Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Martie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  
Cautare
 
Vicepresedintele Comisiei Europene avertizeaza dur RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :261
Monday, 13 March 2006
"Este absolut nebuneste sa te joci cu viitorul tarii, cu aderarea ei" a spus dur Franco Frattini, vicepresedintele Comisiei Europene, referindu-se la modul in care Romania a abordat problema ordonantei DNA si cererea de perchezitie a casei lui Adrian Nastase.

Prezent zilele acestea la Bucuresti, Fratttini, care este si comisar european responsabil pentru Justitie, Libertate si Securitate, a spus, intr-un interviu pentru Cotidianul ca pentru Romania faptul ca ministrul Justitiei, Monica Macovei nu ar avea sustinere politica ar fi un dezastru. 

Frattini se va intalni, pe perioada vizitei sale in Romania, cu presedintele Traian Basescu, precum si cu premierul Calin Popescu Tariceanu, ministrul Justiei, Monica Macovei si ministrul de Interne, Vasile Blaga. Intrevederile vor lua in dezbatere masurile luate de Guvernul Romaniei dupa raportul Comisiei Europene de anul trecut si masurile pe care Romania le-a luat in sensul indeplinirii angajamentelor asumate in domeniile Justitie si Afaceri Interne, in vederea aderarii la UE la termenul stabilit – 1 ianuarie 2007.

Vizita lui Frattini in Romania este cea mai importanta vizita inaintea raportului de tara pentru Romania, care va fi dat publicitatii in primavara acestui an.

 
Gripa aviara impune carantina in CernavodaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :185
Monday, 13 March 2006
25.000 de locuitori din orasul constantean Cernavoda sunt, incepand de luni, 13 martie, in carantina.

Nimeni nu iese, nimeni nu intra – acestea sunt instructiunile autoritatilor locale, care in primele ore ale acestei zile i-au lasat sa treaca de barierele orasului numai pe cei care au inteles ca fie nu vor mai iesi de aici, fie nu se vor mai putea intoarce, atata timp cat dureaza aceasta situatie.

Filtre de dezinfectare au fost instalate la iesirea si la intrarea din Cernavoda inca de sambata seara, iar autoritatile au trecut de luni, 13 martie, la sacrificarea celor 13.500 de pasari din oras si la dezinfectarea orasului.

Cernavoda este, astfel, primul oras din Romania in care gripa aviara a impus starea de carantina.

 
Noi atentionari cu privire la carnea de pasarePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :163
Monday, 13 March 2006
Uniunea Crescatorilor de Pasare din Romania (UCPR) trage un nou semnal de alarma cu privire la calitatea carnii de pasare ajunsa pe mesele romanilor.

UCPR subliniaza ca autoritatile privind siguranta alimentelor din tara noastra ignora in continuare masurile propuse cu privire la asigurarea consumului de carne de pasare sanatoasa de catre populatia Romaniei. In lunile ianuarie si februarie 2006, importurile de carne de pasare au reprezentat aproximativ 40% din total consumului de carne de pasare, principalele tari exportatoare fiind SUA (51%), Brazilia (27,1%) si tarile din UE (18%). UCPR avertizeaza ca aceasta cantitate nu respecta normele europene privind siguranta alimentelor. Carnea de pasare importata este produsa (in tarile de origine) cu fainuri proteice de origine animala, biostimulatori, promotori de crestere, antibiotice ca factori de crestere, nivelul de contaminanti si reziduuri nu este verificat conform actelor normative in vigoare (nivelul de nitrofurani, cloranfenicoli, steroizi etc.), certificarea sanitar-veterinara la import nu se face conform normelor europene, existand derogari prin legislatie cu privire la importul de carne de pasare din anumite tari, iar comercializarea carnii de pasare din import nu respecta normele interne privind ambalarea, etichetarea si locul de comercializare. Prin nerespectarea normelor UE privind producerea, igiena, ambalarea si etichetarea produselor, autoritatile sanitary-veterinare si de siguranta alimentelor continua sa ofere romanilor carne de pasare de calitate mult inferioara celei romanesti.  

De asemenea, din cauza pierderilor masive de 500.000 de euro pe zi, UCPR semnaleaza ca producatorii avicoli autohtoni sunt in pericol de faliment.  Importurile facute la preturi de dumping (400 - 500 USD/tona) si care nu respecta normele europene privind siguranta alimentelor fac ca producatorii autohtoni sa inregistreze costuri din ce in ce mai mari si sa nu poata face fata concurentei neloiale, informeaza Prompt Media.

 
Ministrul Atanasiu, in vizita oficiala la BakuPDF Print E-mail
Baku, Azerbaidjan/Romanian Global News
Accesari :170
Monday, 13 March 2006
Ministrul roman al Apararii Nationale, Teodor Atanasiu, efectueaza marti, 14 martie, o vizita oficiala in capitala azera Baku, prilej cu care va discuta despre experienta Romaniei in procesul Parteneriatului pentru Pace si evolutiile privind mediul de securitate in zona Marii Negre si Caucaz.

Deplasarea oficialului roman are loc in urma invitatiei omologului sau, general colonel Safar Abiyev, se arata intr-un comunicat de presa emis de MApN.

Pe parcursul convorbirilor oficiale vor fi abordate, de asemenea, aspecte referitoare la colaborarea militara bilaterala, reforma fortelor armate romane si participarea la operatiunile de stabilizare si consolidare a autoritatii politice in Irak si Afganistan. Programul mai cuprinde intalniri cu inalte oficialitati din conducerea tarii gazda si vizitarea Academiei Militare a Fortelor Armate Azere.

 
Romanii pot vedea in Antalya o eclipsa totala de SoarePDF Print E-mail
Targoviste, Romania/Romanian Global News
Accesari :168
Monday, 13 March 2006
Societatea Astronomica Romana de Meteori, SARM, ii invita pe romanii pasionati de astronomie sa ia parte pe 29 martie la expeditia internationala Anatolian Eclipse 2006 care se va desfasura in Antalya.

Eclipsa totala de Soare din aceasta zi va fi, potrivit organizatorilor expeditiei, una de exceptie, durata totalitatii fiind de aproape 4 minute, cu mult mai mult decat eclipsa din 1999 vizibila in Romania. Aceasta este singura eclipsa totala de Soare usor accesibila pentru romani in urmatorii zeci de ani, iar la expeditie participa si astronomi sau iubitori de natura si calatorie din Romania, Olanda si Germania.

Locurile ce urmeaza a fi vizitate pe traseu sunt alese dintre cele mai reprezentative, iar pretul este unul special. Deoarece mai sunt cateva locuri libere pentru aceasta expeditie, doritorii sunt rugati sa ii contacteze urgent pe organizatori, se arata intr-un comunicat de presa emis de societatea astronomica. Informatii suplimentare si formularul de participare se gasesc accesand lin-kul specific de la adresa www.sarm.ro/eclipsa2006.

 
3.000 de militari in termen au depus sambata Juramantul fata de RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :144
Monday, 13 March 2006
Peste 3.000 de militari in termen, seria de incorporare 1 martie 2006, au depus sambata, 11 martie, in 13 de garnizoane, Juramantul de credinta fata de Romania si Poporul Roman.

In Bucuresti, la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei, in prezenta chestorului sef Anghel Andreescu, secretar de stat in Ministerul Administratiei si Internelor, au rostit legamantul suprem fata de Patrie, peste 500 militari in termen jandarmi din cadrul Directiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucuresti, Unitatii Speciale 79 Bucuresti, U.M. 0260 Bucuresti si Academiei de Politie „A.I. Cuza”. “Asa cum stiti, acesta este ultimul an in care se mai fac incorporari in structurile Ministerului Administratiei si Internelor, dar acest aspect ne determina sa punem la punct un sistem foarte clar de voluntariat ce vizeaza doua directii de actiune. In primul rand, participarea cetatenilor la rezolvarea situatiilor de urgenta ce pot sa apara, iar in al doilea rand venirea spre noi a voluntarilor care sa se inroleze in cele doua arme pentru a satisface stagiul militar. Pana cand acest deziderat va deveni realitate, rolul de aparatori ai cetatenilor si a bunurilor acestora va revine voua. Este o misiune cu atat mai dificila cu cat cei pe care ii urmati au dat dovada de multa vointa si daruire pe parcursul anului trecut cand tara noastra a fost greu incercata de capriciile vremii. Sa ne amintim de dezastrul provocat de inundatii in anul 2005! Atunci, jandarmii, vitregiti de tehnica necesara dar inzestrati cu mult devotament, au demonstrat cum tinerii de ieri s-au transformat in eroii din acel moment. Modul in care jandarmii au stiut sa vina in sprijinul persoanelor care au avut de suferit din cauza furiei apelor, este o adevarata dovada de eroism si tocmai din acest motiv spuneam ca raspunderea ce apasa pe umerii vostri este cu atat mai mare. Sigur ca devotamentul uman nu poate fi indeajuns pentru ca o institutie a statului sa functioneze in mod eficient. In acest sens, va asigur ca in cursul acestui an, conducerea Ministerului Administratiei si Internelor isi va acorda o atentie sporita pentru alocarea sumelor de bani necesare demararii procesului de modernizare a logisticii necesare interventiei in situatii de urgenta. Sunt convins insa ca reusi sa va ridicati la nivelul asteptarilor si sper din suflet ca perioada in care dumneavoastra veti satisface stagiul militar va fi una linistita si lipsita de evenimente deosebite. Va felicit cu ocazia depunerii juramantului militar si va doresc mult succes in nobila misiune ce va revine!”

Ceremonia, condusa de colonelul Daniel Georgescu, a cuprins  depunerea Juramantului Militar, oficierea serviciului religios de un sobor de preoti in frunte cu Preasfintitul Vincentiu Ploiesteanu, episcop vicar patriarchal, alocutiunea repezentantului M.A.I, prezentarea unui mini-program de fanfara de muzica reprezentativa a Jandarmeriei,condusa de maiorul George Preda, defilarea subunitatilor, defilarea cailor si calaretilor din cadrul Detasamentul de Cavalerie “Felix Topescu” si Directiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucuresti, prezentarea de catre luptatori din cadrul Brigazii Speciale de Interventie “Vlad Tepes” a Jandarmeriei a unui exercitiu complex care cuprinde protectia unui demnitar si actiunea pentru restabilirea ordinii publice grav tulburata de actiuni violente. In premiera, in fruntea militarilor s-a aflat, alaturi de George Dodan, sergent onorific de jandarmerie si Vanesa Lecu, de cinci ani, ca o reprezentanta a gingasiei si elegantei din cazarmile jandarmilor. La aceste activitati au mai fost prezenti reprezentanti ai autoritatilor publice, ai cultelor religioase, personalitati ale vietii publice romanesti, veterani de razboi, cadre de jandarmi in rezerva si retragere, cadre din M.A.I., I.G.J.R., precum si parinti si rude ale militarilor, informeaza Prompt Media.

 

 
Seimul polonez a ratificat Tratatul de aderare a Romaniei la UEPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :209
Monday, 13 March 2006

Camera inferioara a Parlamentului polonez, Seim-ul, a adoptat vineri, 10 martie, cu majoritate covarsitoare (426 de voturi pentru dintr-un toal de 428) legea de ratificare a Tratatului de Aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana.

Decizia pozitiva a Seim-ului, se arata intr-un comunicat al MAE, reprezinta o etapa importanta in procesul de ratificare de catre Polonia a Tratatului de Aderare al Romaniei, pasul procedural urmator constand in transmiterea proiectului legii de ratificare spre dezbaterea si aprobarea Senatului. Votul Seim-ului este o reflectare a sprijinului constant acordat tarii noastre de partenerii polonezi pentru aderarea la 1 ianuarie 2007. Ministerul Afacerilor Externe si-a exprimat, totodata, increderea ca ratificarea Tratatului de Aderare de catre Camera inferioara a Parlamentului polonez va fi urmata, in perioada urmatoare, de  o decizie pozitiva si din partea Senatului polonez.

 
Romania, la Salonul Cartii de la ParisPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :181
Monday, 13 March 2006
Romania va participa in perioada 17 - 22 martie, cu un stand  organizat de catre Ministerul Culturii si Cultelor, la Salonul Cartii de la Paris care se desfasoara in acest interval.

In cadrul acestui salon, tara noastra se va face remarcata prin intermediul mai multor evenimente specifice, de tipul lansarilor de carte. Printre volumele ce urmeaza a fi prezentate la Paris se numara „Acest Ceausescu care ii obsedeaza pe romani” si „Amintirile lui George Enescu”, de Adrian Cioroianu, moderatori: Mihai Sora, Tudorel Urian, colectia „Romanii din Paris”, coordonata de Basarab Nicolescu, monografii: Tristan Tzara, Gherasim Luca, Eugene Ionescu, prezentare: Basarab Nicolescu, Mihai Sora, „Statul Internet”, de Daniel-Philippe de Sudres, prezentare de Magda Carneci, poeti romani si straini publicati in franceza si romana in colectia bilingva „Gemini”; prezentare: Magda Carneci, „Literaturi si putere simbolica”, sub directia lui Mihai Dinu Gheorghiu, cu colaborarea Luciei Dragomir; prezentare: Mihai Dinu Gheorghiu, Lucia Dragomir, si carti bibliofile, semnate de autori de origine romana precum Matei Visniec, Maria Mailat, Dinu Flamand, Anca Vasiliu, Magda Carneci, Horia Badescu, Letitia Ilea; prezentare: Magda Carneci, informeaza ministerul roman.

 
Cupa Europeana la Go, in RomaniaPDF Print E-mail
Sinaia, Romania/Romanian Global News
Accesari :145
Monday, 13 March 2006
Statiunea montana Sinaia va fi in perioada 16-19 martie locul de desfasurare al celei mai prestigioase competitii a Go-ului european.

Aceasta, ajunsa la editia cu numarul XVII, este organizata de Fundatia Ing Chang Ki, de Federatia Europeana de Go si de Federatia Romana de Go. La eveniment vor participa cei mai buni 24 de jucatori de GO europeni si asiatici rezidenti in Europa, care au rangul minim 4 dan din Rusia, Germania, Olanda, Franta, Marea Britanie, Cehia, Ucraina, Ungaria, Polonia si Romania.

Tara noastra va fi reprezentata de o echipa formata din Catalin Taranu – singurul jucator profesionist de GO din Europa cu rangul 5 dan pro, Cristian Pop 7 dan, Dragos Bajenaru 6 dan, Cornel Burzo 6 dan, Constantin Ghioc 5 dan si Daniel Cioata 5 dan. Din cele 16 editii desfasurate pana in prezent Romania a participat la 15, jucatorii nostri castigand de 5 ori locul I prin Catalin Taranu de 4 ori si prin Cristian Pop o data.

Castigatorii vor fi desemnati dupa desfasurarea a 6 runde, dupa regulile ING si vor primi premii in bani substantiale. In paralel cu turneul principal – master – va fi organizat si un turneu open, la care poate participa orice jucator de GO din Europa, indiferent de rang. Organizatorii au pregatit si un program de evenimente culturale deosebite, inspirate de aceasta arta martiala a mintilor puternice – jocul de GO, se arata intr-un comunicat de presa emis de organizatori.

 
Evenimente militare romanesti in IrakPDF Print E-mail
Al Kut, Irak/Romanian Global News
Accesari :144
Monday, 13 March 2006
Detasamentele de geniu si de informatii au efectuat sambata, 11 martie, in tabara de dislocare din Al Kut, predarea-primirea misiunilor si transferul de autoritate catre Divizia Multinationala de Centru Sud (MND CS), in subordinea careia actioneaza militarii romani.

Activitatea s-a desfasurat in prezenta ambasadorului roman la Bagdad, Mihai Stuparu, a comandantului de divizie, generalul maior polonez Edward Gruszka, a comandantilor contingentelor nationale si a unor reprezentanti ai armatei si politiei irakiene din zona, se arata intr-u comunicat de presa emis de MApN. Documentele transferului de autoritate au fost semnate de generalul Gruszka, si de colonelul Constantin Ajitaritei, din partea Comandamentului 2 Operational.

Genistii care au preluat stafeta sunt comandati de maiorul Mircea Misceag si sunt integrati in Divizia multinationala impreuna cu unitati din Statele Unite ale Americii, Slovacia, Letonia, Armenia, Salvador, Mongolia si Kashastan. La timp scurt de la sosirea in teatrul de operatii, militarii romani s-au adaptat la conditiile climaterice, si la conditiile de viata si activitate oferite de noua tabara de dislocare, situata intr-o fosta baza militara irakiana.

Comandati de maiorul inginer Dan Cosma, militarii genisti care si-au incheiat activitatea in Irak au indeplinit, timp de sase luni, 169 de misiuni care au constat in: amenajari ale unor poligoane de tragere in folosul armatei irakiene si al Coalitiei, lucrari de amenajare si de protectie genistica a doua tabere de dislocare, extinderea unei platforme pentru elicoptere, realizarea unor posturi de observare la intersectia cailor de comunicatii, executarea de inspectii la poduri militare Mabey&Johnson, amenajarea de locatii pentru politia irakiana, alte misiuni in folosul populatiei locale. Comandantul diviziei le-a multumit militarilor romani din detasamentele de geniu si informatii care si-au incheiat misiunea, oferindu-le diplome, in semn de apreciere „pentru serviciul extraordinar in sprijinul MND CS pe timpul operatiilor din Irak”. Generalul Gruszka a mentionat ca performantele profesionale de care au dat dovada militarii romani au contribuit la succesul misiunii Coalitiei de a asigura libertatea, siguranta si un mediu stabil poporului irakian. “Acest succes reflecta imensul credit castigat de noi ca militari, de unitatea din care faceti parte, de MND CS si de tara dumneavoastra”, a spus comandantul diviziei.

Militarii romani au participat, in aceeasi zi, la slujba de sfintire a capelei militare, oficiata de preotul militar al Batalionului 280 Infanterie, capitanul Ionel Vranceanu. Capela este construita din lemn si a fost inaltata de genistii care si-au incheiat misiunea in Irak.

 
Expozitie Aurel Bulacu la ICRPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :119
Monday, 13 March 2006
Institutul Cultural Roman invita miercuri, 15 martie, la vernisajul expozitiei de pictura Aurel Bulacu. Evenimentul va avea loc la sediul ICR, cu incepere de la ora 13.00 si va fi prezentat de criticul de arta Corneliu Antim.

Expozitia va ramane deschisa publicului in perioada 15 martie – 14 aprilie.

Aurel Bulacu, absolvent al Institutului de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucuresti (1972), a avut, incepand din 1973, peste 25 de expozitii personale in tara si in strainatate. Laureat al Premiului Uniunii Artistilor Plastici din Romania pentru grafica (1986, 1992, 1999) Este presedintele Filialei de Grafica Bucuresti a U.A.P.

 
Enclavizarea etnica si politologia romaneascaPDF Print E-mail
Baden-Baden, Germania/Romanian Global News
Accesari :570
Monday, 13 March 2006
In discutiile declansate de ultimul act al enclavizarii etnice, de fapt incercarea de a oficializa o stare de fapt, nu sunt putini cei care preiau argumentele maghiare, aruncandu-le apoi, nedigerate, in fata, romanilor.

Printre acestia si unii care ar fi de asteptat sa vorbeasca in cunostinta de cauza. D-l Avramescu, de exemplu, politolog si profesor universitar, adresandu-se prin intermediul TVR- international,  romanilor de pretutindeni, ne cere mai mult respect fata de secui, ei fiind de 1000 de ani in acele locuri, din vremea, accentueaza Domnia Sa, in care romanii nici nu aveau statalitate. A doua afirmatie, si argument pentru care ar trebui sa-i respectam - „secuii sunt cu totul altceva decat maghiarii“. Din pacate, timpul foarte limitat, nu I-a mai permis profesorului sa ne reaminteasca (dar o fac zilnic secuii si maghiarii) cum ne-am strecurat noi in grupulete, in Ardeal, abea prin sec. XVI – XVII –lea, inmultindu-ne apoi ca iepurii in detrimentul bastinasilor, secui si maghiari. Oricum, il asiguram ca am inteles ce voia sa ne spuna cu cei 1000 de ani. Mult mai putin clar ni se pare  argumentul statalitatii !. Secuii, se stie, au avut multe si importante privilegii in cadrul statului ungar, abrogate de maghiari in 1848. Dar un stat secuiesc nu le este cunoscut istoricilor, nici macar celor maghiari. Poate sa fie, ca de obicei, o problema de traducere, profesorul, banuim, nestiind secuieste. Ii reamintim D-lui profesor ca romanii au avut cnezate ( romanii le spuneau tari de la latinescul „terra“) si voivodate, care erau tot un fel de state, inainte de patrunderea maghiarilor si a secuilor in Transilvania. ( Anonymus, notarul regelui Bela III vorbeste de ducate, ceea ce inseamna voivodate, pe Gelu numindu-l „dux blachorum“. Daca D-l profesor va trece vreodata prin Gilau, poate-si va pune  intrebarea de unde vine numele localitatii si de ce-si numesc maghiarii cronicarul fantast si mincinos cand vorbeste de Transilvania.).

In privinta respectului ce-l datoram celor care „sunt cu totul altceva decat maghiarii“, marturisim ca nu prea stim la cine se refera – la cele cca 150 de persoane care s-au declarat secui la ultimul recensamant, sau la codul genetic secuiesc al celorlalti din zona, care se declara maghiari pur sange. Afirmatia fiind categorica, nu indraznim sa-L contrazicem, dar asteptam informatii despre, eventual, propriile cercetari in aceasta directie. Se pare ca politologia romaneasca este o disciplina foarte complexa, incluzand si genetica. Ceea ce ne este foarte clar insa, e faptul ca pentru Domnia Sa autonomizarea etnica este legitimata de dreptul istoric si de rasa. Nu ne surprinde – incepand cu amiralul si pana la episcop, o auzim de peste 80 de ani. Este adevarat, in cazul acestora fiind vorba de rasa maghiara, ei au dreptul legitim la intreaga Transilvanie.

In afara de problema, secundara, daca intr-o Transilvanie maghiara, secuii (fiind altceva) ar avea dreptul la stat sau autonomie, D-l profesor ar trebui sa mai lamureasca doua lucruri, de preferinta cu primarul Odorheiului, Szasz Jenö, unul din principalii promotori ai autonomiei secuiesti:

1). De ce autonomie secuiasca si proclamata la Odorhei, „in cel mai pur oras maghiar din lume“ (citat Szasz Jenö) ? ; 2) Cate ore sau, eventual, zile ar fi dispus primarul Odorheiului sa-i permita D-lui Avramescu (apartinand altei rase) sa „impurifice etnic zona“ ( citat tot D-l primar, pentru a motiva opozitia vehementa fata de calugaritele greco-catolice, romance, de la orfelinatul din localitate.)  Este greu de crezut ca D-lui profesor, atat de bine informat in istoria secuilor, sa-i fi scapat istoria orfelinatului. Sau, o cunoaste perfect dar tradusa din secuiasca, ceea ce explica respectul deosebit pe care-l are fata de acestia.  Domnia Sa ignora cateva date incontestabile : a) faptul ca, practic, procesul de maghiarizare a secuilor este incheiat si, prin preluarea ideologiei fostilor dusmani  (vezi „ Istoria lui Nagyajtai Csere Mihàly) ei sunt astazi varful de lance al maghiarismului in Romania (Johann Weidlein, „Nationalismul rasist maghiar in documente“); b) secuizarea si apoi maghiarizarea masiva a romanilor din zona ( G. Popa-Lisseanu, „Originea secuilor si secuizarea romanilor“ sau I.I. Rusu „Romanii si secuii“, conform carora cca 40% a secuilor-maghiari sunt de origine romana.) Comentand recensamantul lui Nikolaus Adolf von Buccov din 1760 -62, cercetatorul maghiar Tóth I. Zoltàn, in „Erdely Muzeum“, 1942, constata ca „de fapt recensanantul lui Buccov, de ex. in Odorhei (judetul cel mai intens maghiarizat- nota mea ), a gasit romani sau locuitori de confesiune romaneasca, aproape in fiecare sat (in 99 din 102 sate). Cercetatorii romani din anii 1920 – 30 au mai gasit doar in 10% din localitati locuitori de confesiune ortodoxa sau greco-catolica. Conform statisticilor comparative ale lui Balogh,  doar in sec. al XIX-lea, deznatinalizarea completa a romanilor are loc in 59 sate din jud. Mures, 55 sate in jud.Odorhei, 18 sate in jud. Ciuc si 60 sate in jud. Covasna; c) unii dintre cei mai activi promotori ai maghiarismului sunt romanii asimilati, usor de constatat in cazul celor cu nume inca nemaghiarizate sau „semimaghiarizate“ ( Niculescu, Enache, Kozsokar, Kolumban, Raduly, Patrubàny – presedintele Uniunii Mondiale Maghiare, etc., etc.); d) maghiarii care alcatuiau la sfarsitul sec. al XVIII-lea 29% a populatiei Ungariei, reprezinta astazi 99%, ceea ce n-ar fi fost posibil fara o iodeologie adanc inradacinata si o politica agresiva si consecventa de maghiarizare, care a cuprins si Transilvania. ( Milton G. Lehrer, „Ardealul pamant romanesc“, Johann Weidlein, „Cercetari privind politica fata de minoritati a Ungariei“ si „ Maghiarizarea germanilor in Ungaria…“).

Intrebarea pe care ne permitem sa o punem, avand in vedere cele de mai sus, este daca explicatia profesorului referitoare la cauzele exodului studentilor romani, mai ales spre universitatile americane, si anume lipsa de carti in biblioteci, a posibilitatilor de informare, este singura reala ?.  Confruntati cu ideile D-lui profesor, dar si a altor colegi, tot politologi ( D-l Daniel Barbu, ne transmitea, cu ani in urma, tot prin TVRi, solutia originala, simpla si geniala a rezolvarii problemelor zonei Har-Cov – obligativitatea invatarii limbii maghiare de catre romani), ne intrebam daca exodul amintit nu tine si de ideologia celor care predau la Universitate. Ne oferim, in incheiere, avand in vedere penuria de carti a bibliotecii universitare, sa daruim D-lui profesor si colegilor acestuia cartea distinsului avocat, jurist – consult al Bisericii greco-catolice, nonagenar, Dr. Vasile Marcu, „Conflictul de la Odoheiul Secuiesc“. O facem, marturisim, in speranta de a-L determina, poate, candva, dupa ce o va fi citit, sa ne spuna si noua ce intelege Domnia Sa prin respect.

Dr.Gheorghe Olteanu

 
Romanii basarabeni si bucovineni - straini in propria tara, RomaniaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :353
Monday, 13 March 2006
{mosimage}Dupa doua saptamani de la lansare, petitia privind simplificarea procedurii de redobandire a cetateniei romane pentru romanii din Basarabia si Bucovina de Nord a adunat semnaturi din partea a peste 20 de organizatii neguvernamentale si peste 350 de persoane fizice din Basarabia, Romania si din alte tari.

{mosimage}Lista semnatarilor va ramane deschisa pana la data de 27 martie, cand va fi organizata o dezbatere publica pe acest subiect. Organizatia non-guvernamentala Hyde Park, initiatoarea acestui demers, multumeste celor care au semnat aceasta petitie si care au ajutat la raspandirea sa.

Totodata, Hyde Park da publicitatii o parte a raspunsului primit de la Biroul Cetatenie al Ministerului Justitiei de la Bucuresti, in legatura cu stadiul solutionarii cererii de redobandire a cetateniei romane: „(...) In evidentele noastre sunt inregistrate un numar foarte mare de cereri, solutionarea acestora necesitand timp indelungat, iar Legea cetateniei romane nr.21/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu prevede un termen de solutionare si nici procedura de urgentare sau exceptie in ceea ce priveste persoana solicitantului sau intervalul de timp necesar examinarii dosarelor”.

ONG Hyde Park mentioneaza ca daca se va lucra in aceslasi ritm ca in ultimii patru ani (cu o medie de 400 cereri solutionate/an), pentru prelucrarea celor peste 29.000 de cereri acumulate pana in 2005 este nevoie decca 70 de ani. Totodata, la 15 ani de la votarea Legii cetateniei, doar 2,2% dintre basarabenii si bucovinenii care pot beneficia de acest drept au redobandit cetatenia romana. Pentru ca ceilalti sa redobandeasca cetatenia, pe care au pierdut-o peste noapte (si fara consimtamantul lor!!) in 1940, va fi nevoie de cca 450 de ani.

Prin fraza :"Legea cetateniei romane nr.21/1991 (.) nu prevede un termen de solutionare si nici procedura de urgentare sau exceptie in ceea ce priveste persoana solicitantului sau intervalul de timp necesar examinarii dosarelor", Ministerul Justitiei incalca prevederile Conventiei Europeane privind cetatenia, ratificata de autoritatile romane in 20 ianuarie 2005 si intrata in vigoare in 01 mai 2005, in care se spune ca "solicitarile vor fi prelucrate intr-o perioada rezonabila de timp" (Articolul 10), se arata intr-un mesaj al Hyde Park.

 
Voronin acuza pe separatistii pro-rusi de la Tiraspol de trafic de armePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :272
Monday, 13 March 2006
{mosimage}Presedintele Vladimir Voronin a declarat sambata in cadrul programului „Rezonans” al TVM ca principala cauza a conflictului pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene este „exportul armamentului din Transnistria”.

{mosimage}Potrivit lui Voronin, anual in Transnistria sunt produse pana la 24 instalatii „Grad”, mii de instalatii pentru aruncatoarele de mine „Vasiliok”, sute mii de „Kalasnikov”. „Autoritatile de la Tiraspol nu vor sa piarda toate acestea si de aceea nu vor sa activeze in cadrul legal. Separatistii se tem ca va iesi la iveala traficul cu armament. De aceea au generat o isterie in jurul asa-zisei blocade economice. Nu exista nici un fel de blocada”, a spus Voronin.

El a accentuat ca Republica Moldova trebuie sa actioneze in conformitate cu planul propus de presedintele Ucrainei privind reglementarea conflictului transnistrean, care prevede democratizarea si demilitarizarea Transnistriei. „Orice alte negocieri, impuse de catre liderii tiraspoleni, pentru a-si cersi noi facilitati si posibilitati pentru o existenta fara griji, nu sunt eficiente”, a spus Voronin.

 
Moscova va finanta regimul separatist de la TiraspolPDF Print E-mail
Tiraspol, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :255
Monday, 13 March 2006
Federatia Rusa ar putea acorda Transnistriei 50 milioane USD trimestrial, a declarat vineri, la Tiraspol, pretinsul ministru al economiei din regiunea transnistreana Elena Cernenko, informeaza agentia tiraspoleana „Olvia-Press”.

Cernenko a precizat ca Tiraspolul a prezentat partii ruse calculele necesare, precizand ca luni, la Moscova, vor avea loc negocieri privind acordarea ajutorului umanitar de catre Federatia Rusa. Totodata, pretinsul ministru transnistrean de externe Valeri Litkai a declarat pentru RIA „Novosti” ca la 15 martie curent la Moscova va avea loc sedinta grupului de criza privind situatia din Transnistria, din care vor face parte reprezentanti ai Federatiei Ruse, Ucrainei, Republicii Moldova si regiunii transnistrene. Litkai a spus ca in aceeasi zi la Moscova va sosi secretarul Consiliului securitatii nationale al Ucrainei Anatoli Kinah. Intrebat daca Tiraspolul va accepta inregistrarea marfurilor transnistrene de catre autoritatile moldovene, Litkai a spus ca pana in prezent la Chisinau au fost inregistrare 274 intreprinderi transnistrene. „Insa Republica Moldova a modificat regulile, cerand achitarea impozitelor in bugetul sau si instituirea unui control vamal complet pe teritoriul Transnistriei, adica instituirea unei ocupatii pasnice”, a mai spus Litkai.

 
Presa de la Chisinau critica primaria CapitaleiPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :137
Monday, 13 March 2006
Sase organizatii de media din Republica Moldova au semnat si difuzat vineri o declaratie comuna in care apreciaza drept „ingrijoratoare declaratiile primarului interimar al Chisinaului, Vasile Ursu, privind limitarea accesului jurnalistilor la sedintele primariei capitalei ca raspuns la materialele critice vizand activitatea administratiei Chisinaului aparute in mass-media”.

Declaratia a fost semnata de Centrul Independent de Jurnalism; Comitetul pentru Libertatea Presei; Asociatia Presei Independente; Centrul “Acces-Info”; Asociatia Presei Electronice si Uniunea Jurnalistilor din Moldova, informeaza Agentia Monitor Media.

Autorii declaratiei isi exprima regretul vizavi de faptul ca primaria Chisinaului se indeparteaza de la normele transparentei si deschiderii, adopta o atitudine de ignorare a principiilor societatii democratice, contrar recomandarilor Consiliului Europei, normelor constitutionale si prevederile Legii privind accesul la informatie. Accesul la informatiile oficiale constituie un drept inalienabil al fiecarei persoane, amintesc semnatarii declaratiei. Agentia Monitor Media aminteste ca luni (6 martie), primarul de Chisinau, Vasile Ursu, a lansat atacuri dure la adresa presei. Functionarul a amenintat ca „presa care ponegreste” nu va avea acces la sedintele publice ale administratiei Chisinaului si ca jurnalistii vor fi informati doar prin intermediul serviciului de presa al municipalitatii. Despre acest incident grav au scris mai multe ziare de la Chisinau.

 
Separatistii din Tiraspol organizeaza proteste impotriva ChisinauluiPDF Print E-mail
Tiraspol, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :248
Monday, 13 March 2006
{mosimage}Vineri, 10 martie la Tiraspol a avut loc, in fata Teatrului de Drama, un miting de protest impotriva conducerii Republicii Moldova si Ucrainei, o atiune organizata de autoritatile  autoproclamate de la Tiraspol.

{mosimage}Cu cateva zile inainte, zeci de masini au circulat prin Tiraspol afisand lozinci "mobilizatoare" de felul: "Jos mana de pe Transnistria", "Voronin este un hot", "Noi nu cedam Transnistria", "Iuscenko e tradator", "Noi vedem Transnistria impreuna cu Rusia". De asemenea, radioul si televiziunea locala au facut apel la populatia orasului, din 15 in 15 minute, pentru a participa la mitingul de protest. La miting  au fost adusi cu forta studenti de la Universitatea Corporativa din Tiraspol (fostul Institut "Taras Sevcenco")pe care rectorul Beril Stepan i-a amenintat ca vor fi exmatriculati daca nu participa la miting, precum si locuitori din Tiraspol de nationalitate ucraineana si rusa.

Au participat si tineri apartinand organizatiei fasciste "PRORIV", cei care au devastat liceele cu scriere latina din Tiraspol.

"Oratorii" care s-au perindat pe la microfonul tribunei au instigat participantii impotriva autoritatilor din Republica Moldova si Ucraina, raspunzatoare, in opinia lor si a lui Smirnov, de asa zisa blocada instituita impotriva Transnistriei. Ei au indemnat populatia la rascoala, amintind ceea ce Smirnov declara la televiziunea locala cu putin timp inainte: "Trebuie sa aparam Transnistria ca si in 1992". Totodata, salariatilor intreprinderilor li s-a incercat inocularea ideii ca nu-si vor lua salariile din cauza masurilor luate de autoritatile de la Chisinau si Kiev.

Cele cateva sute de persoane participante la miting au arborat lozinci pe care scria: "Ucraineni, nu lasati fratii vostri din Transnistria", "Fratii nostri sunt rusii!" si "Ucraina-Indeplineste-ti datoria de Tara-Garant".

Dupa doua ore,"masina de facut zgomot" s-a  retras in barlog. Oricum, doua sunt temele majore din Tiraspolul acestor zile. Prima este dorinta sefilor din Intreprinderile tiraspolene de a se inregistra la Chisinau, acestia sustinand ca s-au saturat de "clovnul Smirnov si clica lui", iar a doua o reprezinta grupurile de cazaci adunati in preajma sectiei "Aparatorii Transnistriei", care, in limbaj propriu si inconfundabil, vorbesc de razboi.

 
Maxim cinci cereri de persoana pentru decretul FlussiPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :198
Monday, 13 March 2006
Ministerul italian de Interne a limitat la cinci numarul de cereri ce vor putea fi depuse o data de o persoana in vederea obtinerii cotelor decretului Flussi.

Cei care vor dori sa depuna mai multe cereri vor trebui sa stea din nou la coada. Masura a venit ca urmare a dorintei de a transforma procesul de alocare a cotelor decretului ce reglementeaza accesul imigrantilor la piata de munca din Italia, intr-unul cat mai echitabil.

Ministerul de Interne considera ca decizia este una „de bun simt” si ca ea intalneste si exigentele celor care vor sa isi asume numai o singura persoana pentru menaj, sau a micilor intreprinderi care au nevoie de putini muncitori. Pe de alta parte, este mai mult decat clar ca aceasta decizie va coplica misiunea societatilor de servicii si consiliere care vor trebui sa prezinte zeci de cereri in contul clientilor lor. 

 
Europa tranteste usa in nas imigrantilor romaniPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :295
Monday, 13 March 2006

{mosimage}Cotidianul francez „Le Figaro” a publicat recent un studiu in care prezinta masurile restrictive pe care unele dintre cele mai importante tari europene au decis sa le adopte pentru a limita fenomenul imigrational.

{mosimage}Sistem pus la punct in Marea Britanie

In Marea Britanie expertii au in vedere un plan de control electronic al frontierelor si un sistem ce va incerca sa favorizeze imigrantii considerati mai „utili”. Ceva asemenator, indica studiul, a fost elaborat si in Spania, unde se incearca impartirea permiselor de sedere pe sectoare economice, favorizand domenii care au mai multa nevoie de mana de lucru.

Olanda severa

Tara cea mai severa dintre toate tarile europene in ceea ce priveste imigratia este Olanda. Chiar de saptamana viitoare in aceasta tara va intra in vigoare reglementarea potrivit careia pentru a intra in Olanda va fi nevoie ca imigrantii sa treaca un test de limba si de cultura generala, prin telefon. Examenul se va desfasura in toate ambasadele si consulatele olandeze din strainatate si va costa aproximativ 350 de euro. In afara de raspunsuri la intrebari precum „Unde se afla Parlamentul?”, candidatii vor trebui sa-si demonstreze capacitatea de adaptare la viata olandeza.

Legea are ca scop in primul rand sa puna o limita intrarii imigrantilor din Maroc si Turcia. Dupa ce a ridicat la 21 de ani varsta minima a celor care vor sa intre in tara, acum nici chiar imigrantii care se afla de mai mult timp in Olanda nu mai sunt in siguranta. Toti cetatenii care nu sunt olandezi, au sub 65 de ani si mai putin de opt ani de studii vor fi obligati sa urmeze „cursuri de integrare”.

Germania se mai gandeste

„Asta vrem sa facem si in Germania” a comentat ministrul de Interne Wolfgang Schauble definind politica vecinei sale Olanda drept una "exemplara”. In Germania, unde aproximativ 8,9% din populatie este reprezentata de straini, in ianuarie 2005 a fost aprobata o lege care limiteaza foarte clar intrarea muncitorilor inalt calificati, face mult mai complicata prezentarea unei cereri de regularizare si faciliteaza expulzarile. In landul Bade-Wurtemberg a fost introdus un tratament specific care va evalua “caz cu caz” daca cetatenii musulmani vor primi sau nu cetatenia germana.

Danemarca e scumpa

O alta tara care, comform studiului realizat de Le Figaro, este mai degraba rece si neprimitoare este Danemarca, si asta nu numai din cauza climei din aceasta tara. Aici cetatenia se poate obtine numai in urma unui test foarte dificil de limba si cultura generala si nu este nevoie decat de o condamnare mai mare de 18 luni de inchisoare pentru a pierde cetatenia olandeza definitiv.

Cuplurilor mixte li se cere sa aiba un camin, un venit suficient si sa depuna cel putin 8.000 de euro intr-un cont care va ramane blocat timp de sapte ani. Indubitabil, se arata in studiul Le Figaro, scopul de a descuraja imigratia a fost atins, iar premierul danez Anders Fogh Rasmussen poate sa se laude ca a redus cu 80% numarul de cereri de azil si cu 65% numarul cererilor de reunire familiala.

Studiul mai citeaza in final si Austria, unde anul trecut a fost prelungita perioada necesara pentru cei care vor sa ceara azil si au fost inasprite pedepsele pentru casatoriile de convenienta, incheiate numai pentru obtinerea cetateniei.

 
Mircea Eliade, sarbatorit de romanii din ChicagoPDF Print E-mail
Chicago, SUA/Romanian Global News
Accesari :194
Monday, 13 March 2006
Biserica greco-catolica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" din Chicago, pastorita de catre parintele paroh Sergiu Cornea, va gazdui duminica, 19 martie, de la ora 12:30, dupa Sfintei Liturghii, sarbatorirea a 99 de ani de la nasterea savantului, scriitorului si profesorului universitar Mircea Eliade si comemorarea a 20 de ani de la moartea sa (1907-1986).

In partea a doua a programului se vor sarbatori cei 88 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania (27 martie 1918). La acest eveniment cultural sunt invitati sa participe toti iubitorii de literatura romaneasca adevarata, indiferent de biserica de care apartin, pentru ca toti vor fi la fel de bine primiti, informeaza saptamanalul romanesc din Statele Unite ale Americii, „Meridianul”. Sarbatorirea este organizata de Cercul Cultural "Mircea Eliade", al carui presedinte este Jean Bukiu.

 
30 de zile in Siberia: cu profesorul Mihai Iacobescu la "Romanii de Dincolo"PDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :427
Monday, 13 March 2006

Anul acesta, Editura Junimea din Iasi a publicat cartea "30 de zile in Siberia, cautand arhivele Bucovinei", o carte de cercetare a romanilor sub ocupatie din trecut, cat si o incursiune a vietii de zi cu zi a romanilor din Cernauti.

O sa lasam autorul sa comenteze mai jos folosindu-ne de citate din carte, datorita valorii operei sale de cercetare si de reportaj gazetaresc intr-o lume romaneasca ocupata de Ucraina, de care suntem legati prin istorie, limba, traditie, neam si inaintasi.

Calatoria inspre Cernauti incepe cam asa: "Dupa ce ajungem acolo (la frontiera de la Siret, n.r.), coboram din masina si ne iau in primire doi graniceri tineri si cu priviri severe, iscoditoare. Sunt invitat mai intai sa trec printr-un fel de strunga metalica - tata avusese candva stana si, in vacante, ma punea sa dau oile la strunga pentru muls. Insa strunga asta... e toata din metal si in vreme ce pasesti usor prin ea, niste ace metalice asezate in fata unor cadrane numerotate, tremura si tiuie usor ori de cate ori aparatul portabil al granicerului depisteaza obiecte metalice, de la catarama de curea la pix". (p. 20)

Odata trecuta frontiera in spatiul ocupat de granicerii ucrainieni, autorul s-a vazut nevoit sa plateasca "taxa pentru drum, taxa de asigurare, taxa locala, taxa de dezinfectie, taxa ecologica, taxa ‘nu mai stiu care mama dracului’, taxa..." (p. 20), plus un bacsis oficial de $10, ostentativ pentru un "defect la frana de mana", care a venit ca retaliere autorului pentru ca n-a vrut sa plateasca bacsisul neoficial, tot de $10". (p. 21)

Odata ajuns in Cernauti, autorul se vede pus in postura repetata de-a "ma intelege cu ucrainienii prin semne si in limba rusa - pe care am invatat-o de frica vreme de 8 ani si in care abia mai pot inchega propozitii simple" (p. 24), "inclusiv cu intelectuali ucrainieni care desi stiu, refuza sa vorbeasca in limba romana, fiindca nu-i de circulatie europeana". (p. 48)

Eventual autorul descopera si intra, cu asistenta intelectualilor romani din Cernauti, la Arhivele Bucovinei, unde descopera paradigma imperialista aplicata romanilor din Bucovina, Transilvania si Banat de catre Austro-Ungari pentru 144 de ani (1774-1918), si mai apoi continuata de catre rusi si ucrainienii din prezent pentru peste 60 de ani (1940-?). Aceasta politica enuntata oficial de catre Adolf Fischoff, consilier al Casei de Hapsburg, suna asa: "Ii vad pe acestia ca pe-o armata merganda de soldati, o armata sezanda de functionari, o armata in genunchi de popi, si o armata taraietoare de denuntatori". (p. 33)

Pe masura de autorul descopera din arhivele inca ramase nedistruse de catre austrieci, rusi, ucrainieni si timp, atrocitatile prin care au trecut romanii din Bucovina, acesta reactioneaza chiar in sala de arhive: "Imi fac in taina, semnul crucii cu limba - nu din lasitate, nici din rusine ca m-ar vedea cineva, ci dintr-o anumita pudicitate, fiindca atunci cand te rogi si faci dragoste cu aleasa inimii, nu poti face din asta un spectacol public -, si zic tot in gand, ‘Doamne Ajuta’, ca in copilarie, cand trebuia sa trec noaptea prin intuneric prin fata cimitirului...". (p. 49)

Documentele sunt greu de descifrat, chiar si pentru un cercetator avizat ca si autorul: "Incep sa le rasfoiesc cu nerabdare. Unele contin file deteriorate. Altele sunt scrise intr-o gotica indescifrabila, scrise-n mare graba, cu literele si cuvintele azvarlite ca din furca, parc-ar fi dat turcii nu alta... ma simt obligat sa scot din mapa lupa, care ca si raspa pentru arheologi, imi este de mare trebuinta". (p. 49-50)

In astfel de conditii, autorul afla din aceste documente ingalbenite de vreme, ca in perioada 1884-1885, "89% din romanii Bucovinei traiau la sate" (p. 53), si desi erau cea mai mare populatie din Bucovina, aveau cea mai mica rata de burse acordate: "... la Gura Humorului - de pilda - din cei 202 de elevi, 109 de elevi erau germani, 66 erau evrei, si numai 27 erau romani". (p. 59)

Mai mult, pe langa exploatarea pamantului si a muncii gospodarilor romani, acest lucru a fost facut in mod sistematic, hulpav si brutal, autorul descoperind o reflectie si intr-o doina romaneasca din zona: "... Noi trudim prin cele sate,/ Ei se-mbuiba prin palate,/ Si cand le cerem dreptate,/ Politaiul lor ne bate,/ Ca pe vite-njunghiate...". (p. 64)

Dupa lungile ore de cercetare la Arhivele Bucovinei din Cernauti, autorul se plimba prin oras si realizeaza ca-si poate da seama, cum poate ghici prototipul romanului, mai precis femininul romanesc din Cernauti, fata de alogenii slavi. Iata descrierea pe care ne-o da: "... o femeie abia la jumatatea vietii, inalta, frumoasa, meditativa, marcata de-o anumita tristete inconjuratoare, care i se citeste in ochii mari, adanci, caprui, strajuiti de sprancene fine, subtiri, usor rimelate". (p. 66)

Cand este interpelat de alogeni asupra necesitatii de a "scormoni" trecutul, acesta da replica: "Cercetand si neputand modifica trecutul Bucovinei, ii doresc sa aiba vrerea, intelepciunea si puterea de a prospecta, intelege si modela mai cu seama prezentul, in speranta prosperarii si reunificarii aceleasi Bucovine, in viitor" (p. 67).

Autorul, intr-una din incursiunile sale la Sala Arhivelor, intra intr-un dialog graitor cu o angajata a Bibliotecii Universitatii din Cernauti unde sunt tinute arhivele:

- "Da dumitale ma rog cine esti, ca vad ca te invarti de mai multa vreme pe aici, cand la dreapta cand la stanga... De unde esti? De unde vii...?"

- "Din Romania"!

Femeia face ochii mari si ma ia din scurt:

- "Si ma rog, ce vant te aduce pe la noi?"

- "Sunt cercetator istoric".

- "Si ma rog, spune mataluta, draga domnule, Romania asta ce mai vrea sa stie despre Bucovina, daca a dat-o ucrainienilor, asa de pomana, printr-un tratat rusinos, fara macar sa ne intrebe si pe noi, compatrioti cu dumneavoastra, cam cum am vrea si noi sa ne hotaram soarta? Dumneata vii si te duci acasa cu istoria dumitale, dar noi tot sub ucrainieni ramanem. Eu sunt femeie ca oricare alta. Si n-am invatat decat un biet liceu, si-acela la rusi. Dar istoria mea, eu o stiu din sat de la mine, din Mahala, de unde a fost si lelea Anita Nandris-Cudla, care a fost deportata in Siberia 30 de ani de zile si care a scris o carte despre care si Televiziunea Romana a aratat. Si noi aici tot intr-o Siberie suntem. Ce comanda ucrainienii asta facem. Pamantul e al nostru, noi il lucram, dar roadele trebuie sa le impartim cu dansii. Si-atunci ne lasa cat vor ei. Scolile-s ale lor. Parlamentul ii al lor. Guvernul, Biserica, Armata, toate-s a lor. Nu-ti fie cu suparare, eu is numai portareasa aici, si nu stiu ce m-am trezit asa sa-ti spun, dar sa nu spui la aistea ca eu ti-am zis, ca ma dau afara. Du-te cu Dumnezeu in paza!" (p. 70-71). De aici deriva si titlul cartii.

Revenind la politica ocupatiei austriece (replicata dupa cum am mentionat si de catre ocupantii rusi si ucrainieni de mai tarziu), autorul nu se retine in a condamna aroganta unui parlamentar austriac, Otto Von Habsburg, care in zilele noastre, in loc ca sa condamne si sa isi ceara scuze in numele tarii si a familiei lui, pentru crimele si exploatarea comise de catre austrieci in Bucovina, de-a lungul anilor, declara senin ca "Bucovina reprezinta o piesa ‘model’ al conceptului supranational" si ca "experienta austriaca (a ocuparii si exploatarii Bucovinei - n. red.) merita valorificata in interesul Europei". (p. 79)

Ce fel de piesa "model" este Bucovina? Conform datelor austriece insasi, "modelul" a constat din a ocupa pamantul, in a inchiria la preturi derizorii acest pamant de la boierii autohtoni si/sau de la Biserica (sau de a-l face "disparut" pe proprietarul roman si inchide bisericile daca acestia refuzau) si de-a folosi pe sistem feudal de iobagism munca gospodarilor romani. Un asemenea caz este un anume Cavallar, care, "in 1783, a arendat la un pret derizoriu pasunile si branistile din Muntii Stirbu, Gaina si Lucina, mosia Horait (com. Granicesti), precum si alte terenuri agricole de la boierul Iordache Russet, Cavallar stabilindu-si sediul pe domeniile acestuia la Vascauti, pe Ceremus". (p. 90)

Acest "model" pentru Europa - conform parlamentarului austriac si propus cu tupeu Comunitatii Europene - a adus un numar enorm de exploatatori colonisti aristocrati pusi pe imbogatire, cat si a slugilor lor, de fapt a unor intregi infrastructuri de exploatare a romanilor si a pamanturilor Bucovinei, iar profiturile aduse Vienei au fost asa de mari incat insusi imparatul Ferdinand I a facut o vizita la Radauti in 1817, pentru a felicita pe colonistii ocupanti.
Nu este nevoie de mentionat ca pe masura ce intermediarii curtii imperiale si imparatul se imbogateau, localnicii romani din Bucovina au ajuns la exploatare maxima si disperare. (p. 98)

In 1865, de exemplu, gimnaziul din Cernauti avea un total de 611 elevi, din care doar la 162 de romani (provenind din populatia majoritara) li se permisese inscrierea.
In industria lemnului, una din cele mai mari industrii a Bucovinei, din cei 7 (sapte) proprietari autohtoni, care incercasera sa-si mentina fabricutele de lemn in actiune, la 1908 nu mai ramasese nici unul. Trusturile austriece de prelucrarea lemnului, ori i-au amenintat pe acesti proprietari si tormentat pana ce acestia au trebuit sa vanda fabricutele la un pret de nimic, ori au dat faliment din lipsa de contracte pe care nu le primeau pentru ca "erau indigeni". (p. 108)
In perioada 1896-1903, cercurile imperiale au trecut la represalii contra romanilor, intr-un efort de a le sterge identitatea, pe acelasi calapod folosit de maghiari in Transilvania. Paradoxul este ca motivele pentru care nenumarati romani erau trimisi la puscarie, li se confisca proprietatile si erau chiar asasinati, erau lipsite de criminalitate cu privire la orice alta etnie din Bucovina. Astfel scolilie, bisericile, presa, partidele, comunitatile, numele oamenilor si a locurilor si indivizii erau supusi la constante presiuni de instrainare. (p. 116)

In acelasi timp, un anume A. Nazimov, consul al Rusiei la Cernauti, facilita sub privirea ingaduitoare a austriecilor acordarea de bani, carti literare si politice, invatatori si preoti rusi pentru minoritatea rusa si ucrainiana, cat si pentru scopuri "misionare" de rusificare a romanilor. (p. 116)

Pe de alta parte, pe langa germanizarea regiunii, austriecii au construit edificii impunatoare de biserici catolice, chiar acolo unde erau foarte putini catolici, inca de la 1787, in astfel de localitati ca: Cernauti, Boian, Gura Humorului, Tibeni, Campulung Moldovenesc, Sadagura, Siret, Suceava, Fratauti, Vascauti s.a. Impreuna cu fiecare biserica catolica, a venit si infrastructura bisericilor catolice, de la scolile catolice la germanizarea localitatilor ca "limba de stat".
Reintorcandu-se la prezent, autorul comenteaza cum de pe frontispiciul Catedralei Ortodoxe Romanesti din Cernauti ucrainienii stersesera binecuvantarea: "Unul In Trei Ipostazuri, Dumnezeu", pentru vina ca au fost daltuite in romaneste (p. 129), sau cum Palatul Mitropolitan apartinand Romaniei in perioada 1918-1940 a fost transformat actual in universitatea "Yuri Fedkovici" (?!). Populatia de studenti romani din universitate (cand pana si acum romanii/moldovenii constituie a treia populatie din Ucraina, dupa ucrainieni si rusi): 1%.
Autorul conclude observatiile din carte mentionand deportarile romanilor din Bucovina, urmate de refugiul acestora in Canada inca din 1897, asasinarea romanilor promitatori unionisti, chiar prin internationala serviciilor secrete rusesti (vezi cazul bucovineanului Cristinel Coltun asasinat la Chisinau de catre un comando ruso-ucrainian in anii "Podului de Flori" si ai doborarii statuii lui Lenin de la Chisinau si ingropat langa fratele bunicului sau Grigore Coltun, care venise dupa 23 de ani de deportare in Siberia ca sa moara si sa fie ingropat acasa). ( p. 166)

In ciuda acestor represiuni crunte de la doua imperii si un invadator, autorul comenteaza ca, la ora actuala, sunt sute de organizatii, zeci de publicatii periodice si ca, constiinta romaneasca este vie si auto-regeneranta in teritoriile de sub ocupatie ucrainiana.

Autorul termina cartea mentionand doua episoade. Primul descrie cum redactorul-sef de la o publicatie romaneasca cernauteana i-a inmanat un stilou ca si cadou si i-a urat: "Sa scrii ce crezi. Sa crezi ce stii!". In al doilea episod, autorul descrie titlul de pe prima pagina a altei publicatii de limba romana cernauteana, care descriind intalnirea dintre Kuchima si Iliescu (care reinoisera rusinosul "tratat" al lui Emil Constantinescu, dupa realegerea lui Iliescu a treia - sic! - oara), spunea: "Vin ai nostri, pleaca ai nostri, noi ramanem tot ca prostii...".

Aceasta calatorie in lumea de sarma ghimpata a romanilor din Bucovina ocupata va da reactii diferite cititorilor. Insa - cu exceptia Presedentiei Romaniei actuale care perpetueaza injustitiile romanilor din Ucraina fara ca sa-i apere in mod competent - cu siguranta ca nu ne va lasa indiferenti.

(Preluare saptamanalul „Meridianul”, un articol de Gabriel Teodor Gherasim, New York)

 
ICR din New York are un nou directorPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :168
Monday, 13 March 2006
{mosimage}Institutul Cultural Roman din New York are de putin timp un nou director, in persoana Corinei Suteu, care si-a inceput deja activitatea la aceasta instuitutie culturala.

{mosimage}Potrivit ICR, prioritatile noii directoare, in colaboare cu Bogdan Stefanescu, director adjunct si animator al festivalului Enescu la New York, un mare succes in 2005, includ realizarea, cu participarea unor scenografi  romani, a unei reamenajari a spatiului institutului si a galeriei East/West; selectarea unui numar de curatori tineri din din Romania si din Statele Unite pentru programarea expozitiilor in galerie; constituirea unor parteneriate cu centrele culturale straine de la New York: exploatarea potentialului de concretizare a programului de traduceri lansat de ICR Bucuresti in Statele Unite, intretinerea retelei de centre de romanistica, dar si continuarea colaborarii cu CUNY Graduate Center si New York University pentru festivalul Enescu (in acest an in tandem cu aniversarea Bartok).

Un proiect de suflet al directoarei il reprezinta realizarea, cu sprijinul Institutului Cultural Roman si al Columbia University, al unei Traveling Theatre Academy intre Romania si America sub directia lui Andrei Serban si invitarea tinerilor artisti din teatru, dans contemporan si muzica la New York, informeaza ICR.

 
Ziua Integrarii in GenevaPDF Print E-mail
Geneva, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :185
Monday, 13 March 2006
Departamentul Integrarii si Biroul de Integrare a Strainilor din cantonul Geneva vor organiza sambata, 18 martie, la Scoala Avanchets-Saleve Vernier, cea de-a patra editie a „Zilei Integrarii”.

Programul evenimentului va incepe la ora 08:30, cu primirea participantilor, urmand ca deschiderea actiunii sa aiba loc de la ora 09:00, cand vor avea loc mai multe forumuri pe tema angajarii, a formarii profesionale, sanatatii, discriminarii si rasismului, dar si a integrarii. Dupa o scurta pauza, care va fi in intervalul 12:45 si 14:45, se va desfasura o sedinta plenara, in prezenta autoritatilor cantonale si comunale din Vernier, dar si a delegatului integrarii din cantonul Geneva, informeaza Asociatia Romanilor din Geneva. In cadrul sedintei se va mai face si o sinteza a forumurilor de dimineata, bilant si perspective, si proclamarea rezultatelor alegerilor celor patru reprezentanti ai comunitatii de straini de pe langa Comisia consultativa de integrare. De la ora 18:15 se va desfasura un foc de artificii si animatii, mai anunta organizatia romaneasca. La Ecole Avanchets-Saleve se poate ajunge cu autobuzul 9, statia Balexert.

 
Romanii ortodocsi din Franta, invitati la un stagiu de muzica bizantinaPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :154
Monday, 13 March 2006
Manastirea cu hramul „Nascatoarei de Dumnezeu” si al „Sfantului Martin” organizeaza in perioada 26 martie-1 aprilie un stagiu de muzica bizantina, anunta Mitropolia Ortodoxa Romana a Europei Occidentale si Meridionale.

Acesta este desfasurat de parintele Simeon si va contine Cantarile Invierii, informeaza „Foaia Sfantului Casian”, buletinul periodic al mitropoliei. Stagiul va avea loc cu incepere de la ora 17:00, ultima zi a acestuia urmand sa se incheie in jurul orei 14:00. Pentru participarea la acest modul nu sunt necesare cunostinte de muzica. Inscrieri se pot face la numarul de telefon 0468316961, mai anunta mitropolia romaneasca.

 
Institutul Cultural Roman din Venetia participa la manifestarile dedicate memoriei lui MozartPDF Print E-mail
Venetia, Italia/Romanian Global News
Accesari :145
Monday, 13 March 2006
In ambianta manifestarilor dedicate memoriei lui Wolfgang Amadeus Mozart, Primaria Venetiei (Asesoratul pentru Cultura si Spectacole), Asociatia Culturala Italo-Germana - ACIG (membra a Institutului Goethe), in colaborare cu Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica (IRCCU) si cu Munchener Musikseminar (MMS) si sub patronajul Consulatului General al Germaniei de la Milano, au organizat in zilele de 10 si 11 martie, la Palazzo Albrizzi din Venetia, doua concerte ale tinerilor artisti Leonard Furda (violonist), Andrea Calvani si Claudia Agostini (pianisti).

Despre traditia colaborarii dintre IRCCU si ACIG a vorbit prof. Virgilio Boccardi (critic si istoric muzical), care a reamintit celor prezenti seria manifestarilor anuale din luna mai, dedicate memoriei lui Carl Filtsch (nascut in Transilvania in 1830 si mort la Venetia in 1845), elevul preferat al lui Chopin. Au fost evidentiate stralucitele realizari artistice ale celor doi pianisti italieni, absolventi ai Conservatorului „Santa Cecilia” din Roma, cu premii internationale si turnee in Austria, Germania, Italia si Romania. In plus, Andrea Calvani, absolventul unui stagiu de perfectionare la Munchen (in cadrul MMS), cu prof. Walter Krafft, este si laureat al celui de-al X-lea Concurs International de Pian „Carl Filtsch” de la Sibiu. A fost prezentata in termeni elogiosi activitatea lui Leonard Furda, student la Consevatorul din Cluj, elev al lui Stefan Ruha si castigator al unor premii internationale la concursurile „P. I. Ceaikovski” de la Moscova si „G. Enescu” de la Bucuresti, cu turnee in Germania, Austria, Romania, Franta, Italia si Spania. Interpretarea lucrarilor mozartiene de catre cei trei tineri s-a bucurat de o apreciere extraordinara din partea numerosului public prezent (intr-o sala devenita neincapatoare), precum si din partea specialistilor. A fost remarcat mai ales talentul deosebit al violonistului roman – revelatia serii – invitat sa efectueze noi turnee in Italia.

 
Cvartetul Belcea, in concert la New YorkPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :138
Monday, 13 March 2006
Cvartetul Belcea va concerta luni, 13 martie, la prestigioasa sala de spectacole Carnegie Hall din New York.

Ansamblul condus de violonista romana Corina Belcea va urca pe scena alaturi de tenorul Ian Bostridge, pianistul Julius Drake si contrabasistul Timothy Cobb, informeaza postul national muzical de radio. Din programul concertului fac parte ciclurile de lieduri „On Wenlock edge” de Ralph Vaughn-Williams si „La bonne chanson” de Gabriel Faure, precum si Cvartetul nr. 3 de Dmitri Sostakovici.

 
Diaspora ortodoxa, tema de conferinta la RomaPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :157
Monday, 13 March 2006
PS Siluan, Episcop vicar pentru Italia al Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale, se va afla sambata, 18 martie, la Roma, pentru a sustine conferinta cu titlul: "Diaspora ortodoxa si inradacinarea in Italia: oportunitate si dificultate".

Prelegerea este inclusa in agenda pastorala a ierrahului ortodox, dupa ce la finalul lunii februarie acesta a oficiat Sfanta Liturghie la Spezia, in perioada 1-3 martie a participat la lucrarile sfantului Sinod, iar duminica, 5 matie, a slujit la resedinta episcopala de la Gavedo. Episcopul poate fi contactat la Casa Canonica, Via Gavedo nr. 6; 54020 Groppoli/Mulazzo (MS), Italia, Tel / fax: 0039 0187 850 343; email: vicariatul_ortodox_roman_it@yahoo.com, informeaza mitropolia romana.

 
Concert Floria Nica la TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :140
Monday, 13 March 2006
Interpreta romanca Floria Nica va sustine marti, 14 martie, la Music Room, aflata in Hart House, din cadrul Universitatii din Toronto, un recital de  chitara clasica.

Acesta va incepe la ora 19:00 si va cuprinde un program variat, alcatuit din lucrari compuse de Bach, Satie, Bogdanovic, Dyens, Brouwer, informeaza Clubul Studentilor Romani de la Universitatea din Toronto. Floria este laureata a multor concursuri nationale si internationale din Romania si din Canada si studiaza in ultimul an in clasa maestrului Eli Kassner. Intrarea la acest eveniment este libera, mai anunta studentii romani.

 
Artisti romani expun la LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :184
Monday, 13 March 2006
Artista romanca Lia Perjovschi va expune vineri, 17 martie, la Royal College of Art Galleries, din Londra, in cadrul evenimentului “Again for Tomorrow”.

Expozitia va ramane deschisa publicului pana la data de 9 aprilie si va putea fi vizitata in zilele de marti, joi, sambata si duminica, intre orele 12.00 si 18.00, iar miercurea si vinerea de la 12.00 la 21.00.

Expozitia „Again for Tomorrow este curata de studenti absolventi ai MA Curating Contemporary Art, la Royal College of Art. Unul dintre acesti studenti este curatorul roman Raluca Voinea, editor al revistei on-line de arta E-Cart. Expozitia va aduce in prim plan artisti care folosesc trecutul pentru a re-imagina viitorul. Evocare, repunere in scena, amintire nostalgica, re-examinare si previziune sunt numai cateva dintre metodele folosite pentru explorarea unor istorii diferite. Multe dintre lucrarile din cadrul show-ului „Again for Tomorrow” il invita pe privitor la un proces de reflexie activa. Centrul de Analiza a Artei (CAA) din Bucuresti, al Liei Perjovschi va calatori pentru prima data in Marea Britanie. Artista romanca va fi prezenta in cadrul expozitiei trei zile pe saptamana, intr-o incercare de a pune intr-o interactiune directa publicul cu operele sale. 

 

 
Expeditie londoneza in inima RomanieiPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :104
Monday, 13 March 2006
{mosimage}Caroline Juler, autoarea lucrarii Blue Guide Romania si prietena sa Georgeta Iuga, etnograf local, vor intreprinde in lunile urmatoare o expeditie in inima Romaniei, in incercarea de a descoperi Bucovina si Maramuresul.

{mosimage}Invitatia in aceasta calatorie este deschisa tuturor celor care doresc sa cunoasca Romania si adevaratele sale valori.

„Dupa o calatorie de noapte cu trenul de la Bucuresti si o zi si jumatate din Bucovina, ne vom imbarca la singura calatorie indelungata a turului, aproximativ 120 de mile prin cararile impadurite ale Carpatilor, si catre Pasul Prislop, catre prietenii nostri din satul Slatioara. Aici in inima Maramuresului veti fi inconjurati de una dintre putinele culturi rurale cu adevarat stravechi, care inca mai supravietuiesc in Europa. Viata pentru moroseni este grea si beneficiaza de putine dintre avantajele „civilizatiei vestice”, dar ei sunt bogati in multe alte feluri. Fundatia societatii lor sunt bisericile, munca pamantului si familiile lor. De la Slatioara plecam spre satul Hoteni, pentru a petrece un timp cu Ioan si Georgeta Pop, cantareti de folclor cunoscuti la nivel international.

In Maramures vom explora impreuna zona rurala, si vom prezenta mesteri populari precum tamplari, olari si tesatori, ale caror talente s-au transmis din generatie in generatie. Vom vizita o manastire rurala si cateva dintre constructiile extrem de pitoresti din lemn, care au supravietuit in aceeasi forma timp de secole intregi. Timp de doua zile vor urma calatorii cu piciorul in Carpati, insotiti de carute cu cai care vor transporta cele necesare calatoriei. Intr-o alta zi va fi vizitat orasul Sighetu Marmatiei, unde poate fi vazut muzeul in aer liber si vor exista numeroase ocazii de a cumpara obiecte de artizanat”.

Cei care sunt interesati sa se alature acestei inedite expeditii pot obtine mai multe detalii la numarul de telefon 01239 891537, sau la adresa de e-mail carolinejuler@btinternet.com.

Expeditia in Romania se va face anul acesta in trei serii, in perioadele 16-25 mai, 4-13 septembrie, 25 septembrie-4 octombrie. Pretul calatoriei va fi de 1.015 lire de persoana, fara a include si costurile zborurilor internationale.

 
Rendez-vous cu filmul francez si cu actrita romanca Medeea MarinescuPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :141
Monday, 13 March 2006
{mosimage}In contextul festivalului de film „Rendez vous with French cinema”, actrita romanca Medeea Marinescu va fi prezenta in New York ca protagonista a filmului de succes „Je vous trouve tres beau”, in regia lui Isabele Mergault, o poveste amuzanta despre dezechilibrul dintre “cele doua Europe” si absurdele consecinte sociale ale acestuia.

{mosimage}Medeea Marinescu va participa marti, 14 martie, de la ora 18.00, la o conferinta de presa organizata de Institutul Cultural din New York pentru a marca succesul ultimului ei film si pentru a dezbate prezenta filmului european in New York. 

 
Costumele realizate de Marie Jeanne Lecca din nou la Covent GardenPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :167
Monday, 13 March 2006
Noul spectacol cu „Wozzeck” realizat de Keith Warner va aduce din nou in fata publicului prezent la Royal Opera House Covent Garden costumele designerului roman Marie Jeanne Lecca.

Spectacolul se va juca luni, 13 martie, de la ora 19.30, si se doreste a fi o revenire de succes a celebrului spectacol care in sezonul 2002/2003 castiga premiul Olivier pentru Best New Opera Production.

Marie-Jeanne Lecca s-a nascut la Bucuresti, a urmat cursurile Institutului de Arte Frumoase, iar acum locuieste la Londra unde a lucrat de mai multe ori alaturi de Keith Warner, David Pountney si Francesca Zambello. Romanca a fost cea care a realizat costumele pentru "Turandot" (la Salzburger Festspiele), "Macbeth" (Opera din Zurich), "Rienzi" si "Jenufa" (la Opera de Stat din Viena), "Katya Kabanova" si "Faust" (la Opera de Stat din Munchen) si multe alte spectacole celebre in cele mai mari opere si teatre internationale.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions