Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Martie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  
Cautare
 
1 martie a venit primavara n-a sositPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :148
Wednesday, 01 March 2006
Cine ar fi crezut ca de 1 martie o sa avem nameti si viscolul care a ravasit Bucurestiul ieri la amiaza. Trafic blocat ore in sir, haos si nervi intinsi la maxim, asa se pregateau bucurestenii sa intampine venirea primaverii.

Norocul a fost cu un soare de zile mari a aparut in zorii zilei de 1 martie, ajutand edilii viitoarei capitale europene sa mai scape de cativa din centimetrii de zapada adunati. Negustorii de martisoare sunt la toate colturile in aceasta zi si poti gasi martisoare din cele mai variate, de la celebrii cosari, in zeci de forme si texturi, pana la obiecte stilizate. Mai nou romanii se indreapta catre obiecte de folosinta indelungata pentru a le oferi cadou, iar snuruletele alb rosii nu le mai vezi agatate pe reverele paltoanelor si pardesielor asa des ca in trecut. Cu cata nostalgie privesc romancele din strainatate aceasta sarbatoare!

Martisorul este o sarbatoare specific romaneasca care celebreaza venirea primaverii si niciunde pe mapamond snuruletul alb-rosu nu se poate gasi in multiplele variante pe care le ofera comerciantii romani. Bunaoara bratarile din snur de martisor au fost la mare cautare in acest an, inlocuind simplul snurulet care se poarta simbolic inodat la mana pana se agata de primul copac cu flori care iti iese in cale. Se considera ca martisoarele sunt aducatoare de fericire si noroc.

Descoperirile arheoloice arata ca se celebra prima zi a primaverii inca de acum 8 000 de ani... Si pe vremea dacilor simbolurile primaverii erau confectionate in timpul iernii si se purtau doar dupa 1 Martie. Martisoarele erau atunci pietricele albe si rosii insirate pe o ata. Alte surse aratau ca martisoarele constau in monede care erau atarnate de fire subtiri de lana, negru cu alb. Tipul de moneda: aur, argint sau bronz indica statutul social. Ele erau purtate pentru a avea noroc si pentru a avea o vreme buna. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn arsurile din cauza soarelui. Acestea erau purtate pana cand copacii incepeau sa infloreasca si apoi atarnate de crengile lor.

Legenda babei Dochia. Dochia, o femeie batrana, avea o fiica vitrega pe care o ura. Intr-o zi de iarna cumplita Dochia i-a dat o haina foarte murdara cerandu-i sa o spele la rau pana devine alba ca zapada. Tanara fata a spalat-o mult timp, dar pe cat o spala ea mai tare, pe atat devenea haina mai neagra! Atunci a aparut un barbat care se numea Martisor si a intrebat-o de ce plange. Ea i-a povestit ce i s-a intamplat iar Martisor i-a oferit o floare rosie si alba si a indemnat-o sa mai spele inca o data vesmantul si apoi sa se intoarca acasa. Cand a ajuns fata acasa panza era alba ca si neaua. Batranei Dochia nu i-a venit sa isi creada ochilor. Ea nu ar fi crezut ca fiica sa vitrega va reusi sa indeplineasca sarcina. Deodata a vazut floarea din parul fetei. "De unde o ai?" o intreba batrana, "este inca iarna". Batrana crezu ca primavara a revenit si pleca cu turma pe munte. Pe drum vremea era frumoasa, asa ca a renuntat la cojoacele pe care le purta. La sfarsit a fost insa prinsa de burnita. Cand a ajuns in varf i s-a aratat Martisor: "Vezi cat de rau este sa stai in frig si umezeala" a grait el, "tu, cea care ti-ai obligat fiica sa spele iarna hainele la rau." Apoi a disparut. Batrana a ramas singura pe munte, a venit gerul si oile au fost transformate in stane de pietra. De atunci rosul si albul simbolizeaza lupta intre bine si rau, intre iarna si primavara.

Muzeul Taranului Roman gazduieste deja de cativa ani targul martisorului prilej cu care artizanii dar si studentii la arte plastice, expun tot felul de stilizari ale martisorului, adaptate vremurilor. La mare cautare raman insa simbolicele martisoare cu ghiocel, potcoava, trifoi, gargarite si cosari. Mai nou ele sunt insotite si de alte flori de primavara ca lalelele dar si de o gama mai variata de vietati ale pamantului cum sunt fluturii. Comerciantii de duzina expun si ei martisoare made in China cu tot felul de figurine din benzile desenate, dar si brose de toate neamurile, asa ca oferta e pe toate gusturile sip e toate buzunarele.

Nici studentii Academiei Fortelor Terestre de la Sibiu nu s-au lasat mai prejos. Acestia au initiat un concurs virtual Cel mai frumos martisor virtual (foto) insa concursul lor dureaza pana in 15 martie si abia dupa aceea vom afla castigatorii.

 
Martisoare sucevene pentru romancele din CernautiPDF Print E-mail
Cernauti, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :219
Wednesday, 01 March 2006
1000 de femei din Cernauti vor primi duminica, 5 martie, martisoare din partea Consiliului Judetean Suceava.

Potrivit presedintelui acestei institutii, Gavril Mirza, citat de „Monitorul de Suceava”, CJ Suceava va sprijini manifestarile organizate sub egida Consulatului General al Romaniei la Cernauti, intitulate „Sarbatoarea Martisorului” si care vor avea loc in perioada 1-5 martie. In cadrul spectacolului organizat de Societatea pentru cultura romaneasca „Mihai Eminescu” duminica, 5 martie, la Cernauti, cu sprijinul Consiliului Judetean Suceava vor fi impartite 1000 de martisoare tricolore. Totodata, inainte de acest eveniment de la finele saptamanii in curs, miercuri, 1 martie, prin colaborarea cu Complexul Muzeal Bucovina, Suceava va fi prezenta in sala Consulatului cu expozitia Sectiei de etnografie a CMB cu genericul „Traditia Martisorului la romani”, dar si printr-o expozitie de arta plastica de primavara a pictorului Anghel-Vasile Siminiuc. In dupa-amiaza aceleiasi zile, la Universitatea Nationala „Yurii Fedkovici”, Catedra de Limba si Literatura Romana organizeaza sub genericul „Martisor Bucovinean - Alma Mater 2006” un recital bilingv de poezie (romano-ucrainean) inchinat anotimpului primaverii.

 
Doi domnitori romani ar putea avea pietre funerare la LlovPDF Print E-mail
Suceava, Romania/Romanian Global News
Accesari :196
Wednesday, 01 March 2006
Directorul general al Complexului Muzeal Bucovina (CMB), Constantin-Emil Ursu, a anuntat recent ca, in urma discutiilor purtate cu guvernatorul Lvovului, reprezentantii Administratiei raionale si ierarhii manastirii Starai Simbir, s-a luat in calcul amplasarea, in absida dreapta a bisericii manastirii, a doua pietre funerare, pentru a marca mormintele domnitorilor valahi Stefan Petriceicu si Constantin Serban.

La discutii au mai luat parte noul ambasador al Romaniei la Kiev, Traian Hristea, si consulului general al Romaniei la Cernauti, Romeo Sandulescu, informeaza „Monitorul de Suceava”. Constantin-Emil Ursu le-a propus partenerilor de discutie ucraineni realizarea unor pietre de mormant (cu dimensiunile 1,70 x 0,60 m) ornamentate in spiritul epocii, care sa contina numele domnitorilor, stemele de pe pecetile acestora si anii lor de domnie, precum si inscriptia bilingva (romana-ucraineana) ce ar urma sa aiba inscriptionata pe ea si anul de amplasare 2006.

Stefan Petriceicu a domnit in Moldova intre august 1672 si noiembrie 1673, a revenit la domnie pentru o luna in februarie 1674 si apoi a ocupat din nou tronul tarii din noiembrie 1683 pana in martie 1684, dupa care s-a retras in Polonia, la mosia Makaniov, pe care i-a oferit-o in dar Jan Sobieski. Constantin Serban a fost domn al Tarii Romanesti, intre anii 1654-1658, si al Moldovei, in octombrie-noiembrie 1659, precum si intre 1661 si 1662, dupa care s-a stabilit la mosia Vania Vice (daruita de acelasi rege polon), unde a decedat in anul 1685. Constantin-Emil Ursu a precizat ca manastirea Starai Simbir s-a bucurat de grija unor domnitori romani, intre care si Vasile Lupu, care a oferit bani pentru refacerea ei. CMB va realiza din gresie masiva pietrele de mormant cu sprijin financiar de la Secretariatul de Stat pentru Culte.

Partea ucraineana, care a fost de acord cu propunerea, va trimite peste cateva saptamani acceptul oficial, precum si devizul estimativ pentru amplasarea lor. Directorul general al CMB spera ca, impreuna cu sprijinul Consiliului Judetean Suceava, pietrele tombale sa fie puse la locul cuvenit pana in luna septembrie a acestui an.

 
Strategia nationala pentru sport, dorita de Octavian BeluPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :123
Wednesday, 01 March 2006
Consilierul prezidential pe probleme de sport, Octavian Belu, a avut marti, 28 februarie, la Senat, o discutie informala cu liberalul Dan Sabau, membru al Comisiei de invatamant, stiinta, tineret si sport. Inaintea intrevederii, Belu a declarat ca doreste armonizarea strategiilor tuturor institutiilor care au problematica legata de sport pentru realizarea unei strategii nationale in domeniu.

„Sunt proiecte pe care le-am primit si noi si sunt proiecte realizate de Agentia Nationala pentru Sport care, coroborate cu ceea ce o sa facem, va da o rezultanta credibila”, a spus consilierul prezidential. El a mai aratat ca se prefigureaza crearea unui forum al marilor sportivi si antrenori care „au avut ceva de spus in domeniul sportiv”, cum ar fi  Iolanda Balas, Ilie Nastase, Nadia Comaneci, Ivan Pataichin si Leonard Doroftei. Totodata, Belu a apreciat interesul manifestat de presedintele Traian Basescu pentru domeniul sportului, informeaza Prompt Media.

 
Firmele romanesti s-ar putea infiinta in doua zilePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :186
Wednesday, 01 March 2006
Senatorul PD, Marius Marinescu, a depus la Biroul Permanent al acestei camere a Parlamentului un proiect de lege pentru imbunatatirea legislatiei care reglementeaza mediul de afaceri.

Initiativa vizeaza modificarea unui alineat din Legea nr.359/2004 pentru simplificarea formalitatilor la inscrierea in registrul Comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si personelor juridice. Prin intermediul acestei initiative, senatorul democrat a declarat ca doreste atat simplificarea inregistrarii societatilor, scurtarea termenului de infiintare a unei societati comerciale la jumatate fata de cat este in prezent, cat si diminuarea coruptiei si birocratiei la nivelul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si al Directiei generale de administrare a marilor contribuabili, anunta Prompt Media. Potrivit initiativei lui Marinescu, termenul de eliberare a certificatului de inregistrare si, dupa caz, a certificatului de inscriere de mentiuni ar urma sa fie de 48 de ore, respectiv cinci zile, calculat de la data inregistrarii cererii potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila, daca judecatorul delegat nu dispune altfel.

 
Oficiali cehi, decorati la Brno de ministrul AtanasiuPDF Print E-mail
Praga, Cehia/Romanian Global News
Accesari :111
Wednesday, 01 March 2006
Aflat in vizita oficiala in Republica Ceha, ministrul apararii nationale, Teodor Atanasiu, a inmanat marti, 28 februarie, la Brno, in numele Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, Ordinul national Pentru Merit in grad de Comandor unor oficialitati ale tarii gazda.

Inaltele distinctii au fost conferite guvernatorului Regiunii Moravia de Sud, Stanislav Juranek, si primarului orasului Brno, Richard Svoboda, pentru sprijinul oferit in realizarea Memorialului dedicat cinstirii celor 3000 de soldati romani care s-au jertfit pentru eliberarea a zeci de localitati din fosta Cehoslovacie in cel de-al doilea razboi mondial.

Delegatia condusa de ministrul Atanasiu a depus o coroana de flori la Monumentul Ostasilor Romani din Cimitirul central al orasului Brno. Ministrul roman al apararii s-a deplasat apoi la Praga, unde s-a intalnit, in cursul serii, cu omologul sau ceh, Karel Kűhnl, se arata intr-un comunicat de presa emis de MApN.

 
Festivalul International de Film B-EST, la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :215
Wednesday, 01 March 2006
Bucurestiul va gazdui in perioada 27 martie – 2 aprilie cea de-a doua editie a Festivalului International de Film – B-EST 2006, in care personalitati marcante ale cinematografului european, precum Pupi Avati, Mika Kaurismaki, Danis Tanovic sau Manoel de Oliveira, vor veni in capitala si vor avea ocazia sa se intalneasca in mod informal cu iubitorii celei de-a 7 arte din Romania.

Festivalul se va desfasura la Cinema Studio si in salile Eforie si Union ale Cinematecii Romane, informeaza dordeduca.ro.

In sectiunea competitionala, in urma unei preselectii exigente, vor intra 12 filme, iar juriul international care va decide castigatorii acestei editii va fi alcatuit nume mari ale cinematografiei europene, regizori, actori si actrite, producatori, critici si teoreticieni ai filmului si va fi prezidat de maestrul polonez Krzysztof Zanussi.

Aproximativ 40 de filme de lung metraj realizate in mare parte in anul 2005 vor fi prezentate in sectiunea non-competitionala, Panorama, oferind publicului bucurestean oportunitatea de a viziona pelicule recent nominalizate si premiate la Cannes, Berlin, Venetia, San Sebastian, Karlovy Vary, etc. Organizatorii B-EST au initat o sectiune noua, inedita in cadrul festivalelor de film internationale: prezentarea filmelor de absolventa ale marilor realizatori de film europeni si romani. Spectatorii vor avea astfel prilejul sa descifreze amprenta filmica inconfundabila a tinerilor absolventi Roman Polanski, Emir Kusturica, Alain Chabat, Mircea Daneliuc, Ridley Scott & Tony Scott, Ovidiu Bose Pastina sau Radu Munteanu.

 
Militarii romani ajuta in continuare populatia irakianaPDF Print E-mail
Dhi Qar, Irak/Romanian Global News
Accesari :119
Wednesday, 01 March 2006

Ploile abundente cazute in ultima vreme si revarsarea raului Eufrat in provincia irakiana Dhi Qar, zona de responsabilitate a Batalionului 280 Infanterie, le-au prilejuit militarilor vranceni realizarea unor contacte mai intense cu membrii comunitatii locale, carora le-au distribuit apa potabila din rezervele proprii.

Infanteristii romani au finalizat pana acum, in cadrul actiunilor de reconstructie a Irakului, proiecte de cooperare civili-militari (CIMIC) in valoare totala de aproximativ 200.000 de dolari S.U.A. si sunt angajati in desfasurarea altor 12 proiecte estimate la peste un milion de dolari. De asemenea, militarii Batalionului 280 Infanterie au distribuit populatiei ajutoare cu o valoare totala de aproximativ 50.000 de dolari, bani ce provin din fondurile Coalitiei. Intalnirile cu liderii locali, care au avut loc in aceasta perioada atat in cadrul consiliilor locale, cat si in tabara militarilor romani, au avut menirea de a contribui la consolidarea climatului de securitate in zona, se arata intr-un comunicat de presa emis de MApN.

In prima luna de activitate in Irak, militarii romani au indeplinit aproape 200 de misiuni, care au constat in patrulari, actiuni CIMIC si de instruire a armatei irakiene, paza campului Mittica si a principalelor rute ce traverseaza provincia.

 
Semnal de alarma - Andrei Ivantoc in greva foamei pe termen nelimitat!PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :581
Wednesday, 01 March 2006

{mosimage}Si asa slabit de bolile care il macina, de tratamentul inuman si discriminatoriu la care este supus atat el cat si tovarasul sau de suferinta Tudor Petrov Popa, ultimii doi din seria detinutilor de la Tiraspol, Andrei Ivantoc a declarat ca va intra in greva foamei pe termen nelimitat pentru a protesta impotriva nedreptatilor pe care le indura de ani de zile in speranta ca atat partea romana cat si cea moldoveana, impreuna cu forurile internationale ii vor elibera asa cum au facut-o pentru fostii lor colegi de suferinta din celebrul grup „Ilascu”.

{mosimage}Ministerul Afacerilor Externe a luat nota cu profunda ingrijorare de decizia detinutului politic Andrei Ivantoc de a declara, la 27 februarie 2006,  greva foamei pe termen nelimitat,  in semn de protest  fata de tratamentul abuziv,  inuman si degradant la care continua sa fie supus de catre conducerea penitenciarului din Tiraspol, se arata intr-un comunicat de presa primit la redactie. 

Ministrul afacerilor externe, Mihai – Razvan Ungureanu, aflat recent in vizita oficiala la Chisinau (16-17 februarie 2006)  a avut o intrevedere cu rudele detinutilor politici de la Tiraspol ocazie cu care a fost informat asupra precaritatii starii de sanatate a lui Andrei Ivantoc, care reclama interventii cat mai urgente. Drepturile elementare ale cetateanului roman, precum comunicarea cu familia sau primirea de pachete continand produse alimentare vital necesare bolilor de care sufera ii sunt incalcate sistematic.  

Ministerul Afacerilor Externe roman declara ca monitorizeaza cu consecventa situatia celor doi cetateni romani detinuti ilegal la inchisoarea de la Hlinaia si ca se «actioneaza consecvent, pe toate canalele diplomatice la dispozitie, pentru eliberarea lui Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa». Autoritatile romane au efectuat demersuri pe langa Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Comisia pentru Securitate si Cooperare in Europa a Congresului SUA (US Helsinki Committee), Inaltul Comisar pentru Drepturile Omului al ONU, Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei, cerand luarea unor masuri potrivit competentelor acestora insa rezultatele pozitive se incapataneaza sa apara. «Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, organismul insarcinat cu supravegherea punerii in aplicare a deciziilor CEDO, monitorizeaza saptamanal situatia celor doi detinuti politici. In calitate de presedinte al Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, Romania se asociaza consecvent demersurilor Presedintiei Uniunii Europene pentru respectarea deciziei CEDO si eliberarea celor doi detinuti cat mai curand”, se mai arata in comunicatul de presa.

 
Povestea sefului din topPDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :476
Wednesday, 01 March 2006

{mosimage}In lista celor mai buni sefi din Canada pe anul trecut figureaza numele unui roman, Radu Calomfirescu (foto). Topul a fost intocmit de binecunoscutul site monster.com, pe baza votului a peste 100 000 de canadieni.

{mosimage}Intamplarea face ca am mai scris despre Radu Calomfirescu in chiar primul numar al ziarului nostru, din 17 martie 2001. Atunci, proaspat sosita la Montreal, familia Calomfirescu a fost prima care a beneficiat de gazduire intr-un apartament pregatit pentru nou-veniti din initiativa unor tineri inimosi din doua asociatii romanesti. Iata ca, in numai cativa ani, Radu Calomfirescu a devenit unul dintre romanii cu care comunitatea noastra din Montreal se poate mandri.

Radu Calomfirescu este deja un nume cunoscut: un sondaj realizat de site-ul Monster l-a situat pe Radu in topul celor mai apreciati sefi din Quebec si Canada. Stirea a fost publicata in mai toata presa de aici; bineinteles, si in ziarul nostru. Pentru mine a fost o imensa bucurie nu numai pentru ca un roman de-al nostru a ajuns sa fie atat de apreciat, dar si pentru ca il cunosc personal de cinci ani, de cand am aterizat la Dorval, pentru a incepe o noua viata in Canada. M-am gandit ca o discutie cu acest om este importanta, pentru a vedea cum a reusit sa faca atat de multe in numai cativa ani.

P.R.:De ce ati emigrat?

R.C.:In Romania eram economist; am terminat Management Industrial in cadrul ASE Bucuresti, iar sotia mea era medic rezident la Institutul ORL Dorin Hociota din Capitala. Venirea aici este o optiune personala, in care am crezut si voi crede. Deziluzia celor 10 ani de dupa revolutie a contat enorm, astfel incat, chiar daca la interviu sotiei mele i s-a spus ca va fi aproape imposibil sa profeseze, noi ne-am continuat drumul.

P.R.:Ati venit la o varsta la care e destul de greu sa lasi tot ce ai realizat si sa o iei de la capat...

R.C.:Poate tocmai faptul ca aveam o varsta mai peste 30 de ani, ne-a ajutat sa luam decizia cu maturitate. A emigra pentru bani sau pentru a scapa de mizeria de pe strazi si de comportamentul vanzatoarelor nu este un motiv. Trebuie sa fii sigur de ceea ce vrei si sa ai o experienta pe care sa te bazezi, care sa-ti dea increderea ca vei reusi si aici. Daca suntem capabili in Romania, de ce nu am fi si altundeva?

P.R.:Povesteste-ne despre perioada de inceput.

R.C.:Asa cum stii, am locuit in apartamentul pus la dipozitie de asocitia romaneasca. O idee minunata care, din pacate, s-a stins repede. Noi insa am beneficiat de ea si nu-i vom uita niciodata pe romanii inimosi care ne-au primit. Am ramas in acelasi bloc din Côte-des-Neiges. Ca mai toti noii veniti, am fost la cursurile de franceza si am facut diferite munci pentru a mai completa veniturile. Consider ca a fost folositor, fiindca, dupa cateva experiente din acestea, esti mult mai mobilizat sa reusesti.

P.R.:Cum te-ai adaptat?

R.C.:In primul rand, ma asteptam la asa ceva, este normal, trebuie sa te integrezi inainte sa emiti pretentii. Acolo a fost “creuzetul” (rade). E indicat sa iti lasi orgoliul deoparte si sa fii dispus sa iei ca o incercare tot ce ti se ofera.

Viata ca o scoala

P.R.:Ce a urmat?

R.C.:Universitatea. M-am inscris la Ressources humaines, unde am facut un certificat care sa completeze “Bac-ul” in Management Industrial, recunoscut de MRCI. Sotia mea si-a propus sa invete si sa incerce sa redevina medic. Informatii nu prea avea, putini erau cei curajosi, dar ea a perseverat si a reusit: in prezent, asteapta sa devina medic rezident. A fost o perioada dificila; copilul era la scoala, sotia invata, iar eu eram la facultate. In paralel cu studiile, am facut si un stagiu de 4 luni in resurse umane la Novitek International. Pentru mine, a fost extrem de util, o adevarata scoala de integrare pe piata muncii de aici. Greul a venit cand am terminat certificatul si am inceput sa-mi caut de lucru. Cred ca am trimis peste 200 de CV-uri si numai la doua mi s-a dat sansa de a avea un interviu telefonic. La compania unde lucrez in prezent am depus CV personal, la sugestia sefei mele de stagiu, o femeie deosebita, Diane StCyr. Nu e o regula, dar in cazul meu a functionat: e o experienta traita de mine.

P.R.:Unde lucrezi acum?

R.C.:M-am angajat deci la compania Credico Marketing. La Montreal este sediul cental, dar are sedii in toate provinciile Canadei, Statele Unite si Mexic. In Europa are filiale in Anglia, Spania, Portugalia si, mai nou, in Italia. Lucrez din august 2002 (a sosit in martie 2001- n.red.) si sunt sef de departament Resources humaines. Daca la inceput angajam pe cei pe care ii vedeti ca promoveaza si vand carti de credit la magazine sau mall-uri, acum recrutez tot ce tine de staff, de la asistent administrativ la director de cont, avocat sau vicepresedinte de vazari. In plus, am in sarcina legatura cu guvernul federal si cu cele provinciale. Intre timp am devenit membru afiliat al Ordinului profesional al Consilierilor in Resurse Umane din Quebec.

P.R.:Cum ai ajuns sa fii votat de atatea persoane cel mai bun sef? Si eu te-as vota cel mai simpatic prieten, dar la serviciu cred ca ai alta atitudine…

R.C.:Banuiesc ca tocmai asta este cheia: am aceeasi atitudine si la serviciu. Nu am aere de sef, sunt simplu, imi fac treaba si cer si celorlalti sa faca la fel. Incercam sa proiectam o imagine cat mai profesionista a companiei. Uneori reusim, alteori nu. Important e sa nu ai o atitudine negativa, sa nu spui imediat ca nu se poate. Incerci sa faci tot ce e posibil si daca nu reusesti, poti afirma cu sufletul impacat “am incercat asta si asta si nu merge”. De asemenea, am o politica de prevenire a conflictelor (si, fiti siguri, sunt destule intr-o companie de vanzari, unde resursele umane sunt o functie noua), cu maxim de discretie.

P.R.:Imi inchipui ca este dificil sa lucrezi cu oameni de etnii diferite, cu conceptii diferite.

R.C.:Este dificil, dar in acelasi timp fascinant. Traiesti o serie de experiente incredibile. De exemplu, o colega venita din Franta mi-a marturisit surpriza totala pe care a avut-o cand a vazut ca administratorul de retea e un roman, ca verificatoarea cea mai apreciata e o romanca, ca una dintre directoarele de cont e romanca si - peste toate - de recrutare se ocupa un … roman. Surpriza venea din faptul ca sosise din Franta cu o imagine total deformata despre noi. Personal, nu fac diferente intre natii (mi-as dori sa ajut romanii, in masura posibilului). Poate tocmai fiindca sunt si eu emigrant sunt agreat de salariati, care simt ca la resurse umane e cineva care ii poate intelege.
Povestea scaunului

P.R.:Care e secretul reusitei?

R.C.:Noi, cei de la Ressources humaines facem dotarea, generam candidaturile si, nu in ultimul rand, trierea. Ne asiguram ca potentialul candidat poate “rima” cu atmosfera companiei, cu personalitatea celor carora li se va subordona sau cu care vor lucra in echipa. De aspectul profesional se ocupa cei de la departamentul respectiv. Primul pas este CV-ul care, pentru a fi receptat (va aduceti aminte ce v-am spus despre CV-ul meu?) este trimis de regula prin email sau poate fi dus personal. Faxul se utilizeaza din ce in ce mai rar. Ca sa fie retinut, CV-ul trebuie sa fie in conformitate, cat mai tintit pe postul pentru care aplici. Evident, poti sa mai scoti din cursurile care le-ai facut si nu au nici un punct comun cu postul care ti-l doresti. Nu e indicat sa adaugi scoli pe care nu le-ai facut. Este foarte important la interviu sa prezinti experiente traite de tine. Convingerea si naturaletea cu care le vei relata pot crea acea chimie interumana atat de mult invocata. CV-ul trebuie sa fie scurt si convingator. Odata acceptat CV-ul, unele companii purced la interviul telefonic - pe care eu, din experienta personala, nu-l agreez. Omul poate fi surprins nepregatit; nu este concludent. Prefer interviul face to face. La interviu, analizam competentele si atitudinea. O sa-ti dau un exemplu. Aveam mai multe candidate pentru un post administrativ, post la care se cere o persoana organizata. Evident, toate persoanele intervievate sustineau ca sunt atente si organizate. La sfarsit, au fost selectionate cele care la plecare au strans mana cu fermitate si au pus la loc scaunul pe care s-au asezat. Sigur, nu au fost singurele criterii, dar au avut o influenta covarsitoare. Este doar un exemplu. Pentru un lucrator in resurse umane, competente in psihologie, sociologie sau dinamica grupului restrans sunt indispensabile. Modul de a te imbraca, tinuta, zambetul, atitudinea - totul conteaza. Pentru anumite posturi, tot mai mult se practica interviul de grup. De exemplu, pentru a recruta agenti de carti de credit, organizam intalniri de cate sase persoane si, evident, alegem pe cei mai vorbareti si mai convingatori.
P.R.:Ce alte lucruri merita sa fie stiute?

R.C.:As dori sa adaug ca si cei care sunt intervievati isi pot da seama din timpul interviului daca le place sau nu unde vor sa se angajeze. Un interviu dureaza intre 15 si 30 de minute, intrebarile sunt profesionale, deloc agresive si atmosfera amiabila. Rareori, cand testele scrise sunt obligatorii, se ajunge la o ora. Raspunsurile nu sunt comentate, iar politetea este obligatorie. As vrea sa mai adaug ceva: sondajul Monster nu il iau ca pe o reusita personala; uneori eram jenat cand lumea ma suna sa ma felicite. M-am bucurat ca un nume romanesc este acolo, pur si simplu. Si vreau sa va spun ca nu sunt singur: la initiativa Catalinei Puscasu - manager Resurse umane SCP Science si a Danielei Radulescu - consilier in recrutare la Brunel Multec, in luna decembrie a avut loc prima intalnire a romanilor care lucreaza in resurse umane la Montreal. Au participat 7 persoane si credem ca a fost un real succes. Mai sunt si alte persoane dornice sa ni se alature pentru a forma un grup profesional, care sa schimbe experiente de lucru si, in limita posibilului, sa dea o mana de ajutor celor aflati la inceput de drum. Grupul pregateste o a doua intalnire, probabil pana la sfarsitul lunii februarie.

Am ramas apoi sa depanam amintiri din timpul “copilariei” noastre in Canada. O sa inchei cu o gluma a lui Radu: “Multumim Romaniei, care ne-a dat competentele si Canadei, care ne-a dat mijloacele.”
(Preluare „Pagini Romanesti”, editia februarie 2006, un articol de Anda Cismasiu)

 
Intalnire la Paris cu Basarab NicolescuPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :199
Wednesday, 01 March 2006

{mosimage}Institutul Cultural Roman din Paris va gazdui joi, 2 martie, de la ora 20.00, o conferinta intitulata „Stiinta gandeste oare?”, o intalnire a publicului roman, si nu numai, cu Basarab Nicolescu, fizician teoretician al Centrului National de la Recherche Scientifique (CNRS) al Frantei, membru de onoare al Academiei Romane si presedinte al Centrului International de Cercetare si Studii Transdisciplinare (CIRET) din Paris.

{mosimage}Dezbaterea va relua o problematica propusa si de Heidegger, si va fi precedata de o serie de fragmente dintr-o emisiune difuzata de postul de televiziune France 5, in cursul careia Basarab Nicolescu, Jean Bricmont (profesor de fizica teoretica la Universitatea din Louvain-La-Neuve si autor al celebrei carti „Imposturile intelectuale”, alaturi de Alain Sokal), si Jacques Vauthier (profesor de matematica la Universitatea din Paris) au vorbit despre relatia dintre stiinta si filosofie, metafizica, societate si etica, si despre eventualele derapaje care ne-ar putea afecta viitorul. Dupa proiectia filmului, discutia cu Basarab Nicolescu va fi animata de catre Magda Carneci. Evenimentul este organizat in parteneriat cu Universitatea Interdisciplinara din Paris (UIP) si cu CIRET.

Basarab Nicolescu, unul din romanii cu care ar trebui sa ne mandrim, are un CV si o bibliografie impresionanta. Nascut la Ploiesti in 1942, termina ca sef de promotie liceul si se remarca apoi in 1959 ca medaliat la prima olimpiada de matematica organizata la Brasov. Licentiat al Universitatii de Fizica din Bucuresti cu tema Teoria Campurilor si particulelor isi ia doctoratul un an mai apoi cu tema „Campurile lui Yang-Mills si auto-interactiunea campurilor vectoriale” sub indrumarea profesorului Constantin Eftimiu. In 1968 obtine o bursa de la Guvernul Francez si studiaza la Paris unde se si stabileste. Din 1970 este membru al Centrului National de Cercetari Stiintifice de la Paris, CNRS. In 1972 isi ia doctoratul si in Franta, la Universitatea Paris VI, se casatoreste si are doi copii. Odata cu naturalizarea franceza incepe o adevarata ascensiune profesionala. Este invitat de mai multe Universitati europene pentru a tine prelegeri, iar in 1986 este medaliat cu argint de Academia Franceza pentru lucrarea „Noi, particula si lumea”. Din 1987 fondeaza Centrul International de Cercetari si Studii Transdisciplinare (CIRET, in franceza) asociatie care regrupeaza peste 150 de cercetatori transdisciplinari din peste 20 de tari. In 1987 este premiat de Academia Romano-Americana din SUA fapt ce il consacra si pe taram american, obtinand dupa aceea, in 1992 premiul Benjamin Franklin pentru cea mai buna carte de istorie, cu lucrarea Stiinta, Semnificatie si Evolutie – Cosmologia lui Jakob Boehme. In 1992 i se face invitatia de a participa, ca o recunoastere a meritelor sale profesionale, la sesiunea anuala a Academiei Pontificale de Stiinta unde participa, alaturi de Papa Ioan-Paul al II-lea la sedinta de inchidere a Procesului Galilei, prin care acestuia i-au fost recunoscute oficial meritele stiintifice, chiar Papa aratandu-se dezamagit de tratatamentul la care a fost supusa opera celebrul Galileo Galilei. In 2002 primeste distinctia de Honoris Causa a Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi iar in 2001 este ales Membru de onoare al Academiei Romane.  

 
Creste numarul de imigranti romani care isi deschid afaceri in ItaliaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :230
Wednesday, 01 March 2006
Printre intreprinzatorii din Roma se afla si foarte muti patroni de companii proveniti din imigratie. Dintre acestia, romanii sunt pe primul loc, avand peste 2.000 de companii patronate de ei, urmati de chinezi, cu 1.500 si de bengalezi cu 1.000.

Camera de Comert din Roma a inregistrat in cursul anului 2004 o crestere cu 19% a firmelor ai caror patroni sunt nascuti in afara Italiei, potrivit datelor din cel de-al doilea Raport al Observatorului Roman asupra Migratiei, desfasurat de Camera de Comert si de Caritas Roma si prezentata la inceputul acestei saptamani la Sala de Consiliu a Camerei de Comert din Roma. Raportul indica foarte clar rolul Romei ca prim pol al imigratiei din Italia, un laborator fundamental si inovator de convietuire interculturala, informeaza Stranieri in Italia.

Cresterea procentului de cetateni straini la nivelul anului 2004 a fost de 11% la Roma si 30-40% in multe comune ale provinciei (Anzio, Tivoli, Zagarolo, Velletri, Civitavecchia, Fonte Nuova, Ladispoli si Genzano), si 50% la Ardea si Monterotondo.

In capitala la inceputul lui 2005 erau 223.879 de cetateni de origine straina, reprezentand 7.9% din populatia totala. 9% dintre rezidentii straini au diplome, 48% sunt diplomati, in timp ce continentele de provenienta sunt, in ordine descrescatoare: Asia (29.9%), Europa non-UE (21.0%), Europa UE (17.3%), Africa (15.8%) si America (14.8%). Dintr-un total de 195 de nationalitati diferite, cea filipineza si cea romana depasesc mult 20.000 de unitati, reprezentand un total de 12.2%, respectiv 11.2% din populatie de origine straina.

„Proprietarii de companii si asociatii nascuti in strainatate reprezinta deja 1 din 14 inregistrati la Camera de Comert, iar dinamica cresterilor indica faptul ca acest raport va creste”, a comentat vicepresedintele Camerei de Comert din Roma, Lorenzo Tagliavanti. El a mai spus ca pentru intreprinzatori sa-si deschida o companie este o modalitate de a-si gasi o ocupatie, ceea ce altfel ar fi destul de dificil, sau un mod de a nu mai depinde de angajatori, in posturi necalificate, mai ales in conditile in care 2 imigranti din 3 au o diploma de studii superioare.

 
Locuri de munca pentru romanii din SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :237
Wednesday, 01 March 2006
O importanta firma spaniola din domeniul relatiilor publice ofera romanilor din Spania posturi de agenti pentru relatii publice, pentru un nou Serviciu Public de Informatii destinat cetatenilor din Madrid.

Agentii au rolul de a informa cetatenii asupra modalitatilor de rezolvare a diverselor probleme administrative. Candidatii la aceste locuri de munca ar trebui sa aiba studii medii sau superioare, cunostinte avansate de birotica precum si cunostinte de limba romana si spaniola. Se ofera contract de munca, angajare intr-un proiect nou si stabil, un orar de munca foarte atractiv si o pregatire profesionala continua.

Pentru selectie, cei interesati sunt rugati sa trimita un CV la urmatoarea adresa de mail: fedrom@fedrom.org sau sa-l depuneti direct la sediul FEDROM, situat in Centrul Polivalent “Abogados de Atocha” din strada Londres, numarul 11B, Etajul 2, biroul 14, Torrejon de Ardoz, in zilele de marti si joi intre orele 10:00 - 14:00 si 18:00 - 21:00, persoana de contact fiind Gelu Vlasin.  

 
Un prieten australian: George RocaPDF Print E-mail
Stuttgart, Germania/Romanian Global News
Accesari :466
Wednesday, 01 March 2006
{mosimage}Asociatia romano-germana Agero Stuttgart a publicat recent un interviu cu scriitorul roman George Roca, stabilit in momentul de fata in Australia, realizat de scriitorul, dramaturgul si eseistul Dimitrie Balan.

{mosimage}Redam mai jos acest interviu, asa cum a fost el prezentat de organizatia romaneasca din Stuttgart.

Dimitrie Balan: Ce il poate lega pe un oradean stabilit la Antipozi, de meleagurile natale?

George Roca: Legaturile cu locurile natale nu se rup niciodata. Raman vesnic in suflet. Am exprimat aceste sentimente in una din poeziile mele numita „Transilvania”: „Mi-e dor de slana si pita/ De o stana, de un deal/ De Oradea iubita,/ De o vorba din Ardeal/... Pe pamanturi australe/ M-a cuprins asa-ntr-o doara/ Dor de gliile natale/ Ce calcam odinioara!”. Acolo te-ai nascut! Acolo iti sunt ingropati parintii si stramosii! Acolo ti-au ramas prieteni vechi, cararile copilariei, obiceiurile, limba si tot de acolo se trage esenta substantei tale nationale. Acolo este locul pe care il vei numi vesnic „acasa”, indiferent pe care meridian sau paralela iti vei plimba pasii. Cu toate ca nu m-am nascut la Oradea, ma simt oradean get-beget. Era dupa razboi, viata grea! Parintii mei locuiau la posta centrala din Oradea. Mama s-a dus sa ma nasca la bunici, la Huedin. 

Am revenit dupa o luna si astfel au inceput legaturile mele cu orasul de pe Cris. Am locuit in „palatul postei” de pe strada Iosif Attila (Portile de Fier) nr.12, pana la 14 ani. Vecinele mele de la numarul 10 erau Doina (Ana Blandiana) si Geta Coman. Din cand in cand, Doina, mai pierdea cate o poezie prin curtea copilariei, poezie pe care eu o recuperam si o piteam intr-un colt al sufletului, folosind-o mai tarziu la modelarea primelor mele compozitii lirice.

DB: Cum a fost, in vremurile tale, viata de elev si de student la Oradea?

GR: Vremuri frumoase! Minunate! Primele amintiri... de la varsta de 5 ani. Gradinita postei din Oradea! Noi copii, cantam zilnic „Sulico”! Pe un perete ma speriau niste barbosi de-alde, Marx, Engels, Lenin. Dar eu eram fericit! Aveam sandalute noi! Jucariile erau putine. Alergam toata ziua invartind cu un bat un cerc de tabla. Singura mea jucarie! Apoi, tata mi-a facut o trotineta cu rulmenti care facea un zgomot infernal si cu care am reusit sa-i scot din pepeni pe toti functionarii postei. Primele sapte clase le-am facut la vechea scoala „Oltea Doamna”, apoi m-am mutat la Liceul Nr.4, tot de pe strada Portile de Fier. Acolo, am ales sectia umanistica. La catedra de limba si literatura romana si la cea de limbi straine, am avut parte de profesori de elita, precum: Ioan Labo, Viorica Domuta, Ioan Chis, Ioan Baba, Lucian Drimba si Gheorghe Grigurcu, cu totii ilustrii oameni de litere. Inca de prin clasa a zecea de liceu am inceput sa fac pregatiri pentru a da admitere la facultatea de regie film, de care nu am avut parte niciodata, cu toate ca am dat de vreo patru ori. Ca sa nu fiu luat in armata, am intrat la filologie, la faimoasa „sorbonica” din Oradea. Cu toate ca gandul meu era tot regia de film, am inceput sa prind drag de limba si literatura romana. Am avut parte si acolo de dascali minunati, acelasi Lucian Drimba, Mia Vulisici (prof. univ. dr. Maria Alexandrescu), Traian Blajovici, Cornel Sateanu, Iosif Pervain si regretatul Aurel–Dragos Munteanu, distins scriitor, intelectual, om politic si diplomat (fost ambasador al Romaniei la ONU si mai apoi in Statele Unite), care mi-a fost si preparator si sef de grupa. Atunci te-am cunoscut si pe tine, draga prietene, Dimitrie Balan, proaspat sosit de pe meleagurile oltenesti. Te invidiam toti baietii de la „filo”, deoarece ii faceai curte celei mai frumoase colege din an, Alunita, care mai apoi ti-a devenit sotie.

BD: Esti nostalgic?

GR: Nostalgic zisesi? Pai, citind randurile de mai sus, nu se vede…! Iar iti raspund in versuri: „Daca o fi sa mor aici/ Pe-al Pacificului mal/ Sufletul meu sa se-ntoarca/ Tot acolo in Ardeal!”

BD: Inainte de a pleca definitiv din Romania, ai fost si actor la Teatrul de Papusi din Oradea, care astazi se numeste Teatrul de Copii si Tineret „Arcadia”. Mai tii minte ca ai jucat in piesa mea, scrisa in colaborare cu bunul meu prieten Alexandru Popescu, piesa care a avut premiera la 1 Decembrie 1968? Ce amintiri te leaga de acest teatru?

GR: Stimabile, dumitale iti place sa umbli la sentimente! Aceea perioada a fost epoca de aur a vietii mele. Placandu-mi teatru, ma angajai pe baza de concurs la teatru de papusi din Oradea! Director in aceea vreme era minunatul om de teatru Valeriu Grama, regizor Petrica Diaconu, scenograf, talentatul Paul Fuchs, directori muzicali, maestrii, Danko si Cozmuta-Simonca. Avand un director de calibru mare, un regizor si un scenograf de faima, desigur actorii-papusari isi doreau si piese de valoare. Tin minte ca prima piesa in care am jucat a fost „O fetita cauta un cantec”, un „musical pentru copii” de Alecu Popovici. Mai apoi, prin toamna anului 1968, ai venit la noi la teatru, impreuna domnul Al. Popescu, si ne-ai prezentat un scenariu numit „Haiducii”. Pe data de 1 decembrie, a avut loc premiera. Lume multa, personalitati artistice ale orasului, presa... si multi, multi adulti, din care cauza pentru copii nu mai erau locuri. Distributia: Mioara Diaconu, Ita Dombora, Suzana Laurian, Constantin Miscolti, Ioan Moldovan, Ciresica Nestorescu, Ioan Oros, George Roca, Catrinel Sandulescu, Vasile Tomescu, Matilda Vitcu si altii. Eu interpretam rolul unui turc numit Ali Chiorul. Superba piesa! Spectacolul a avut un succes deplin. Ba gurile rele spuneau ca ar fi cules aceiasi lauri daca s-ar fi jucat pe scena mare. Piesa a facut parte din repertoriul teatrului cativa ani la rand. Dupa un an m-am angajat (tot prin concurs) la Teatrul de Stat Ploiesti unde am lucrat pana in 1971, cand m-am trasferat la Ministerul Turismului. Dece m-am lasat de teatru? De suparare! Trebuia sa participam cu o piesa de teatru la un festival de limba esperanto pe coasta Dalmatiei. Am facut toata vara pregatire, repetitii si lectii de esperanto. Cu o saptamana inainte de plecare sunt anuntat ca nu mi se elibereaza pasaportul. Fara explicatii! Mai tarziu am aflat ca „ma turnase” unul dintre colegi ca vreau sa raman in strainatate. Si sincer, nici prin gand nu-mi trecuse! In locul meu a plecat nevasta secretarului de partid! Asa ca m-am suparat si le-am zis adio! M-am mutat la Bucuresti, unde mi-am gasit un nou loc de munca si unde am locuit pana la plecarea in Australia!

DB: In ce imprejurare ti-a venit ideia sa emigrezi? M-ar interesa, pentru mine si cititori, cum s-a derulat „firul rosu” al acestei actiuni in care te-ai aruncat cu un curaj deosebit. Cum a privit familia ta acest lucru? Ce ai simtit cand „usa” patriei s-a inchis, pe atunci, definitiv, in urma ta?

GR: Draga prietene, de ce ma provoci? Vrei sa umpli spatiul acestei publicatii cu povestile mele? La Bucuresti mi-am gasit deci, o slujba la Ministerul Turismului. Ma ocupam de indrumarea si coordonarea vanzarilor de marfuri pe valuta de la toate oficiile judetene din tara. Dupa fuga generalului Pacepa, cade ministrul turismului Nicolae Doicaru. La conducerea Ministerului Turismului, apare o comisie care incepe sa faca reduceri de personal. Incepe cu nemembrii de partid, printre care eram si eu. Ma supar tare si impreuna cu vre-o douazeci de colegi ramasi fara slujba ne ducem la militie si ne depunem actele pentru plecare definitiva din tara. Grupul nostru face jonctiunea cu alti colegi din Ministerul Turismului, precum receptionerii de la hotelul Parc-Turist si soferii ITIA, aderand la miscarea post-Goma. Asta se intampla prin luna ianuarie 1979. Eu eram singurul care am cerut sa plec in Australia. Restul colegilor s-au indreptat spre Statele Unite, Canada, Germania si Franta. Dece Australia? Vroiam sa plec, sa ma exilez la antipozi, la capatul pamantului! Fiind multi si uniti, ni se dau destul de repede pasapoarte. In decembrie 1979, ma trezesc cu pasaportul in buzunar. Abia atunci incep sa vad realitatea! Unde naiba sa plec? Nici macar limba engleza nu o cunosteam ca lumea. Parintii mei erau disperati! Mi se pune in vedere de catre oficialitati ca trebuie sa parasec tara. Imi cumpar un bilet de avion pe ruta Bucuresti – Londra - New York - Los Angeles - Auckland - Sydney si ma usurez de toti banii care mi-i daduse statul roman „despagubire” pentru apartamentul meu proprietate personala de la Foisorul de Foc. Ajung la New York, unde aveam multi prieteni si colegi si raman acolo aproape doi ani uitand de Tara Cangurului. Intr-o zi ma cheama cei de la biroul de emigrari si imi pun in vedere ca nu imi vor mai face prelungire de viza deoarece detin viza permanenta de intrare in Australia. Si astfel, cu voie sau fara, ajung in Kangarooland! Dupa doua luni de sedere, mama imi spune la telefon ca tata este grav bolnav in spital la Oradea. Imi iau bilet de avion si plec spre casa. Cand ajung la Episcopia Bihor, sunt dat jos din tren trimis retur in Ungaria. Dece? Pentru ca nu aveam viza de intrare pe pasaportul romanesc! I-auzi! Roman sa aiba nevoie de viza de intrare in Romania pe un pasaport romanesc valid! Ce sa faaac? Stau la Budapesta cincizeci de zile, batand zilnic la usa Ambasadei Romane, pentru a cersi o viza! O viza la mine in tara! Nu mi-au dat-o! Ba culmea, consulul roman din acele vremuri era un oradean cainos, care urla la mine ca nu voi mai vedea Romania niciodata. M-am intors in Australia. Tata a murit dupa cateva luni, iar eu am simtit ca mi s-a terminat tineretea. Era prin toamna anului 1982. Implinisem 36 de ani!

DB: Ai pornit la drum ca un cautator de aur de pe vremea „febrei” pretiosului metal, din Alaska. George, ai gasit aur?

GR: Aur zici? Care aur Mitica? De unde aur? Aurul ramasese acasa in Romania, in imaginea stramosilor, in inima prietenilor, pe ulita copilariei...! N-am gasit nici un aur! Am descoperit in schimb o lume pe care nu o cunosteam, am invatat multe, am schimbat mai multe meserii si cu timpul m-am obijnuit cu viata de-aici. Ma simt bine, dar daca ar fi sa mai fac odata pasul plecarii nu l-as mai face. De ce? Pentru ca raman traume. Emigritia e o boala grea!

DB: Cum s-a acomodat familia ta in micul continent sudic?

GR: Am incercat sa-mi fac aici o mica Romanie, asa ca am dat o fuga la Oradea, m-am casatorit cu o fata de pe strada mea, am adus-o la Sydney, mi-a daruit un baiat minunat, l-am invatat si pe el romaneste si iata-ne trei pui de daci printre canguri. Clima este buna, Sydneyul e un oras minunat, Australia este o tara democratica si foarte toleranta cu cei care nu sunt de cultura anglo-saxona, multiculturalismul prevaleaza! Si apoi, daca mai poti face cate un drum „acasa” parca parca suporti mai bine dezradacinarea iar distantele nu ti se mai par asa de mari!

DB: Cum sunt romanii din diaspora?

GR: Romanii din diaspora sunt identici cu cei de-acasa din Romania! Nici o deosebire! Au culoare, temperament, se pupa, se cearta, se iubesc, se barfesc, ce mai? Traiesc intens si au personalitate.

DB: Exista o anumita solidaritate a romanilor stabiliti departe de casa?

GR: Cum sa nu existe! Poate mai mare solidaritate decat acasa. Daca auzi pe cineva vorbind romaneste pe strada, ai vrea imediat sa il cunosti, sa ti-l faci prieten. Desigur exista si animozitati, dar aceste sunt minore. La necaz, sa stii ca ne ajutam, aplicand dictonul: „toti pentru unul si unul pentru toti”.

DB: Vorbeste-mi, te rog, pe scurt, despre cultura exilului australian.

GR: Fiecare emigrant aduce cu el un crampei din cultura tarii de origine. Nici romanii nu fac exceptie. Au adus cu ei limba stramosilor, obiceiurile, traditiile si folclorul locurilor de bastina. Apoi s-au unit intr-o multime de societati romanesti cu profil cultural sau caritabil. Acestea organizeaza mai o petrecere, mai un bal sau un picnic. Avem biserici, echipe de fotbal, posturi de radio, televiziune si bineinteles publicatii in limba romana. Sunt foarte multi dintre noi care scriu, unii producand literatura de calitate. Avem cantareti, muzicieni, artisti plastici, recunoscuti si apreciati nu numai de conationalii lor ci si de restul cetatenilor australieni de alta origine. Demn de remarcat este fapul ca totii isi iubesc tara de unde au venit si cauta prin toate mijloacele sa o promoveze.

DB: Acum vii destul de des acasa? Cum ai gasit Romania in calitate de… vizitator?

GR: Romania mi-e draga si imi va fi draga intotdeauna. Vin destul de des acasa, aproape anual. De fiecare data o gasesc mai frumoasa si mai minunata. Desigur mai sunt multe de reparat si de pus la punct, dar baza exista si sunt convins ca nu va trece mult si vom redeveni si noi parte integanta a valorilor europene. Avem istorie, cultura, spatiu geografic, vointa si oameni harnici si inteligenti.

DB: Cand esti acasa, participi cu asiduitate la manifestarile de cultura din Oradea. Ce te atrage la ele?

GR: Asa este! Imi place sa particip si sa-mi aduc aportul la manifestarile culturale romanesti, in special la cele din Oradea. Intalnesc acolo, fosti dascali, fosti colegi de scoala, prieteni si cunoscuti. Ne impatasim ideile, ne cunoastem mai bine si construim legaturi trainice cu ramificatii chiar si in afara hotarelor perimetrului national.

DB: As dori sa-mi vorbesti despre propriile tale preocupari culturale, in spete, in primul rand, literatura.

GR: Am inceput sa ma preocup de literatura inca de cand eram copil. Am publicat in mai multe reviste din tara si din strainatate. Cea mai mare realizare a fost in 1993 cand am devenit membru Academiei de Stiinte, Literatura si Arta de la Oradea. Din anul 2002 am devenit si membru al Academiei Romano-Americane. In prezent sunt redactor sef al revistei „Spirit Romanesc”, care apare la Sydney. Scriu poezii, eseuri, note de calatorie, povestiri si literatura pentru copii. De asemenea ma ocup de publicitate, fotografie digitala si editare de carti.

DB: Ce proiecte de viitor ai, pe linia implinirii vietii tale si a familiei tale? Dar pe linie literara?
GR: Proiecte de viitor? Sa mai fac un tur in jurul lumii. Sa-mi public toate materialele literare adunate pe parcursul anilor. Sa pot termina dictionarul virtual al personalitatilor romanesti de pe internet.

DB: Doresti ca prin intermediul acestui interviu sa comunici ceva special prietenilor din Oradea?
GR: Desigur! Nu i-am uitat si mi-e vesnic dor de ei! De cate ori voi avea prilejul sa revin la Oradea am sa-i caut pentru a ne impartasi parerile si ideile si pentru a demonstra ca prietenia nu poate fi alterata nici de timp si nici de spatiu.

 
Cursuri cu credit la Scoala de Limba Romana din KitchenerPDF Print E-mail
Kitchener, Canada/Romanian Global News
Accesari :119
Wednesday, 01 March 2006
Scoala de Limba Romana din Kitchener, Canada, ii anuta pe parintii romani ca exista din nou posibilitatea inceperii cursurilor de limba romana cu credit in anul scolar 2006/2007.

Acestea ar urma sa se desfasoare la St. Louis Adult Learning Centre, Kitchener, si se vor adresa copiilor din clasele 9-12. Cei interesati sa isi duca micutii la aceste cursuri pot sa sune la numarul de telefon 745-1979 pentru inscrieri si informatii suplimentare, anunta Asociatia Romanilor din Triunghiul de Aur.

Institutia romana de invatamant din Kitchener nu este o scoala particulara, ci este o scoala care functioneaza prin International Languages Program, care apartine de Waterloo Catholic District School Board, si este deschisa copiilor cu varstele cuprinse intre 4 si 14 ani, pentru care cursurile sunt gratuite. La aceasta scoala preda Stefaniada Voichita, profesoara de limba si literatura romana, absolventa a Universitatii de Litere, Istorie si Filozofie din Timisoara, promotia 1997. Aceasta are 5 ani experienta in invatamant in Romania, la Liceul "William Shakespeare" si Scoala Generala Nr. 7, ambele din Timisoara, si 3 ani experienta in "International Languages Program.

 
Romania nu are inca referenti la Institutele Culturale din Praga si Tel AvivPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :118
Wednesday, 01 March 2006
Luni, 27 februarie 2006, s-a incheiat concursul pentru ocuparea posturilor de referenti la Institutele Culturale Romane din strainatate, anunta MAE intr-un comunicat de presa.

142 de candidati au concurat pentru 15 posturi vacante la institutele din Berlin, Istanbul, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga, Stockholm, Tel Aviv, Varsovia si Viena. Concurentii au trebuit sa sustina o proba scrisa eliminatorie si un interviu in fata unei comisii mixte formate din reprezentanti ai Institutului Cultural Roman si ai Ministerului Afacerilor Externe. In urma acestora au ramas neocupate posturile de la Praga si Tel Aviv. Recentul concurs, primul organizat pentru ocuparea pozitiilor de referenti de la institutele culturale din strainatate, se inscrie intr-un sir de premiere legate de gestionarea ICR-urilor: intocmirea fisei de post pentru directori, elaborarea criteriilor de performanta manageriala si demararea evaluarii semestriale a personalului de conducere, care a dus pentru prima oara la retragerea din functie a unui director adjunct (ICR Praga). Demersurile fac parte din planul comun de actiune initiat de Horia-Roman Patapievici, presedintele Institutului Cultural Roman si Valentin Naumescu, secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe, in scopul eficientizarii retelei de institute culturale, precum si a cresterii transparentei si responsabilizarii directorilor ICR in folosirea banilor publici.

 
O noua intalnire pentru Clubul romanesc de IT din TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :118
Wednesday, 01 March 2006
Cea de-a doua intalnire a clubului romanesc de IT din Toronto se va desfasura vineri, 17 martie, incepand cu ora 19:00, la Fairview Mall Public Library, camera "A", etajul al patrulea, in acelasi loc ca prima intalnire.

Tema acestei intruniri va fi "Cum scrii un CV bun si o scrisoare de intentie in IT", tema ce va fi prezentata de Lucian Mustatea, persoana cu o vasta experienta in IT-ul canadian, informeaza Clubul Studentilor Romani de la Universitatea din Toronto. Aceasta va fi urmata de intrebari, prezentarea scurta a participantilor, domeniul in care lucreaza, cu sprijin pentru cei care cauta de lucru sau sunt noi veniti, stabilirea clara a felului de organizare a Clubului, (website, forum sau lista de discutii pe email), discutii libere si pareri. Totodata, cei care isi cauta de lucru sunt rugati sa vina cu CV-urile personale. Evenimentul romanesc a fost sponsorizat de www.DataMirror.com.

Prima intalnire a ceea ce se doreste Clubul IT romanesc din Toronto a avut loc pe 10 februarie, la eveniment participand 28 de persoane care si-au exprimat dorinta ca acest proiect sa se desfasoare mai departe.

 
Zi de rugaciune pentru romanii din OntarioPDF Print E-mail
Orangeville, Canada/Romanian Global News
Accesari :149
Wednesday, 01 March 2006
Manastirea ortodoxa „Maica Domnului” din orasul canadian Orangeville va fi sambata, 11 martie, in prima saptamana a Postului Invierii Domnului, locul de desfasurare al unei zile de rugaciune la care sunt asteptati toti romanii din provincia Ontario.

Ziua de rugaciune va incepe la ora 10:30, cand vor sosi la manstire toti credinciosii, urmand ca de la ora 11:45 sa se desfasoare slujba Ceasurilor, urmata de la ora 14:00 de o conferinta, de dialoguri duhovnicesti si, din nou, de doua momente de rugaciune, de la orele 15:00 si 16:45. Ziua se va termina cu Rugaciunea inimii, ce va incepe la ora 19:00, iar plecarea va avea loc in jurul orei 20:30, informeaza Alianta Romanilor Canadieni. La lacasul de cult din Orangeville se va afla si parintele arhimandrit Nicolas, cel care este initiatorul proiectului de construire a manastirii ortodoxe romane „Sfanta Cruce”, aflata sub jurisdictia Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane in America si Canada.

Lacasul de cult in care se va desfasura ziua de rugaciune se afla la adresa 953376 7th Line, Orangeville, ON.

 
Prezente romanesti la Sarbatoarea Francofoniei la BudapestaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :161
Wednesday, 01 March 2006
Romania va deschide, in data de 3 martie 2006, Sarbatoarea Francofoniei, organizata in Ungaria, printr-o ceremonie si o receptie oferita la Palatul Stefania din Budapesta.

Din partea romana vor rosti alocutiuni ambasadorul Romaniei la Budapesta, Ireny Comaroschi, si presedintele Academiei Romane Eugen Simion. Sarbatoarea Francofoniei, initiata de Institutul Francez din Budapesta, se va desfasura in acest an in perioada 3 – 14 martie. Evenimentul a implicat participarea Institutului Cultural Roman si la editiile anterioare, cu expozitii, concerte, mese rotunde, conferinte si proiectii de film. Contributia romaneasca se adauga celei propuse de institute culturale si ambasade ale altor tari cu traditii francofone, precum si de asociatii franco-ungare din mai multe orase ale tarii-gazda.

In 2006, anul in care Romania va gazdui Sommet-ul Francofoniei, contributia Ambasadei si a Institutului Cultural Roman este deosebita ca amploare si importanta. Programul pregatit pentru ziua de 3 martie include vernisajul unei expozitii a artistei Ana Rus, cuprinzind busturi si basoreliefuri consacrate unor personalitati culturale romane cu destinul strans legat de Franta si de cultura franceza. Un grup de elevi din Timisoara si de la Liceul romanesc „Nicolae Balcescu” din Gyula va face o expunere pe tema asemanarilor existente intre limbile romana si franceza.

Pe 10 martie, Institutul Cultural Roman de la Budapesta va organiza, la sediul sau, o prezentare de filme romanesti cu subtitrare in limba franceza: Maria (regia Calin Netzer) si Moartea domnului Lazarescu (regia Cristi Puiu). La serata va participa actrita Luminita Gheorghiu, interpreta principala in filmul Moartea domnului Lazarescu.

Pe 11 martie vor avea loc la Institutul Francez din Budapesta un grup de manifestari culturale, la care Ambasada Romaniei si Institutul Cultural Roman participa cu un stand de prezentare a Romaniei (brosuri, albume, reviste, carti tiparite in limba franceza) si un bufet de prezentare gastronomica. Romania va fi, de asemenea, reprezentata, alaturi de Maroc, Canada, Elvetia, Belgia si Franta, la Noaptea Filmului Francofon, avand onoarea de a deschide aceasta gala cu filmul Moartea domnului Lazarescu. Actrita Luminita Gheorghiu va fi prezenta la aceasta proiectie. 

 
Sueta romaneasca lunara la TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :116
Wednesday, 01 March 2006
Toti romanii care locuiesc in Toronto si simt nevoia sa iasa din casa si sa cunoasca oameni noi sunt invitati la o actiune lunara care se va desfasura sub titulatura „Cafeaua de vineri”.

Aceasta va avea loc in prima vineri a fiecarei luni, de la ora 19:00, la Country Style Donuts and Cofee #738 Sheppard Ave. East, informeaza Alianta Romanilor Canadieni. Romanii care doresc sa participe la inedita sueta si vor sa afle prin e-mail care va fi urmatoarea intalnire pot sa acceseze link-ul http://www.arcweb.ca/ro/modules.php?name=Mailing_List, urmand sa isi introduca propria adresa de e-mail si sa selecteze sectiunea „Cafeaua de vineri”.

 
Un Institut Cultural al Moldovei, inaugurat la LeipzigPDF Print E-mail
Leipzig, Germania/Romanian Global News
Accesari :189
Wednesday, 01 March 2006
Orasul Leipzig va avea de miercuri, 1 martie, un Institut Cultural al Moldovei, al carui scop va fi extinderea dialogului dintre Germania si Basarabia, precum si realizarea diverselor proiecte din sfera umanitara.

La ceremonia inaugurarii participa viceministrul Afacerilor Externe si Integrarii europene al Republicii Moldova, Valeriu Ostalep, informeaza Noutati Moldova, care citeaza un comunicat de presa emis de ministerul basarabean. Demnitarul va rosti un discurs cu genericul "Actuala etapa de cooperare intre Moldova si Uniunea Europeana". La solicitarea partii germane, viceministrul va mai relata despre solutionarea problemei transnistrene, si, referitor la acest subiect, el va rosti o alocutiune in cadrul Fundatiei Kurber. Valeriu Ostalep se va intalni, de asemenea, cu sefi ai MAE al Germaniei, conducerea sectiilor federale ale Cancelariei si Administratiei prezidentiale.

 
Concert romanesc la Basel pentru sinistratii din RomaniaPDF Print E-mail
Basel, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :165
Wednesday, 01 March 2006
Un grup de studenti romani de la Conservatorul din Basel, aflat sub conducerea Ramonei Telcian, va organiza joi, 16 martie, de la ora 19:30, un concert de muzica clasica, al carui scop va fi strangerea de fonduri pentru victimele inundatiilor din 2005 din Romania.

Concertul se va desfasura la Im Scmiedenhof 10, intrarea Rumelinsplatz, iar accesul la concert va fi gratuit, informeaza Casa Romanilor din Elvetia. Reprezentatia va fi oferita de Ramona Telcian - vioara, Raffael Kuster - pian, care vor interpreta operele compozitorilor Manuel de Falla-Piesas Espanolas, Aragonesa, Montagnera si Cubana, George Enescu-Sonata a treia pentru pian si vioara, op.25, in caracter popular romanesc, Moderato melanconico, Andante sostenuto e misterioso, Allegro con brio, ma non troppo mosso, si Cesar Franck-Sonate pour Piano et Violon, Allegretto ben moderato, Allegro Ben moderato, Allegretto poco mosso.

Concertul va fi urmat de un cocktail. Informatii suplimentare se pot obtine de la Ramona Telcian, care poate fi gasita la numarul 076 59 44 568 sau la adresa de e-mail telcianramona@yahoo.com.

 
Ziua Femeii, sarbatorita si de romancele din VancouverPDF Print E-mail
Vancouver, Canada/Romanian Global News
Accesari :116
Wednesday, 01 March 2006
Doamnele si domnisoarele comunitatii romane din Vancouver sunt invitate miercuri, 8 martie, sa petreaca o seara de neuitat cu ajutorul unui program special de cantece, dansuri si poezie care se va desfasura la sediul Centrului Comunitar Romanesc din British Columbia, aflat in orasul New Westminster.

Petrecerea va incepe la ora 18:00 si va mai contine gustari si dulciuri, insotite de un pahar de vin. Rezervarile pentru mese se fac la Daniela Diaconu, telefon 604 515-0474, informeaza centrul romanesc. Totodata, participantele sunt indemnate sa faca pe aceasta cale donatii care sa ajute pe viitor activitatea grupului Ciresarii, care fiinteaza in cadrul Centrului Comunitar Romanesc din British Columbia.

 
Basarabia isi va desemna reprezentantul la Eurovision peste o saptamanaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :120
Wednesday, 01 March 2006
Interpretul sau formatia care vor reprezenta Republica Moldova la Concursul International Eurovision va fi cunoscut in cel putin o saptamana, a declarat ministrul Culturii si Turismului, Artur Cozma, citat de Moldpres.

Potrivit acestuia, la Chisinau urmeaza sa se organizeze o noua etapa de preselectie nationala, dupa ce juriul finalei si rezultatul televotingului le-a adus in final participantilor Alexa & Moldstar, Sergiu Cuzencov si Geta Burlacu acelasi numar de puncte, 18.  Cozma a precizat ca la noua etapa vor participa cei trei finalisti, dar si interpreti sau formatii care nu au reusit sa ia parte la etapele anterioare de preselectie, iar reprezentantul Basarabiei va fi ales doar de membrii juriului si ai comitetului organizatoric. Aceasta ultima preselectie nu va fi transmisa in direct.

In finala preselectiei nationale au evoluat 13 interpreti si formatii precum Edict, Lina, Studio 1, Millenium, Cezara, Lou, Aura, Olea Tira, Georgeta Daraban sau Corina Tepes.

Republica Moldova urmeaza sa participe pentru a doua oara la prestigiosul concurs Eurovision, in urma clasarii foarte bune de anul trecut a formatiei etno-rock Zdob si Zdub. Aceasta a ocupat in finala locul 6, ceea ce ii permite Republicii Moldova sa participe fara concurs in finala Eurovisionului din acest an.

 
350.000 de muncitori est-europeni au venit in Marea Britanie in ultimii doi aniPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :178
Wednesday, 01 March 2006
Peste 350.000 de muncitori din Europa de Est s-au instalat in Marea Britanie din momentul extinderii Uniunii Europene cu inca 10 state, in luna mai a anului 2004, pana in prezent.

Potrivit Moldpres, care citeaza AFP, cifrele oficiale publicate de ministerului britanic de Interne releva faptul ca acest aflux, compus in principal din polonezi, a inceput sa se reduca, in ultimul trimestru al anului trecut sosind 50.000 de persoane, comparativ cu 61.000 de persoane in trimestrul precedent. Cifrele oficiale date publicitatii depasesc cu mult estimarile initiale ale autoritatilor de la Londra, care vorbeau de maxim 13.000 de muncitori est-europeni sositi intr-un an in Marea Britanie.

Regatul Unit al Marii Britanii, Suedia si Irlanda sunt cele trei tari din Europa care si-au deschis fara restrictii piata muncii pentru lucratorii din Europa de Est dupa extinderea Uniunii Europene, decizie salutata de Comisia Europeana. Recent, comisarul european pentru munca, Vladimir Spidla, a declarat ca cele trei tari mentionate „inregistreaza o crestere economica solida, iar somajul a ramas stabil sau chiar a scazut” dupa extinderea UE.

 
Grupul romanesc Margento, pe scena la Adelaide Fringe FestivalPDF Print E-mail
Adelaide, Australia/Romanian Global News
Accesari :174
Wednesday, 01 March 2006
Sase artisti romani, reuniuti sub titulatura Margento, participa in perioada 24 februarie-10 martie la Adelaide Fringe Festival din Australia.

Intrepreta Maria Raducanu, una dintre cele mai bune voci de jazz din Europa, percutionistul Valentin Q Niculescu, chitaristul Costin Dumitrache, pianistul Valentin Baicu, pictorul Grigore Negrescu si poetul Chris Tanasecsu au evoluat deja de cateva ori la FAD Bar si Lizard Lounge si urmeaza sa mai sustina spectacole miercuri, 1 martie, si vineri, 3 martie, la acelasi Lizard Lounge, si joi, 2 martie, la  FAD Bar. Localul Lizard Lounge este situat la adresa 147 Hindley Street, Adelaide, in timp ce FAD Bar poate fi gasit pe Waymouth Street, Adelaide. Toate spectacolele vor incepe la ora 22:00, informeaza Asociatia Romana din Australia de Sud.

Pana acum grupul s-a bucurat de succes mai ales prin stilul original, alcatuit din poezie, muzica si pictura. Margento este singurul proiect din Europa de Est care participa la acest eveniment de pe continentul australian.

 
Ana Blandiana - invitata de onoare in IsraelPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :199
Wednesday, 01 March 2006
Poeta Ana Blandiana va face o vizita in Israel in cursul lunii martie, ca invitata de onoare la cateva festivaluri poetice din tara.

La 9 martie, ea va participa la Teatrul Holon la spectacolul Mama cuvintelor - Em hamilim, din cadrul Festivalului femeilor 2006. La 13 martie, poeta va fi oaspete de onoare la Palatul Poeziei din Makom Hashira din Centrul Comunitar Lev Hair, iar dupa alte doua zile se va afla la Ierusalim, oaspete de onoare la Kolah Shel Hamila - Vocea cuvantului. Ana Blandiana se va mai intalni cu iubitorii de poezie israelieni la 12 martie la Institutul Cultural Roman din Tel Aviv si la 17 martie la Cercul Cultural din Ierusalim, anunta Isro-press.

Ana Blandiana a inceput sa scrie in 1959 si a devenit foarte cunoscuta in anii '80 cand a inceput sa publice poeme protest la adresa comunismului, intre care si celebrul “Motanul Arpagic". Lucrarile ei au fost interzise dupa aceea de regimul Ceausescu. Aflata pe o culme a carierei ei, Ana Blandiana este una vocile est-europene cele mai convingatoare la ora actuala, sustin specialistii in domeniu. Ea are o larga audienta datorita calitatii si diversitatii scrierilor sale, autenticitatii, simplitatii si fermitatii vocii ei,  puritatii, viziunii, curajului cu care si-a sustinut convingerile. Cu toate ca a devenit un simbol al societatii Romaniei democrate, ea ramane devotata artei ei si rezista tentatiilor puterii, informeaza Prompt Media.

 
Prezentare Nichita Stanescu la Targul de carte de la LeipzigPDF Print E-mail
Leipzig, Germania/Romanian Global News
Accesari :153
Wednesday, 01 March 2006
Targul de carte de la Leipzig, desfasurat in perioada 16-19 martie, va ocaziona o prezentare a celebrului poet roman Nichita Stanescu si a volumului sau „11 Elegii”, recent tradus in limba germana.

Prezentarea va avea loc  in data de 18 martie, de la ora 13.30, in Forumul „Kleine Sprachen, grosse Literaturen”, Hala IV, stand  406. Cei care vor lua cuvantul in cadrul acestei prezentari, in cadrul proiectului „Limbi mici, literaturi mari” sunt scriitorul si traducatorul de origine romana Dieter Schlesak si istoricul literar Peter Motzan, de la Institutul sud-est-european de cultura si istorie IKGS din Munchen, informeaza ICR Titu Maiorescu din Berlin.

Manifestarea este  realizata in colaborare cu Asociatia Institutelor Culturale Europene din Berlin (GEK) si cu Targul de carte de la Leipzig si cu finantarea ICR Bucuresti.

 
Program special cu Orchestra de camera new-yorkeza dirijata de Dinu GhezzoPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :167
Wednesday, 01 March 2006
Orchestra de Camera din New York va prezenta miercuri, 1 martie, in sala Auditorium din metropola americana un concert special, sub bagheta dirijorala a romanului Dinu Ghezzo.

Programul se va intitula „Muzica din New York” si va cuprinde lucrari celebre semnate de George Enescu, Dinu Ghezzo, Sebastian Danila, Jose Sandin, Sean Malone, Jamison Sevits si Jonathan Zalben. Concertul va avea loc de la ora 19.00. Mai multe informatii se pot obtine la numarul de telefon  212-687-0180, fax: 212-687-0181, sau la adresa de email: roculture@aol.com

 
Ministrul de Extern al Tarilor de Jos in vizita la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :180
Wednesday, 01 March 2006

In perioada 1-2 martie 2006, ministrul afacerilor externe al Regatului Tarilor de Jos, Bernard Bot, va efectua o vizita oficiala la Bucuresti, la invitatia ministrului roman al afacerilor externe, Mihai-Razvan Ungureanu.

Cu prilejul vizitei, cei doi ministri ai afacerilor externe vor avea o intrevedere tete-a-tete, urmata de convorbiri plenul delegatiilor si de o conferinta de presa. Totodata, ministrul roman al afacerilor externe, Mihai-Razvan Ungureanu, va oferi un dineu oficial in onoarea omologului olandez.

Vizita constituie un bun prilej pentru prezentarea progreselor inregistrate de Romania in procesul de aderare la UE, in contextul derularii, in Olanda, a procedurilor de ratificare a Tratatului de Aderare a Romaniei la UE.

Agenda discutiilor include aspecte ale relatiilor bilaterale, problematica europeana si evolutiile recente in plan regional si international. De asemenea, vor fi abordate aspecte legate de stadiul si perspectivele cooperarii bilaterale in domeniul asistentei acordate de Olanda prin programele MATRA si PSO.

Programul vizitei va cuprinde, totodata, primirea ministrului olandez al afacerilor externe la Calin Popescu Tariceanu, Prim-ministru, si intrevederi cu Vasile Blaga, ministrul administratiei si al internelor, Monica Macovei, ministrul justitiei, si Anca Daniela Boagiu, ministrul integrarii europene.

 
Dimineata de mananci sanatos, vei gandi sanatos toata ziua!PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :239
Wednesday, 01 March 2006
Alimentatie sanatoasa. Cu totii am incercat o data in viata sa avem un regim de viata sanatos, cu mancare de cea mai buna calitate si un stil de viata adecvat. De multe ori insa teoria este buna, iar practica ne omoara.

Sunt buni parca si cartofii prajiti, parca ar merge si o friptura in sange, asa, seara inainte de culcare, o mancarica cu sos, ca la mama acasa, si cate si mai cate. Multi poate ca nu stim ca toate aceste pofte alimentare, si mofturi, contribuie semnificativ la inrautatirea sanatatii pe termen lung. Cati dintre noi nu ne-am trezit buimaci dimineata dupa ce seara am avut o cina copioasa, asa cum ii sta bine unui om al muncii cand vine acasa si devalizeaza frigiderul? Si daca asta se repeta avem usor sansa sa ne prezentam la medicul de familie cat de curand.

Piata romaneasca este invadata de cativa ani de produse naturale si de reviste care ne invata cum sa ne hranim sanatos, mai lipseste doar sa ne si educam sa aplicam respectivele sfaturi. Daca am merge la un nutritionist si i-am povesti obiceiurile noastre alimentare, marea majoritate am constata ca ne sapam groapa cu dintii, asa cum spune si un vechi proverb chinezesc. In gama de produse sanatoase care ne asigura aportul necesar de energie, dar nu numai, intra si cerealele integrale, pe care unele natii le consuma zilnic si le consuma in cantitati impresionante. Astfel, potrivit unui studiu Romnibus din 2005, irlandezii au consumat in medie 9 kg de cereale integrale pe cap de locuitor in timp ce in Romania s-au consumat doar 280 de grame. Mare diferenta si asta incepe sa se vada si in rata de mortalitate cauzata de bolile cardiovasculare si de diabet. Incepem sa vedem copii si personae obese si la noi, nu numai la altii. Mcdonalizarea societatii este in plin proces, la toate nivelurile iar din educatia care se face la scoala lipseste incurajarea miscarii in aer liber, a practicarii sportului, a unei alimentatii echilibrate.

Fibrele pe care le contin insa cerealele integrale particpa atat la impiedicarea imbolnavirii prin aportul de vitamine si minerale, dar si la scaderea colesterolului din sange, eliminarea acizilor biliari - responsabili de producerea colesterolului nociv ce duce la randul lui la formarea aterosclerozei, si mai ales la pastrarea unei siluete prin evacuarea intestinala a rezidurilor alimentare, principale responsabile, dupa ultimele cercetari, de boli precum cancerul de colon si multe, multe altele. Starea de constipatie prelungita favorizeaza producerea unor boli care de multe ori sunt incurabile din cauza fazelor avansate in care pacientii se prezinta la medical specialist. Indepartarea starii de constipatie se face prin consumul de fibre zilnic dar si prin miscare, fie ea chiar si mersul pe jos intr-un ritm alert.

Compania elvetiana Nestle, lider mondial in industria alimentara, este prezenta din 1995 pe piata romaneasca cu produse de cea mai buna calitate. Recent Nestle s-a lansat intr-un proiect extreme de indraznet in ceea ce priveste educarea populatiei romanesti pentru consumul de cereale integrale. O campanie sustinuta prin mijloacele media dar si in scolile din 5 orase ale Romaniei, un produs adecvat – cerealele integrale – si o calitate certificata a produselor, ii fac pe cei de la Nestle sa se inscrie in randul corporatiilor internationale care si-au propus educarea consumatorilor. Aceasta campanie le este benefica pentru vanzari, recunoaste Romeo Cazanescu, Country Business Manager, “insa cu siguranta ca de demersul nostru se vor bucura si alte companii. Pe noi nu ne intereseaza numai aspectul financiar, ci mai degraba sa oferim populatiei un stil de viata sanatos si sa educam copiii, incepand cu ai nostri, sa manance si sa traiasca sanatos”, a mai adaugat Cazanescu.

Prezenti la lansarea cerealelor integrale, am avut ocazia sa stam de vorba cu reprezentantul Institutului de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice “Nicolae Paulescu”, dna. Conf. dr. Gabriela Radulian care a subliniat faptul ca un mic dejun sanatos si mai ales o obisnuinta de a nu pleca la drumul zilnic fara a-l consuma, indiferent din ce este compus el, este un pas inainte pentru o sanatate asigurata. “Incluse in categoria alimentelor functionale inca din secolul V I.Cr. cerealele integrale erau recomandate de Hipocrate pentru efectul benefic la nivel intestinal. Cercetarile mai recente au confirmat importanta fibrelor din cerealele integrale in prevenirea cancerului de colon, reducerea riscurilor bolilor cardiovasculare si a diabetului zaharat. Pentru adultii sanatosi ratia zilnica recomandata este in medie de 30g/zi, din care jumatate este benefic sa provina din cereale integrale”, a explicat dna. Radulian.

Studiile arata ca in Romania 68% din populatie nu consuma niciodata cereale la micul dejun, in timp ce 23% nu au auzit niciodata de cereale si de efectul lor benefic pentru sanatate. Pe langa legumele si fructele pe care ar trebui sa le consumam zilnic, in forma naturala nu procesata, se afla si cerealele integrale care au un continut important in vitamine, minerale, fibre, proteine si antioxidanti, cei din urma impiedicand procesul de imbatranire al organismului. Dl. prof. dr. Adrian Georgescu, Directorul Institutului pentru Ocrotirea Mamei si Copilului este de parere ca mass media joaca un rol extreme de important in educarea populatiei pentru o viata si obiceiuri de viata sanatoase. “Noi evident ca prin studiile pe care le realizam tragem semnalele de alarma corespunzatoare insa nu putem sa ne lansam intr-o campanie nationala de educarea populatiei. Acesta este, dupa parerea mea, rolul presei care trebuie sa educe. Evident ca am sesizat la acest moment o lipsa de interes pe acest segment insa vreau sa va spun ca atata cat putem, noi aducem la cunostinta viitoarelor mamici cat de importanta este o alimentatie corespunzatoare a bebelusului in primul an de formare, din care evident ca dupa 6 luni nu trebuie sa lipseasca cerealele integrale. Acestea, la copilul pana intr-un an, au un aport deosebit la dezvoltarea creierului si implicit, pe termen lung, la beneficii deja constatate: putere de concentrare, o dezvoltere a inteligentei deosebita, o dezvoltarea fizica si psihologica corespunzatoare.

La intrebarea presei legata de continutul de E-uri din produsele alimentare, Conf. dr. Gabriela Radulian a mentionat faptul ca orice produs preparat industrial contine acesti aditivi alimentari fara de care nu pot fi puse pe piata. “Prelucrarea, rafinarea si conservarea alimentelor a fost socotita la vremea ei o revolutie in alimentatie insa dupa mai multe decenii de cercetare s-a constatat ca procesarea excesiva a alimentelor si in special rafinarea a dat nastere unor produse nocive pentru sanatate. Continutul de e-uri din alimentatie este reglementat la ora actuala de conventii internationale iar in acest plan si Romania a adoptat o lege a acestora. In mod normal nu trebuie sa depasim acest continut de e-uri intr-o zi de alimentatie, asta ar fi secretul unei alimentatii sanatoase. Excesul de alimente procesate duce la dezechilibre la fel ca si excesul unui singur produs care consumat pe o perioada indelungata poate duce de asemenea la dezechilibre functionale”, a mai adaugat dna. Radulian.

Concluzia ar fi ca alimentatia sanatoasa si miscarea in aer liber sunt factorii esentiali pentru o sanatate de durata, iar o alimentatie pe baza de fibre pe care le contin cerealele integrale, eliminarea zaharului din alimentatie si a sucurilor acidulate, a zaharurilor rafinate din prajituri si a produselor expandate precum cipsurile, pot asigura copiilor o dezvoltare corespunzatoare, un mod de viata sanatos si, de ce nu, o societate cu mai putine probleme de sanatate. Asa cum citeam zilele trecute intr-u frumos articol despre fericire, aceasta se pare ca rezida si intr-o stare de bine a fiecaruia, stare de bine pe care o poti obtine atat printr-o sanatate de fier cat si prin impacarea cu tine insuti, cu natura si mai presus de toate cu Dumezeu. Asa ca va dorim san u sariti peste micul dejun care va poate asigura o zi exceptionala! Incercati si apoi mai vorbim!   

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions