Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Februarie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28        
Cautare
 
Irina Muresanu, in concert in MassachusettsPDF Print E-mail
Massachusetts, SUA / Romanian Global News
Accesari :229
Sunday, 05 February 2006
Violonista romanca Irian Muresanu va concerta din nou in Statele Unite ale Amercii la inceputul lunii martie, de data aceasta la sala de concert Sweeny a colegiului Smith College din Northampton, statul Massachusetts. Concertul va avea loc joi, 9 martie, de la ora 20:00 si este realizat in colaborare cu Smith Chamber Ensemble in semn de celebrare a compozitoarei Augusta Read Thomas. Muziciana romanca va canta alaturi de Walden Chamber Players, ansamblul din care face parte, si va interpreta Concertul pentru cvartet de coarde de Igor Stravinsky, Sonata pentru flaut, viola si harpa,  L. 137, si Dansuri sacre si profane pentru harpa si cvartet de coarde de Claude Debussy, trei lucrari semnate de Augusta Read Thomas si doua compozitii ale lui Luciano Berio, informeaza portalul oficial al ansamblului in care activeaza artista romanca.
 
Un nou concert cu Radu Lupu la ChicagoPDF Print E-mail
Chicago, SUA / Romanian Global News
Accesari :202
Sunday, 05 February 2006
Publicul american din Chicago va putea sa il vada din nou pe pianistul Radu Lupu in concert duminica, 19 februarie, la Symphony Center din localitate. Recitalul va incepe la ora 15:00 si face parte din seria de concerte Sara Lee Chamber Music. In afara talentatului muzician roman, pe scena se va mai afla si pianistul Daniel Barenboim, informeaza portalul diasporei romanesti din Chicago. Intreg recitalul zilei va fi alcatuit din lucrari semnate de Wolfgang Amadeus Mozart, toate pentru pian. Pentru mai multe informatii se poate contacta Orchestra Simfonica din Chicago, organizatoarea evenimentului, la numarul de telefon 312-294-3000.
 
ICR nu ii uita pe romanii din VienaPDF Print E-mail
Viena, Austria / Romanian Global News
Accesari :241
Sunday, 05 February 2006
Institutul Cultural Roman din Viena este preocupat in permanenta de comunitatea de romani care locuieste in capitala Austriei, pentru care a pregatit o serie de programe specifice.

Astfel, numai in luna februarie vor avea loc doua manifestari, prima urmand sa se desfasoare joi, 9 februarie, fiind vorba despre un concert de opera cu participarea unor interpreti ai Operei de Stat din Viena, iar cea de-a doua, o expozitie de martisoare si concert sustinut de grupul Einuiea, avand loc pe 28 februarie.

Totodata, in ultima zi de joi a fiecarei luni, ICR din Viena organizeaza intalniri cu reprezentantii comunitatilor romanesti din Austria, iar in fiecare miercuri, in colaborare cu Ars Romaniae (asociatia culturala condusa de Simona Noja, prim balerina a Operei de Stat din Viena) cursuri de limba romana pentru copii si tineri, informeaza institutul roman.

 
Marie-Jeanne Lecca creeaza si pentru VolksOper din VienaPDF Print E-mail
Viena, Austria / Romanian Global News
Accesari :247
Sunday, 05 February 2006
Costumele spectacolului Flautul fermecat” de W.A.Mozart, care se joaca in aceasta luna la VolksOper din Viena, sunt realizate de talentata scenografa romanca Marie-Jeanne Lecca, cea care a mai creat costumele pentru celebra Covent Garden din Londra.

Din distributia spectacolului vienez fac parte sopranele Miriam Ryen, Alexandra Reinprecht, tenorul John Dickie, baritonul Klaus Kuttler, iar conducerea muzicala este semnata de Alfred Eschwe, anunta postul national muzical de radio.

Marie-Jeanne s-a nascut la Bucuresti, a urmat cursurile Institutului de Arte Frumoase, iar acum locuieste la Londra unde a lucrat de mai multe ori alaturi de Keith Warner, David Pountney si Francesca Zambello. Romanca a fost cea care a realizat costumele pentru "Turandot" (la Salzburger Festspiele), "Macbeth" (Opera din Zurich), "Rienzi" si "Jenufa" (la Opera de Stat din Viena), "Katya Kabanova" si "Faust" (la Opera de Stat din Munchen) si multe alte spectacole celebre in cele mai mari opere si teatre internationale.

 
"... pentru ca imi este draga aceasta tara"PDF Print E-mail
Zurich, Elvetia / Romanian Global News
Accesari :545
Sunday, 05 February 2006
In orasul Meilen, din apropierea Zurichului, a fost organizata, in perioada sarbatorilor de iarna 2005-2006, o expozitie de icoane pe sticla din Romania. La vernisaj organizatoarea - doamna Eve Landis - a prezentat un scurt istorc si cateva detalii cu privire la anumite reguli de pictura a icoanelor pe sticla.

Am ascultat vocea catifelata, vocabularul ales, am privit prezenta plina de sarm, distinctie si discretie si mi-am dat seama ca in spatele cunostintelor - documentate cu constiinciozitatea la care numai pasiunea si convingerea pot da nastere - se ascunde o viata launtrica bogata. De fapt pentru Eve Landis contemplarea icoanelor reprezinta o cheie de descifrare a misterelor vietii, un indemn la reflectie, alinare, inaltare, impacare cu soarta. Intr-o scurta convorbire am aflat ca este deja al patrulea an de cand organizeaza aceste expozitii si ca fondurile obtinute din vanzarea icoanelor merg la Fundatia Papageno de ajutor pentru Romania. Ulterior am avut o conversatie mai lunga cu d-na Landis.


Alina Mondini: M-a impresionat meticulozitatea pe care ati dedicat-o documentarii cu privire la icoanele pe sticla din Romania.

Eve Landis: Acesta nu este un fenomen singular. Se intampla deseori ca persoane venite din afara unei tari sau regiuni sa aprecieze si sa aprofundeze cunostinte cu privire la anumite elemente traditionale care uneori pe localnici nu-i mai intereseaza. De exemplu Provence, in sudul Frantei, este o zona pe care o cunosc bine. In ultima vreme exista un curent de redescoperire si punere in valoare a muzicii, dansurilor si chiar a literaturii provençale traditionale. In mod surprinzator, acest curent este initiat si sustinut de straini sau parizieni, nu de localnici.

Alina Mondini: Romania reprezenta un punct de interes in viata dvs. Cum a inceput totul?

Eve Landis: Totul a inceput acum mult timp. Au fost mai multe secvente aparent separate care s-au legat in timp. Sunt muziciana, specializata in clavecin si orga. Pe vremea cand eram studenta la Conservatorul de Muzica din Lucerna – acum aproximativ treizeci de ani – am indeplinit si munci administrative. Una dintre acestea a fost aceea de a-l insoti pe Sergiu Celibidache ca asistenta pe intreaga durata a Festivalului Muzical din Lucerna. El a dirijat trei ani la rand concertul de deschidere si de fiecare l-am insotit peste tot, de la sosire, pana la plecare: la gara, repetitii, concerte dar si la dineurile de gala. Asadar, primul roman pe care l-am cunoscut mi-a facut o impresie fantastica, neobisnuit de buna.

Eve Landis:  Multi ani mai tarziu, poate acum douazeci de ani, am vizitat aici in Meilen o expozitie de icoane pe sticla, din secolele XVIII-XIX. Am fost profund impresionata, fara sa pot spune exact de ce. Ulterior, am cunoscut-o chiar pe doamna careia ii apartineau icoanele. Intre timp ea a decedat. De la ea am aflat despre o carte romaneasca de arta populara scrisa de Iuliana si Dumitru Dancu. Am rugat o prietena care se ocupa de comertul cu carti sa mi-o gaseasca si a gasit-o foarte greu. A fost primul meu studiu cu privire la icoanele pe stricla ca obiecte, istorie, tehnica etc.. Pentru ca parintii mei au fost pictori, ma leaga de acest domeniu artistic un interes special. Multi ani mai tarziu sotul meu a devenit primarul orasului Meilen. In aceasta calitate, el a coordonat mai intai un proiect de ajutor financiar pentru un spital in satul Pauca din Romania. Apoi a primit o cerere de finantare a unui alt proiect pentru introducerea apei curente intr-un sat de tigani. Atunci mi-a spus „Pentru a accepta un astfel de proiect vreau sa merg la fata locului, sa vad cat de serios este”. Desi nu m-am simtit atrasa de aceasta calatorie, am mers pentru ca nu am vrut sa-l las singur. Imi aduc aminte de zborul spre Sibiu, ce impresie puternica a facut asupra mea peisajul, acele zone largi de natura intacta. Carpatii mi-au inspirat generozitate si am simtit cum secventele de peste ani s-au legat impreuna. Cand ma intreaba cineva de ce revin in Romania raspund „pentru ca imi este draga aceasta tara” fara sa pot spune exact de de.

Alina Mondini: Cum a gasit sotul dvs. proiectul?

Eve Landis: A fost entuziasmat de Fundatia Papageno si initiatorul ei - Martin Baur - care de cativa ani locuieste in Romania si conduce diverse proiecte de dezvoltare. In aceste proiecte lucreaza impreuna cu elvetieni si romani care - desi uneori de abia se ridica peste limitele de saracie - muncesc cu toata daruirea. Intors in Elvetia sotul meu a intrat in prezidiul fundatiei, eu am intrat ca membru mai tarziu. Odata, am mers la depozitul fundatiei din Elvetia, in orasul Murg. De acolo se organizeaza 12-15 transporturi pe an, cu ajutoare pentru Romania. Printre paturi de spitale si cutii cu medicamente am vazut intr-un colt o cutie cu icoane pe sticla. M-am uitat la ele si de la prima vedere m-a frapat calitatea executiei. Am intrebat ce cauta acolo. Martin Baur mi-a povestit ca in ultimii 12-13 ani a intalnit in Romania cateva persoane care s-au rugat de el sa cumpere icoanele pe care le picteaza pentru a-si castiga existenta. Dintre acestia una era o femeie casnica, fara nici un venit si un preot fara loc de munca. El a tot cumparat icoanele si s-a gandit ca poate odata le va vinde in Elvetia, dar nu a avut timp sa intreprinda nimic. I-am spus „Voi face eu munca asta pentru Papageno” si o fac de patru ani.

Alina Mondini: Se vand icoanele?

Eve Landis:  Da. Pana acum, anul acesta am vandut 12, iar expozitia nu este incheiata. Am programat doua vizite ghidate la care sper din nou sa vand. Prin intermediul lui Martin Baur comand si inlocuiesc din acelasi motiv icoanele vandute, asa procedez de patru ani si merge bine. Sper ca activitatea mea - desi redusa - sa contribuie cat de putin la continuarea acestei traditii in Romania. Uneori a trebuit sa aduc eu pictorilor culori pentru ca in Romania nu se gaseau.

Alina Mondini: Ce va fascineaza la icoane?

Eve Landis: Dupa cum am aratat si la vernisaj, in organizarea acestor expozitii m-am lasat inspirata de un aforism al lui Paul Klee: „Arta face ca invizibilul sa devina vizibil”. Consider ca in cazul icoanelor aceasta afirmatie se verifica cu predilectie. Imaginea unei icoane reprezinta un motiv din Biblie, dar in afara de acesta in spatele fiecareia se afla o afirmatie si mai mult, o putere. Intr-o discutie cu un preot din Romania am aflat ca in biserica ortodoxa se spune ca icoanele reprezinta „ferestre spre infinit”, ele exprima nemarginirea. In limba greaca „ikon” inseamna imagine. In vizitele ghidate pe care le conduc, doresc sa explic celor de aici care este semnificatia icoanelor in spatiul ortodox. Am fost intrebata de exemplu de ce se saruta icoanele, acest obicei nu exista aici. Am aratat ca prin acest gest este adorata de fapt imaginea originara, primordiala de la care adoratorul primeste putere. De aceea, din acest punct de vedere, gestul poate avea acelasi efect si pentru o persoana din Vest.

Alina Mondini: Aveti un exemplu?

Eve Landis: Sigur, aceasta icoana reprezinta ridicarea la ceruri a Sfantului Ilie. Ea povesteste viata profetului care intr-o zi si-a pierdut puterea intr-atat incat un inger a trebuit sa-i aduca de mancare, el si-a pierdut puterea pentru ca s-a impotrivit poruncii pe care a primit-o de la Dumnezeu iar apoi s-a ridicat la cer intr-un car de foc. Aceasta tema a fost foarte indragita de pictorii populari. In Romania se pare ca Sfantul Ilie protejeaza oamenii de catastrofele vremii, de furtuni si apara vitele. Dar la un nivel mai profund - psihologic si religios - aceasta imagine ne sugereaza de fapt drumul vietii fiecaruia dintre noi, plin de obstacole, greutati, dezamagiri, depresii, slabiciuni dar si ca intotdeauna primim puterea de care avem nevoie pentru a le depasi si merge mai departe. Imaginea omului insusi apare transpusa in icoana iar cel care o contempleaza preia puterea ce se afla in transpunere. In Germania exista un preot de spital care utilizeaza icoane si a avut experiente foarte bune. El daruie bolnavilor la pat simple copii pe carti postale, si in nenumarate cazuri acestea ajuta. Cel care se adanceste in contemplarea motivului primordial reprezentat intr-o icoana primeste putere.

Alina Mondini: La vernisaj ati mentionat si un alt element care va fascineaza.

Eve Landis: Da. Faptul ca icoanele nu sunt semnate. Acesta este un lucru pe care oamenii de aici uneori nu il inteleg: icoanele nu sunt semnate pentru ca infatiseaza motive prestabilite in scolile de pictura, nu este vorba de o opera personala ci de perpetuarea unei traditii. Initial au existat numai icoanele pe lemn care, la origine, au fost pictate de calugari. Ei porneau de la regula conform careia o icoana adevarata poate fi pictata numai cand ego-ul este dat la o parte si lasat Duhul Sfant sa conduca penelul: abia atunci icoana devine un instrument care daruie putere. Privind icoanele ne dam seama ca ele provin din cultura bizantina. Cand am vizitat manastirile din Romania am aflat de asemenea ca pe vremuri cei care pictau biserici, manastiri, pictau si icoane. Pentru mine aceste manastiri reprezinta unele dintre cele mai frumoase locuri care exista pe lume. Revenind, motivele pictate initial pe icoanele de lemn erau bine stabilite. Ornamentele, detaliile, culorile simbolizau fiecare cate ceva. Cine cunoaste aceste reguli poate povesti despre o icoana la nesfarsit. In secolul XVII sticla a devenit un material relativ usor de procurat si pictarea icoanelor s-a dezvoltat ca o arta populara. Taranii au inceput sa picteze, mai ales in timpul iernii. Spre deosebire de calugari sau pictorii de biserici ei nu cunosteau cu strictete motivele teologice, nu aveau carti si de aceea au inceput sa se abata de la canoanele stabilite, iar „greselile” lor s-au transformat in minunate artificii artistice.

Alina Mondini: De exemplu?

Eve Landis: Avem aici icoana care reprezinta pe „Cristos in vie” – un motiv cunoscut in iconografie. El stoarce un strugure in vasul ce urmeaza sa mearga la cina cea de taina, in spatele sau se afla o cruce care sugereaza suferinta ce-l asteapta, dar si suferinta cu care este confruntat fiecare om in viata sa. Conform canonului originar, Cristos ar fi trebuit sa fie asezat pe un mormant, care, ca si crucea, sugereaza ceea ce urmeaza. Aici insa el sade pe o lada de zestre care prin subiect si ornamente inspira ceva vesel, opusul unui mormant. Pentru artistul popular aceasta lada a reprezentat ceva important. Astfel desi motivele s-au transmis dintr-o copie in alta, artistii populari au mai adaugat si cate ceva din propria inspiratie.

Alina Mondini: Aveti proiecte de viitor cu icoanele?

Eve Landis: Da. As dori sa incerc sa organizez expozitii si in alte regiuni din Elvetia desi nu este usor. In plus interntionez ca in casa de copii pe care o sustine fundatia nostra sa organizez un curs de pictura de icoane. Este un fel de a da speranta si acolo ca lucrurile vor merge bine in viitor.
Alina Mondini: As dori cu permisiunea dvs. sa schimbam subiectul. Nu as vrea sa incheiem interviul inainte de a afla cate ceva despre cartea de bucate romanesti pe care ati scris-o.

Eve Landis: Dupa cum probabil stiti, Fundatia Papageno se afla permanent in cautare de fonduri. Acum cinci ani am hotarat sa scriu o carte de bucate ca o modalitate de a castiga fonduri pentru fundatie. Am scris deja patru carti de bucate, acesta este un hobby al meu. Initial am cercetat ceea ce se afla pe piata in acest domeniu si am descoperit cu surprindere ca nu exista nici o carte de bucate romanesti in limba germana. Intre timp au aparut. Apoi am cerut retete persoanelor pe care le cunosteam in Romania si le-am gatit. Am facut bineinteles sarmale, zacusca, mamaliga si m-am gandit ca scrierea cartii va fi foarte simpla. Totusi cand am inceput sa ma documentez am gasit de pilda pentru salata de vinete o reteta care incepea cu o fraza de genul „Se pun in cuptor cinci bucati de lemn”. Atunci mi-am dat seama ca trebuie nu numai sa probez singura absolut fiecare reteta, dar mai ales sa o adaptez la aparatele nostre din bucatarie si la ceea ce se gaseste aici in magazine. De exemplu pentru salata de vinete toate retetele spun ca vanata trebuie arsa pe foc, iar aici majoritatea au plite electrice. Retetele cu bors nu le-am putut mentiona, pentru ca aici nu se gaseste. Pentru mamaliga am avut mai multe variante si ca sa o gasesc pe cea mai potrivita am cercetat pe internet. Stiti cate alternative am avut? 1400! Nu a fost usor sa ma decid.

Alina Mondini: Cartea dvs. ofera pe linga retete, observatii, proverbe si fotografii din Romania.

Eve Landis: Ma intereseaza proverbele unei tari: ele reflecta intelepciunea poporului si mentalitatea. In plus, cunoasterea felurilor de mancare este un element important in cunoasterea culturii unei tari. M-a fascinat sa vad cum se reflecta in felurile de mancare amestecul de etnii din istoria Romaniei. Musacaua de exemplu este o mancare tipic greceasca dar la fel de tipic romaneasca. Varza à la Cluj a combinat musacaua cu varza acra care nu exista in Grecia si a dat nastere unui fel nou de mancare. E fascinant. Felurile de mancare contribuie foarte mult la activitatea de integrare a strainilor, ceea ce intr-o tara ca Elvetia este foarte important. Cunoscand mancarurile altor culturi invatam sa le apreciem mai bine. De exemplu aici in Elvetia exista uneori retineri cu privire la emigrantii din fosta Iugoslavie. Cand sunt confruntata cu astfel de situatii, remarc cum pe de o parte acesti oameni sunt priviti cu suspiciune dar pe de alta specialitatile lor de mancare au patruns la super-market si pot fi comparate de oricine: „cevapcici” (asemanator cu mici romanesti) sau varza murata intreaga.

Alina Mondini: Asadar sursele dvs. pentru carte au fost preponderent orale?

Eve Landis: Da. Dar am avut si un mare noroc. Intamplarea a facut sa intalnesc o femeie in varsta, de origine saxona, care vorbea limba germana si care a fost bucatareasa la cantina unei fabrici din Sibiu. Am petrecut impreuna o dimineata intreaga. S-a bucurat enorm sa intalneasca pe cineva interesat intr-un astfel de subiect. Ea mi-a dat doua carti de bucate dinaintea razboiului foarte cautate si pretioase care au reprezentat o sursa de informatii foarte importanta pentru mine. Cand le-am citit, am vazut ce nivel ridicat de viata a avut Romania in acea perioda iar apoi am comparat cu ce a facut Ceausescu din ea. Este uluitor. Ma fascineaza intalnirile cu persoane care au trait in alte timpuri. De la ele pot afla informatii autentice cu privire la valori care s-au pastrat pana nu de mult. Cateodata ma gandesc ca aici in Elvetia ne bucuram de un noroc nemeritat, am trait la adapost, ocoliti de razboaie, de comunism. Romania a avut in trecut o calitate a vietii, o cultura, care au fost distruse, iar eu simt nevoia sa contribui putin la restabilirea acestor valori pentru simplul motiv ca mie - istoric vorbind - mi-a mers bine.

Alina Mondini: Nu va temeti ca cineva ar putea profita pe nedrept de aceasta atitudine a dvs.?
Eve Landis: Cred ca cine se angajeaza la o asemenea activitate nu are voie sa se gandeasca astfel. O singura data am fost confruntata cu o situatie de acest gen, dar prefer sa nu vorbesc despre ea. Satul Pauca in care se afla casa de copii este mic, toata lumea cunoaste pe toata lumea. Martin Baur locuieste in Sibiu si se ocupa personal de toate proiectele fundatiei. Cand oferim ceva o facem personal. Simt ca pot avea incredere.

Alina Mondini: Va multumesc foarte mult pentru increderea acordata si pentru interviu.

 (Preluare Casa Romanilor din Elvetia, un interviu realizat de Alina Mondini, din Zurich)

 

 
Cercetatorii romani prefera strainatateaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :256
Sunday, 05 February 2006
Majoritatea cercetatorilor care activeaza in strainatate sunt decisi sa lucreze in continuare in afara granitelor Romaniei. Concluzia se desprinde dintr-un studiu realizat in perioada 7-30 noiembrie 2005 de catre o tanara doctoranda la ASE, care a invitat aproximativ 270 de intelectuali sa raspunda unui chestionar compus din 12 intrebari.

Dintre cele 148 de persoane participante la studiu, 67 la suta si-au declarat acordul total de a-si gasi de lucru in alta tara sau de a continua sa lucreze in tara in care activeaza in prezent. Pe de alta parte, 53 la suta dintre repondenti considera ca finantarea cercetarii are o importanta cruciala, urmata de afirmarea si dezvoltarea profesionala (36 la suta) si experienta profesionala internationala (36 la suta), in alegerea de a lucra peste granite. Altfel spus, insuficienta resurselor tehnico-materiale si financiare alocate cercetarii in Romania reprezinta un factor major in decizia majoritatii oamenilor de stiinta romani de a pleca la munca in strainatate, informeaza Actualitatea Romaneasca. Cei mai multi dintre participantii la studiu aleg Statele Unite, 28,4 la suta. Urmatoarele optiuni pe lista sunt Olanda (21,6 la suta), Marea Britanie (7,4 la suta), Franta (6,8 la suta), Germania (6,1 la suta) si Canada (5,4 la suta). In tari precum Elvetia, Belgia, Grecia, Italia, Irlanda, Cehia, Australia, Kuweit sau Japonia activeaza 8,2 la suta dintre repondenti, in proportii variind intre doi la suta si 0,7 la suta. Doar 11,5 la suta din participantii la studiu au raspuns ca isi desfasoara activitatea de cercetare in Romania. Din analiza chestionarelor mai reiese faptul ca trei sferturi dintre intelectuali au o experienta profesionala relevanta, activand de mai bine de patru ani in strainatate, in calitate de cercetator, doctorand sau postdoctorand. Dintre acestia, cea mai mare parte lucreaza in domenii tehnice: inginerie electrica, electrotehnica sau mecanica, fizica teoretica sau aplicata.

 
Mihai Eminescu sarbatorit de Asociatia Romani in ItaliaPDF Print E-mail
Milano, Italia / Romanian Global News
Accesari :564
Sunday, 05 February 2006

{mosimage}Cea de-a treia editie a festivalului literar „Mihai Eminescu – poet national” si universal se va desfasura duminica, 5 februarie, la Institutul Orsoline, din Milano. De la ora 15.00, cei interesati de creatia literara a marelui poet national sunt invitati la un periplu eminescian, deschis de un cuvant de bun  venit al organizatorilor.

Vor fi dezbatute teme precum Spiritualitatea in poezia lui Eminescu (Traian Valdama – vicar parohial al Comunitatii ortodoxe romane in Italia), Rolul poeziei si literaturii in trezirea nationala romana si italiana – prof. Marco Baratto, presedintele Societatii Istorice 8 iunie 1859). Vor interveni in cadrul dezbaterilor de la acest sfarsit de saptamana eminescian la Milano si prof. Marioara Carlan Salvadeo (presedintele ARI), scriitorul Mihai Mircea Butcovan, scriitoarea Ingrid B. Coman si regizorul Maria Stefanache.

Seara va fi incheiata de o serie de poezii ale lui Eminescu, recitate de copii si de un moment muzical cu extraordinara participare a sopranei Lucia Tibuleac. Copiii care vor lua parte la recital vor primi din partea organizatorilor diplome si premii.

 
Inceput de an la romanii din SeghedinPDF Print E-mail
Seghedin, Ungaria / Romanian Global News
Accesari :223
Sunday, 05 February 2006
Planul de activitate din anul 2006 al Asociatiei Culturale a Romanilor din Seghedin a fost dezbatut de adunarea generala a acesteia, intrunita la finele lunii februarie.

Din darea de seama a presedintelui Stefan Crasta a reiesit ca la nivelul anului trecut organizatia a gospodarit dintr-un buget total de peste doua milioane de forinti, majoritatea acestuia constituind sprijinul obtinut de la Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni din Bucuresti, transmite corepondentul Romanian Global News in Ungaria. Conform contractelor de finantare, banii sositi din Romania s-au folosit pentru dotarea cu aparate performante a redactiilor in limba romana de la Radiodifuziunea si Televiziunea Maghiara. Din darea de seama a mai reiesit ca membrii Asociatiei au participat la toate activitatile culturale romanesti din oras. Adunarea generala a aprobat darea de seama despre activitatea si gospodarirea organizatiei din anul 2006, cu unanimitate de voturi. Asociatia din Seghedin isi propune pentru acest an, printre altele, invitarea a doi regizori romani de filme, organizarea unei excursii in Romania, sustinerea parohiei ortodoxe romane din oras si a revistei „Convietuirea”, precum scoaterea unui curier de informatii cu distribuire interna, pentru membrii organizatiei.

 
Imigrantii din Italia sunt incurajati sa scriePDF Print E-mail
Piemonte, Italia / Romanian Global News
Accesari :230
Sunday, 05 February 2006
Regiunea Piemonte, in colaborare cu Biroul Scolar Regional pentru Piemonte, Provinciile piemonteze, Asociatia “Piemontezii in lume” si ziarul “La Stampa” propune si in acest an imigrantilor sa participe la cea de-a sasea editie a concursului de idei “Povestiri ale emigratiei: Podul”.

Potrivit Actualitatea Romaneasca, propunerea se adreseaza scolilor secundare de primul grad si Centrelor Teritoriale Permanente pentru Educatia Adultilor (CTP), cu prioritate pentru profesorii de litere. Elevii si cursantii trebuie sa trimita lucrarile, impreuna cu fisa de participare, la adresa: Regione Piemonte, Assessorato al Welfare, C.so Stati Uniti, 1, 10128 Torino, pana in data de 13 aprilie 2006, mentionand pe plic: “Bando di concorso: Storie di Migrazioni - Edizione 2006”. Regulamentul, formularele si modul de participare vor fi trimise la fiecare din scolile secundare de primul grad din cadrul Regiunii. Informatii suplimentare la Provincia di Torino, Roberta Ricucci, telefon 011.861.3096 sau e-mail: roberta.ricucci@provincia.torino.it.

 
Imigrantii din provincia Pisa merg la vot in 2009PDF Print E-mail
Pisa, Italia / Romanian Global News
Accesari :254
Sunday, 05 February 2006

Consiliul provincial din Pisa a modificat Statutul electoral privitor la dreptul la vot administrativ pentru imigrantii legali. Initiativa legislativa a primit unda verde din partea majoritatii (DS, Margherita, PDCI), din partea verzilor si a gruparii Rifondazione, in timp ce opozitia, formata din Forza Italia, UDC si AN au parasit sala declarand ca actul este ilegal. In Italia, provincia Pisa este prima in care se intentioneaza acordarea dreptului la vot pentru imigranti.

Noile norme acorda drepturi electorale active si pasive si pentru cetatenii din tari ne-membre ale Uniunii Europene cu drept legal de sedere intr-o comuna a provinciei Pisa, care poseda o carte de sedere sau permis de sedere de cel putin cinci ani.

Presedintele provinciei, Andrea Pieroni a revendicat legitimitatea votului strainilor, subliniind si latura politica: “Dincolo de aspectele de legitimitate tehnica, noi revendicam si valenta politica a initiativei. Stim bine ca putem conta pe interventia Consiliului de Stat si sa ducem o lupta legala. Dar din considerente de civilizatie credem ca nu merita”.

Consilierul AN, Andrea Porcaro D’Ambrosio, considera ca este vorba despre un “act ilegal”, pentru ca astfel de alegeri “tin de Parlament”.  Mai dura este, insa, interventia Ligii, pentru care “intre nuntile intre homosexuali si dreptul la vot pentru imigranti, Pisa a pierdut orice punct de referinta. Pe cand propunerea de a fi construita o moschee?”

Cu toate acestea, din partea societatii civile comentariile vis-a-vis de acest proiect de lege au fost pozitive. Avocatul Amanuel Sikera, vicepresedintele Consiliului Imigratiei si-a exprimat satisfactia pe aceasta tema: “Este prima data cand li se recunoaste strainilor dreptul de a participa la vot, o sursa pentru alte drepturi. A vota inseamna a te simti putin mai italian si a fi integrat intr-o parte a sistemului italian”. Si din punctul de vedere al vicarului general al diocezei din Pisa, monseniorul Antonio Cecconi, inititiva este binevenita. “Decizia consiliului provincial este un semnal de reala integrare. A merge la vot va fi pentru imigranti inca un mod de a se simti mai putin oaspeti si mai mult co-responsabili”.

 
Reprezentantul romanilor din Ungaria in Curatoriul "Gojdu"PDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria / Romanian Global News
Accesari :535
Sunday, 05 February 2006
A inceput procesul de desemnare a membrilor in Curatoriul Fundatiei Publice Romano-MaghiareEmanuil Gojdu”. Conducerea institutiei comune a celor doua tari va avea 13 membri: un presedinte, doi vicepresedinti si cate cinci delegati ai Romaniei si Ungariei, transmite corespondentul Romanian Global News in Ungaria.

Autoguvernarea pe Tara a Romanilor din Ungaria va avea un loc din cei cinci membri ai partii maghiare. Despre persoana delegata din partea comunitatii romanesti din Ungaria, conducerea reprezentantei pe tara va decide saptamana viitoare, in urma consultarilor cu Prea Sfintitul Episcop Sofronie, Intiistatatorul eparhiei noastre.

 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions