Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Martie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  
Cautare
 
Inca o tragedie in muzica romaneasca: Laura Stoica s-a stins din viataPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :306
Friday, 10 March 2006
{mosimage}Cantareata Laura Stoica s-a stins din viata joi seara, in urma unui tragic accident de circulatie, petrecut pe autostrada Bucurest-Urziceni, un loc ce pare sa fie incarcat de ghinion.

{mosimage}Dupa informatiile politiei, o Dacie utilitara a intrat pe contrasens si a izbit frontal autoturismul in care se afla solista. In accident si-au mai pierdut viata logodnicul Laurei, Cristian Margescu, bateristul trupei cu care ea canta, copilul inca nenascut al celor doi, precum si un pasager din celalalt autovehicul.

Laura anuntase la inceputul acestei luni ca este insarcinata in patru luni deja, o sarcina ce a venit ca un cadou in ziua de Craciun, dupa ce timp de multi ani Laura a crezut ca nu poate avea copii. Ea anuntase ca isi va tine in continuare toate concertele si ca va urca pe scena pana in ultima luna de sarcina. Ca o ironie, prezenta sa in lumina reflectoarelor in ultima vreme a fost parca mai pregnanta decat pana acum. Laura aparuse la 1 martie, la Teo, iar recent realizase un pictorial pentru revista Tabu.

Laura Stoica s-a nascut la 10 octombrie 1967 si s-a lansat in muzica in anul 1990 la festivalul de la Mamaia. Un an mai tarziu  a fost declarata cea mai buna solista pop-rock, iar melodia "Un actor grabit", de Bogdan Cristinoiu, a devenit melodia anului. Primul ei album, numit " Un actor grabit", a fost lansat in 1992. Au urmat albumele "Focul" - 1994, "Nici o stea" - 1997, "Oameni de zapada" - 1997. Melodiile ei au fost incluse pe diverse compilatii. In 2000 a absolvit Facultatea de Teatru, Sectia Arte, din cadul Universitatii Ecologice din Bucuresti, in clasa Adrianei Popovici.
 
Puncte de vedere: Goi si umili in fata lumiiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :216
Friday, 10 March 2006
Senatorul Eugen Mihaescu, fost Ambasador al Romaniei, actualmente Vicepresedinte al Comisiei pentru Politica externa a Senatului Romaniei, este si comentator politic al ziarului Ziua.

In editia de joi, 9 martie, este publicat un punct de vedere al acestuia referitor la recentele gafe ale tanarului ministru de externe roman, care a comparat Romania cu un land austriac, incercand cu slugarnicie sa le castige simpatia, daca mai era cazul, austriecilor. Pentru cititorii nostrii aducem aminte ca inainte sa fie numit ministru de externe, dupa castigarea alegerilor de catre Alianta D.A., tanarul istoric isi desfasura activitatea la Viena pe functia de Deputy Coordinator al SECI. Gafele inregistrate de diplomatia romana in ultimul an sunt de proportii, vezi doar cazul Gojdu, iar, in ceea ce ne priveste, ca arie de interes, departamentul care se ocupa de coordonarea relatiei cu romanii de pretutindeni a avut o activitate catastrofala dupa preluarea de catre MAE. Nu o spunem numai noi, o remarca societatea civila atat din tara, cat si din strainatate, romanii de pretutindeni. Trecerea in subordinea unui minister nereformat, in care, potrivit comparatiei senatorului Mihailescu, s-au jucat meciuri amicale cu invitarea adversarului sa marcheze in poarta noastra, a facut din fostul DRP un instrument de cheltuit bani publici fara o urmarire exacta a impactului pe termen lung. In timp ce altii isi construiesc strategii pentru decenii ce vin, proiectele finantate de DRRP sunt de minim impact si de foarte scurta durata, dar este un subiect asupra caruia vom reveni cu un amplu material. Afirmatiile din randurile ce urmeaza ii apartin senatorului Mihaescu un cunoscator al realitatilor din diplomatia romaneasca.

Probabil ca Romania a fost intr-adevar blestemata sa fie condusa de oameni care, ajunsi la studii in strainatate, uita de unde au plecat sau, mai bine zis, ale cui interese trebuie sa apere odata numiti inalti functionari ai statului. Nu este vorba numai despre actualul si tanarul nostru ministru al Afacerilor Externe care a ametit la Balul operei din Viena si, in amintirea anilor petrecuti in capitala austriaca, s-a apucat sa faca declaratii jenante inclusiv pentru gazdele sale. Nu este vorba nici despre adjunctul sau, domnul Leustean, care se simte neputincios in fata negociatorilor maghiari dar care, saracul, nu este decat ilustrarea dictonului francez <<tel maitre, tel valet!>> sau, pe romaneste <<la asa stapan, asa sluga>>.

Reprezentantii Ministerului Afacerilor Externe s-au << evidentiat >>de multe ori facand gafe dupa gafe. Opinia publica nu a uitat, cred, scandalurile: <<Insula serpilor>>, <<Canalul Bastroe>>, <<Tezaurul Romaniei>>, acordul cu Statele Unite privind Tribunalul Penal International sau, mai proaspat, cel privind <<facilitatile militare>>. Nu este pentru prima oara cand diplomatia romana se dovedeste neputincioasa sau face declaratii uluitoare. Oare nu-si pune nimeni problema de ce MAE starneste vesnic polemici? Nu vede nimeni ca problema nu este a unui ministru sau a altuia, ci a ministerului insusi, in care exista si sunt promovati prea multi functionari lipsiti de coloana vertebrala?

Mi s-a intamplat si mie, de multe ori, sa compar politica romaneasca cu fotbalul. Sunt chiar de parere ca aceeasi comparatie se poate face si in cazul diplomatiei. Orice meci, chiar si cele amicale, se bazeaza pe marcarea a cat mai multe goluri in poarta adversa. Deci nu putem reprosa echipei cu care ne intrecem ca incearca sa ne infranga intr-o intrecere amicala. Datoria noastra este sa ne aparam poarta si sa marcam la randul nostru cat mai mult. Oare ce ar spune galeria romaneasca daca, in loc sa se lupte pe teren, fotbalistii si-ar <<insoti>> adversarii si i-ar ajuta sa marcheze de cat mai multe ori in poarta noastra? In fond, asa procedeaza unii dintre diplomatii nostri care se tem sa nu supere prietenii, aliatii Romaniei. Daca un secretar de stat din MAE indrazneste sa se indoiasca de capacitatea propriei tari de a negocia de la egal la egal cu Ungaria si face comparatia cu un meci dintre Liechtenstein si Brazilia fara ca, a doua zi, sa zboare din diplomatie, atunci echipa Romaniei este cu adevarat pierduta. Oare tanarul nostru ministru al Afacerilor Externe se gandeste vreodata la ce crede <<galeria>> cand isi imbraca gafele in vorbe care nu fac altceva decat sa-i mascheze impotenta?

Cu cata bucurie asteptam ca tinerii romani valorosi, care-si fac studiile in strainatate, sa se intoarca si sa-si puna cunostintele in slujba tarii care i-a tinut in scoli. Asteptam de la ei sa-si faca datoria fata de patria care a suportat costurile scolarizarii. Dar daca nu Romania a platit, servesc ei atunci pe cei care au facut-o?! Poate ca ar trebui introdus un test, gen <<mandria de a fi roman>> celor care doresc sa faca parte din diplomatie. Numai in acest fel am putea fi siguri ca Romania nu va fi reprezentata la negocieri de tot felul de complexati.

Domnul Ungureanu este tanar si suficient de inexperimentat pentru a desconsidera Parlamentul Romaniei si Comisia pentru politica externa a acestuia. Ca senator si vicepresedinte al acestei comisii, ca observator-membru al Comisiei de politica externa a Parlamentului European voi cere constituirea unei subcomisii de ancheta a Ministerului Afacerilor Externe. MAE sustine ca principala sa preocupare este integrarea in Uniunea Europeana. Asa este, dar nimeni nu ne cere sa intram in Europa in patru labe.

 
Romania pe locuri codase la condamnarea crimelor comunismuluiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :243
Friday, 10 March 2006
Initiativa Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei de a condamna crimele comise de regimurile comuniste din estul Europei nu a ramas fara ecou si in Romania, desi initiative au existat inca din 1990 insa nu s-a gasit consensul national.

Tinerii nu stiu prea multe iar istoria ne-a demonstrate ca uitarea si nepasarea naste monstrii. Colegii de la Ziua au publicat, sub semnatura lui George Damian, in editia din 9 martie, un amplu material dedicat acestei initiative a societatii civile romanesti pe care il preluam pentru interesul pe care il poate avea in diaspora romana, preocupata atat de trecutul Romaniei, cat si de viitorul ei. Lista initiatorilor ramane deschisa atat pentru organizatiile civice din tara, cat si pentru organizatiile romanesti ale diasporei. Intertitlurile apartin cotidianului Ziua.

La 16 ani de la Proclamatia de la Timisoara care a consacrat idealurile anticomuniste ale revolutiei romane din decembrie 1989, va solicitam in mod ferm sa condamnati regimul comunist din Romania ca nelegitim si criminal. Aceasta solicitare a fost exprimata de societatea civila inca din 1990 si este in consens cu Rezolutia 1481 adoptata la data de 25 ianuarie 2006 de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei privind necesitatea condamnarii crimelor comise de regimurile comuniste totalitare", se arata in textul amintit mai sus. Conform initiatorilor acestui apel, crimele comunismului nu trebuie condamnate doar de dragul Europei "ci pentru a raspunde vointei poporului roman manifestata inca din primele ceasuri ale revolutiei anticomuniste. Incepand din 1990, condamnarea comunismului de catre societatea civila s-a concretizat intr-un volum urias de marturii si documente: mii de studii si sinteze ale istoricilor, mii de carti de marturii, sute de filme documentare cu marturii filmate, zeci de mii de ore cu inregistrari audio, nenumarate materiale publicate in ziare, reviste si in spatiul internet, precum si actiuni in justitie intentate de Asociatia Fostilor Detinuti Politici si Fundatia Icar".

Apelul catre presedintele Basescu arata ca "Romania este prima tara in care exista, creat de societatea civila, un Memorial al Victimelor Comunismului, infiintat la Sighet in 1994, luat sub egida sa de Consiliul Europei si declarat de Parlamentul Romaniei ansamblu de interes national. In 1998, Consiliul Europei il considera printre primele trei locuri de pastrare a memoriei continentului, alaturi de Memorialul de la Auschwitz si Memorialul Pacii din Franta".

Reforma morala a Romaniei

“Nu a fost posibila adevarata reforma morala a Romaniei. Aproape toate drepturilor omului au fost incalcate in mod flagrant si programatic de regimul comunist din Romania, cu toate ca acesta s-a angajat sa respecte Declaratia Universala a Drepturilor Omului odata cu admiterea in Organizatia Natiunilor Unite (1955)", mai sustin semnatarii apelului catre presedintele Traian Basescu.

Autorii apelului considera ca o condamnare a crimelor comunismului trebuie sa aiba loc cat mai curand posibil: "Condamnarea oficiala a crimelor comunismului trebuie facuta cat mai curand posibil, ideal la data de 22 Aprilie 2006, cand aniversam inceputul manifestatiei anticomuniste din Piata Universitatii, cel mai lung miting anticomunist din istorie (52 de zile si de nopti fara intrerupere). Condamnarea criminalitatii comunismului trebuie facuta odata cu prezentarea principalelor crime comise de acesta. Este incredibil ca au fost posibile orori atat de multe si atat de mari. Multe dintre ele ne-au fost ascunse. Altele le-am trait, dar le-am cunoscut doar partial. Majoritatea romanilor nu stiu decat foarte putin despre acestea. Cei tineri nu stiu nimic sau aproape nimic".

Lista impresionanta de sustinere

Apelul amintit este semnat de urmatoarele organizatii: Grupul pentru Dialog Social, Societatea Timisoara, Alianta Civica, Fundatia Academia Civica, Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, Asociatia Pro Democratia, Asociatia 21 Decembrie 1989, Blocul National al Revolutionarilor - Decembrie 1989 (126 de organizatii de revolutionari), Asociatia Revolutionarilor fara Privilegii, Fundatia pentru o Societate Deschisa, Memorialul Revolutiei -Timisoara, Asociatia 15 Noiembrie 1987 - Brasov, Fundatia Memoria, Fundatia "Timisoara '89", Fundatia "Gheorghe Ursu", Liga Pro Europa, Societatea Academica Romana, APADOR-CH, Centrul pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului in Romania, Liga pentru Apararea Drepturilor Omului, Fundatia Aspera, Liga Romana de Presa, Institutul Roman de Istorie Recenta, Solidaritatea Universitara, Centrul PEN-Romania (filiala a Organizatiei Mondiale a Scriitorilor), Centrul PEN-Rep. Moldova, Asociatia Culturala "Pro Basarabia si Bucovina", Atelierul Civic Ariergarda-Timisoara, Seniorii ligilor studentesti-Piata Universitatii 1990, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania.

In cadrul listei de peste 250 de semnaturi ale personalitatilor culturale se regasesc: Stelian Tanase, analist politic; Alin Teodorescu, sociolog; Vladimir Tismaneanu, profesor de stiinte politice, University of Maryland, S.U.A.; Horia-Roman Patapievici, presedinte, Institutul Cultural Roman; Gabriel Liiceanu; Stejarel Olaru, director, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului; Vitalie Ciobanu, presedinte PEN Club (Organizatia Mondiala a Scriitorilor, Rep. Moldova); Adrian Cioroianu; Mircea Cartarescu, scriitor; Mircea Diaconu, actor, prof. univ., director, Teatrul Nottara; Dan Erceanu, director general, Biblioteca Nationala a Romaniei; Anneli Ute Gabanyi, dr. analist politic, Inst. German pt. Politica Externa si de Securitate SWP, Berlin; Ioan Grosan, scriitor; Stere Gulea, prof. univ. UNATC, regizor; Vlad Alexandrescu, conf. univ., Universitatea din Bucuresti; Radu F. Alexandru, scriitor; Alexandru Andries, conf. dr. arhitect, Univ. de Arhitectura "Ion Mincu"; Sorin Antohi, membru in Biroul Comitetului International de Stiinte Istorice; Ion Caramitru, director, Teatrul National Bucuresti. Lista ramane deschisa.

Scurta cronologie a crimelor comunismului

1). Tradarea intereselor Romaniei de catre guvernul dominat de comunisti, impus de Stalin in martie 1945. Anexarea nedreapta si prin forta a Romaniei la imperiul sovietic, incepand din 1945.

2). Instaurarea nelegitima si prin forta a puterii comuniste prin fraudarea uriasa a alegerilor din 1946.

3). Tradarea de catre puterea comunista din Romania a intereselor fundamentale ale Romaniei prin acceptarea conditiilor nedrepte ale Tratatului de pace de la Paris din 1947.

4). Distrugerea fortata a regimului democratic multipartidic prin lichidarea opozittei politice democratice si inlocuirea democratiei cu dictatura partidului unic (1947).

5). Suprimarea fortata a monarhiei (1947).

6). Sovietizarea totala, prin forta, a Romaniei (1948).

7). Exterminarea programata a cetatenilor prin actiunile Securitatii, precum si alte forme de reprimare (1948-1989).

8). Exterminarea programata a detinutilor politici (1945-1989).

9). Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta anticomunista in munti (1945-1962).

10). Represiunea impotriva Bisericii. Arestarea sau exterminarea celor care se opuneau comunismului (1948-1989).

11). Arestarea, uciderea, detentia politica sau deportarea taranilor care opuneau rezistenta fata de colectivizare (1949-1962).

12). Deportarile cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea si "vanzarea" evreilor si germanilor.

13). Represiunea impotriva culturii. Cenzura extrema. Arestarea intelectualilor protestatari (1945-1989).

14). Reprimarea miscarilor studentesti din 1956. Arestarea studentilor protestatari.

15). Reprimarea miscarilor muncitoresti din Valea Jiului (1977) si Brasov (1987). Arestarea si deportarea muncitorilor protestatari.

16). Reprimarea oponentilor si disidentilor in anii '70' si '80. Arestarea si asasinarea celor mai periculosi oponenti.

17). Distrugerea patrimoniului istoric si cultural prin demolarile din anii '80. Constrangerea unei parti a populatiei Romaniei de a-si parasi locuintele.

18). Consecintele criminale ale "politicii demografice" (1966-1989).

19). Obligarea intentionata si nejustificata a imensei majoritati a populatiei Romaniei, in special in anii '80, de a trai in conditii de mizerie extrema.

20). Conceptualizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca instrumente de mentinere a puterii comuniste.

21). Masacrarea cetatenilor in timpul Revolutiei anticomuniste din Decembrie 1989.

 
Morminte de eroi stramutatePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :117
Friday, 10 March 2006
In contextul lucrarilor de extindere si modernizare a DN1, joi, 9 martie, s-a efectuat operatiunea de dezafectare a grupului de morminte ale eroilor romani inhumati in zona Academiei de Politie Alexandru Ioan Cuza, la km. 10,42.

In acest loc se aflau osemintele unor militari romani neidentificati, cazuti in luna august 1944, in luptele pentru eliberarea nordului Capitalei.

Au fost prezenti reprezentanti ai Oficiului National pentru Cultul Eroilor, Primariei Sectorului 1, Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, Sectorul 1, Academiei de Politie, Administratiei Cimitirelor si Crematoriilor Umane si Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, se arata intr-un comunicat al ONCE.

Lucrarea s-a desfasurat in baza autorizatiei emise de catre Parchetul de pe langa  Judecatoria Sectorului 1 si a avizului eliberat in baza Legii nr. 379/2003 de catre Oficiul National pentru Cultul Eroilor. Parcela de onoare, care este formata dintr-un insemn comemorativ comun si patru insemne de capatai, va fi stramutata la intersectia Aleii Privighetorilor cu DN1, iar inaugurarea acesteia va avea loc la 9 Mai, data care  marcheaza victoria Coalitiei Natiunilor Unite in cel de-al Doilea Razboi Mondial.

 
Am omorat martisorul pentru “Saint Valentine’s Day”PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :100
Friday, 10 March 2006
Ce e mai frumos in traditia populara romaneasca se pierde de la un an la altul in „beneficiul” sarbatorilor importate dupa 1989, dar nu numai.

Aflam cu durere din presa ca celebrul antidot impotriva batranetii, formula Anei Aslan, nu se va mai fabrica din 2007 din cauza unui ingredient nedorit de Uniunea Europeana. Nu-i bai, ca nici in America medicamentul miracol nu este dorit, desi a tratat celebritati care veneau incognito in Romania pentru tratamentele din luxoasa, pe vremuri, clinica de la Baneasa. Tot presa ne amaraste anuntandu-ne ca ucrainenii se pregatesc sa isi aroge Cultura Cucuteni, cea mai veche cultura europeana, dar cu vestigii incontestabile, pana la aceasta ora, pe teritoriul Romaniei. Ne uitam siderati in reviste de decoratii interioare din occident si ne vedem scoartele oltenesti cu specificatia ca sunt „covoare cu modele nedefinite, made in China”. Ne batem cu vecinii pe paternitatea sarmalutei, palincii si cate si mai cate.

Ne pregatim de nunta cu Uniunea Europeana ca si cand am fi o fata saraca, umila, fara zestre care ia un baiat bogat, de familie buna, cu pedigree. G. Calinescu, renumitul critic literar, spunea odata ca noi nu suntem batrani ci vechi, iar eu cutez sa cred ca orice „vechitura” are o zestre deosebita. Asta ar trebui sa ne faca sa pasim cu fruntea sus in sala de bal cand va veni momentul nuntii.

Ne mandrim cu specialisti IT dar pe care ii folosesc altii. Ne mandrim cu mari personalitati in domeniul stiintei, dar lucreaza pentru alte natii. Ne mandrim cu oameni tineri cu perspective, dar acestia nu stiu cum sa plece cat mai departe de tara. Ce ne bantuie? Ce blestem ne apasa?

Din paleta de sarbatori traditionale nu am reusit sa pastram macar, daramite sa mai si impunem asa cum au facut-o altii, MARTISORUL, simbolul primaverii si sarbatoarea echinoctiului de primavara. Traditionalul snurulet alb-rosu era purtat pana mai acum cativa ani de multe doamne si domnisoare. Anul acesta rar mi-a fost dat sa vad o reprezentanta a sexului frumos cu un simbol primavaratic prins la reverul paltonului. Mai mult snurulete prinse la maini. De ce oare? Am ajuns sa ne fie rusine si de aceasta sarbatoare? O gasim desueta? Martisoare au fost pe toate gusturile si pe toate buzunarele. Aparent si cumparatori, insa bietele de ele au sfarsit pe fundul unor sertare asteptand poate vremuri mai bune?

Marturisesc ca venirea acestei primaveri si faptul ca pe masura ce trece timpul ne infundam si mai tare in mizerie umana, in indiferenta si un egoism institutionalizat,  m-a intristat. Amplificata si de ceea ce se intampla pe scena politica, unde de saptamani bune asistam scarbiti la jocurile de imagine pentru care s-au aruncat miliarde de euro in joc, in care se calca in picioare principii si valori, in timp ce tara sta paralizata in fata televizorului sa vada scorurile, aceasta tristete m-a facut sa ma intreb care va fi finalul? Oare poate cineva sa-l prevada? Finalul cui, veti spune. Finalul acestei tranzitii! Tot asa ma intrebam cine ar trebui sa spuna oamenilor ca nu trebuie sa te rusinezi cu traditiile si valorile tale?

Este insa o micuta si simpatica etnologa pe un post de televiziune care ne zambeste in fiecare zi si ne povesteste cate o traditie populara legata de ziua respectiva, dar oare cati dintre noi trecem mai departe de cuvintele ei si intelegem mesajul? Un mesaj menit sa ne faca sa ne pastram identitatea asa cum ne-au lasat-o stramosii si daca o putem imbogati, sa o facem, daca nu, macar sa nu o omoram!

 
Intrevederi la Bruxelles in perspectiva ratificarii Tratatului de aderare a Romaniei la UEPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :177
Friday, 10 March 2006
Presedintele Comisiei de Politica externa din Camera Deputatilor, deputatul Stefan Glavan si ambasadorul Romaniei in Belgia, Ion Jinga, s-au intalnit saptamana aceasta la Bruxelles cu noul Presedinte al Comisiei pentru Relatii externe din Camera Deputatilor a Parlamentului federal belgian, Rik Daems.

Glavan a participat, in aceeasi zi, la sedinta Comisiei de Relatii externe si Aparare a Senatului.

Intrevederile au avut ca obiectiv impulsionarea procesului de ratificare, in adunarile legislative din Belgia, a  Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE.

Dialogul cu Presedintele Comisiei de Relatii externe din Camera Reprezentantilor  s-a axat pe obtinerea sustinerii acestuia pentru derularea rapida a procedurii parlamentare la nivelul Camerei, care urmeaza sa ia in dezbatere proiectul legii de ratificare dupa aprobarea in plenul Senatului. Presedintele Rik Daems a reiterat sprijinul de principiu al partidului sau (liberal flamand) pentru extinderea UE prin aderarea Romaniei si Bulgariei si pentru dezvoltarea constructiei europene. El s-a interesat de progresele Romaniei in indeplinirea angajamentelor asumate odata cu incheierea negocierilor de aderare, de garantiile prevazute de documentele europene (clauzele de salvgardare), precum si de asteptarile Romaniei cu privire la continutul Raportului Comisiei Europene din 16 mai a.c.

Presedintele Comisiei de profil din Camera Deputatilor a Parlamentului Romaniei, domnul deputat Stefan Glavan, a evocat consensul politic existent in tara noastra – atat la nivelul partidelor parlamentare cat si la scara intregii populatii - cu privire la aderarea Romaniei la UE, consens care reprezinta o garantie pentru derularea in ritm sustinut a proceselor de reforma cerute de indeplinirea angajamentelor. El a subliniat ca Romania este constienta de raspunderile ce-i revin odata cu intrare in UE si considera momentul aderarii efective nu drept un scop in sine, ci inceputul unei noi etape. El i-a adresat domnului Rik Daems invitatia de a face o vizita in Romania in cursul acestui an in fruntea unei delegatii a Comisiei pentru Relatii externe.

Presedintele Comsiei pentu  Politica externa a Camerei Deputatilor a participat marti, 7 martie, la sedinta Comisiei de Relatii externe si Aparare a Senatului belgian, care a luat in dezbatere proiectul legii de ratificare a Tratatului de aderare a Romaniei la UE. Dezbaterea – prima din cadrul procedurii parlamentare belgiene – a fost precedata de audierea ambasadorilor Bulgariei si Romaniei si s-a soldat cu votul unanim al senatorilor prezenti in favoarea ratificarii documentului. Avizul favorabil al Comisiei de specialitate reprezinta un important semnal politic pentru etapele procedurale ulterioare – respectiv votul in plenul Senatului, urmat de votul in Comisia de Relatii externe si in plenul Camerei Reprezentantilor, precum si in cele cinci parlamente ale Regiunilor si Comunitatilor ce compun statul federal belgian.

 
Politistii romani, la Campionatului Balcanic de Cros al PolitistilorPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :119
Friday, 10 March 2006
Un grup de politisti romani, condus de chestor Elisabeta Lipa, va participa incepand de sambata, 11 martie, la „Campionatului Balcanic de Cros al Politistilor”, care se va desfasura in acest an in localitatea Larnaca din Cipru.

Aflata la a IV-a editie, competitia va reuni politisti din Romania, Bulgaria, Turcia, Grecia, Firom – fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Serbia - Muntenegru, Albania si Cipru – tara organizatoare. Este primul campionat organizat de Cipru, dupa ce aceasta tara a devenit, anul trecut, membra a Uniunii Sportive a Politiilor din Balcani.

Delegatia romana este formata din 8 persoane (4 femei si 4 barbati) din cadrul Inspectoratelor de Jandarmi din judetele Botosani,Vrancea,Covasna, Inspectoratelor de Politie din judetele Gorj, Covasna, Maramures, precum si din cadrul Serviciului Comunitar pentru Evidenta Persoanelor Brasov. Sportivii vor concura la categoriile feminin si masculin, in echipe formate din patru membri. Politistii se vor intrece pe o distanta de 8 km, iar politistele pe o distanta de 4 km.

La ultima editie, care a avut loc in anul 2004 si s-a desfasurat la Ohrid, Macedonia, politistii romani au ocupat locul I in clasamentul pe natiuni, informeaza MAI.

Uniunea Sportiva a Ministerului Administratiei si Internelor din Romania este membra a Uniunii Sportive a Politiilor din Balcani, organizatie fondata in anul 1991, la initiativa Ministerului Administratiei si Internelor din Romania. In prezent, sunt afiliate asociatiile sportive ale politiilor din 8 state, respectiv Albania, Bulgaria, Cipru, Grecia, Macedonia, Romania, Serbia si Muntenegru si Turcia. Incepand din anul 1992 si pana in prezent, politistii romani au obtinut, in cadrul competitiilor sportive organizate de membrii acestei asociatii balcanice, 197 medalii dintre care 101 - aur, 58 - argint si 39 - bronz.

 
Recital Maxim Belciug la Ateneul RomanPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :120
Friday, 10 March 2006
Ateneul Roman din Bucuresti va fi sambata, 11 martie, de la ora 19:00, locul de desfasurare al celui de-al treilea recital din ciclul „Chitara bate toba. Istorie si geografie”, sustinut de chitaristul Maxim Belciug, in colaborare cu Gabriela Fara, percutionista a Filarmonicii George Enescu din capitala.

Recitalul de sambata, 11 martie, dedicat muzicii latinoamericane, reprezinta un nou popas in acea istorie eclectica a chitarei pe care Maxim Belciug si-a propus-o prin acest concert foileton in patru episoade gazduit de Ateneul Roman, se arata intr-un comunicat de presa.

Primul recital, care a avut loc pe data de 14 ianuarie, a evocat muzica renascentista, iar al doilea, desfasurat in data de 28 ianuarie, a adus pe scena efervescenta barocului.

Maxim Belciug este considerat a fi cel mai bun chitarist de chitara clasica al Romaniei. A sustinut recitaluri pe mari scene din tara si din strainatate (Serbia si Muntenegru, Ungaria, Austria, Franta, Scandinavia, Italia), entuziasmand publicul exigent al salilor dedicate muzicii clasice. In ultimii doi ani a lansat patru CD-uri, doua cu chitara solo si alte doua impreuna cu Maria Raducanu, in formula de voce si chitara. Desi de obicei il regasim, in calitate de solist, in recitaluri regal in aerul mai rarefiat al filarmonicilor si ateneelor, in tara sau in strainatate, multi au avut sansa de a-l auzi cantand si in cluburi.

Informatii suplimentare pot fi obtinute de la Secretariatul Muzical al Filarmonicii George Enescu din Bucuresti, telefon 3150024, 3150025.

 
Conferintele Teatrului National din Bucuresti vor fi reluatePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :176
Friday, 10 March 2006
Teatrul National din Bucuresti, TNB, va incepe de duminica, 12 martie, la Sala Atelier, Conferintele Teatrului National, initiativa lansata in urma cu 75 de ani de Ion Marin Sadoveanu.

Seria de manifestari culturale va fi inaugurata pe 12 martie, la ora 11:00, fiind sustinuta de Neagu Djuvara, care va vorbi in fata publicului despre "Razboiul de 77 de ani (1914-1991)", informeaza TVR.

Conferentiarii celorlalte duminici sunt: Mircea Dinescu, cu "Blestemul de a fi pamfletar", Stefan Cazimir - "Caragiale: pedagog si geometru", Nicolae Manolescu - "Oare n-avem dramaturgi?", Niculae Noica - "Teatrul National - acum ori niciodata", Gabriel Liiceanu - "Despre minciuna. Surse clasice ale moralei politice (Sofocle, Platon, Machiavelli). Cazul Romanei", Lucia Hossu Longin - "Exercitiul memoriei", Dan C. Mihailescu - "Cine sunt si ce vor neointerbelicii", Octavian Paler - "Cu melancolie, despre barbari", Alex Stefanescu - "Profesia de critic literar", Stelian Tanase - "Cazul Panait Istrate", Theodor Baconsky - "Ortodoxia si Europa unita" si Adrian Cioroianu - "Comunismul romanesc intre sperante si capcane". Toate conferintele din acest sezon, care se vor incheia pe 18 iunie, vor fi adunate intr-o publicatie a TNB. Manifestarea va fi reluata in toamna, cand se va deschide noua stagiune teatrala, printre cei care si-au anuntat deja participarea fiind Horia-Roman Patapievici, Andrei Plesu, Ileana Malancioiu si Ana Blandiana.

 
Burse pentru managerii culturali din Europa de EstPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :229
Friday, 10 March 2006
Asociatia MitOst a Fundatiei „Robert Bosch” deruleaza anual programul „Manageri culturali din Europa Centrala si de Est” prin intermediul caruia invita 12 absolventi de facultate din Europa Centrala si de Est, buni cunoscatori de limba germana, la un stagiu de calificare cu durata de un an, in domeniul managementului cultural.

Sarcina bursierilor este de a prezenta publicului german cultura si arta din tara lor de origine, sub forma unor proiecte inovative. Practica bursierilor se va desfasura intr-o institutie culturala germana unde vor participa la cursuri de perfectionare axate pe elaborarea de proiecte, munca in echipa, marketing cultural, strangere de fonduri, presa si relatii publice.

Pentru bursele acordate anul acesta inscrierea se face pana la data de 12 mai. Informatii suplimentare si formularul de aplicatie se gaseste pe site-ul: www.moe-kulturmanager.de.

Fundatia „Robert Bosch” este interesata in dezvoltarea unei retele europene de manageri culturali, in stransa cooperare cu institutiile culturale ale tarilor central si est-europene, informeaza un comunicat MAE.

 
Victorie superba cu 2-0 in GiulestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :184
Friday, 10 March 2006
Rapid Bucuresti a castigat joi, 9 martie, cu 2-0 in Giulesti, in fata puternicei echipe germane SV Hamburger, una dintre echipele cotate ca favorite in Cupa UEFA.

Marcatorii Rapidului au fost si de acesta data Daniel Niculae si Buga, care au realizat doua executii fantastice, ridicand in picioare tribunele si lasand fara replica intregul detasament german venit la Bucuresti cu dorinta de victorie. Scorul a fost deschis in minutul 45 de Niculae, printr-un sut de la 35 de metri, si stabilit la 2-0, de Mugurel Buga, in minutul 88, din sut de la sase metri. Ambele echipe au terminat meciul in zece oameni, dupa eliminarea lui Nigel de Jong in minutul 68 si a capitanului rapidist Vasile Maftei in ultimul minut de joc.

Desi victoria obtinuta la Bucuresti a asezat din nou Rapidul in paginile ziarelor internationale, fotbalistii lui Razvan Lucescu sunt constienti ca returul din Germania va fi unul extrem de dificil. Din pacate Rapidul va evolua atunci fara Maldarasanu, accidentat, si fara Maftei.

Steaua a facut si ea un meci bun joi, 9 martie, cu Betis Sevilla insa nu a reusit sa treaca de puternica defensiva spaniola. Scorul din turul optimii de finala dintre Steaua Bucuresti si Betis a ramas 0-0 pana la finele celor 90 de minute de joc. Desi a avut de partea sa 50.000 de spectatori, Steaua nu a reusit sa inscrie nici macar un gol in poarta spaniolilor. Betis a fost foarte aproape sa inscrie in minutul 68, dar din fericire portarul Stelei, a retinut sutul de la 14 metri al lui Varela.

Partidele din retur ale celor doua echipe romanesti se vor desfasura joi, 16 martie, in Germania.

 
Manifestatia de la Odorhei, o capcana intinsa politicienilor romani, de strategii maghiariPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :659
Friday, 10 March 2006
{mosimage}Societatea civila romaneasca din Covasna si Harghita dar si din ale zone ale tarii trimite de 16 ani semnale de alarma asupra intensificarii actiunilor antiromanesti din cele doua judete, actiuni sustinute financiar de catre Budapesta sau de lobbyul maghiar din Occident.

{mosimage}Nenumarate memorii trimise la Presedintie, Guvern, Parlament au ramas fara vre-o urmare. Pe fondul acestei indiferente actiunile extremismului ultranationalist maghiar au capatat noi forme de manifestare mult mai agresive si mai elaborate, in care strategii maghiari aplica o metodologie a pasilor marunti cu efecte pe termen scurt, mediu si lung, care trebuie sa duca la crearea de iure a unui stat maghiar autonom, in prima faza, si independent, pe termen lung, format din judetele Harghita, Covasna si o parte din Mures. Restul Transilvaniei ar urma sa fie controlata economic de catre Budapesta care are acuta nevoie de resursele naturale ale zonei. Strategii maghiari si-au dat seama ca numai cu actiuni locale nu se poate obtine mare lucru si de aceea o mare parte a actiunilor lor s-au concentrat asupra institutiilor centrale ale statului roman, si, prin infiltrarea acestora, la slabirea lor. Actiunea de tip “Frunda” desfasurata la Bruxelles face parte dintr-un sir  de mai multe iar ele pot fi trasate urmarind intalnirile si contactele pe care le au membrii UDMR, care sunt in pozitii de demnitate publica. Un punct important al strategilor maghiari este Constitutia Romaniei, care prin prevederile sale, ingradeste libertatea de a pune in miscare mecanisme institutionale de schimbare a organizarii statului roman. Primul atac serios la adresa Constitutiei este proiectul de lege privind Statutul Minoritatilor Nationale, proiect elaborat de UDMR si asumat, posibil datorita unor complicitati economice, de Tariceanu si de PNL.

Piedicile puse in adoptarea acestui statut, de majoritatea clasei politice romanesti mai putin PNL, i-a pus pe strategii maghiari intr-o situatie dificila la care insa s-a gasit o solutie de iesire: manifestatia de la Odorhei si proclamarea de catre Consiliul National Secuiesc a autonomiei teritoriale a asa zisului Tinut Secuiesc. Este o iluzie sa se creada ca in spatele acestor strategii, UDMR sau Consiliul National Secuiesc ar avea obiective diferite. Ambele sunt instrumente ale aceluiasi centru de comanda care le dirijeaza tactic in functie de evolutia situatiei politice, economice, culturale sau educationale din Romania. Manifestatia de la Odorhei este solutia extremista pe care Budapesta o arunca in prim planul actualitatii romanesti pentru a face sa para ca adoptarea Statului Minoritatilor Nationale ar fi o solutie moderata care ar linisti apele interetnice in Romania si nu s-ar provoca nelinisti inainte de 2007. Capcana intinsa politicienilor romani de strategii maghiari are si elemente de “cal troian”, reprezentate de asociatii civile sau comentatori politici cu orientari internationaliste sau apropiati “europenismului maghiar” ce le aloca burse sau fonduri pentru ca in diverse ziare, televiziuni sau radiouri de expresie romaneasca sa apara puncte de vedere care sa prezinte adoptarea Statutului Minoritatilor ca raul cel mai mic. De fapt adoptarea acestuia in forma UDMR-PNL da o lovitura de gratie Constitutiei si statului roman.

Asta nu inseamna ca manifestatia de la Odorhei nu reprezinta un pericol. Orice masa importanta de oameni poate fi manipulata vizual si auditiv de catre organizatorii manifestatiei, prin creearea unui incident care ar putea starni emotii puternice, si mai apoi, in functie de dorinta manipulatorului, pot fi indreptate inspre romani, institutii ale statului roman din zona, fortele de ordine (ca simbol al statului). Corespondentul Romanian Global News din Harghita informeaza ca numeroase echipe de televiziune dar si corespondenti straini vor fi prezenti la Odorhei. Deci suportul publicitatii evenimentului este asigurat, inclusiv pentru cei care ar dori incidente si internationalizarea lor.

Paradoxal dar institutiile statului roman vor trebui sa-i apere pe participatii maghiari la mitingul de la Odorhei, inclusiv de eventualele incidente provocate de organizatorii adunarii sau de cei ce stau in spatele lor.

 
Strategia Budapestei si instrumentele sale in preluarea controlului unor zone ale RomanieiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :923
Friday, 10 March 2006
{mosimage}Romanian Global News a intrat in posesia unei analize privind modul in care Budapesta si-a creat instrumente extrem de puternice pe care le utilizeaza, creind premisele unei destabilizari a intregii regiuni, pentru preluarea controlului economic si politic al regiunii de centru si nord-est al Romaniei.

{mosimage}Evolutiile din ultima perioada confirma in mare parte utilizarea minoritatii maghiare din Romania ca masa de manevra in atingerea scopurilor Budapestei si a noi generatii de “grofi “ din Romania.

„Oficiul pentru maghiarii din afara granitelor(HTMH) coordoneaza, printr-un sistem specific de mijloace si metode, activitatea tuturor O.N.G.- urilor specializate in problematica maghiarilor din afara granitelor in frunte cu Uniunea Mondiala a Ungurilor (UMU), precum si activitatea unor organizatii si fundatii (Pro-minoritate, Pro-profesione, Illyes Gyula, Teleki Laszlo, Duna-TV etc.).

Oficiul initiaza in prezent in Transilvania actiuni de propaganda constand in prezentarea intr-o forma noua, acceptabila pentru Occident, a revendicarilor minoritatii maghiare, context in care autonomia si autoguvernarea pe criterii etnice sunt considerate o varianta a descentralizarii administrative locale, specifica Bazinului Carpatic, iar demersurile cu caracter separatist in domeniul invatamantului drept forme ale bilingvismului practicat in tarile democratice.

Structurile create de Oficiu in zonele din tarile vecine in care exista comunitati compacte de etnici maghiari sunt interconectate la un sistem computerizat de informare pe linie economica si mass-media, compatibil cu cel din Ungaria, urmarindu-se si in acest domeniu, refacerea legaturilor dintre toate regiunile care au apartinut Ungariei Mari.

Noile evolutii inregistrate in raporturile romano-ungare, plasate si in contextul integrarii Ungariei in NATO si UE, au impus din partea oficialitatilor de la Budapesta o reevaluare a mijloacelor si metodelor folosite pentru atingerea standardelor europene in domeniul relatiilor cu tarile vecine si al responsabilitatii asumate fata de comunitatile maghiare aflate in afara granitelor nationale.

Astfel, in ultima perioada s-a semnalat intensificarea de catre HTMH a procesului de transferare a sarcinilor cu caracter neorevizionist catre organismele neguvernamentale  din Ungaria si grupari ale emigratiei maghiare din Occident.

In acest context, s-a inregistrat o dezvoltare a rolului si sarcinilor ce revin Oficiului, ramas singurul organ coordonator al activitatilor de aplicare a strategiei neorevizioniste ungare fata de tarile vecine, fapt ce a creat o serie de disensiuni si nemultumiri in randul conducatorilor Uniunii Mondiale a Ungurilor (UMU) care si-au vazut astfel stirbite unele dintre cele mai importante prerogative (inclusiv reducerea substantiala a alocatiilor bugetare si reorientarea acestora spre Oficiu).

De asemenea, noua conjunctura internationala, a impus Budapestei regandirea obiectivelor sale, in conformitate cu exigentele organismelor europene si euroatlantice, sens in care s-a hotarat ca structurile create si care asigurau de facto o reala autonomie in diferite domenii (invatamant, administratie locala, religie etc.) sa fie folosite, in continuare, cu prioritate, pentru crearea cadrului de integrare economica treptata a Transilvaniei in Ungaria.

In fapt, se urmareste sprijinirea cresterii fortei economice a maghiarilor din zona si folosirea acestor parghii in directia sustinerii politicii de realizare a sistemelor de autonomie, in special a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, care sa creeze premisele acapararii puterii economice si apoi politice pe plan local.

Programul elaborat de statul ungar este pus in aplicare prin intermediul organismelor guvernamentale si neguvernamentale, cat si prin  angrenarea unor societati comerciale sau banci cu capital de stat sau privat. Dintre organismele guvernamentale implicate direct in derularea actiunilor de subordonare economica a Transilvaniei, coordonate de „Oficiului pentru maghiarii din afara granitelor se remarca Ministerul Industriei, Comertului si Turismului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Protectiei Mediului si Dezvoltarii Regionale, Ministerul Transporturilor, Telecomunicatiilor  si Gospodaririi Apelor, Ministerul Finantelor si institutia ministrului fara portofoliu cu sarcini in domeniul privatizarii.

Oficiul isi aplica strategia economica fata de Transilvania si prin  asa-zisele organisme neguvernamentale, aflate in subordinea sa, roluri principale in acest sens detinand Fundatiile Noi strangeri de mana, Illyes Gyula, Societatea Kooperatio KFT si Fondul de investitii Corvinus.

 

 Principalele organizatii neguvernamentale coordonate de Oficiu.

Uniunea Mondiala a Ungurilor (U.M.U.).

Principala organizatie neguvernamentala a maghiarilor din intreaga lume este Uniunea Mondiala a Ungurilor (UMU).

Organizatia dispune de structuri institutionalizate permanente (Oficiul UMU, Biroul de organizare a intalnirilor mondiale ale maghiarilor, Conferinta pentru limba materna, Academia Szent László, Fundatia Serviciul caritativ ungar, Societatea pentru mass-media maghiara din afara patriei etc.), personalul angajat fiind format din 65 de functionari platiti din alocatii bugetare anuale. Acestia controleaza, practic, activitatea majoritatii organismelor neguvernamentale din Ungaria, emigratia maghiara si Bazinul Carpatic ce au ca obiect de activitate  problematica maghiarimii.

La sfarsitul anului 1995, numarul membrilor UMU depasise cifra de un milion, reprezentand circa 1500 de organizatii si filiale din 52 de  tari, intre acestia aflandu-se si peste 5000 de membri protectori, printre care trei laureati ai premiului Nobel (Teller Ede, George Olah si József Harsanyi).

Principalele obiective ale UMU se refera la intensificarea actiunilor vizand revizuirea tratatelor de pace de la Trianon si Paris, obtinerea autonomiei teritoriale pentru maghiarii din tarile vecine si refacerea Ungariei Mari.

Organizatiile afiliate la UMU (Uniunea Baross Gabor, Alianta pentru apararea intereselor maghiare, Asociatia Bócskai Istvan, Societatea Trianon, Filiala din Transilvania a Uniunii Mondiale a tinerilor maghiari, Uniunea Mondiala a oamenilor de afaceri maghiari etc.) si-au intensificat actiunile de contestare a documentelor internationale care au stabilit actualele granite, promovand tezele istoriografiei maghiare prin intermediul publicatiilor Vilaglap, Magyar Figyelo, Erdelyi Magyarsag, al postului de televiziune prin satelit Duna, precum si prin puternicul lobby pro-maghiar care activeaza in Occident.

In actuala conjunctura politica internationala, sarcina fundamentala a UMU,  dezvaluita recent de presedintele acesteia, este de a urmari pregatirea din punct de vedere psihic a maghiarilor din zonele care au apartinut Coroanei Sfantului Stefan pentru reintegrarea in granitele Ungariei Milenare.

Desi se declara organizatie neguvernamentala independenta, la solicitarea executivului de la Budapesta, UMU a elaborat o noua strategie, menita sa asigure refacerea Ungariei Mari din punct de vedere economic, un rol determinant in atingerea acestui obiectiv revenind Parlamentului natiunii strabune, constituit la Budapesta in iunie 1996, cu sprijinul Uniunii Mondiale a Oamenilor de Afaceri Maghiari, a carei conducere declara: colaborarea economica poate si trebuie sa devina, in perspectiva integrarii europene, un instrument de refacere a unitatii natiunii ungare, prin restabilirea vechilor relatii comerciale din zona Bazinului Carpatic.

De asemenea, executivul de la Budapesta se implica direct in coordonarea si controlul activitatilor initiate de UMU, inclusiv prin actiuni specifice serviciilor de informatii si folosirea parghiilor financiare.

Pentru a-si asigura controlul asupra unor filiale si organizatii partenere, membri din conducerea UMU au fost impusi ca lideri ai acestora pentru a promova mai eficient strategia Budapestei in domeniul minoritatilor maghiare din afara granitelor.

Impreuna cu „Oficiul pentru maghiarii din afara granitelor",  UMU coordoneaza activitatile tuturor organismelor neguvernamentale, asigurandu-si subordonarea lor prin gestionarea stricta a fondurilor financiare si a sprijinului logistic necesar.

Folosind caracterul permisiv al legislatiei romane, in colaborare cu structurile organizatorice ale maghiarilor din Romania, UMU si-a infiintat in Transilvania zeci de filiale si a incurajat aderarea la Uniune a numeroase organisme reprezentative ale maghiarilor, inclusiv politico-organizatorice, facilitandu-se astfel desavarsirea procesului de subordonare a acestora si directionare a activitatii lor.

Pentru coordonarea actiunilor desfasurate de UMU pe plan international, in cadrul acesteia a fost creat Biroul pentru relatii externe, prin intermediul caruia sunt exploatate posibilitatile lobby-urilor pro-ungare din America si Europa.

Fundatia Illyes Gyula

A fost infiintata in anul 1990, la Budapesta, si are ca scop sprijinirea telurilor de edificare sociala a comunitatilor maghiare din tarile vecine.

La 14.09.1994, fundatia si-a constituit la Cluj-Napoca Subcuratoriul Maghiar din Romania, in cadrul caruia functioneaza sapte comisii de specialitate conduse de experti in diferite domenii economice.

Actiunile de sprijinire logistica si financiara a maghiarimii transilvanene desfasurate de Fundatia Illyes Gyula, se deruleaza in conditii de deplina confidentialitate si in sedii dotate cu instalatii de detectare a aparaturii de emisie-receptie.

Uniunea internationala a intreprinzatorilor maghiari

A fost constituita in anul 1992 la Budapesta, in contextul planului strategic de integrare economica a zonelor cu populatie maghiara din tarile limitrofe, pentru sprijinirea exclusiva a patronilor de aceasta etnie din Europa Centrala si de Est si functioneaza sub coordonarea Uniunii Mondiale a Ungurilor.

Scopul acestei organizatii consta in crearea unei infrastructuri economice, paralela cu cea statala, prin infiintarea de cluburi, asociatii si forumuri ale oamenilor de afaceri maghiari, in principalele orase din Transilvania.

Uniunea mondiala a inginerilor si constructorilor maghiari

Are sediul la Budapesta si functioneaza sub patronajul U.M.U.

In anul 1990 si-a infiintat o filiala la Cluj-Napoca cu denumirea Societatea maghiara tehnico-stiintifica din Transilvania, avand ca scop constituirea unei baze de date in vederea realizarii legaturii dintre asociatiile profesionale maghiare.

Asociatia maghiara de economie

Constituita la Budapesta in anul 1990, isi desfasoara activitatea sub coordonarea Uniunii Mondiale a Ungurilor si Oficiului pentru maghiarii din afara granitelor si are ca obiectiv principal formarea viitorilor specialisti maghiari in domeniul economiei, culegerea de date si efectuarea de studii de specialitate in zonele cu populatie de aceasta etnie, identificarea ramurilor, sectoarelor si, in final, a societatilor comerciale care pot fi articulate economiei ungare.

In anul 1990 a infiintat o filiala la Cluj-Napoca, respectiv Asociatia economistilor maghiari din Romania.

Uniunea nationala a cercurilor gospodarilor maghiari

A fost infiintata la Budapesta in anul 1990 si are ca scop dezvoltarea, inclusiv cu sprijin financiar occidental, a sectorului agrar din Transilvania prin impunerea structurilor organizatorice agrare ungare si adaptarea invatamantului agricol la modelele maghiare traditionale.

Dispune de o filiala la Cluj-Napoca: Asociatia gospodarilor maghiari din Romania, care la randul ei, are filiale in majoritatea localitatilor din Transilvania.

Fundatia Noi strangeri de mana (Uj Kezfogas)

A fost infiintata in luna aprilie 1995 la Budapesta, urmareste finantarea activitatilor comerciale ale firmelor si intreprinzatorilor de etnie maghiara din Transilvania, dezvoltarea unui  sistem de colaborare economica intre intreprinderile mici si mijlocii din zonele de frontiera, organizarea de targuri, expozitii, reuniuni ale specialistilor si finantarea unei banci de date pe profil economic-bancar.

Fundatia acorda sprijin nerambursabil in valoare de pana la 500.000 dolari pentru achizitionarea de utilaje, imobile, active sau mijloace fixe si credite de pana la 1.250.000 dolari pentru constituirea de societati mixte cu caracter etnic, respectiv ungaro-maghiare.

In ultima perioada Fundatia Noi strangeri de mana s-a transformat intr-un centru de coordonare si legatura intre diverse organisme si asociatii ce au ca obiectiv sprijinirea etnicilor maghiari din Ardeal in procesul de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii. Pe aceasta linie a lansat o initiativa menita sa accelereze pe termen mediu si lung cooperarea activa intre agentii economici de acest gen, in scopul crearii unei prime structuri a hungarismului, care sa asigure exclusiv prosperitatea economica a comunitatii maghiare  din Romania. In acest sens, conducerea fundatiei a transmis lista Centrelor pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii din Transilvania, cu indicatia de a se intensifica cooperarea pe plan local si regional, folosind cit mai eficient sprijinul financiar obtinut din partea oficialitatilor de la Budapesta si a diferitelor organisme europene specializate.

Totodata, au fost indicate organizatiile si persoanele din Budapesta si alte localitati ungare care pot acorda sprijin concret pentru facilitarea realizarii de contacte cu organismele respective, astfel:

- Academia „Europa“, Budapesta, str. Keleti Kasaly 25 B, telefon 1355346.

- Centrul de corespondenta „Euro-Info“, Budapesta, str. Dorottya nr. 4, telefon 1180051.

- Federatia pentru turism satesc in Europa Centrala si de Est, Budapesta, str. Szoboszlai nr. 2-4, telefon 1551857.

- Centrul intreprinzatorilor din judetul Baranya, cu sediul in Pécs, str. Rakoczi nr. 24-26.

- Fundatia „Progress“ din Szeged, str. Tisza Lajos, nr. 63, director executiv Benko Ferenc.

Pentru atingerea obiectivelor urmarite pe linia integrarii economice a Transilvaniei, in Ungaria functioneaza inca din 1996 Societatea comerciala „Cooperatio KFT“, infiintata exclusiv cu fonduri guvernamentale, care a initiat o serie de activitati comerciale si financiare in zone din Bazinul Carpatic locuite compact de etnici maghiari.

Beneficiind numai in 1997 de un capital declarat de 174.100.000 forinti, societatea respectiva a achizitionat parti semnificative din actiunile a 11 firme romanesti din Transilvania, considerate rentabile si corespunzatoare scopurilor urmarite de Budapesta, din care sunt amintite urmatoarele:

- Societatea „Alutus“ din Miercurea Ciuc, profilata pe editarea, publicarea si multiplicarea de carti, manuale si lucrari tehnice de specialitate. Actiunile acesteia sunt impartite astfel: 74% de Editura „Kriterion“ si 26%  „Cooperatio KFT“.

- Firma „PIL-COOP“ din Gheorgheni, specializata in producerea si desfacerea produselor de panificatie, dispune de o retea proprie de 38 de mici magazine de desfacere in judetele Harghita si Mures, intreaga productie realizandu-se in exclusivitate cu faina importata din Ungaria. „Cooperatio KFT“ detine 52,08% din actiunile firmei.

- Fabrica de bere „Sugas“ din Sfantu Gheorghe, ale carei actiuni sunt detinute de „Cooperatio KFT“ (40%), alte firme din Ungaria (40%) si unii cetateni romani de etnie maghiara (20%). Pana in prezent Budapesta a sprijinit declansarea si functionarea proiectului „Sugas“ cu peste 15,5 milioane de forinti.

Uniunea pentru apararea intereselor maghiare

A fost constituita la 24 mai 1997 la Budapesta, ca organizatie neguvernamentala consacrata apararii intereselor comunitatii maghiare din afara granitelor si are ca scop sprijinirea redobandirii proprietatilor individuale si colective, precum si informarea structurilor europene specializate in problematica minoritatilor in legatura cu incalcarile drepturilor de natura patrimoniala ale etnicilor maghiari din tarile limitrofe Ungariei, indeosebi din Romania.

La 21 aprilie 1998 comitetul de conducere al Uniunii pentru apararea intereselor maghiare a anuntat ca va declansa ample actiuni pe plan national si international avand ca obiectiv, recuperarea bunurilor ce apartin natiunii maghiare din Bazinul Carpatic.  Pe aceasta linie, s-a precizat ca se vor deschide fronturi de actiune pentru ca maghiarii din teritoriile pierdute la Trianon sa-si recupereze proprietatile ce le apartin, comitetul de conducere cerand revizuirea tratatelor de baza incheiate de Ungaria cu Ucraina, Slovacia si Romania, astfel incat viitoarele documente bilaterale sa contina prevederi si mecanisme concrete pentru despagubirea cetatenilor de etnie maghiara.

Din Transilvania sunt revendicate peste 1.500 de intreprinderi, ateliere si alte unitati de productie care au fost nationalizate de statul roman. De asemenea, sunt revendicate imobilele in care au functionat bisericile, arhivele, scolile, centrele culturale si etnografice maghiare din Ardeal . Multe dintre acestea au fost deja obtinute, o mare parte din procesele care tin de recuperarea acestor bunuri fiind dirijate catre tribunalul din Miercurea-Ciuc unde procesele sunt castigate foarte usor.

Uniunea Independenta Baross Gabor

Desi se intituleaza uniune independenta, in realitate este o structura specializata a Uniunii Mondiale a Ungurilor, creata in anul 1992 cu scopul de a infaptui politica neorevizionista a acestei organizatii in profil economic.

In luna iunie 1997, Klement Kornel, presedinte al Uniunii Independente Baross Gabor, intr-un interviu acordat ziarului Napi Magyarorszag, a mentionat ca scopul organizatiei pe care o conduce este acela de a realiza o coeziune a intreprinzatorilor maghiari de pretutindeni, de a constitui organizatii nationale si locale, de a realiza un permanent schimb de informatii, de a face ca Budapesta sa devina un centru mondial al protectiei intereselor intreprinzatorilor maghiari.

Cu prilejul Forumului intreprinzatorilor maghiari din Bazinul Carpatic, desfasurat in perioada 9-10 iunie 1997 la Nyiregyhaza, Bonis Lajos, secretarul general al Uniunii independente Baross Gabor a
apreciat ca
ofensiva in plan economic constituie o conditie primordiala a dainuirii maghiarimii din afara granitelor.

Uniunea mondiala a oamenilor de afaceri maghiari

A fost infiintata in anul 1992 la Budapesta, cu statut de structura specializata a Uniunii Mondiale a Ungurilor.

 Presedintele Uniunii, a precizat ca obiectul organizatiei pe care o conduce consta in refacerea unitatii si privilegiilor natiunii maghiare din Bazinul Carpatic prin actiuni in plan economico-financiar.

La inceputul anului 1998, impreuna cu Fondul international de investitii Corvinus Kft, a adoptat un program de consultanta si sprijin financiar pentru societati comerciale din nord-vestul Transilvaniei care se confrunta cu dificultati economice.

Initiativa are in vedere exclusiv firme ale unor etnici maghiari, cei interesati in obtinerea sprijinului din Ungaria trebuind sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-      sa fie de etnie maghiara, sa detina ca personal angajat maghiari in proportie de 95% si sa asigure comunicarea numai in limba maghiara, precum si inscriptionarea bilingva in societatea comerciala;

-      intreaga activitate comerciala sau de productie sa se desfasoare exclusiv cu parteneri din Ungaria, iar in Romania sa sprijine preponderent societati maghiare.

Acorda imprumuturi in termeni foarte avantajosi, cu o dobanda relativ scazuta, iar pe perioada in care firma este debitoare trebuie sa accepte sa fie consiliata de reprezentantii fondului Corvinus Kft.

Anterior acordarii sumelor aferente creditului, operatiune ce se deruleaza prin intermediul filialei din Cluj-Napoca a Pater Bank, reprezentantii Uniunii Mondiale a oamenilor de afaceri maghiari si ai societatii Corvinus Kft. organizeaza intalniri atat cu patronii, cat si cu salariatii firmelor, prilejuri cu care sunt prezentate avantajele acestui sistem de intrajutorare pentru cresterea nivelului de dezvoltare economico-sociala a maghiarilor din Bazinul Carpatic, fapt menit sa asigure, in perspectiva, autonomia teritoriilor care au apartinut Ungariei Mari.

Informarea asupra activitatii HTMH

Ca urmare a reorganizarii activitatii de presa si informatii s-a intensificat semnificativ relatia HTMH cu mass-media. Prezentarea activitatii HTMH si a evenimentelor care privesc maghiarii din afara granitelor se face in cadrul unor conferinte de presa periodice. In cadrul Oficiului exista de asemenea un serviciu de informatii care asigura o activitate de public relations privitoare la problema minoritatii. In afara de comunicatele zilnice de presa, se redacteaza analize periodice referitoare la situatia minoritatilor maghiare din tarile vecine si la modul in care ea este reflectata in presa autohtona sau in cea maghiara din afara granitelor. Totodata, in prezent functioneaza un Club de Presa al HTMH, avand ca obiectiv realizarea unei mai bune cunoasteri a problemei de catre opinia publica.

HTMH editeaza saptamanal buletinul Observer in 45 de exemplare avand o difuzare restransa pentru:

-      membrii comisiilor de politica externa si de aparare a Parlamentului de la Budapesta;

-      cabinetul primului ministru ;

-      sefii serviciilor secrete;

-      conducerea M.A.E. de la Budapesta

Buletinele cuprind analize si evolutii semnificative ale evenimentelor de interes prioritar pentru maghiarii din Bazinul Carpatic.

 
Rusia ameninta cu conflict militar pe NistruPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :615
Friday, 10 March 2006

Orice scanteie intre parti poate duce la o confruntare militara in regiune in conditiile actuale, daca Kievul nu va renunta la noul regim de tranzit pentru produsele transnistrene, a declarat la Tiraspol Vladimir Kolesnikov, reprezentantul Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse.

"Conform evaluarilor noastre, daca va continua situatia existenta, am putea fi martori la o catastrofa umanitara in regiune", a mai mentionat Kolesnikov, transmite Bassa Press.

La randul sau, ambasadorul cu misiuni speciale al Rusiei, Valerii Keniaikin, a opinat ca noul regim de tranzit ar fi fost implementat pentru ca "cineva vrea sa puna mana pe potentialul economic al Transnistriei". El a precizat ca Rusia, desi nu are interese globale atat de mari ca fosta URSS, detine suficiente parghii de influenta pentru "a nu lasa in voia sortii oamenii care se simt rusi in suflet".

Keniaikin a mai propus sa fie sanctionate prin amenzi statele care au creat criza de la frontiera moldo-ucraineana, pentru compromiterea angajamentelor contractuale ale Tiraspolului fata de partenerii din exterior. In context, el a amintit despre pretinsa incalcare a Memorandumului din 1997, care permite regiunii transnistrene sa promoveze o politica economica externa proprie. Potrivit diplomatului rus, raportul grupului de experti va avea la baza cautarea solutiei la problema depasirii situatiei create. "Vor fi luate toate masurile politice, economice, diplomatice si antrenate alte parghii pentru depasirea crizei. Rusia va acorda ajutor economic Transnistriei in caz de necesitate", a mai mentionat oficialul rus.

Totodata, el a precizat ca Moscova este dispusa sa faca totul pentru a convinge partile sa revina la situatia de pana la 3 martie, cand a fost introdus regimul de export al marfurilor transnistrene doar in baza specimenelor vamale moldovenesti. El a pledat pentru organizarea unor consultari in aceasta problema cu participarea tuturor partilor interesate.

Cei doi oficiali rusi si-au incheiat ieri vizita de lucru in regiunea transnistreana, unde au sosit pentru o evaluare a situatiei create dupa 3 martie.

In acelasi timp, Chisinaul si Kievul au negat categoric acuzatiile aduse de Tiraspol si Moscova despre instituirea unei blocade economice. Ministrul Reintegrarii Vasile Sova a declarat ca pentru deblocarea situatiei de pe segmentul transnistrean de frontiera trebuie ca autoritatile de la Tiraspol sa permita libera circulatie prin regiune, deoarece toate conditiile pentru buna functionare a agentilor economici locali au fost create. De asemenea, Chisinaul neaga acuzatiile ca ar fi incalcat prevederile Memorandumului din 1997, deoarece acesta stipuleaza dreptul de a efectua activitati economice externe, dar nu cu ignorarea frontierei si a sistemului vamal unic al Moldovei.

Pe 10 martie, Duma de Stat a Federatiei Ruse urmeaza sa adopte o hotarare pe marginea situatiei create la frontiera moldo-ucraineana in urma modificarii regimului de tranzit al marfurilor transnistrene.

 
Uitand de cei 250.000 de romani, Rusia forteaza icorporarea zonei transnistrene in componenta saPDF Print E-mail
Moscova, Rusia/Romanian Global News
Accesari :569
Friday, 10 March 2006

Liderul grupului parlamentar „Rodina” al Dumei de Stat Dmitri Rogozin a declarat ca Rusia trebuie sa primeasca imediat Transnistria in componenta sa, informeaza mass-media rusa.

„Daca Rusia va recunoaste Transnistria ca parte integranta, atunci Moscova va obtine drepturi si obligatii incontestabile din punct de vedere al dreptului international”, a declarat Rogozin, adaugand ca „in spatele blocadei economice a Transnistriei se afla SUA, UE si OSCE”.

Totodata, deputatul rus Constantin Zatulin a prezentat proiectul declaratiei Dumei de Stat „Cu privire la incalcarea de catre Ucraina a acordurilor privind reglementarea tansnistreana si instituirea blocadei economice totale a republicii transnistrene moldovenesti”. Zatulin cheama deputatii rusi sa declare ca actiunile Chisinaului si Kievului fata de Transnistria sunt represive, scopul acestora fiind de a obliga Tiraspolul sa accepte „planul moldovenesc unilateral privind reglementarea transnistreana”, care prevede „inglobarea regiunii in Moldova fara a oferi garantii poporului multinational al Transnistriei”. In proiectul declaratiei se arata ca „Duma de Stat isi exprima ingrijorarea in legatura cu intensificarea tensiunii si escaladarii situatiei in jurul Transnistriei, aparute in urma introducerii de catre Ucraina si Republica Moldova, fara anuntarea partii transnistrene, a unui nou regim vamal de circulatie a marfurilor pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene”.

Duma de Stat considera ca actiunile Ucrainei si Republicii Moldova vor inrautati si mai mult situatia din regiune, indepartand solutionarea problemei transnistrene. Potrivit proiectului declaratiei, Duma de Stat cere sistarea implementarii noului regulament de circulatie a marfurilor la frontiera moldo-ucraineana si declara ca solutionarea problemei transnistrene este posibila „doar prin recunoasterea totala a Transnistriei ca parte egala in procesul de negocieri si a respectarii dreptului acesteia la un statut special de formatiune statala existenta”.

Presedintele comisiei Dumei de Stat pentru CSI si relatiile cu conationalii Andrei Kokosin a declarat ca Moscova ar putea acorda ajutor umanitar Transnistriei. El a precizat ca Duma examineaza mai multe variante de actiuni pe care le-ar putea intreprinde partea rusa.

Pe de alta parte, ambasadorul cu misiuni speciale al MAE rus Valeri Keneaikin a declarat miercuri, la Tiraspol, ca Rusia va intreprinde toate masurile pentru a determina partile sa revina la situatia normala. El a spus ca grupul interdepartamental rus, aflat in prezent in regiunea transnistreana, va elabora un set de propuneri si recomandari pentru conducerea Rusiei, care va decide ulterior actiunile Rusiei fata de Ucraina si Republica Moldova.

Mentionam ca in afara Tiraspolului unde exista o concentrare mai mare de rusi si ucrainieni restul zonei transnistrene este populata in totalitate de romani-moldoveni, acestia atingand cifra de peste 250.000 de persoane adica peste jumatate din populatia totala a zonei.

 
Parlamentul de la Chisinau ia pozitie fata de situatia creata la NistruPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :531
Friday, 10 March 2006

{mosimage}Parlamentul a adoptat in cadrul sedintei de joi, cu 74 voturi, Declaratia privind escaladarea artificiala a tensiunii pe sectorul moldo-ucrainean al frontierei de stat, in care si-a exprimat profunda ingrijorare in legatura cu evolutia situatiei din regiunea transnistreana.

{mosimage}„Pe parcursul unei lungi perioade de timp regimul separatist de la Tiraspol blocheaza in mod constient orice actiuni constructive atat ale Republicii Moldova, cat si ale altor participanti la procesul de negocieri, indreptate spre solutionarea pasnica si definitiva a conflictului transnistrean. Aceasta pozitie distructiva s-a manifestat in mod deosebit de elocvent in ultimele zile, cand Republica Moldova si Ucraina au procedat, de comun acord, la legalizarea activitatii economice din raioanele de est ale tarii si la reglementarea in comun a regimului vamal, menit sa asigure un control eficient asupra circulatiei marfurilor si incarcaturilor pe segmentul moldo-ucrainean al frontierei de stat”, se arata in declaratie. „Masurile intreprinse de Republica Moldova si Ucraina, absolut normale in practica oricaror relatii interstatale, au fost etichetate neintemeiat, de catre administratia de la Tiraspol, drept „blocada economica a Transnistriei”, astfel luand practic cursul spre autoizolarea regiunii. In regiune este generata o adevarata isterie, indreptata impotriva intreprinzatorilor si a intregii populatii din Transnistria”, se spune in declaratie.

Deputatii au condamnat politica antipopulara, periculoasa a separatistilor de la Tiraspol, orientata spre subminarea tuturor eforturilor constructive ale Republicii Moldova, Ucrainei, Uniunii Europene si ale SUA de legalizare a businessului transnistrean. Ei au calificat recentele declaratii ale separatistilor drept o „denaturare constienta a initiativelor productive ale Republicii Moldova si ale altor participanti la negocieri”.

„In mod tot atat de cinic si nefondat, Tiraspolul respinge orice efort constructiv al Chisinaului, orientat spre solutionarea consecventa si pasnica a conflictului transnistrean, cum sunt adoptarea de catre Parlament a Legii cu privire la principiile de baza ale statutului juridic special al Transnistriei, acordarea unor garantii sociale locuitorilor din regiune, introducerea regimului facilitar de inregistrare si activitate a agentilor economici transnistreni etc. Conducerea administratiei de la Tiraspol ignora si faptul ca o buna parte din agentii economici transnistreni au beneficiat deja de aceste facilitati si pot lucra in mod absolut legal, inclusiv in sfera activitatii economice externe, obtinand acces legal la pietele CSI si ale UE. Blocand aceasta unica posibila solutie, regimul de la Tiraspol provoaca in mod constient autoizolarea economica a regiunii, impiedica activitatea normala a agentilor economici, plasand populatia din regiune in situatia de ostatic al politicii sale aventuriste. In aceeasi albie periculoasa se plaseaza si ultimele declaratii ale Tiraspolului privind abandonarea procesului de negocieri”, sustin deputatii moldoveni.

„Condamnand univoc toate aceste actiuni distructive, Parlamentul Republicii Moldova isi exprima regretul ca actiunile in cauza nu sunt apreciate adecvat de catre Federatia Rusa, un partener atat de autoritar in procesul de negocieri. Unele forte politice de la Moscova si unii politicieni rusi se lasa influentati de separatistii de la Tiraspol, obsedati de ideea fixa de a smulge Transnistria din componenta Republicii Moldova, de a legifera dezbinarea teritoriala a tarii, de a transforma regiunea intr-un adevarat ghetou, iar populatia acesteia – intr-un scut viu pentru a acoperi afacerile criminale ale catorva persoane. Anume din aceasta perspectiva calificam si sosirea de urgenta la Tiraspol a unei influente delegatii ruse, vizita neanticipata de consultarea partii moldovene. Cu toate acestea, speram ca oamenii de stat din Rusia vor manifesta obiectivism, caracter rezonabil si bunavointa in tendinta de a acorda ajutor in solutionarea celei mai acute probleme a Republicii Moldova”, se arata in declaratie.

Deputatii au subliniat ca „intreaga raspundere pentru recentele evolutii periculoase din regiune le revine liderilor separatisti de la Tiraspol si protectorilor lor de peste hotare”. 

 
Tortionarul PasatPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :426
Friday, 10 March 2006

{mosimage}Citatul zilei:

Valeriu Pasat: „Daca nu puneti problema destituirii din functie a lui Chirilciuc, va mantui. Nu uitati ca aveti si copii. S-ar putea sa nu-i mai vedeti, asa cum e posibil sa nu mai ajungeti la pensia pana la care v-au ramas doar doi ani”.

  {mosimage}Tortionarul Pasat

 *Cazul Pasat ia o turnura senzationala: Dezvaluiri socante ale ex-presedintelui Consiliului Judetean Balti

Acum un an, tot intr-o zi de vineri, mai exact – la 11 martie 2005, cand tocmai sosea de la Moscova, pe Aeroportul international Chisinau, a fost retinut Valeriu Pasat, fost ambasador al Republicii Moldova in Federatia Rusa, fost ministru al Apararii si fost director al Serviciului de Informatii si Securitate (SIS), la momentul respectiv – consilier al presedintelui Concernului energetic rus RAO EAS, Anatoli Ciubais. Pe scurt, cronologia evenimentelor care s-au derulat in continuare este urmatoarea:

Astfel, la 14 martie, anul trecut, Judecatoria sectorului Buiucani al capitalei avea sa elibereze un mandat de arest pentru zece zile pe numele lui Valeriu Pasat. Decizia de a-l tine in arest a fost luata de judecatorul Mihai Drossu, care a examinat solicitarea Procuraturii intr-o sedinta cu usile inchise. La iesirea din sala de judecata, arestatul declarase ca retinerea sa „este o comanda politica". Peste aproape zece luni, la 17 ianuarie curent, Judecatoria sectorului Centru din Chisinau l-a condamnat pe Pasat la 10 ani privatiune de libertate, fiind gasit vinovat de depasirea atributiilor de serviciu cu consecinte grave.

 Ce a urmat, se stie, or, intre timp, gratie unei mediatizari intensive, acest caz a ajuns sa atraga asupra sa pana si atentia opiniei publice internationale. Mai putina lume cunoaste, insa, iar unii dintre cei initiati, vizati in mod nemijlocit, se fac a uita, probabil, de faptul ca exista niste similitudini uluitoare intre ceea ce s-a intamplat cu Pasat si cumpana prin care, ceva mai inainte, cu concursul direct al ex-directorului SIS, a avut a trece un alt om, simplu, modest si cu inima mare. Asadar, la 4 ianuarie 2001, cand presedinte al Republicii Moldova inca era Petru Lucinschi, la cererea anchetatorilor Serviciului de Informatii si Securitate, aceeasi Judecatorie a sectorului Buiucani din Chisinau elibera un mandat de arest, pe termen de 30 de zile, pe numele lui Nicolae Chirilciuc, presedintele consiliului judetean Balti de la acea ora. La 11 ianuarie, acelasi an, in pofida contestarii depuse, Colegiul penal al Tribunalului de circumscriptie Chisinau a mentinut sentinta pronuntata cu o saptamana in urma de prima instanta, calificand legitima aflarea in stare de arest a lui Nicolae Chirilciuc. Paralela descrisa mai sus a si stat la baza interviului realizat de FLUX.
- Dle Nicolae Chirilciuc, desi banuiesc ca amintirile Va apasa greu de tot, Va rog sa faceti acest efort si sa incercati sa Va deplasati imaginar in trecutul nu chiar atat de indepartat, readucand in actualitate incercarile la care ati fost supus chiar la inceputul acestui secol XXI.
- Daca-mi solicitati detalii, legate de perioada in cauza, desigur ca voi reveni cu ele, referindu-ma la acele vremuri, dar vorba e ca ceea ce s-a produs in ianuarie 2001 nu ca ar avea o importanta ceva mai minora – pur si simplu, avem de-a face cu doar un mic episod din activitatea desfasurata de Pasat. Iata de ce propun sa privim aceasta problema dintr-un alt unghi, mult mai mare, de vedere. Apropo, tin sa-mi exprim si pe aceasta cale recunostinta pentru sustinerea acordata de publicatia FLUX, de alte editii periodice, in acele clipe grele pentru mine. Ei bine, cred eu, mai intai de toate este cazul sa clarificam un lucru: ce prezinta, sub aspect uman, moral, daca vreti, in esenta sa, acest personaj?

 -Si care ar fi, in viziunea D-stra, aceasta esenta a lui Valeriu Pasat?

 - Departe de mine gandul de a ma erija in postura de judecator. Dumnezeu sa-l judece. Nimanui nu-i doresc sa se pomeneasca in inchisoare. Or, nebanuite sunt caile Domnului. Dar, dupa toate cate le-a savarsit, pasind anume spre o asemenea finalitate, ajungand intr-un punct usor previzibil, de altfel, vreau sa va spun ca Pasat a aterizat, in cele din urma, pe un teren inca destul de moale. Pentru a ne convinge de acest lucru, haideti sa analizam la rece toate etapele fulminantei sale cariere. Mai intai, deloc intamplator, desi asa s-ar parea la prima vedere, omul devine ambasadorul Republicii Moldova in Federatia Rusa. Cine i-a fost predecesorul si cine-l inscaunase pe acel predecesor, se stie. Uite de acolo incepe activitatea lui de distrugere pe toate caile a statului nostru. A militat vreo data Pasat pentru interesele oamenilor muncii? Nu ma faceti sa ma umflu de haz, asa cum nu-mi pot stapani hohotele de ras cand citesc in unele ziare despre bietul de Pasat-patriotul, chipurile, care a ajuns victima unor iezuiti. Dar s-o luam de la un capat. Revenit de la Moscova, mai degraba – adus de acolo special pentru asta, Pasat este insurubat in fotoliul de ministru al Apararii.

- Faceam primii pasi pe fagasul democratiei. De cinci ani tara devenise membru ONU, de curand, primii din spatiul ex-sovietic, fusesem admisi in Consiliul Europei. Era necesar un control din partea societatii civile, ca sa zic asa, asupra armatei.

- Daca si l-am instituit! Pai tocmai Pasat trebuia plasat in fruntea acestei structuri de forta, mai cu seama in conditiile in care pe teritoriul nostru se aflau (si mai sunt prezente) trupe straine? El, care nici macar armata n-a facut, care idee nu are ce fel de mancare de peste o mai fi si asta? In schimb, l-a dus capul sa distruga tot ce se putea distruge. Pasat a privat statul moldovenesc si de propritatile sale, si de atributele din acest domeniu. E clar ca buna ziua ca el a fost doar unul dintre executori, in spatele lui stand alti granguri, dar Pasat a dat dovada de mult sarg pentru ca sa ne lase fara avioane, tancuri etc. In acelasi timp, uitati-va de ce armament dispune la ora actuala Tiraspolul. Ocupand acest post, el a urmarit doar satisfacerea intereselor meschine ale unui grup restrans de oameni din care facea parte si, desigur, nu s-a putut lipsi de placerea de a-si linge degetele.

A fost vandut tot ce prezenta o cat de mica valoare, invocandu-se fel de fel de motive, inclusiv,chipurile, pentru a obtine in schimb de peste hotare imprumuturi material-financiare. Citeam interviul ex-presedintelui Petru Lucinschi si ramaneam perplex: cica, pentru asta americanii ne-au acordat un credit. Pai creditele urmeaza a fi rambursate tot de noi, contribuabilii, nu-i asa? Iar cat priveste vanzarea avioanelor, banii, toti banii, subliniez, obtinuti in rezultatul acestei operatiuni trebuia sa ajunga in bugetul statului, dar nu sa se strecoare in buzunarele nu stiu cui. Ce are, vorba vine, coada vacii cu primaria? Adica cineva isi face titlu de glorie din obtinerea unor imprumuturi, pe de asupra – se mai si alege cu o halca destul de grasa din aceasta afacere, asa ca sa le ajunga si stranepotilor acestuia, iar poporul n-are decat sa plateasca – practic de doua ori – pentru placerile profitorilor respectivi? Nu, baieti, asa nu merge.
Incercati sa contactati pe cineva dintre angajatii Ministerului Apararii la momentul cand Pasat a fost numit in functie. Sute si sute de profesionisti, reveniti acasa la apelul tarii, pentru a face ceva pentru aceasta palma de pamant, au fost trecuti de Pasat pe linie moarta, marginalizati sau pusi in situatia de a pleca de la minister. Mii de destine au fost, pur si simplu, calcate in picioare.
- Dar multi dintre acei care i-au tinut isonul, infloresc si rad pe sub mustati si astazi. Unora chiar li s-au gasit locusoare caldute in unele intreprinderi cu capital rusesc din Romania. Banuiti, cumva, ca anume pentru „meritele” descrise de D-stra Pasat a fost trecut mai tarziu pe un alt „front de soc”, ca sa utilizez si eu un termen in voga pe timpurile de trista faima?

- Nu ma voi opri astazi la alti membri ai echipei sale, ortaci care intr-adevar nu mai pot de atata „haraso”, ca sa nu mai vorbim de scenaristi, organizatori, dar, principalul – de regizorii acestei drame a noastre, regizori care si la ora actuala stau in umbra si care, aidoma cartitelor, surpa in continuare temelia statului moldovenesc.

Dupa ce armata a fost pusa pe branci, a venit randul aplicarii altui plan diversionist. Asa a ajuns „maurul” sa conduca serviciile secrete ale Republicii Moldova. Degeaba ironizeaza unii pe seama scenariului de asasinare a lui Iurie Rosca. Ironia lor (daca intr-adevar nu dau dovada de ea la comanda, ci doar asa, dintr-un spirit excesiv de critic, dintr-o invidie neagra, sa zicem) este sora cu cinismul. Or, miza mentinerii sub control a acestei regiuni este nespus de mare.
Dar sa revenim la ex-directorul SIS. Cine este acest Pasat, de vreme ce i-a fost incredintat un sector absolut vital pentru statul nostru? S-a remarcat cumva ca un cercetas profesionist, este cumva un as in materie de spionaj si contraspionaj? A fost el cumva un wunderkind, poseda Pasat cumva o experienta inestimabila? Este cumva inzestrat cu un talent mai rar intalnit? Uitati-va ce se mai intampla intre timp: imediat dupa ce a fost plasat in fruntea Securitatii, el este facut membru al Academiei de Stiinte. Chiar ca-i vai si-amar de capul nostru! Curat om de geniu, mai fratilor, daca n-ar rade pana si curcile de acest fapt si daca, in realitate, aceasta situatie n-ar fi atat de trista! L-ati vazut zilele trecute la televizor pe Kadarov, un alt „academician” de-al lui Putin, facut si el prim-ministru al Ceceniei? Asa stau lucrurile si in cazul lui Pasat. Beria in miniatura, domnilor! Nu exista functii pe lumea asta carora Pasat sa nu le poata face fata! Orice post i-ai da, fii sigur ca el va indreptati increderea acordata!

Ei bine, lui Pasat i-a fost pusa aceeasi sarcina, de a distruge serviciile noastre secrete. Si iarasi sute de profesionisti au pus legitimatiile pe masa, dandu-si sema ca ceva e putred, ca asa nu se mai poate lucra. Pasata transformat SIS-ul intr-o structura personala, de rafuiala cu cei incomozi. Un fel de SRL cu cap de monstru. Intrega activitate a fost orientata spre neutralizarea din start a oricarei personalitati politice in devenire si nu numai. Totul se reducea la acumularea sau fabricarea materialelor compromitatoare, vizand absolut toti politicienii, oamenii de arta si cultura, fie ca este vorba de Voronin, Rosca, Matei, Diacov s.a.m.d. Nimeni nu scapa din catare. Scopul urmarit era unul: demolarea din interior a sistemului existent in serviciile secrete, unul dintre pilonii de baza ai tanarului stat, astfel incat pana la urma sa fie distrus insusi statul.
- Ce pericol prezenta pentru Republica Moldova la acel moment presedintele Consiliului judetean Balti, Nicolae Chirilciuc, de vreme ce ati nimerit in vizorul vigilentului number one din stat?
- Odata, la sedinta Guvernului, si nu ca as fi avut imprudenta, pur si simplu sunt deprins sa spun lucrurilor pe nume, am declarat franc ca directia aleasa de conducerea din acea perioada a statului duce spre sinucidere si ca tot ce se facea pe atunci este nimic altceva decat genocid in raport cu poporul din Republica Moldova. Nu-i exclus faptul ca si de acolo mi s-au tras unele rele. Tin sa accentuez ca nu am fost niciodata interesat prea mult de politica si, ca atare, nu pretind nici astazi sa fiu calificat politician, in sensul direct al acestui termen. Preocuparile mele tineau de domeniul economic, acolo, in orasul in care m-am nascut si am crescut. Problema pe care mi-o puneam era urmatoarea: sunt eu sau nu in stare sa schimb in bine starea de lucruri care se crease? La ora cand am fost ales presedinte al Consiliului judetean Balti, situatia economica era de-a dreptul dramatica: la capitolul achitarea pensiilor si salariilor existau datorii cu o vechime de cinci ani.

Din pacate, romana mea lasa foarte mult de dorit. Iata de ce eram constient ca, dispunand de un asemenea bagaj lexical, nu voi reusi sa fac mare lucru in Parlament. Si atunci am hotarat sa fac tot ce sunt capabil pr dimensiunea economica, in urbea mea natala. In fine, avand la dispozitie cel mai mic buget, intr-un an de zile am ajuns a fi cel mai bun judet di republica. Astfel, de exemplu, au fost lichidate toate datoriile, de care vorbeam, 68 de scoli au fost restaurate etc. Respectiv, inspre noi si personal inspre mine a-u indreptat privirile mai multor ochi. Si-a focalizat atentia asupra mea si presedintele Petru Lucinschi.

La 30 august 2000, cu patru luni inainte de a fi arestat, presedintele Romaniei, Ion Iliescu, m-a decorat cu medalia „Mihai Eminescu”, fiindu-mi inmanat si bustul, confectionat din aur si argint, al poetului nostru national – pentru merite in dezvoltarea culturii romanesti si a relatiilor culturale dintre cele doua maluri ale Prutului. Anterior, pentru contributia la reconstructia Clopotnitei din centrul Baltului, Patriarhul intregii Rusii Alexii II ma decorase cu cea mai inalta distinctie bisericeasca, ordinul „ Sfantul cneaz Vladimir”. La doua zile dupa ce fusesem dcorat de presedintele Romaniei, sunt invitat la Chisinau, la Presedintie. Nu cunosteam motivul. Abia cand am sosit in capitala, cand le-am vazut pe Maria Biesu, Olga Ciolacu, alti oameni de cultura, am aflat ca presedintele Petru Lucinschi m-a decorat, in regim de urgenta, cu medalia „Mihai Eminscu”. Fusesem inclus separat in lista respectiva. Uite atunci mi-am dat seama ca e cazul sa ma astept si la alte actiuni, de alt ordin. Or, nu putea fi vorba de o simpla intamplare. Era clar ca mi se rezerva un anumit rol, intr-un scenariu anume.

Am incheiat cu succes recoltarea roadei, am facut bilanturile activitatii pe parcursul anului 2000 si cand colo – da peste noi campania electorala pentru alegerile parlamentare. Lucinschi, bineinteles, dorea sa se mentina pe linia de plutire.

Judetul putea aduce in pusculita un anumit numar de voturi, daca Chirilciuc ar fi facut parte dintr-o echipa sau alta. Si iata ca, incepand cu luna decembrie, din partea presedintelui Lucinschi, asupra mea au inceput sa se abata presiunile care, pe zi ce trecea, se faceau tot mai simtite. Mi se propunea destul de insistent sa candidez pe lista „Aliantei Braghis”. In aceasta afacere fusese deja atras si Victor Morev, primarul municipiului Balti, care a si ajuns deputat. Apropo, Morev este unul dintre acei care au avut drept scop ruinarea economiei orasului. Actualmente se ascunde pe undeva, deoarece intre timp i-au fost intentate mai multe dosare penale si el tare n-ar vrea sa dea seama pentru ispravile sale.

Ei bine, am respins propunerea lui Lucinschi. Si nu doar o data, ci chiar de trei ori. Am refuzat in genere sa ma implic in careva jocuri politice, considerand ca locul meu e in judet, unde mai aveam atatea si atatea de facut. Demonstrasem ca se poate, dorinta de-ar fi fost. Numai Euroregiunea „Prutul de Sus”, in care mai erau incluse judetele Edinet, Botosani, Suceava si regiunea Cernauti, cate lucruri bune promitea! Puteau fi atrase investitii importante, puteau capata dezvoltare alte programe, dar...

Sarcina „Aliantei Braghis” rezida in crearea cat mai multor problrme echipei lui Vladimir Voronin. Potrivit pronosticurilor, Braghis urma sa iasa din alegeri cu circa 47 la suta din voturile electoratului. In noua conjunctura, dupa modificarea Constitutiei, acest rezultat, practic, ii garanta lui Lucinschi un nou mandat de presedinte.

La 2 ianuarie 2001, mi s-a spus, oficial, in fata: „Baiete, ia seama. Nu de alta, dar masina ta ar putea sa explodeze sau sa se rastoarne pe undeva pe la Orhei, astfel incat sa nu mai ajungi niciodata la Balti”. La care am replicat: „Ati si trecut la amenintari?”.

 -Cine era acel care V-a amenintat?

 -Mult stimata pe atunci prima persoana in stat. Cu acest fapt, pentru ca-l si informasem, era la curent presedintele Parlamentului, Dumitru Diacov. Mi s-a mai spus ca „daca va trebui sa pierdem unul sau doi luptatori pentru interesele oamenilor muncii, nu-i mare branza, o facem si pe asta”. Era, repet, 2 ianuarie 2001, ultima zi de negocieri cu mine, la nivel de prima figura in stat, si de a doua, si de a treia. Am plecat din Chisinau pe la 19.00, ajungand acasa peste doua ore. Aveam niste dureri de cap teribile, pentru prima oara in viata tensiunea arteriala imi sporise la 200/120. Am baut niste pastile, incercand sa adorm. Dimineata, la 3 ianuarie, intentionam sa trec pe la serviciu, dupa care sa plec, pentru examinare, la spital. Chemasem masina pentruora 7.30. Cand am iesit din casa, am numarat 168 de insi, care ma asteptau, cu masti pe fata, cu veste-antiglont si inarmati pana-n dinti.

S-a apropiat de mine un colonel, care era in civil si care, destul de amabil, mi-a spus urmatoatarele: „Sunteti ofiter, asa ca sper ca o sa ma intelegeti corect. Trebuie sa va escortam la Chisinau”. Mai intai, m-au dus la Consiliul judetean, cu tot alaiul lor, unde au facut perchezitie prin birouri, cu martori adusi numai ei stiau de unde, fara ca sa fie prezent macar cineva din administratia judetului. Cand i-am intrebat ce cauta, mi-au spus ca niste documente din 1995 ale firmei „Glukigt”, care, chipurile, mi-ar fi apartinut si care era suspectata de contrabanda cu benzina. La 11 octombrie 1995 SIS intentase un dosar penal, legat de acest caz, dosar care periodic era ba clasat, ba redeschis. Povestea e lunga, precum cert e ca invinuirea asa si n-a fost sustinuta de probe. Printre altele, au facut perchezitie si la soacra-mea, fara sanctiunea procurorului. Acasa, ca si la soacra-mea, au sapat gradina, daca era primavara – puteai sa pui si cartofi in pamant. Au ravasit totul, au luat fotografiile mele, cu diferiti lideri politici, poze de familie, casete video, reviste, ziare, dar asa si n-au gasit ceea ce cautau.

Am fost adus la Chisinau, la SIS. M-au tinut acolo de la 11.00 pana la 19.00. Atunci mi-au spus ca sunt nevoiti sa ma retina, aratand cu degetul in directia de unde venea indicatia, adica de la Petru Lucinschi. Apoi am fost inchis intr-o incapere de la etajul 7, amenajata ca celula special pentru mine. De fapt, era, ca sa-i zic asa, un sac ceva mai mare, din beton-armat, un fel de cazemata. Am stat inchis acolo pana a doua zi, 4 ianuarie, cand, la ora 17.00, spre finele zilei de munca, am fost escortat la Judecatoria Buiucani...

-Tocmai vroiam sa Va intreb un lucru. Arhiva FLUX, intrucat colegii au scris despre asta, contine mai multe date privind arestarea D-stra. Deci, Judecatoria sectorului Buiucani a eliberat mandatul de arest, aceasta hotarare fiind contestata la Tribunalul de circumscriptie Chisinau. Ca rezultat, decizia privind legitimitatea arestarii urma sa fie luata la 10 ianuarie, insa, dupa audierea acuzatorului si avocatilor, instanta a cerut ca in sala de judecata sa fiti adus si D-stra, pentru a fi audiat. Spuneti-mi, Va rog, unde Va aflati in acel moment, cum de a fost posibil ca sa nu fie asigurata prezenta D-stra la proces?

-Pai, in cazemata, unde sa ma mai aflu? Cui convenea lipsa mea in fata instantei, este clar si asa. La 11 ianuarie, am fost adus pentru 15-20 de minute, au vorbit ceva intre ei, ca in cale din urma Tribunalul sa mentina hotararea Judecatoriei sectorului Buiucani. Prezentam un mare pericol pentru ei. Trecuse doar o saptamana de cand fusesem „luat”. Mai stii, poate reuseam sa fiu inregistrat pe lista altei formatiuni si atunci eventualelemele dezvaluiri, legate de toate nelegiuirile la care am fost supus, ar fi avut efectul unei bombe. Bomba care ar fi aruncat in aer tot scenariul lui Lucinschi, Pasat sti Braghis. Respectivii isi doreau puterea cu orice pret, de dragul puterii. Punerea mea in libertate la acea ora ar fi insemnat ca ei isi semneaza propria sentinta. Peste trei saptamani, de altfel, la televiziunea locala, am scos in vileag aceste faradelegi. Iata de ce pana la urma Braghis si compania s-au pricopsit cu doar 13% din voturile alegatorilor.
-Dupa 11 ianuarie unde erati detinut?

 -Anticipand putin evenimentele, subliniez ca la expirarea celor 30 de zile „kontora” a solicitat prelungirea termenului de detinere in stare de arest. Dar instanta le-a stricat planurile. Mult prea alba era ata cu care fusese cusut dosarul meu. Daca intr-adevar existau careva motive legitime, probe, de ce nu eram detinut la Balti? Repet, toate perchezitiile, inclusiv acasa la fratele meu, au fost facute fara sanctiunea procurorului, deci, absolut ilegal.

In tot acest rastimp, am fost tinut inchis acolo, la SIS, la etajul 7. Printre altele, cand se solicita prelungirea termenului de arest, judecatorul de la Judecatoria sectorului Buiucani a intrebat, de cand, ma rog, in baza carui act normativ SIS are propriul sau izolator de anchetare preventiva?
Nici macar familia mea n-a fost informata ca sunt arestat. Intre timp, la Balti, erau prelucrati in acelasi stil adjunctii mei. Presa din partea locului a scris despre acest lucru. Astfel, Pasat personal il presa pe Mihail Botezat: „Daca nu puneti problema destituirii din functie a lui Chirilciuc, va mantui. Nu uitati ca aveti si copii. S-ar putea sa nu-i mai vedeti, asa cum e posibil sa nu mai ajungeti la pensia pana la care v-au ramas doar doi ani”.

Pana astazi n-am povestit nimanui acest detaliu, dar nu mai pot sa tac. Citeam nu demult ca Pasat, fiind detinut „in conditii inumane”, declarase, pana a fi pronuntata sentinta, greva foamei. Citeam, zic, si simteam ca mor de ras. El nu era detinut in izolatorul pe care-l „inaugurase” special pentru mine. Fusese desemnat chiar si un fel de sef al acestuia, locotenent-colonelul Suslov. Intrucat nu exista vreun document care sa legitimeze cat de cat existenta acestui izolator, e de la sine inteles ca nici careva surse bugetare pentru detinerea mea nu aveau de unde sa fie prevazute. Suslov, care, de altfel a fost alungat dupa eliberarea mea, zicea, avandu-ma in vedere pe mine, ca i-au adus, spre a fi incarcerat, „un conte de Monte Cristo”.

Era intr-o zi de joi cand am fost arestat. Respectiv, au urmat zilele de odihna, dupa care a venit Craciunul. Ei bine, 6 zile in sir, nu mi s-a dat nimic sa mananc. De Craciun, acelasi Suslov, mi-a adus de acasa de la el ceva coliva si cateva mere coapte de fiica sa. Precum aveam sa aflu ulterior, acest gest uman l-a costat mult de tot. Mai tarziu, pentru a mi se aduce tainul de 1 leu si 65 de bani, trebuiau sa mane o masina pana la spitalul militar, cheltuind astfel 20 de litri de benzina. Iata de ce radeam, citind ca Pasat a intrat in greva foamei.

Se stie ca in subsoluri, cel putin, e cald. Pe acoperisul SIS-ului domnea un frig groaznic, iar eu eram imbracat usurel de tot, asa cum ma vedeti acum. Peretii acestei inchisori amenajate de Pasat, cu o suprafata de vreo 4 metri patrati, erau acoperiti de promoaroaca. Pentru a ma incalzi cat de cat, eram nevoit sa fac in permanenta flotari.

 -De-a lungul acelui calvar, ati dat vreodata ochii cu Pasat?

 -O sigura data. Trecusera deja mai bine de doua saptamani. I-am rugat pe gardieni, poate fac ceva, ca sa pot sa ma spal undeva. Au acceptat. Asa am fost coborat intr-o dimineata, pe la ora sapte, in curtea interioara, unde se afla sala sportiva. Acolo, in doi timpi si trei miscari, am facut un dus. Cei doi gardieni care ma insoteau, ma rugasera sa ma grabesc: in curand trebuia sa inceapa antrenamentul si nu era exclus ca Pasat isi va face aparitia. Ironia soartei, asa si s-a intamplat. Cand reveneam, in curte, ne-am intalnit cu directorul SIS. Vazandu-ma, Pasat s-a facut alb la fata. Respectiv, dupa asta, el si-a varsat tot veninul asupra acelora care-mi facusera acest mic serviciu. Pentru ca el ordonase sa nu mi se dea nici medicamente macar, desi, precum spuneam, aveam probleme de sanatate, iar anterior mai si fusesem bolnav de hepatita. Nu mi se dadea nici un ziar, nu stiam absolut nimic ce se mai intampla dincolo de zidurile SIS-ului, nu mi se permitea sa ma intalnesc cu avocatul meu. Domnia sa era tinut afara cate 3-4 ore, nu i se permitea sa intre in incinta „gospodariei” lui Pasat.

 - Il cunosc foarte bine pe dl Alexei Barbaneagra. La facultate mi-a predat Dreptul penal. Ceea ce ma socheaza si mai mult acum, cand ati ajuns la acest episod al naratiunii D-stra, este faptul ca astfel era tratat un fost ministru al Justitiei!

 - Nascoceau fel de fel de motive pentru a-i bara accesul la mine, ba ca lipseste anchetatorul, ba ca nu stiu ce... Intr-o zi, desi pana la etajul 5 circula liftul, batandu-si joc de acest om cult, inteligent, l-au obligat, practic, sa urce scarile pana la etajul sapte. Domnul Alexei Barbaneagra era ignorat cu desavarsire, in pofida tuturor normelor de drept.

 -Detentia D-stra a fost insotita de careva cercetari?

 - N-am fost macar o data chemat la interogatoriu. Cand instanta a refuzat sa le mai faca pe chef, am fost urcat intr-o masina, apoi, prin poarta din spate, pe acolo pe unde intra si iesea Pasat, am fost scos la marginea orasului, in vecinatatea postului politiei rutiere, si lasat acolo, de unde, cu masina sa, m-a preluat avocatul.

 -Ati fost maltratat in timpul detentiei?

 -Nu. Am fost lasat fara curea, ceas, sireturi. Intentia era alta: poate vor reusi sa ma faca sa-mi ies din minti. Dar nu mor caii cand vor cainii. La 24 ianuarie aparuse pe lume nepotul meu. Am aflat despre asta doar cand am iesit la libertate. Barba care-mi crescuse intre timp, era carunta. Au urmat inca doi ani de procese obositoare. Toate instantele mi-au dat castig de cauza. Adica invinuirile ce mi-au fost aduse s-au dovedit a fi niste inventii de-ale „binevoitorilor” mei. Va dau un singur exemplu. In cadrul unui proces, judecatorul, o doamna, citeste materialele dosarului. Ma intreaba: „Dle Chirilciuc, cum sa inteleg ca averea nu v-a fost sechestrata, in schimb s-a pus sechestru pe Clopotnita din orasul Balti?” Haz de necaz, intr-devar. Clopotnita, de parca imi apartinea, a fost tinuta sub arest doi ani de zile. Nu e clopotnita mea, am contribuit cu ce am putut la recostructia ei, acesta fiind omagiul meu adus bunicai care m-a botezat si mi-a dat numele Nicolae. Numele sfantului Nicolae il poarta si biserica din oras. O batranica, care a contribuit cu zece lei, sa zicem, la reconstructia ei, poate ca a dat de la ea mai mult decat mine.
-Cum credeti, care va fi finalul „cazului Pasat”?

-Fac abstractie de separatia puterilor in stat. Presedintele Voronin este garantul Constitutiei. Iata de ce ma mira faptul ca domnia sa este atat de moale in raport cu ei, actorii si regizorii care urmaresc distrugerea statului nostru. Acesti oameni sunt capabili de orice. Pasat, doar unul dintre cei care formeaza aceasta coloana a cincea, este dusmanul cu litera mare al poporului nostru. Sunt gata sa demonstrez acest lucru, sa prezint zeci de probe, in orice instanta, inclusiv la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. Desi este clar ca se va plange si Strassbourg-ului, nu cred ca Dumnezeu ar admite ca aceasta creatura sa se afle in libertate.

(Preluare cotidianul Flux)

 - Va multumesc.
 
Prin Diaspora romana proiectul Rosia Montana in atentia cetatenilor franceziPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :223
Friday, 10 March 2006
{mosimage}Campania de publicitate a firmei Gabriel Resources pentru proiectul de la Rosia Montana a starnit vii dezbateri in randul societatii civile romanesti dar si europene.

{mosimage}La apelul de solidaritate al civicilor romani au raspuns imediat militanti pentru mediu din Europa si din lume, atentionand guvernul de la Bucuresti de eroarea care se comite prin acceptarea in continuare a proiectului de exploatare minier de la Rosia Montana. Zguduiti de agresivitatea camapniei publicitare a Gabriel Resources, in care apar oameni batrani « care isi povestesc viata de mizerie din Rosia Montana si ce bine o sa fie dupa ce Gabriel vine cu solutia », reprezentanti ai diasporei romane au reusit sa sensibilizeze forurile europene sa se implice in avertizarea guvernelor romane dar nu numai. Simpatizanti ai ecologiei au adresat scrisori de protest impotriva spotului publicitar. In Romania s-a ajuns chiar la performanta de a se refuza publicitatea de catre doua produse ale Grupului de presa Catavencu. Redam in cele ce urmeaza scrisoarea unui francez, care nu este una singulara, catre presedintele Consiliului National al Audiovizualului, Ralu Filip.

 

Domnule Ralu Filip, Permite-ti sa imi exprim revolta in fata spotului publicitar al firmei Gabriel Resources. Fara a dori o polemica pe marginea legalitatii acestei publicitati, din punct de vedere moral si etic, sunt complet surprins si socat ca in Romania s epot difuza mesaje care pot induce opinia publica in eroare, mesaje care sa faca telespectatorii sa creada ca aceasta societate « angelica » chiar are o solutie miraculoasa pentru a vindeca Rosia Montana, distrusa tot de ei. In ultimii sapte ani de exploatare, « Gabriel » distruge cu consecventa o comunitate bazandu-se pe complicitatea autoritatilor. Acum pozeaza in « ingeri » care cu costul unei campanii de publicitate vrea sa cumpere suportul romanilor si sa tranforme 2 000 de hectare in desert toxic, intr-o crima ecologica ce va afecta generatiile viitoare. De ce nu acceptati asadar publicitate pentru retelele de droguri sau de prostitutie ? Daca toti suntem de acord ca alcoolul dauneaza grav sanatatii, ce sa mai zicem de cianura ? La limita, insa, pot sa inteleg ca din motive financiare societatile private de televiziune se prostitueaza difuzand asemenea mesaje dar ca autoritatea morala, adica Consiliul National al Audiovizualului isi da asentimentul asta ma socheaza cel mai tare. Difuzarea unei publicitati pe care societatea civila in ansamblu il condamna, despre care cele mai inalte forumuri academice isi spun punctul de vedere, vezi Academia Romana, mi se pare de-a dreptul indecent. Exista niste limite ale moralitatii umane si daca acestea sunt trecute este pusa in discutie insasi autoritatea dumneavoastra morala, a institutiei pe care o conduceti.

Fac parte din cei care s-au revoltat impotriva televiziunii franceze atunci cand ne arata o Romanie plina de copii ai strazii, abandonati si de mineri salbatici. Aceasta imagine deformata a costat nejustificat aceasta tara care poate ca nu merita acest lucru. Fac parte totodata dintre cei care militeaza pentru o Romaniei europeana, pentru valorile fundamentale de solidaritate, de respect pentru drepturile omului si ale mediului inconjurator.

Daca cetatenii romani, indusi in eroare de aceasta camapnie de publicitate mincinoasa, isi vor exprima sustinerea unui proiect de distrugere al unui patrimoniu istoric, cultural si natural al propriei lor tari, CNA-ul nu se poate absolvi de aceasta raspundere morala. 

In speranta ca simtul ratiunii, intelepciunea si spiritul directivelor europene vor avea castig de cauza, va rugam sa primiti expresia sentimentelor mele distinse ». Semneaza Françoise Heidebroek.

 
Nimeni nu da mura-n guraPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :413
Friday, 10 March 2006
{mosimage}Publicatia romana „Actualitatea Canadiana” de pe continentul nord-american a publicat recent un interviu cu Dumitru P. Popescu, editorul unei alte publicatii romanesti, „Observatorul” din Toronto.

{mosimage}Redam in cele ce urmeaza textul interviului, asa cum a aparut acesta in editia electronica a reviste romanesti.

Actualitatea Canadiana: Dle Popescu, cat de dificil este sa faci presa aici, departe de tara?
Dumitru Popescu : Nu este usor, dar trebuie sa gandim pozitiv. Cunoasteti foarte bine cazul publicatiei de la Montreal „Luceafarul Romanesc” care a apus, iar „Cuvantul Romanesc” din Hamilton a tacut. Astfel, „Observatorul” nostru se legitimeaza ca fiind cel mai vechi ziar. Cand i-o veni si lui randul sa nu mai „observe”, vom vedea… Au aparut si cei de la „Actualitatea” din Toronto. Din pacate, acum cativa ani, ziarul nu a mai aparut. „Observatorul” a felicitat si le-a urat drum bun si celor de la „Agenda Canadiana”, aparuta acum 4 -5 ani in Toronto; dar din pacate ziarul este acum doar in arhive. Trebuie sa mentionez ca nici noi, cei de la Observatorul, nu traim din finantele agonisite din ziar. Toti avem alte preocupari majore pentru existenta zilnica. Munca la ziar este de multe ori benevola.

A.C.: Asadar, un ziar poate fi pornit, dar supravietuirea lui e dificila...

D.P.: Eu cred ca editorul unei publicatii trebuie sa isi respecte proiectul initial, sa il dezvolte pe parcurs si sa gaseasca mereu solutii inovatoare. Nimeni nu da nimanui „mura-n gura”.

A.C.: Credeti ca mai este loc pentru alte publicatii in limba romana?

D.P.: Orce intiativa este extraordinara. Eu nu pot face profetii. In Toronto spre exemplu au fost mai multe publicatii, unele au disparut, altele continua si astazi. Asa cum spuneam, este loc pentru toata lumea.

A.C.: Dupa cum bine stiti, din luna ianuarie a acestui an, Actualitatea Canadiana se difuzeaza la Ottawa si Toronto.

D.P.: Fiecare ziar poate sa-si gaseasca cititorii si admiratorii pe toata aria Americii de Nord. Pentru aceasta insa trebuie sa nu oboseasca niciodata. Poate intr-o zi vom reusi sa distribuim impreuna ziarele noastre la Montreal, Ottawa si Toronto. Eu nu vad nici un fel de concurenta, ba dimpotriva, o colaborare a doua stiluri diferite de jurnalistica.

A.C.: In incheiere, dle Popescu, doriti sa adresati un mesaj cititorilor Actualitatii Canadiene, din postura dvs de editor?

D.P.: Imi place foarte mult titlul ziarului dumneavoastra: Actualitatea Canadiana. As dori ca acest nume sa fie sinonim cu entuziasmul, intelepciunea si puterea de munca a celor care-l scriu. Bun venit si la Toronto!

(Preluare Actualitatea Canadiana, numarul 2/2006, un articol de George Filip)

 
Romania la festivalul neozeelandez interetnicPDF Print E-mail
Auckland, Noua Zeelanda/Romanian Global News
Accesari :209
Friday, 10 March 2006
{mosimage}Festivalul Multicultural Interetnic din Auckland s-a desfasurat duminica 5 martie, prezentand in premiera si un stand de informare generala despre Romania.

{mosimage}Aflat la cea de-a 8 a editie, festivalul a fost vizitat - pe parcursul unei singure zile – de peste 25.000 de oameni, o cifra record pentru aceasta tara. Standul romanesc a fost achizitionat si organizat de redactorii, colaboratorii si prietenii revistei „Pagini Romanesti in Noua Zeelanda”, singura revista in limba romana din aceasta tara.

Astfel, neo-zeelandezi, croati, etiopieni, australieni, americani sau greci, cu totii au putut vedea (in fotografii si prin expuneri de obiecte artizanale) o mica bucatica din „Atractiva Romanie”. Informatii despre toate zonele turistice importante ale tarii (Nordul Moldovei, Carpatii, Delta, Maramuresul, Brasovul etc.), adevarata legenda a lui Vlad Tepes, povestea vietii Nadiei, a lui Eminescu, Zamfir, Hagi, Enescu sau Brancusi, informatii despre obiceiurile vopsitului oualelor in Sfintele Sarbatori Pascale, Cimitirul Vesel din Sapanta sau descrieri ale traditiilor cele mai importante de peste an, iata doar cateva dintre punctele de interes care au marcat trecerea romanilor prin parcul Potter din Auckland in ziua festivalului. Urmatoarea tinta a organizatorilor este Festivalul Culturii Europene din Auckland, care se va desfasura pe data de 2 iulie.

(Din Auckland pentru Romanian Global News, Cristi Dumitrache).

 
Studenti din regiunea transnistreana dezaproba minciuna indusa de presa rusaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :294
Friday, 10 March 2006
Asociatia Studentilor din Transnistria, ASTRA, a difuzat recent o declaratie referitoare la evenimentele din regiunea transnistreana, in cadrul careia organizatia publica afirma ca nu poate sa stea deoparte fata de minciuna si dezinformarea evidenta, cu care este  completata grila de emisie a canalelor transnistrene si ruse de televiziune.

Studentii au mai declarat ca evenimentele care se produc in regiunea transnistreana si reflectarea lor in mass-media electronice din Rusia nu pot sa nu inspire ingrijorare intregii societati polietnice de pe ambele maluri ale Nistrului, informeaza Noutati Moldova, care citeaza asociatia studenteasca.

ASTRA considera ca "astazi in Transnistria nu exista nici un fel de blocada, nici din partea Ucrainei, nici a Moldovei". In opinia autorilor declaratiei, ceea ce se intampla astazi la Tiraspol este o autoizolare totala a Transnistriei, care ii impiedica pe intreprinzatori sa se inregistreze preferential la Chisinau si sa legalizeze potentialul economic al Transnistriei, blocheaza deplasarea incarcaturilor la frontiera, provoaca tensiune psihologica si etnica, isterie si diverse fobii, si, drept urmare, "merita condamnare imediata". ASTRA, ca organizatie care reprezinta interesele tineretului de pe ambele maluri ale Nistrului, ii indeamna pe liderii Transnistriei sa se gandeasca la soarta cetatenilor, care locuiesc in regiune si sa puna punct represaliilor economice din regiune.

 
ONG-urile din regiunea transnistreana nu pot obtine finantari de peste hotarePDF Print E-mail
Tiraspol, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :190
Friday, 10 March 2006
Tiraspolul le-a interzis organizatiilor neguvernamentale sa obtina finantari de peste hotare.

Urmind exemplul Rusiei si Republicii Belarus, liderul autoproclamatei Republici Moldovenesti Nistrene (RMN) a semnat decretul respectiv marti, 7 martie. Potrivit Infotag, decretul urmeaza "sa asigure securitatea de stat a Transnistriei" si le interzice ONG-urilor din regiune sa primeasca bani sau alte bunuri de la asociatiile internationale si straine, alte state, cetateni straini si surse anonime. "Asociatiile internationale si straine, statele straine si cetatenii straini nu pot fi, de asemenea, fondatori si participanti la infiintarea organizatiilor necomerciale", se mai mentioneaza in document.

Serviciul fiscal al regiunii transnistrene va controla veniturile ONG-urilor si va suspenda activitatea lor, daca se vor constata intrari de bunuri de peste hotare. Intr-un comentariu difuzat in aceasta saptamana de catre agentia de presa oficiala de la Tiraspol, "Olvia-press", se arata ca in Republica Belarus si Rusia exista acte normative similare decretului liderului autoproclamatei republici transnistrene.

"Recent, Duma de Stat a Rusiei a adoptat legea reglementarii ONG-urilor. Legea se impune in conditiile unei activitati intense a serviciilor speciale occidentale, care cauta sa influenteze situatia politica, folosind structura bine ramificata a ONG-urilor. De exemplu, in mai multe tari din CSI, ONG-urile au fost antrenate in realizarea asa-ziselor "revolutii color", se subliniaza in comentariu.

Observatorii din Chisinau presupun ca decretul liderului de la Tiraspol va fi urmat de represalii fata de unele ONG-uri din regiunea transnistreana care beneficiaza de granturi de la organismele occidentale sau de finantari nedeclarate din partea Chisinaului.

 
Reforma radicala a sistemului de imigratie din UK – o problema si pentru romaniPDF Print E-mail
Londra, Anglia/10 martie/Romanian Global News
Accesari :185
Friday, 10 March 2006
Guvernul de la Londra a anuntat o reforma radicala a sistemului de imigratie in Marea Britanie, anunta BBC.

Din 2007 va fi introdus un sistem pe puncte, in functie de care vor fi diferentiati cetatenii din afara Uniunii Europene dornici sa vina sa lucreze, sau sa studieze in aceasta tara.  Executivul afirma ca noua lege va permite atragerea mai usoara a imigrantilor tineri, cu inalta calificare. Sistemul britanic de imigratie este complex si are numeroase probleme. Guvernul admite ca in Marea Britanie traiesc circa o jumatate de milion de imigranti ilegali.

Exista circa 80 de categorii de vize sub care cetatenii din afara Uniunii Europene vin la munca sau la studii. Lucratorii din cele 25 de state membre ale Uniunii au drept de a se angaja in Regatul Unit. Guvernul propune acum un sistem simplificat, pe cinci nivele - dupa modelul din Statele Unite si Australia. Astfel, strainii vor primi un numar de puncte in aplicatiile lor, in functie de calificare, experienta profesionala si limbile vorbite. Va fi necesar un numar minim de puncte pentru o viza de munca. Se spera ca astfel lucratorii bine calificati vor fi atrasi in Marea Britanie. Cei mai putin calificati vor avea dificultati in a obtine drept de intrare. Ministrul de interne britanic, Charles Clarke, explica de ce a fost necesara aceasta reforma: "Am reusit sa reducem numarul azilantilor la un nivel record in ultimul deceniu. Insa trebuie sa combinam acest lucru cu un sistem de puncte, prin care sa ne asiguram ca avem oameni care vin aici pentru a munci sau studia, astfel incat economia locala sa obtina beneficii."

Tinerii medici, sau ingineri vor putea veni in Marea Britanie fara oferte de munca din partea unui angajator local. Lucratori calificati, precum asistente medicale, profesori sau instalatori vor fi acceptati pentru a ocupa locurile vacante din aceste sectoare. Muncitorii necalificati vor fi primiti insa doar cu contracte cu termen fix. Un comitet guvernamental va decide care sunt sectoarele care au nevoie de forta de munca straina.

Ambasadele britanice din strainatate vor primi indicatii sa faca eforturi sporite pentru a depista cererile de viza falsificate.

Lucratorii straini si studentii vor avea nevoie de un sponsor in Marea Britanie. Astfel, firmele sau colegiile care ii aduc devin responsabile pentru modul in care noii veniti respecta restrictiile impuse de viza. Noul sistem va intra in vigoare anul viitor.

 
Aderarea nu va duce la cresterea exploziva a numarului muncitorilor romaniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :159
Friday, 10 March 2006
Statutul bunastarii este acum mult mai dezvoltat decat acum 100 de ani, iar efectul fiscal concret al migratiei intereseaza lumea la nivel larg.

Inaintea largirii Uniunii Europene din mai 2004, cele 15 state vest-europene au impus politici restrictive fata de migratie, informeaza Actualitatea Romaneasca. Simularile care au avut loc inainte de aderarea celor opt state care au fost primite in UE in 2004 estimau un influx initial de aproximativ 325.000 de persoane. In 2004 doar 150.000 de persoane din cadrul noilor state membre au migrat catre vechile state membre, asadar jumatate fata de asteptarile anterioare. In Marea Britanie si Irlanda insa, in 2004, numarul permiselor de munca a crescut de 10 ori peste asteptarile initiale, spre nemultumirea autoritatilor. Romania ar trebui sa valorifice faptul ca tarile sale de destinatie sunt cele din sudul Europei, adica Italia, Spania, Portugalia, cu care are afinitati neregasite in celelalte tari noi membre si sa evidentieze faptul ca migrantii ei sunt prin excelenta temporari, neavand de gand sa se stabileasca permanent si sa preseze asupra bugetelor tarilor de destinatie.

Lazea a aratat in raportul pe care l-a prezentat ca migratia fortei de munca s-a produs la extremele populatiei, asadar fie muncitori fara calificare sau forta de munca cu un nivel ridicat de pregatire.
Salariile din Romania dupa aderare vor fi suficient de motivante pentru a impiedica o plecare semnificativa din segmentul de mijloc al populatiei. Totusi numarul muncitorilor romani in strainatate nu se va reduce prea curand. In Romania emigratia este una majoritar temporara si reprezinta 9,1% din populatia totala.

 
Program prelungit pentru postele care primesc cereri pentru Flussi 2006PDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :412
Friday, 10 March 2006
Data tot mai apropiata a momentului in care se va da startul pentru depunerea cererilor in vederea obtinerii cotelor alocate prin Decretul Flussi 2006, creeaza anxietate maxima in randul angajatorilor italieni care vor sa angajeze muncitori straini.

Cele mai multe dintre temeri sunt justificate, fiind vorba de un numar mare de cereri fata de oferta de cote disponibila, dar exista si persoane care isi fac griji din pricina unei insuficiente informari in legatura cu procedura ce trebuie urmata in acest caz. Sunt destul de multi cei care isi fac griji ca vor merge sa depuna cererile, iar la oficiul postal la care se vor adresa vor gasi inchis. „In zona mea este un singur oficiu postal abilitat sa primeasca cereri, dar a fost mereu deschis numai dimineata. Trebuie sa merg  sa depun cererile in oras, la posta centrala?” se intreaba multi dintre cei interesati. Tot pe aceasta tema cotidianul italian Corriere della Sera a publicat joi, 9 martie, un articol intitulat „Imigrantii in cursa pentru munca. Dar ofiicile postale sunt inchise”, un articol in care se arata ca 5.000 de oficii ale postei, abilitate sa primeasca cereri, isi vor inchide ghiseele marti, 14 martie, chiar de la ora 14.00. Corriere anunta chiar si o plangere din partea Federconsumatori: „Este o reglementare antidemocratica. Cei care stau in provincie vor fi nevoiti sa astepte pana a doua zi dimineata sa trimita recomandata. Prea tarziu, daca avem in vedere ca anul trecut, cotele au fost distribuite in mai putin de treizeci de minute”, spune Mario Spadini, reprezentantul consiliului director al asociatiei.

In realitate insa, informeaza portalul Stranieri in Italia, aceste griji sunt nejustificate. Indiferent care este orarul dupa care functioneaza in restul anului, toate oficiile postale abilitate sa primeasca cereri  vor fi deschise marti, 14 martie, si dupa-amiaza. Informatia este confirmata de o nota informativa trimisa portalului Stranieri in Italia de catre Posta Italiana, in care se arata: „6.244 de oficii postale abilitate vor accepta cererile cu incepere de la ora 14.30” si „dintre aceste oficii, aproximativ 5.000 (n.r. cele care de obicei inchid la ora 14.00) vor fi deschise dupa-amiaza in mod exceptional”. In nota se mai arata ca in zilele urmatoare cererile se vor putea depune dupa orarul obisnuit de functionare al acestor oficii.

Oficiile postale vot fi deschise dupa-amiaza pana la ora 17.30, dar vor fi acceptate si cererile celor care sunt deja asezati la coada, in interiorul oficiului, la ora inchiderii.

 
Program prelungit pentru postele care primesc cereri pentru Flussi 2006PDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :158
Friday, 10 March 2006
Data tot mai apropiata a momentului in care se va da startul pentru depunerea cererilor in vederea obtinerii cotelor alocate prin Decretul Flussi 2006, creeaza anxietate maxima in randul angajatorilor italieni care vor sa angajeze muncitori straini.

Cele mai multe dintre temeri sunt justificate, fiind vorba de un numar mare de cereri fata de oferta de cote disponibila, dar exista si persoane care isi fac griji din pricina unei insuficiente informari in legatura cu procedura ce trebuie urmata in acest caz. Sunt destul de multi cei care isi fac griji ca vor merge sa depuna cererile, iar la oficiul postal la care se vor adresa vor gasi inchis. „In zona mea este un singur oficiu postal abilitat sa primeasca cereri, dar a fost mereu deschis numai dimineata. Trebuie sa merg  sa depun cererile in oras, la posta centrala?” se intreaba multi dintre cei interesati. Tot pe aceasta tema cotidianul italian Corriere della Sera a publicat joi, 9 martie, un articol intitulat „Imigrantii in cursa pentru munca. Dar ofiicile postale sunt inchise”, un articol in care se arata ca 5.000 de oficii ale postei, abilitate sa primeasca cereri, isi vor inchide ghiseele marti, 14 martie, chiar de la ora 14.00. Corriere anunta chiar si o plangere din partea Federconsumatori: „Este o reglementare antidemocratica. Cei care stau in provincie vor fi nevoiti sa astepte pana a doua zi dimineata sa trimita recomandata. Prea tarziu, daca avem in vedere ca anul trecut, cotele au fost distribuite in mai putin de treizeci de minute”, spune Mario Spadini, reprezentantul consiliului director al asociatiei.

In realitate insa, informeaza portalul Stranieri in Italia, aceste griji sunt nejustificate. Indiferent care este orarul dupa care functioneaza in restul anului, toate oficiile postale abilitate sa primeasca cereri  vor fi deschise marti, 14 martie, si dupa-amiaza. Informatia este confirmata de o nota informativa trimisa portalului Stranieri in Italia de catre Posta Italiana, in care se arata: „6.244 de oficii postale abilitate vor accepta cererile cu incepere de la ora 14.30” si „dintre aceste oficii, aproximativ 5.000 (n.r. cele care de obicei inchid la ora 14.00) vor fi deschise dupa-amiaza in mod exceptional”. In nota se mai arata ca in zilele urmatoare cererile se vor putea depune dupa orarul obisnuit de functionare al acestor oficii.

 
Biroul BBC de la Chisinau ar putea fi un model pentru media basarabeanaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :118
Friday, 10 March 2006
Ambasadorul britanic la Chisinau, John Beyer, a fost gazda unei receptii oferite cu prilejul inaugurarii unui nou birou la Chisinau al BBC World Service, Redactia in limba romana, transmite Agentia Monitor Media cu referire la un comunicat de presa al misiunii diplomatice in R. Moldova

In discursul sau Ambasadorul Beyer a spus ca “BBC are o experienta record in toata lumea pentru faptul ca spune adevarul si relateaza evenimentele asa cum sunt. Sper ca un birou BBC ce va activa la capacitate maxima va servi drept exemplu pentru celelalte organizatii media din Moldova de a urma o cale la fel de independenta.” 

Directorul Redactiei romane, Razvan Scortea, a vorbit despre importanta dialogului si a deschiderii intre jurnalisti si persoanele cu putere de luare a deciziilor. “Avem la dispozitie principiile BBC de impartialitate, corectitudine si fairplay. Dar nu e suficient. Avem nevoie de un parteneriat, din care cel mai mult vor avea de castigat ascultatorii.”

 Presedintele Parlamentului, Marian Lupu, a declarat ca prezenta BBC-ului in Republica Moldova obliga restul institutiilor media din tara sa se alinieze la cele mai inalte standarde. „Vine un jucator cu o performanta deosebita, un alt nivel de profesionalism, un alt nivel de etica profesionala, noi standarde si noi abordari”, a mai afirmat presedintele Parlamentului.  

La receptie au fost prezenti lideri marcanti ai vietii politice; jurnalisti si lideri de opinii; comentatori politici si reprezentanti ai societatii civile. 

Biroul BBC a fost inaugurat oficial la Chisinau la inceputul acestei saptamani. Activitatea informationala a acestuia va fi asigurata de catre trei jurnalisti. 

 
Asociatiile romanesti din Ungaria ar putea beneficia de noi sponsorizariPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :149
Friday, 10 March 2006
Fondul National Civil (NCA) din Ungaria a publicat recent noile concursuri pentru anul 2006. Se vor distribui pe aceasta cale 5,5 miliarde de forinti pentru finantarea functionarii asociatiilor locale si pe tara, iar 1,5 miliarde se vor asigura pentru programe speciale, printre care subventionarea relatiilor internationale, colaborarea dintre diferitele organizatii transfrontaliere, sprijinirea dezvoltarii mediei sferei civile, informeaza corespondentul Romanian Global News in Ungaria.

Termenul prezentarii dosarelor de concurs este 3 aprilie 2006. Informatiile despre concursurile Fondului National Civil gasiti in pagina Internet www.nca.hu . In cei 3 ani de cand exista aceasta posibilitate de a obtine surse financiare pentru activitati civile s-au inscris la concursurile NCA urmatoarele organizatii romanesti: Asociatia Culturala Romana din Leta Mare, Asociatia Culturala a Romanilor din Chitighaz, Asociatia Pastratorilor de Traditii din Aletea, Asociatia Romano-Maghiara din Chitighaz, Asociatia Romanilor din Apateu, Asociatia Turistica a Romanilor din Ungaria, Comunitatea Romana din Pocei, Fundatia Culturala Romana cu sediul la Jula,  Fundatia Pro muzica din Jula, Institutul de Cercetari al Romanilor din Ungaria, Societatea Culturala a Romanilor din Budapesta, Uniunea Culturala a Romanilor din Ungaria si Uniunea Romanilor din Bichisciaba. La concursurile publicate la 2 martie 2006 se pot inscrie asociatiile constituite inainte de 1 ianuarie 2005.

 
Seara filmului romanesc la BudapestaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :130
Friday, 10 March 2006
Institutul Cultural Roman de la Budapesta organizeaza vineri, 10 martie, in cadrul Sarbatorii Francofoniei in Ungaria, o seara de filme romanesti cu subtitrare in limba franceza.

Cele doua pelicule incluse in proiect vor fi difuzate dupa urmatorul program: de la ora 16.30 „Maria”,  in regia lui Calin Peter Netzer, iar de la 18.00, „Moartea domnului Lazarescu”, de Cristi Puiu, informeaza ICR. Dupa proiectie va avea loc o intalnire cu actrita Luminita Gheorghiu, interpreta rolului principal din mult-premiatul film al lui Cristi Puiu. Institutul Cultural Roman din capitala maghiara se afla la adresa 1146 Budapesta, str. Izso nr. 5

 
„Noi Romanii” vine iar cu subiecte interesante pentru romanii din CanadaPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :92
Friday, 10 March 2006
Sfarsitul de saptamana le va aduce romanilor din Vancouver, Toronto, Montreal si Ottawa o noua emisiune “Noi Romanii”, care, ca de obicei, include cateva subiecte de interes pentru comunitatea romaneasca din aceasta parte a Canadei.

Programul de sambata, 11 martie, al acestei emisiuni va contine un reportaj de la Balul de Lasata Secului la Biserica Sfantul Gheorghe, serialul TVRI "Frontieristii", care trateaza dramele de pe frontiera, o prezentare a Castelului Reginei Maria de la Balcic, anunturi comunitare si un videoclip cu interpreta romanca Nicola, informeaa Alianta Romanilor Canadieni. Programul TV Noi Romanii se difuzeaza in fiecare sambata la prinz, la ora 12:00, si se reia in fiecare joi dimineata la ora 08:30 pe canalul OMNI 1 (4 cablu), iar emisiunea de radio Nostalgia se difuzeaza in fiecare sambata seara in direct la ora 09:00, pe lungimea de unde medii 1430.

 
Teatrul Nottara, in turneu in GermaniaPDF Print E-mail
Frankfurt, Germania/Romanian Global News
Accesari :170
Friday, 10 March 2006
{mosimage}Trupa de actori de la Teatrul Nottara va sustine in perioada 28 aprilie-1 mai un turneu prin mai multe orase din Germania cu piesa „Uzina de placeri”, de Valentin Nicolau.

{mosimage}Rolurile principale ale piesei sunt interpretate de Virgil Ogasanu, Dan Bordeianu, Crenguta Hariton, Ilie Anda, in timp ce regia este semnata de Alexandru Berceanu, iar scenografia ii apartine Inei Isbasecu, informeaza Asociatia culturala „Al. I. Cuza” din Heidelberg. Turneul va debuta vineri, 28 aprilie, la Internationales Theater din Frankfurt, urmand ca celelalte spectacole sa aiba loc sambata, 29 aprilie, la Weilimdorf Turn- und Vesammlungshalle din Stuttgart, duminica, 30 aprilie, la Gasteig Black-Box din Munchen, si luni, 1 mai, la Sportgaststatte Statzling din Friedberg. Biletele la spectacole au preturile cuprinse intre 10 si 17 euro.

Spectacolul are in centrul sau oameni singuri, tineri si batrani, care-si intersecteaza din intamplare destinele inventand o alta realitate, jucandu-se, visand pentru a trece mai usor peste cenusiul si greul vietii. Asa ia fiinta, pe teritoriul unei garsoniere "de moda veche", o comunitate adorabila, extravaganta, dar autentica, al carei lider e un june cu stofa de furios inrudit cu Billy mincinosul dintr-o literatura candva la moda, cu eroii lui Sallinger de veghe in lanul de secara. "Veghea" lor are acum motivele lumii in care traim, invadata de sloganuri publicitare, amagiri gen "bingo" si linii telefonice erotice. Informatii suplimentare despre derularea acestui turneu se pot obtine de la numarul de telefon 06221-783797/ -785746 sau de la adresa de e-mail gesellschaft@cuza.de.

 
Petrecere europeana la Universitatea Ryerson din TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :97
Friday, 10 March 2006
Asociatia studentiilor romani de la Universitatea Ryerson din Toronto, alaturi de cluburile europene rusesti, ucrainene, sarbe si poloneze de la Ryerson, organizeaza vineri, 17 martie, prima petrecere a anului.

Aceasta se va desfasura sub titulatura Euro Party, de la ora 19:00 la ora 24:00, si va avea loc in Thomas Lounge, Oakham House din localitate. Pretul unui bilet de intrare este de 2 dolari pentru cei care sunt studenti de la Ryerson si 5 dolari pentru non–studentii Ryerson, informeaza Alianta Romanilor Canadieni.

La petrecere este asteptata toata lumea, insa la intrare va avea loc un proces de verificare a cartilor de identitate, deoarece pe parcursul serii se va servi alcool. Studentii vor avea parte de diferite joculete cu premii, trageri la sorti si, in general, o atmosfera placuta tipic europeana, muzica serii urmand sa fie asigurata de DJ Chris.

 
Artisti romani de origine evreiasca, in expozitie la ICR din VienaPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :140
Friday, 10 March 2006
Finalul lunii aprilie va aduce la Institutul Cultural Roman de la Viena o expozitie semnata de artisti romani de origine evreiasca, expozitie care se va desfasura in perioada 25-28 aprilie sub denumirea „Judaica-Prezenta romaneasca in Europa”.

Vernisajul va avea loc in prima zi a manifestarii, de la ora 18:00, in cadrul sau urmand sa fie prezentate reproduceri dupa artisti romani de origine evreiasca (curator, dr. Claus Stephani) si volumul „Imaginea evreului in pictura moderna. Studiu introductiv / Das Bild des Juden in der modernen Malerei. Eine Einfuhrung“ de Claus Stephani (editie bilingva). Totodata, in aceasta zi va avea loc si un dialog care va fi sustinut de dr. Claus Stephani (Germania), prof. Alexandru Singer (editura Hasefer Bucuresti), prof. Andrei Oisteanu (Bucuresti), Edward Serotta (Centropa, Viena), si la care va mai participa ambasadorului Romaniei, prof. Dr. Andrei Corbea Hoisie. Cea de-a doua zi a expozitiei va debuta de la ora 18:0 cu  dezbaterea „Evreul imaginar in cultura romana si central-europeana”, sustinuta de prof. Andrei Oisteanu, urmata de prezentarea fragmentelor in limba germana din volumul „Imaginea evreului in cultura romana. Studiu de imagologie in context est-central european“ si de un dialog cu invitatii prof. Andrei Oisteanu (Bucuresti), dr. Claus Stephani (Germania), prof. Alexandru Singer (editura Hasefer Bucuresti), Edward Serotta (Centropa, Viena), informeaza Institutul Cultural Roman de la Viena. Joi, 27 aprilie, tot de la ora 18:00, se va derula prezentarea organizatiei si proiectelor CENTROPA, Edward Serotta, momentul „Marturii“– istorii personale povestite de supravietuitori ai Holocaustului, respectiv rude ale acestora; prezentare multimedia, iar invitati vor fi Edward Serotta (Centropa, Viena), prof. Andrei Oisteanu (Bucuresti), dr. Claus Stephani (Germania), prof. Alexandru Singer (editura Hasefer Bucuresti). Ultima zi a acestui eveniment va incepe la ora 15:00 cu prezentarea powerpoint a volumului „In cautarea urmelor. Istoria evreilor din Austria”, Prof. Dr. Peter Schubert, purtator de cuvant al Manastirii Klosterneuburg, dialog cu Prof. Dr. Peter Schubert, purtator de cuvant al Manastirii Klosterneuburg, Edward Serotta (Centropa, Viena), prof. Andrei Oisteanu (Bucuresti), dr. Claus Stephani (Germania), prof. Alexandru Singer (editura Hasefer Bucuresti).

 
Petrecerea doamnelor romance de la LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :117
Friday, 10 March 2006
Multe romance frumoase  au sarbatorit ziua de 8 martie la restaurantul romanesc 32 Old Bailey’s, unde a avut loc un spectaculos concert al formatiei Talisman.

Concertul a fost primit cu mult entuziasm, iar romancele sarbatorite  nu au parasit nici o clipa ringul de dans. Ospitalitatea traditionala romaneasca a restaurantului 32 Old Bailey’s a intampinat cei peste 100 de invitati, care au petrecut o seara superba in inima Londrei, in spirit romanesc. Meniul romanesc servit de catre Cristi si Ovidiu, alaturi de fine vinuri romanesti, sampanie si deserturi alese, au bucurat invitatii.

Concertele formatiei Talisman  reprezinta primul eveniment al proiectului “ Romani in UK” sustinut de catre ziarul “ Roman in UK” si sit-ul Romani in UK. Tavi si Alin au cantat pentru doamne si domnisoare, oferindu-le in dar un superb dar muzical cu ocazia zilei de 8 Martie. Intr-o declaratie data ziarului Roman in UK, formatia Talisman spera sa revina in Londra in viitor, si multumeste proiectului “ Romani in UK ”, pentru aceasta sansa minunata. Ii indeamna pe romani sa  se uneasca, sa participe in demararea acestui proiect, si  sa le tina aproape pe romance, pentru ca sunt cele mai frumoase!

(Un material din ziarul „Roman in UK”, semnat de Cristina Irimie & Inno Brezeanu )

 
Inca o intalnire gastronomica pentru Asociatia Romanilor din GenevaPDF Print E-mail
Geneva, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :85
Friday, 10 March 2006
Asociatia Romanilor din Geneva ii asteapta din nou pe romanii din acest oras elvetian sa ia parte vineri, 17 martie, la Maison de Quartier des Eaux-Vives, la o seara culinara.

In cadrul acestia nu se va servi, ca de obicei, traditionala mancare romaneasca, ci se va manca o specialitate spaniola, paella. Intrunirea va incepe la ora 19:00, la Maison de Quartier des Eaux Vives, etajul 1, 3 ch. De la Clairiere, Bus 9, statia 31 Decembre (langa Teatrul Am Stram Gram), romanii care vor fi prezenti putand sa consume aceasta specialitatea iberica pentru cinci franci elvetieni de persoana, informeaza Asociatia Romanilor din Geneva.

 
O noua Insomnia Party pentru romanii londoneziPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :95
Friday, 10 March 2006
O noua Insomnia Party se va desfasura si la acest sfarsit de saptamana si ii va astepta pe romanii londonezi, dar si pe toti cei dornici sa petreaca romaneste.

Petrecerea va avea loc, ca de obicei, la restaurantul 32 Old Bailey vineri, 10 martie. Cei care vor sa ajunga la aceasta petrecere si sa se distreze in stilul consacrat deja la Londra, acela plin de veselie al romanilor, pot ajunge pana in ora 21.00 pentru a prinde intrarea libera, iar dupa aceea pretul de intrare va fi de 5 lire sterline. Cei prezenti la o noua petrecere romaneasca se vor bucura, si de aceasta data, de atmosfera romaneasca, imbogatita de savoarea mancarurilor traditionale romanesti, dar si de vinurile rafinate de Cotnari si de berea Ursus, produse devenite deja vedete ale petrecerilor romanesti din capitala britanica.

 
Discoteca Romaneasca din Londra intr-o noua locatiePDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :112
Friday, 10 March 2006
O noua editie a discotecii romanesti de la Londra ii invita din nou la dans pe romanii din Londra, de data aceasta intr-o noua locatie.

Romanii din capitala britanica vor petrece incepand de sambata, 18 martie, la Barracuda Bar. Adresa noii locatii pentru serile de distractie 100% romaneasca este 133 Houndsditch, EC3A 7BX. Noul club are o capacitate de 500 de persoane, este modern si ofera preturi foarte avantajoase. Petrecerea va incepe si de aceasta data ca de obicei, de la ora 20.00, si va tine pana la ora 3.00 dimineata, iar intrarea va costa, ca de fiecare data, 5 euro.

Mai multe detalii se pot obtine la numarul de telefon 07876146863, sau la adresa de e-mail discotecaromaneasca@yahoo.co.uk. 

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions