soare (singurul ambasador prezent dintre tarile reprezentate la aceasta competitie). In deschiderea festivitatii de decernare a premiilor, domnia sa a luat cuvantul si a felicitat pe toti participantii si medaliatii pentru rezultatele frumoase obtinute la olimpiada, in special pe elevii din Romania pentru prestatia avuta, spiritul de competitie si de echipa. De mentionat ca, in timpul prezentei la Alma-Ata, echipa elevilor din Romania, insotita de cei doi profesori, au fost primiti la Ambasada Romaniei.

 
Romanul care a cucerit UcrainaPDF Print E-mail
Boian, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :784
Monday, 23 January 2006
{mosimage}Se numeste Ion Semeniuc, sau Ivan, cum ii spun vecinii nostri, este din Boian si a reusit sa devina unul dintre cei mai bogati oameni din regiunea Cernauti.

{mosimage}Satenii din Boian, localitate in care majoritatea oamenilor sunt de etnie romana, il invidiaza pentru averea sa, dar spun ca datorita lui lumea in care traiesc „se civilizeaza”.Pe langa firme care produc materiale de constructii, hoteluri si complexe turistice, romanul a mai construit si un parc de distractii. Se numeste, dupa cum il strigau parintii acasa, Ion Semeniuc. In actele intocmite la nastere de autoritatile sovietice ale vremurilor figureaza drept Ivan Semeniuk. Nu-l deranjeaza nici unul dintre nume, dar mai la suflet il are pe cel romanesc. Are prieteni, deopotriva, printre ucraineni, rusi si romani, iar afacerile ii infloresc de la o zi la alta. Apare in topul oamenilor de afaceri de succes din Ucraina, dar cand vine vorba de averea sa spune ca se sperie uneori de ceea ce a reusit sa adune, „pentru ca nu le pot controla pe toate”. In rest, pare un om ca toti ceilalti, are un jeep pe care si-l conduce singur, o familie si multe vise de copil. Ca orice om cu bani duce dorul unui singur lucru: al timpului liber.

In loc de cartofi si porumb, de pe campurile din Boian ies materiale de constructii

Afacerile si le-a inceput in primii ani de dupa 1990, cam la fel cu ceea ce se petrecea pe piata din Romania. A plecat de la zero, cu dozatoare de suc instalate in gara de la Cernauti. Si pentru ca firma trebuia sa poarte si un nume, i-a spus „Rodniciuc”, in traducere „Izvorasul”, „de la apa cu care alimentam dozatoarele”, povesteste Ion Semeniuc. Si cum sucul la dozator s-a baut, banii s-au adunat, iar afacerile trebuiau dezvoltate. In 1997 are loc primul salt spectaculos pentru romanul din Boian. Pe o suprafata de 12 hectare din apropierea satului natal se intinde acum o moderna societate de materiale de constructii. Acum 8 ani era teren viran si nimeni nu credea vreodata ca de acolo vor iesi tiruri de tabla ondulata tip lindab, pavele sau profile metalice si nu cartofi sau porumb. „Inceputurile au fost cam grele. Ideile mi-au venit in cei trei ani cat am stat prin Romania. Atunci am luat idei de acolo, acum dam marfa si idei mai multe in Romania. Sunt strans legat de Romania, dovada si cele doua fabrici pe care le-am deschis la Bistrita si Bacau in domeniul tamplariei si productiei de tabla ondulata”, povesteste Ion Semeniuc. In timp ce ne plimbam prin sectiile societatii sale din Boian isi striga angajatii, vorbeste cu ei, dar nu uita ca el e seful si trebuie sa fie autoritar, altfel, afacerile s-ar duce de rapa. Isi aminteste si o experienta din primii ani de afaceri. „Am adus de la Slatina doi baieti care aveau experienta in domeniul confectiilor metalice si in productia de aluminiu. Ii plateam cu cate 300 de dolari pe luna. La un moment dat au venit si mi-au cerut o marire de salariu, ca altfel nu vor mai lucra. Atunci am oprit activitatea pentru trei zile, am plecat in Romania, am adus alti specialisti si am dat drumul din nou la treaba”, detaliaza Semeniuc una din colaborarile sale cu cei din Romania.

Vine periodic de la Slatina pentru a lucra la firmele lui Semeniuc

Acum, la firmele din Ucraina a romanului sunt angajati peste 500 de oameni. Unii dintre ei vin tocmai din Oltenia, de la Slatina, pentru a castiga o paine. Este si cazul lui Laurentiu Smarandoiu. Atat el, cat si fratele sau fac naveta intre Romania si Ucraina prin rotatie. Vin sa le impartaseasca muncitorilor angajati de Ion Semeniuc tainele diferitor meserii. O fac cu placere si spun ca au reusit sa se acomodeze cu viata si atmosfera dintr-o tara straina. „Vorbim aceeasi limba, comunicam foarte bine si ne miram de felul cum un roman a reusit sa faca astfel de lucruri intr-o tara straina”, spune Laurentiu Smarandoiu.

A construit clinica de diagnosticare cardiologica la Boian

Chiar daca majoritatea afacerilor sale se concentreaza in Boian, localitate situata la circa 15 km de Cernauti, in drumul spre Kiev, Ion Semeniuc spune ca ceea ce face este pentru toti romanii din Bucovina si Ucraina. A vrut, totusi, ca majoritatea afacerilor sa se deruleze in satul sau de bastina. In acest an a deschis un centru comercial in centrul Boianului asa cum nici in Cernauti nu prea vezi. La parter magazine in care gasesti absolut toate produsele, iar la etaj o cafenea si un restaurant pentru 300 de oameni si o terasa pe care sa se poata „dantui” in anotimpurile calduroase. Langa Primaria din Boian se afla un modern hotel si o clinica de diagnosticare a bolilor de inima. „Cand am mers la Kiev pentru a obtine aprobarile pentru aceasta clinica, specialistii de acolo m-au intrebat de ce la Boian si nu la Cernauti. Cu totii s-au indoit ca as putea sa asigur conditii optime intr-un sat. Asta doar pana au venit aici si au vazut aparatura si conditiile pe care le-am creat”, isi aminteste Ion Semeniuc istoria acreditarii clinicii de diagnosticare a bolilor de inima. Tot in Boian, dar undeva intr-o padure de la marginea satului, pe o suprafata de circa 20 de hectare, in plina constructie este un imens complex turistic. La bariera de la intrarea in complex ne intampina o femeie de varsta a treia. In locul unui tip scortos cu chipiu si pantaloni la dunga, Ion Semeniuc a ales sa-i dea de lucru unei femei pe care o cunostea de cand era copil. „Acum trei ani, cand a inceput stroika (n.r. – contructia) aici nu era nimic, coseam fan pentru animale. Era si o zona cu mocirla si nu credeam ca se va schimba ceva”, se cruceste Veronica Nicoriuc. Acum, in afara unor locuri de cazare in cabane si a unor restaurante se contureaza si un lac de agrement, o minigradina zoologica, cu camile, mistreti si pauni, dar si o herghelie pentru clientii care doresc sa practice echitatia.

Cele mai multe cunostinte de limba romana le-a deprins in Romania

Despre cunostintele de limba romana ne spune ca nu sunt prea vaste. „Cel mai mult am invatat in cei trei ani cat am stat in Romania. Si acasa s-a vorbit in moldoveneste, cum se spunea pe atunci in URSS, dar e tot romana. Acum am mai uitat unele cuvinte”, marturiseste barbatul. Tot din perioada petrecuta in Romania are si unele amintiri: „Eram cu un frate al meu. Am mers la niste prieteni la Radauti, iar fratele meu s-a imbatat. De aici am plecat la Bistrita, la un alt prieten, iar fratele a continuat petrecerea. Am mers apoi la Sibiu, unde am fost din nou serviti cu tuica, iar dupa trei zile ne-am intors la Radauti. Atunci fratele meu s-a trezit si mirat a intrebat: < Ne plimbam de 3 zile prin Romania si nu am iesit inca din Radauti?>”

Localnicii din Boian, multumiti ca datorita lui Semeniuc gasesc „brate de munca”

Satenii din Boian sunt bucurosi ca unul din ai lor a reusit sa se ridice atat de mult, dar mai ales ca Ion Semeniuc nu i-a renegat si toate afacerile le face in satul unde s-a nascut. „Noi suntem foarte multumiti de el. A dat lucru de lucru, sau cum spuneti voi, in Romania, brate de munca”, a marturisit Domnica Jurcu, o femeie martora la schimbarile majore din satul Boian. Aceeasi parere are si Veronica Nicoriuc, care este fericita ca la varsta ei si-a gasit un loc de munca pentru ca „din munca pamantului nu se castiga mai nimic”. Si Serioja Oleniuc, un tanar din Cernauti a ales sa lucreze la Boian, la complexul turistic al romanului. Desi nu are decat 21-22 de ani, baiatul spune ca se simte foarte bine, mai ales ca alaturi de el se afla alti prieteni, impreuna cu care sta la serviciu cate doua saptamani, pentru ca mai apoi sa se intoarca acasa. Salariile sunt modice pentru Romania, ceva mai mult de 100 de dolari, dar aproape duble fata de piata din Ucraina, unde un muncitor castiga, in medie, 60 de dolari.

MiniDisney Land de Boian

In multitudinea de afaceri pe care Ion Semeniuc le-a dezvoltat in Ucraina si Romania, una le eclipseaza pe toate. Este vorba de copilul de suflet al milionarului in dolari, un MiniDisney Land, amplasat, unde altfel, in centrul satului Boian. „Eram intr-o vacanta si am incercat una din senzatiile acestea, cu coarda care te arunca in sus. Mi-am spus ca trebuie sa fac si eu asa ceva. Ideea o aveam de mult in cap, numai realizarea a venit abia acum”, a dezvaluit Semeniuc punctul de plecare al acestui MiniDisney Land. De altfel, in toata Ucraina mai este unul, cel mult doua astfel de parcuri de distractie, ceea ce-l face pe roman si mai mandru de realizarea sa. Deschiderea oficiala a acestui parc a fost asteptata cu enorm interes de toata lumea, in special de cei mici. „Copiii abia asteapta, cand ma intalnesc cu ei nu ma intreaba altceva decat cand dam drumul. Uite ca a venit si clipa asta si ce sa spun, decat sa fie intr-un ceas bun”, isi face curaj milionarul care se uita cu interes la masinariile pe care abia asteapta sa le incerce. Visul lui Ion Semeniuc in privinta parcului de distractii nu se opreste aici. Barbatul a marturisit ca vrea sa extinda acest proiect, sa construiasca si distractii acvatice, iar oamenii sa vina aici cu copiii pentru a petrece clipe cu adevarat placute. Pentru Ion Semeniuc este poate un dar pe care si-l face acum, dupa multi ani de la copilaria traita in Boianul sovietizat si lipsit de multe, inclusiv locuri de joaca. De altfel, pentru a asigura toate conditiile pentru cei care vin de la distanta mare, peste drum de parcul de distractii Ion Semeniuc a construit un hotel, unde o camera costa intre 30 si 90 de dolari pe noapte. In cateva luni stabilimentul va fi extins pentru a putea asigura locuri suplimentare de cazare, pentru ca „se asteapta mai multi clienti”.

Ahmetov? Nu sunt cunoscut cu dansul”

Intrebat daca se considera un om bogat, Ion Semeniuc devine serios. Zambeste si nu uita sa-si aduca aminte siesi si celor din jurul sau ca totul s-a construit pe munca. „Oamenii bogati stau pe insule, se odihnesc la soare, eu insa muncesc. Niciodata nu m-am laudat ca am bani, bogat ori nu, esti ceea ce esti ca om”, destainuie barbatul. Cand vine vorba de Rinat Ahmetov (foto), cel mai cunoscut si mai bogat om din Ucraina, patronul echipei de fotbal Sahtior Donetk, romanul da oarecum absent din umeri. „Ahmetov? Nu sunt cunoscut cu dansul”. „Ati vrea sa ajungeti ca el?” „Nu stiu, n-as putea spune ca vreau ori nu vreau, cum da Domnul. E foarte destept si brav si pentru asta il admir”, marturiseste Ion Semeniuc.

(Preluare „Monitorul de Suceava”, editia de joi, 19 ianuarie 2006)

 
Documentele romanesti, legalizate si in statul WashingtonPDF Print E-mail
Seattle, SUA/Romanian Global News
Accesari :369
Monday, 23 January 2006
Romanii care locuiesc in statul Washington au posibilitatea sa isi legalizeze documentele in limba romana chiar la un notar din acest stat.

Aceasta legalizare va fi recunoscuta in Romania numai daca documentul este insotit de apostila  statului de care apartine notarul, respectiv apostila statului Washington. Recunoasterea are loc pe baza Conventiei de la Haga din anul 1961 la care Romania este semnatara, desi au existat totusi cazuri in care functionari neinformati din Romania au acceptat documente fara apostila statului Washington sau, dimpotriva, au refuzat documente chiar si atunci cand acestea erau insotite de apostila, informeaza portalul romanilor din Seattle.

Pentru a legaliza un document, acesta trebuie sa includa unul din cele sase paragrafe care se pot gasi pe site-ul http://www.romaniinseattle.com. Notarul nu are dreptul de a spune care din aceste paragrafe trebuie folosit, astfel incat decizia trebuie luata de fiecare persoana in parte. Odata ce in document este inclus unul din aceste paragrafe, peroana va trebui sa se prezinte cu documentul nesemnat precum si cu doua acte de identitate la un notar din statul respectiv.

Dupa ce documentul a fost autentificat urmeaza obtinerea apostilei, iar instructiunile pentru obtinerea apostilei au fost preluate si prelucrate de pe site-ul http://www.secstate.wa.gov/apostilles/. Pentru reinnoirea pasaportului, sau a altor acte de identitate romanii sunt sfatuiti sa sune la Consulatul Romaniei la Los Angeles, deoarece exista cerinte suplimentare. In astfel de cazuri identitatea solicitantului poate fi confirmata numai de catre autoritatile romane, mai anunta pagina romaneasca de web.

 

 
Ziua Unirii, sarbatorita la Sydney cu o lansare de cartePDF Print E-mail
Sydney, Australia/Romanian Global News
Accesari :472
Monday, 23 January 2006
{mosimage}Sambata, 21 ianuarie, Consulul General al Romaniei la Sydney, Ovidiu Grecea a organizat la sediul consulatului o intalnire a intelectualitatii comunitare dedicata Zilei Unirii.

{mosimage}Cu aceasta ocazie a fost lansata in Australia si ultima aparitie editoriala, numita „Poezii alese", a scriitorului Ioan Miclau. Autorul este, de peste 10 ani, membru al uniunii scriitorilor australieni, e fondatorul bibliotecii romanesti „Mihai Eminescu" din Australia si editorul revistei comunitare „Iosif Vulcan".

La eveniment au participat peste 50 de romani, ce si-au hranit sufletele cu puritatea versurilor rostite de bihoreanul australian Ioan Miclau. Iar in traditia ospitalitatii, ca si gazda, consulul general Ovidiu Grecea a oferit participantilor gustoase preparate romanesti si aromata palica bihoreana. Trebuie mentionat ca si aceasta actiune face parte din noua strategie MAE, prin care se urmareaste coagularea ca si comunitate a intelectualitatii romanesti din diaspora, ce a fost de multe ori impinsa in anonimat de interesele meschine a unor autointitulati lideri comunitari.

Ziua de sambata s-a incheiat la Sydney, cu organizarea unui bal romanesc, unde printre sutele de romani participanti, s-au numarat si angajatii consulatului. Iar duminica, dupa participarea la slujbele   parohiilor ortodoxe romanesti din Sydney, angajatii consulatului au luat parte, alaturi de comunitate, la picnicul organizat de Parohia Sf. Maria.

(Pentru Romanian Global News a transmis de la Sydney, Laurentiu Fulga, editorul revistei romanilor din Australia, „Spirit Romanesc”)

 
Cercetarea romaneasca cu ochii pe romanii din CanadaPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :417
Monday, 23 January 2006
Dupa anii 90, cercetarile din domeniul culturii materiale si spirituale romanesti s-au indreptat si spre diaspora.

In perioada decembrie 2005 si ianuarie 2006, doamna dr. Rodica Raliade, cercetator la Institutul de Etnografie si Folclor al Academiei Romane, "Constantin Brailoiu" din Bucuresti, si-a indreptat atentia spre imigratia romana din Canada. Interviurile au fost realizate cu romani din Toronto, Montreal, Ottawa si Vancouver, urmand sa se regaseasca intr-o lucrare, care va viza  cercetarea fundamentala.

Concluziile partiale au scos in evidenta faptul ca "imigratia din Canada se imparte in doua mari categorii, cea politica, pana in 90 si putin dupa aceea si cea economica, care a debutat dupa 90". Despre integrarea economica, cercetatoarea poate spune ca "romanii incearca si reusesc de multe ori sa-si echivaleze competentele profesionale, nu numai la nivelul diplomelor dar si practic, prin obtinerea de slujbe corespunzatoare pregatirii lor". In ceea ce priveste mentinerea identitatii nationale, Rodica Raliade considera ca "atata vreme cat stiu sa cant, sa joc si sa povestesc romaneste imi pastrez identitatea romaneasca", domnia sa apreciind activitatea literara, culturala a unor organizatii si persoane din Toronto, Montreal si Ottawa. "Totusi, remarca cercetatoarea, tinerii nu sunt suficient implicati in astfel de actiuni".

Rezultatele finale ale acestei cercetari vor fi concentrate  intr-o carte care se va adresa specialistilor si marelui public.

(Pentru Romanian Global News din Canada – Cristina Mihai)

 
Croaziera cu turisti si stuarzi romani tocmai in PatagoniaPDF Print E-mail
Hollywood, SUA/Romanian Global News
Accesari :382
Monday, 23 January 2006
{mosimage}Revelioanele in comunitatile romanesti de pretutindeni s-au incheiat demult insa ecourile se mai fac auzite si acum.

{mosimage}Iata o corespondenta deosebit de interesanta din Florida, din partea consulului onorific al Romaniei si totodata directorul biroului Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni din America si Canada, dl. prof. dr. ing. Claudiu Matasa, care, impreuna cu alti romani inimosi, si curajosi am spune, au infruntat Oceanul intr-o croaziera de neuitat. Va lasam sa descoperiti frumusetea "penitei" corespondentului.

"Inainte de revelion am plecat 11 romano-americani spre ...Patagonia (unde ne trimitea bunica cand eram rai). La Buenos Aires am fost ghidati si ajutati de ambasadorul roman de acolo, A. V. Micula, iar la terminus, Santiago/Chile, de loctiitorul ambasadorului, dl. C. Lazarescu. Pe vas, Norvegian Crown am intalnit circa 30 de romani/romance din echipaj, unii cu posturi mai importante si mai toti cu studii universitare. Aproape pe fiecare vas de croaziera am intalnit romani care fac fata cu cinste muncii respective si sunt apreciati de colegi. Am avut mai peste tot, incluzand revelionul la faimosul club Carlos Gardel, un cantaret de tango ca in anii '30, si o atmosfera latina, pe jumatate spaniola, pe jumatate romaneasca. Singura exceptie au fost Insulele Falkland, cucerite de argentinieni si preluate de englezi in 1982, unde cele doua natii se mai infrunta discret si astazi. In afara privelistilor neobisnuite, zapezi si ghetari uriasi in mijlocul verii, pinguini, lame, balene, pesti zburatori etc., am fost impresionati de orasul Santiago, citadela de 5 milioane de locuitori, cu artere largi de drumuri, cladiri ultra moderne si o curatenie impecabila, dovada a progresului economic rezultat din prelucrarea cuprului si a bogatiei apelor - pestele."

 
APCE va recomanda comemorarea victimelor regimurilor comunistePDF Print E-mail
Strasbourg, Franta/Romanian Global News
Accesari :324
Monday, 23 January 2006

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) va examina in cadrul primei sesiuni din anul curent (23-27 ianuarie) raportul Comisiei pentru afacerile politice privind necesitatea condamnarii internationale a crimelor regimurilor comuniste totalitare.

Reprezentantul Comisiei pentru afacerile politice, Goran Lindblad, care va prezenta acest raport, va condamna incalcarile drepturilor omului de catre regimurile comuniste totalitare si va cere guvernelor europene si partidelor comuniste sau post-comuniste sa faca acelasi lucru. „Victimelor acestor regimuri, care mai sunt in viata, trebuie sa li se ofere recunoasterea si intelegerea suferintelor lor”, sustine Goran Lindblad.

Totodata, tarilor membre ale CE care au fost in trecut conduse de regimuri comuniste totalitare li se va recomanda sa revizuiasca in regim de urgenta manualele, astfel incat acestea sa reflecte adevarul despre ceea ce s-a intamplat cu adevarat si sa fixeze o zi pentru comemorarea victimelor regimurilor comuniste totalitare. In raport se mentioneaza ca numarul victimelor fostei Uniuni Sovietice depaseste cu mult numarul victimelor altor regimuri totalitare.

Aceeasi comisie a APCE va prezenta un raport privind combaterea posibilitatii revigorarii ideologiei naziste, prin care va cere coordonarea urgenta a actiunilor in acest scop, inclusiv prin organizarea unui congres international major, care sa reprezinte un raspuns comun la adresa curentelor naziste, rasiste si xenofobe din statele europene.

Solicitat de AP FLUX, presedintele grupului parlamentar al PPCD, Vlad Cubreacov, membru al delegatiei Republicii Moldova la APCE,  a precizat ca dupa dezbaterile pe marginea raportului respectiv, APCE va vota un proiect de rezolutie si un proiect de recomandari. Potrivit lui, APCE va mai audia o comunicare a secretarului general al Consiliului Europei (CE), Terry Davis, un raport al Comisiei pentru afacerile politice privind dimensiunea parlamentara a Natiunilor Unite, un discurs al premierului Bulgariei, Serghei Stanishev, un raport al Comisiei de monitorizare cu privire la implementarea Rezolutiei privind respectarea de catre Georgia a obligatiilor si a angajamentelor asumate, un raport al Comisiei pentru afaceri juridice si drepturile omului privind violarea drepturilor omului in Republica Cecena, un discurs al presedintelui Romaniei Traian Basescu si o alocutiune a presedintelui Senatului mexican, Enrique Jackson Ramirez.

La 26 ianuarie va fi luata in dezbatere in regim de urgenta, la cererea mai multor membri ai APCE, intre care deputatii PPCD Vlad Cubreacov si Angela Arama, situatia din Belarus in ajunul alegerilor prezidentiale. In aceeasi zi, ministrul de externe al Romaniei, Mihai Razvan Ungureanu, va prezenta o comunicare din partea Comitetului de Ministri ai CE.

 
Basarabia victima a doctrinei „imperiului liberal”, noua doctrina a lui PutinPDF Print E-mail
„Taipei Times”, Taiwan/Romanian Global News
Accesari :373
Monday, 23 January 2006
In relatiile sale cu Georgia si Ucraina, presedintele rus Vladimir Putin se ghideaza de doctrina „imperiului liberal”, expusa in anul 2003 de presedintele holdingului energetic de stat „RAO ES Rosii” Anatoli Ciubais, scrie publicatia taivaneza „Taipei Times”.

Potrivit lui Ciubais, Rusia nu are sanse sa adere la NATO sau UE iar, in aceste conditii, ea trebuie sa creeze, in calitate de alternativa, un nou imperiu. „Obiectivul poate fi realizat de pe urma procurarii de catre gigantele companii monopoliste rusesti cu proprietate privat-statala, care se scalda in bani in intelesul direct al cuvantului, a ramurilor industriale de baza si capacitatilor economice a statelor ex-sovietice, creand prin aceasta o baza pentru o viitoare hegemonie politica”, afirma el. Drept consecinta, sustine Ciubais,  va aparea un imperiu liberal construit prin intermediul banilor, dar nu al tancurilor.

Potrivit publicatiei citate, la prima etapa de implementare a planului, in Transcaucazia obiectivul principal a devenit Armenia – partenerul strategic al Moscovei in regiune. Folosindu-se de faptul ca Erevanul datoreaza Rusiei 93 miliarde USD, administratia presedintelui Putin a cerut restituirea datoriei in numerar sau in actiuni ale celor mai importante intreprinderi armene.

Etapa a  doua de revigorare a imperiului in Caucaz se reduce la unificarea Rusiei si Armeniei intr-un „spatiu economic unic”. Dar deoarece Georgia, din cauza pozitiei sale geografice, sta in calea realizarii acestui deziderat, Kremlinul a  fost nevoit sa-si „regleze relatiile” cu aceasta tara. In anii 1990 Moscova urmarea supunerea Georgiei la unele presiuni politice brutale dar, incepand cu anul 2003, a inceput sa utilizeze preponderent parghiile economice. Astfel, atunci cand companiei americane „AES Silk Road” nu i-a reusit sa reformeze sistemul energetic georgian, holdingul lui Ciubais a procurat 75 la suta din activele capacitatilor energetice georgiene.

Principalul instrument al  politicii externe ruse in Georgia este „Gazprom”. Daca in anul trecut SUA nu ar fi alocat 49,6 milioane USD pentru reparatia conductei de gaz a Georgiei, aceasta s-ar fi aflat deja in mainile „Gazprom”-ului, mai specifica sursa citata. Dar chiar si in aceste conditii, din cauza presiunilor rusesti afacerea se poate incheia cu vanzarea gazoductului catre „Gazprom” sau,  cel putin, cu crearea unei intreprinderi mixte ruso-georgiene de exploatare a conductei. Lipsita de o sustinere fara echivoc din partea Occidentului, guvernul georgian poate accepta o asemenea posibilitate, similar Moldovei care a fost lipsita de gaze naturale rusesti la 1 ianuarie 2006. Presiunea masiva a Moscovei si tacerea pasiva a Occidentului poate duce la acapararea de catre Rusia a intregului sistem energetic al Georgiei. Pentru a evita o materializare a aspiratilor imperiale ale Rusiei, care vor avea drept consecinta destabilizarea situatiei din regiune, statele occidentale si in primul rand SUA trebuie sa acorde tarilor din Caucaz o sustinere sigura si o un  ajutor real.

 

 
Intrunire oficiala a membrilor Aliantei Romanilor CanadieniPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :354
Monday, 23 January 2006
Membrii Aliantei Romanilor Canadieni din  Toronto se vor intalni vineri, 17 februarie, la North York Centre, in cadrul unei Adunari Generale.

Intrunirea oficiala va incepe la ora 19:00, in Council Chamber, amfiteatrul central, si se va termina in jurul orei 21:00, informeaza Alianta Romanilor Canadieni. Sala in care se va desfasura adunarea se afla la adresa 5100 Yonge Street, Toronto, ON, M2N 5V7.

 
Reuniune organizatorica pentru asociatia romana din HamburgPDF Print E-mail
Hamburg, Germania/Romanian Global News
Accesari :371
Monday, 23 January 2006
Societatea Germano-Romana pentru Germania de Nord din Hamburg se va intruni vineri, 27 ianuarie, la sala Hauses der Heimat, pentru a-si stabili directiile de lucru pentru anul in curs si pentru a face un bilant pe anul 2005.

Agenda de lucru include prezentarea raportului anual de catre presedintele asociatiei, trezorierului si auditului, alegerea presedintelui si a membrilor conducerii, dar si discutarea altor probleme, informeaza societatea romano-germana. Totodata, spre finalul intrunirii se vor prezenta si scurte impresii rezultate in urma unei calatorii intreprinse la Bucuresti, alaturi de un pahar de vin.

 
Alegeri interne pentru parohia romaneasca din SacramentoPDF Print E-mail
Sacramento, SUA/Romanian Global News
Accesari :387
Monday, 23 January 2006
Enoriasii parohiei ortodoxe romane „Invierea Domnului” din Sacramento sunt asteptati duminica, 12 februarie, la ora 12:30, dupa slujba duminicala, la o adunare generala in care se va numi noul comitet director.

Consiliul parohial al bisericii spera ca la intalnire sa vina cat mai multe persoane, astfel incat adunarea sa se desfasoare in cele mai bune conditii. Cei care vor sa devina membri cu drept de vot trebuie sa trimita suma de cel putin 50 de dolari de persoana, care reprezinta cotizatia pe jumatate de an, informeaza parohia romana. Suma respectiva va fi remisa pe adresa bisericii, cu notificarea „cotizatie membru”.

Totodata, pe aceasta cale parohia mai anunta faptul ca, incepand cu sambata, 28 ianuarie, "Dialogurile de credinta pentru mici si mari" vor avea loc in a doua si a patra sambata a lunii.

 
Prima editie a suplimentului „Monitorul de Balti”PDF Print E-mail
Balti, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :360
Monday, 23 January 2006
Saptamanalul „Vocea Baltiului”, publicatie de limba romana a Consiliului municipal Balti, a editat recent primul numar al suplimentului „Monitorul de Balti”.

Primul numar al suplimentului „Monitorul de Balti”, care a aparut la finele saptamanii trecute, reprezinta doua pagini format A3, unde sunt inserate cele mai importante decizii ale forului municipal care au fost adoptate la ultima lui sedinta. Conform agentiei basarabene de monitorizare a presei, Monitor Media, redactia ziarului anunta ca, incepand cu acest an, va publica cu regularitate acest supliment. Primul numar al ziarului „Vocea Baltiului” a aparut la 12 noiembrie 2004 si apare intr-un volum de patru pagini de formatul A3.

De mentionat ca acelasi supliment este editat in ultimii ani in limba rusa de publicatia bisaptamanala de limba rusa „Golos Balti”, de asemenea, ziar al Consiliului municipal Balti. In acest an, din bugetul municipal vor fi alocati circa 400 mii de lei pentru sustinerea ziarelor municipale „Golos Balti” si „Vocea Baltiului”. Alti 500 mii de lei vor fi utilizati in acest din buget an pentru timpii de antena oferiti autoritatilor de posturile municipale de televiziune si de radio.

Monitor Media aminteste ca la finele anului trecut reprezentanti ai presei independente le-au cerut autoritatilor sa inceteze finantarea propriilor mijloace de informare. Impotriva finantarii ziarelor editate de Consiliul municipal s-au pronuntat si unii consilieri din Consiliul municipal Balti. Jurnalistii din presa independenta din Balti se pronunta pentru privatizarea mediilor de informare finantate din banii publici.

 
Seara de film pentru studentii romani din TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :348
Monday, 23 January 2006
Clubul Studentilor Romani de la Universitatea din Toronto reia si in acest an traditionala seara de film romanesc, urmatoarea editie a evenimentului urmand sa aiba loc vineri, 27 ianuarie, incepand cu ora 19:30.

Ca si la precedentele serate de film, publicul roman poate sa isi aleaga singur pelicula preferata pe care sa o vizioneze, dintr-o lista de sase filme autohtone de succes. Acestea sunt „15”, din 2005, regizat de Sergiu Nicolaescu, „Furia”, din 2002, de Radu Muntean, „Liceeni Rock’n’Roll”, din 1992, de Nicolae Corjos, „Omul zilei”, din 1997, de Dan Pita, „Niki si Flo”, din 2004, si „Prea tarziu”, din anul 1996, ambele in regia lui Lucian Pintilie, informeaza portalul studentesc.

Romanii sunt rugati sa isi exprime on-line preferintele, avand la dispozitie un chestionar electronic postat pe pagina de web a studentilor, prin intermediul caruia se va alege la final filmul ce va fi difuzat in seara romaneasca. Totodata, organizatorii actiunii sunt deschisi si spre alte propuneri si sugestii venite din partea studentilor, pe care le asteapta cu interes.

 
Expozitia foto „Portretul lui Dorian Gray” ajunge si la VenetiaPDF Print E-mail
Venetia, Italia/Romanian Global News
Accesari :335
Monday, 23 January 2006
Expozitia foto semnata de celebra artista romanca Mihaela Marin si intitulata „Portretul lui Dorian Gray” va ajunge, la inceputul lunii februarie, si la Venetia, in cadrul Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanista.

Vernisajul expozitiei este programat pentru joi, 2 februarie, de la ora 18.30. Imaginile reunite in cadrul acestei expozitii sunt realizate dupa celebrul spectacol „Portretul lui Dorian Gray”, realizat de Dragos Galgotiu, si cu costumele semnate de Doina Levintza.

„Talentul artistic al Mihaelei Marin, fotograf de exceptie, au conferit un rol special destinului spectacolului coregrafic Portretul lui Dorian Gray. Intalnirea dintre obiectivul fotografic al Mihaelei Marin si magia spectacolului a demonstrat existenta unei puternice legaturi intre aceste arte si posibilitatea de a imortaliza aparenta efemeritate a dansului prin intermediul fotografiei. Mihaela Marin a luat parte, alaturi de realizatorii spectacolului „Portretul lui Dorian Gray” atat la repetitii cat si la spectacol, adunand diferite momente care au devenit fotografii artistice animate de viata proprie, care mai tarziu s-au materializat intr-o expozitie si un album de debut”.

 
O luna de cinematografie romaneasca la StuttgartPDF Print E-mail
Stuttgart, Germania/Romanian Global News
Accesari :401
Monday, 23 January 2006
Orasul Stuttgart va gazdui in perioada 23 ianuarie-25 februarie un important eveniment cultural romanesc, „Saptamanile filmului romanesc la Stuttgart”.

Conform Forumului German Roman Stuttgart, membru al Ligii Asociatiilor Romano-Germane din Germania, in acest interval publicul german este invitat sa vizioneze o serie de pelicule romanesti de exceptie, majoritatea fiind realizate in ultimii cinci ani. Printrre acestrea se numara „Furia”, de Radu Muntean, „Asta e”, Thomas Ciulei,  „Occident”, de Cristian Mungiu, care va si deschide manifestarea, „Maria”, de Calin Netzer, „Ryna”, de Ruxandra Zenide, „Niki si Flo”, regizat de Lucian Pintilie, „Marfa si banii”, de Cristi Puiu, „Filantropica”, de Nae Caranfil, „Trafic”, de Catalin Mitulescu, „Canton”, de Constantin Popescu, „Un cartus de kent si un pachet de cafea”, Cristi Puiu, sau „Marele jaf comunist”, de Alexandru Solomon.

Evenimentul este realizat in colaborare de Ambasada Romaniei la Berlin, Deutsch-Rumanischen Forum e.V. din Berlin, Centrul National al Cinematografiei-Bucuresti, Uniunea Fundatia Augusta Timisoara, Grupul NOI din Bucuresti si Fundatia ARTEXPO.    Festivalul va incepe luni, 23 ianuarie, la ora 18:00, la Kommunales Kino din localitatea germana, mai anunta Forumul German Roman din Stuttgart.

 
Dan Perjovschi la Centrul Cultural Roman din LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :306
Monday, 23 January 2006
Centrul Cultural Roman din Londra va gazdui joi, 26 ianuarie o prezentare a artistului roman Dan Perjovschi, intitulata „Dan Perjovschi un ex-comunist postmodern”.

Prezentarea se va desfasura cu incepere de la ora 18.30, pana la ora 20.30. Pentru ca numarul de locuri este limitat cei interesati de acest eveniment  sunt rugati sa isi rezerve locurile din timp, la adresa de e-mail bookings@romanianculturalcentre.org.uk. Data limita pana la care se pot face rezervarile este 2 ianuarie.

„Dan Perjovschi foloseste desenul ca pe un instrument de a rezolva problemele sociale relevante. Printre multe alte instrumente, carti si postere prin care isi popularizeaza desenele. Perjovschi si-a creat un soi de desen aplicat, ce reprezinta un comentariu critic la adresa desenului portret ca forma de arta decorativa si expresiva. Pentru Perjovschi desenul este un mijloc de circulatie in cadrul societatii. Nu se limiteaza la ideea de a creea o opera de arta de neinlocuit, unica si originala. El urmeaza traditia comediilor si desenelor animate, care leaga observarea exacta a vietii de zi cu zi si comentariul ironic. Atat desenul cat si textul servesc la realizarea unui comentariu simultan, de o maniera critica si jucausa”, apreciaza Rainer Fuchs.

 
O noua aventura muzicala romaneasca la LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :451
Monday, 23 January 2006
Partituri celebre ale muzicienilor romani Constantin Silvestri, Pascal Bentoiu, George Enescu si Tudor Ciortea vor fi prezentate joi, 26 ianuarie, la Londra, in cadrul unui eveniment intitulat „O aventura muzicala romaneasca”.

Aceasta seara speciala de muzica romaneasca va fi gazduita de Institutul Cultural Roman din capitala britanica, de la ora 19.00. Programul va cuprinde urmatoarele lucrari: Silvestri - Cvartet de coarde, Pascal Bentoiu - Cvartet de coarde, Enescu - Aria si Scherzino, Tudor Ciortea - Cvintet de pian.

Pretul biletelor este de 8 lire, si va inlcude si un pahar de vin din partea organizatorilor. Pentru grupuri pretul unui bilet se reduce la 6 lire sterline. 

„O Aventura muzicala romaneasca” este organizat cu sprijinul London Schubert Players Trust, Ministerul roman al Afacerilor Externe/DRRP, Ambasada Romaniei la Londra si Centrul Cultural Roman din Londra.

 

 
Muzica balcanica se asculta din nou la GenevaPDF Print E-mail
Geneva, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :354
Monday, 23 January 2006
Formatia elvetiana „Nabila”, care a beneficiat de experienta didactica a profesorului roman Haralambie Iovita, va concerta duminica, 29 ianuarie, incepand cu ora 17:00, la Villa Dutoit din Geneva.

„Nabila” este alcatuita din Nabila Schwab, Rafael Anker, Sylvain Fournier si Roland Kneubuhler si interpreteaza un repertoriu format din melodii provenind din zona balcanica, precum Romania, Bosnia, Serbia, Grecia, Macedonia si Bulgaria. Cei patru muzicieni versatili uimesc prin stilurile muzicale diverse pe care le abordeaza, reusind sa aduca in fata publicului o serie de povesti fantastice, precum cea a vinului de Ghiurghiuliu sau a fetei lui Suljagina, informeaza Asociatia Romanilor din Geneva.

Pretul biletelor este de 15 franci pentru adulti, 12 franci pentru studenti si 7 franci pentru copiii cu varsta pana in 12 ani. „Nabila” a mai concertat si la finele anului trecut in Geneva, cand si-a lansat noul sau CD „Lume, lume”.

 
Recital de vioara si pian cu Beatrice Wehner si Rodica Duba la BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global New
Accesari :345
Monday, 23 January 2006
Institutul Cultural Roman din Berlin va gazdui marti, 24 ianuarie, un concert sustinut de doua artiste romance.

Beatrice Wehner-Cricoveanu, nascuta la Bucuresti si Rodica Duna, originara din Chisinau, vor prezenta un program de sonate pentru vioara si pian de Mozart, Schubert si Prokofiev.

Concertul va fi precedat de o scurta introducere, cu proiectii video, despre semnificatia datei de 24 ianuarie in istoria Romaniei.

 
Premiera pentru Romania: un portar roman in Serie APDF Print E-mail
Florenta, Italia/Romanian Global News
Accesari :604
Monday, 23 January 2006
Goal-keeper-ul nationalei de fotbal a Romaniei, Bogdan Lobont a fost transferat pentru o perioada de cinci ani la AC Fiorentina.

Lobont a devenit, in acest fel, dupa Chivu si Mutu al treilea roman prezent in divizia intai a Campionatului Italian de fotbal, dar si primul portar roman ce va apara poarta unei echipe italiene.

Conform presei italiene suma pe care oficialii clubului italian au platit-o lui Ajax Amsterdam pentru Bogdan Lobont a fost de 1.5 milioane de euro, de doua ori mai putin decat plateau olandezii pentru romani in urma cu cinci ani cand acesta a fost adus in efectivul de la Amsterdam.

Lobont a semnat la Fiorentina un contract pe o perioada de patru ani si jumatate, urmand sa primeasca un salariu de 600.000 de euro pe sezon.

Bogdan Lobont, in varsta de 28 de ani, si-a inceput cariera fotbalistica la Corvinul Hunedoara, transferandu-se in anul 1997 la Rapid Bucuresti, clubul care i-a dat sansa vietii sale, prin contractul cu Ajax Amsterdam. Bogdan joaca in campionatul olandez din anul 2000, cu o pauza in sezonul 2001/2002 cand a fost imprumutat la Dinamo Bucuresti, intorcandu-se apoi la Amsterdam.

 
Rapid Bucuresti da piept cu Neuchatel XamaxPDF Print E-mail
Neuchatel, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :664
Monday, 23 January 2006
Fotbalistii romani de la Rapid Bucuresti se vor afla luna viitoare in Elvetia unde vor sustine miercuri, 8 februarie, un meci de pregatire in compania formatiei Neuchatel Xamax.

Partida face parte din programul de pregatire de iarna pe care il sustine echipa elvetiana si care mai include disputarea altor meciuiri cu echipe din Italia, Ucraina, Serbia, dar si elvetiene, informeaza Casa Romanilor din Elvetia.

 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions