Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Martie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  
Cautare
 
Slujba religioasa in limba romana in New JerseyPDF Print E-mail
New Jersey, SUA / Romanian Global News
Accesari :175
Sunday, 19 March 2006
Romanii ortodocsi din zona centrala New Jersey sunt invitati sambata, 25 martie, la biserica ortodoxa ucraineana "Nativity of the Blessed Virgin Orthodox Church", din South Plainfield, la o slujba religioasa in limba romana care va fi oficiata de catre pr. Ioan Radu. Slujba va incepe la ora 09:30 cu Ceasurile, iar Sfanta Liturghie va incepe la ora 10:00. Dupa Sfanta Liturghie va avea loc o masa de peste in sala sociala a bisericii, informeaza biserica ortodoxa romana „Sfantul Nicolae” din New York. La slujba va participa si parintele Ioan Casian, proaspat ales Episcop Vicar. Biserica se afla la aproximativ 5 minute de exitul 4 pe ruta 287, fiind situata la granita dintre Edison, Piscataway si South Plainfield, si dispune de un mic spatiu de parcare.
 
80 de ani de limba romana in ItaliaPDF Print E-mail
Roma, Italia / Romanian Global News
Accesari :163
Sunday, 19 March 2006
Accademia di Romania din Roma va marca luni, 27 martie, si marti, 28 martie, incepand cu ora 10:00, diplomatia culturala romaneasca in Italia, si in mod special implinirea a 80 de ani de la crearea catedrei de limba romana din Cetatea Eterna. Potrivit Institutului Cultural Roman, evenimentul este organizat in colaborare cu Dipartimento di Studi Romanzi, Institutul pentru Studiul Istoriei Contemporane de la Bucuresti si ICR, cu ocazia aniversarii catedrei de limba romana de la Universitatea „La Sapienza” din Roma.
 
IPS Anania la ceas aniversarPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :478
Sunday, 19 March 2006
Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, Bartolomeu Anania, implineste, pe 18 martie, varsta de 85 de ani. Cu aceasta ocazie, inaltul ierarh a acordat Agentiei Rompres un interviu in care vorbeste despre problemele nou infiintatei mitropolii si a mostenirii Gojdu, despre perioadele in care a fost inchis, acuzat de apartenenta la extrema dreapta, despre anii petrecuti in SUA si despre acuzatiile ca ar fi fost agent al fostei Directii de Informatii Externe.

Rompres: Pe 2 martie ati fost ridicat, de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, la rangul de mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Care sunt primele lucruri pe care vreti sa le faceti din aceasta pozitie?

Bartolomeu Anania: In prima sedinta a Sinodului Mitropolitan voi propune finalizarea procedurii pentru canonizarea Cuviosului Pahomie de la Gledin, care va fi apoi inaintata Sfantului Sinod. In al doilea rand, vom stabili modalitatea practica de a functiona simultan doua principii ce par contradictorii: autonomia fiecarei eparhii si comunicarea intereparhiala, intr-un vast program specific problemelor religioase ale Transilvaniei, de la strategia pastoratiei  pana la cristalizarea unei doctrine sociale.

R: Ce schimbari va aduce in viata dumneavoastra trecerea de la pozitia de arhiepiscop la cea de mitropolit?

B.A.: E bine sa se stie ca un mitropolit e mitropolit doar de cateva ori pe an, cand prezideaza Sinodul Mitropolitan. El  nu e altceva decat proiestosul episcopilor dintr-o anumita zona si vectorul sinodalitatii locale, in sensul ca episcopii sufragani nu pot lua nici o decizie importanta fara acordul sau, dar nici el fara acordul acestora. In rest, el este arhiepiscop si se ocupa de eparhia sa, asa cum fac si colegii sai.

R: Care credeti ca au fost cauzele controverselor privind infiintarea Mitropoliei de la Cluj?

B.A: Inca din toamna trecuta am declarat ca reactiile unor sibieni sunt  firesti si scuzabile. Ele s-au produs pe fondul unui sentiment de frustrare, care nu a lipsit nici in 1947, cand a fost creata Mitropolia Banatului prin trecerea a doua judete  transilvane in componenta acesteia. Din pacate, reactia sibienilor a fost exploatata de oameni si forte care nu au nimic in comun nici cu credinta, nici cu mitropoliile si nici cu decenta elementara. De aici, dezmatul mediatic al celor ce cred ca presa e doar libera, nu si responsabila. Toate insa au trecut si e timpul sa ne vedem de treaba.

R: Care sunt relatiile dumneavoastra cu mitropolitul Ardealului, Laurentiu?

B.A.: Relatii normale, de colegialitate. Amandoi, de pilda, laolalta cu toti ierarhii din Transilvania si Banat, ne-am angajat intr-un front comun pentru actualizarea obligatiilor ce ne revin in calitate de executori ai Testamentului Gojdu.

R: Care va fi relatia noii Mitropolii cu comunitatea greco-catolica si atitudinea fata de revendicarile acestora asupra unor lacasuri de cult?

B.A: Noi dorim din toata inima ca intre noi si greco-catolici sa se  instaureze si sa domneasca pacea pe care ne-a lasat-o deopotriva, testamentar, Domnul nostru comun, Iisus Hristos. De altfel,  problemele patrimoniale sunt singurele care ne agita si speram sa le depasim. Ii cerem lui Dumnezeu sa ne dea rabdare, intelepciune si realism.

R: Care sunt realizarile dumneavoastra in Arhiepiscopia Clujului?

B.A: Din cauza  indelungatei suferinte a predecesorului meu, arhiepiscopul Teofil Herineanu, am gasit in 1993 o eparhie ruinata. Pot spune, cu mana pe inima, ca, in momentul de fata, Arhiepiscopia Clujului este o eparhie infloritoare. Am invatat de la Patriarhul Justinian ca pima calitate a unui bun conducator este aceea de a se inconjura de colaboratori destoinici si devotati. Nu i-am gasit, dar mi i-am format, unul cate unul, si doar cu ei ma pot lauda. Impreuna am facut tot ceea ce s-a facut, de la zugravirea resedintei pana la mozaicurile catedralei, de la Cartea de Rugaciuni pana la Radio Renasterea si de la micul paraclis al resedintei, pana la zecile de santiere parohiale si manastiresti. Domnul fie laudat!

R: V-ati implicat foarte mult in problema mostenirii lui Gojdu. De ce credeti ca s-a ajuns la situatia in care Fundatia Gojdu de la Sibiu urmeaza sa devina un simplu organ consultativ al Fundatiei Publice infiintata de autoritatile din Romania si Ungaria?

B.A: M-am implicat, in calitate de fondator al Fundatiei Gojdu, reactivata prin sentinta judecatoreasca in 1996. Acordul romano-ungar pentru infiintarea unei  Fundatii Publice Gojdu a fost semnat la 20 octombrie 2005, adica la vremea cand  mitropolitul Antonie (presedintele statutar al Fundatiei originale) decedase, iar succesorul sau inca nu fusese ales. Acest acord este expresia unui abuz, deoarece nu poti negocia sau angaja un bun care nu-ti apartine. Cred ca s-a contat si pe obisnuita lipsa de reactie a Bisericii. Tocmai aceasta ne-a facut pe noi, ierarhii din Ardeal si Banat, cei ce alcatuim reprezentanta Fundatiei private Gojdu, sa intervenim cu promptitudine si fermitate, solicitand stoparea demersurilor din Parlament si asumandu-ne rolul care ne revine de drept, acela de a intra in posesia mostenirii Gojdu si de a o folosi in spiritul si litera Testamentului. Stim ca nu va fi usor sa parcurgem toate etapele si sa invingem toate obstacolele, dar suntem hotarati sa mergem pana la capat.

R: Cum vedeti rezolvarea acestei situatii?

B.A: Am intervenit pentru respingerea validarii OUG de catre Camera Deputatilor. Demersurile sunt in curs. In ipoteza pesimista, vom face acelasi lucru in Senat. In alta ipoteza pesimista, ii vom cere presedintelui sa nu promulge legea. Daca nici la acest nivel nu vom avea succes, vom apela la Curtea Europeana din Strasbourg, cu toate motivele de a  fi optimisti.
R: In 1935 v-ati inscris in organizatia de tip legionar "Manunchiul de prieteni" iar, la numai 19 ani, faceati inchisoare fiind acuzat de apartenenta la extrema dreapta. Cum v-au influentat cursul vietii aceste evenimente?

B.A: Treaba asta cu "manunchiul de prieteni", ca fiind de maxima gravitate, a fost lansata de cineva care face gazetarie lautareasca, adica dupa ureche. Cand am citit-o, m-a bufnit rasul. E ca si cum astazi l-ai acuza de comunism si de crimele acestuia pe cineva care nu  apucase sa fie decat pionier sau utecist... La vremea ei, miscarea legionara isi pregatea viitori membri intelectuali prin racolarea unor elevi de liceu (dintre cei mai buni la carte si purtare) in organizatiile numite "fratii de cruce". Cei micuti, din clasele I-IV, alcatuiau "manunchiul de fratiori",
cei de prin clasele V-VI erau promovati in "manunchiul de prieteni", iar cei din clasele VII-VIII puteau deveni "frati de cruce".  Zic "puteau deveni", fiindca destui ramaneau pe drum, fie de buna voie, fie ca nu mai erau acceptati. Un "frate de cruce" nu putea deveni legionar decat la majorat
(pe atunci, la 21 de ani), deci dupa absolvirea scolii secundare. In ce ma priveste, am facut parte din a doua si a treia treapta de pregatire, dar nu am apucat sa devin legionar din doua motive, unul formal si altul de fond: in ianuarie 1941, la vremea cand eu inca nu eram major, fratia de cruce din Seminarul Central a fost desfiintata. In al doilea rand, in timpul scurtei guvernari legionare, dar si dupa aceea, mi-a fost dat sa vad si reversul medaliei, adica fata nestiuta a Garzii de Fier, cu care nu puteam fi de acord. Marturisesc insa ca in fratia de cruce din Seminar nu se facea politica, nici antisemitism, ci doar educatie, si ca nu am avut de invatat decat lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam si de patrie, corectitudine, disciplina in munca, cultivarea  adevarului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu. Desigur, pe toate le aveam si in educatia crestina ortodoxa, de acasa si din scoala, dar ele erau potentate si din planul subversiv", care prinde la tineri.  Nu pretind ca am fost sau ca as fi un om desavarsit, vai de pacatele mele, dar ceea ce am  invatat atunci mi-a prins bine toata viata, inclusiv in anii de temnita.
In vara lui 1941 am avut prima arestare, in contextul inmormantarii unui legionar notoriu pe atunci, dar fara ca eu sa fi fost participant efectiv la eveniment. Dupa trei saptamani am fost eliberat, dar in cazierul meu a ramas fisa cu calificativul "legionar", un stigmat de care, orice ai face, nu scapi o viata intreaga. Nu am facut parte niciodata dintr-un partid politic, dar am fost si am ramas pe dreapta.

R: Dupa o alta perioada de inchisoare, in 1958 ati fost trimis consilier cultural in SUA.  Cum a fost aceasta perioada?

B.A: O corectura esentiala: nu am fost "trimis", ci chemat. Prima chemare, din partea Episcopiei noastre Ortodoxe Romane din America, s-a produs in 1958, dar guvernul comunist a socotit ca e mai sanatos sa ma trimita in puscarie, cu o condamnare de 25 de ani munca silnica. In 1964, imediat dupa eliberarea mea prin decretul general de gratiere, demersurile au fost reluate, dar intr-un climat politic radical schimbat: guvernul comunist de la Bucuresti se desprindea de Moscova si se orienta spre Vest, in special spre Statele Unite. Nimic mai simplu pentru secretarul eparhial de atunci (intre timp, episcopul Andrei murise) decat sa vina la Bucuresti si sa apeleze la bunele oficii ale consulatului american, caruia nu i-a fost foarte greu sa convinga guvernul sa-mi elibereze pasaport si viza de iesire, in timp ce ambasada americana imi conferea, din oficiu, statutul de rezident permanent al Statelor Unite, adica viza pe viata. Secondandu-l pe arhiepiscopul Victorin in activitatea misionara, am detinut acest statut timp de unsprezece ani, adica din 1965 pana in 1976, cand, aflandu-ma temporar in Romania, Securitatea m-a impiedicat sa ma intorc, somandu-ma sa-i predau documentele personale de provenienta americana (cardul de identitate si pasaportul). Am reusit insa sa le predau consulatului american, care mi-a eliberat o adeverinta cu timbru sec, in dublu exemplar; pe unul l-am depus la Departamentul Cultelor, pe altul il pastrez eu. Chiar daca nu s-ar fi petrecut  interventia brutala a Securitatii, tot nu as fi ramas pe viata in Statele Unite. Cu toate ca, dupa cinci ani de rezidentiat aveam dreptul sa cer si sa obtin cetatenia americana, nu am facut-o, iar asta nu din cine stie ce patriotism radical, ci pentru ca niciodata nu m-am impacat cu gandul ca trupul meu s-ar putea odihni in alt pamant decat cel romanesc, singurul care tine de cald.

R: Generalul Ion Mihai Pacepa afirma in memoriile sale, publicate la New York, in 1988, ca ati fost agent al Directiei de Informatii Externe. Cum raspundeti acestor acuzatii?

B.A: Aceasta intrebare isi are obarsia tot in preopinentul de la "Romania libera", caruia ii admir optiunea de a-i da crezare nelimitata unui general de Securitate, in timp ce unui slujitor al Bisericii Ortodoxe nu-i acorda nici pic. Raspunsul l-am dat cu vreo saisprezece ani in urma, in acelasi ziar, "Romania libera", numarul din 6 mai 1990, din care citez textual: "Una din amenintarile teroristilor de la telefon este si aceea ca vor da in vileag ce scrie Pacepa despre mine. Nu vad ce fel de vileag, de vreme ce cartea fostului general de securitate circula in cel putin trei limbi, inclusiv in romana. Acum o luna, cineva mi-a aratat pagina cu pricina si numai asa am descoperit ca in vasta si complicata mea biografie exista si un Bartolomeu Anania agent  - si inca cu grad - al serviciului de informatii externe. Nu stiu ce l-a facut pe celebrul autor sa  interpoleze in cartea sa o asemenea inventie pe cat de grosolana pe atat de prosteasca.  Deocamdata nu-i pot atribui decat semnificatia unei diversiuni  - inabila, de altfel - menita sa-i tina ascunsi pe adevaratii agenti. Cand ma voi hotari sa-mi scriu memoriile, il voi invita pe domnul Ion Pacepa sa ma ajute la acest capitol, eventual, cu ajutorul tribunalului".

R: In ce masura ati simtit ca a influentat acest lucru imaginea dumneavoastra in randul credinciosilor si al clerului?

B.A: Nu am avut niciodata aceasta preocupare. Dar citatul de mai sus imi trezeste o amintire. Acel "cineva" care mi-a aratat cartea lui Pacepa a fost IPS Andrei, Episcopul Alba-Iuliei, caruia ii eram oaspete de o zi. Dupa ce am citit cele cateva randuri care ma priveau, l-am intrebat cu sinceritate: - Ce inseamna DIE?... Mi-a tradus, s-a uitat lung la mine si am inceput amandoi sa radem.

R: Ne puteti descrie etapele formarii dumneavoastra ca slujitor al bisericii?

B.A: Acasa la mama, in cei opt ani de Seminar, in manastirea Polovragi.

R: Ce modele ati avut, de cine ati fost influentat?

B.A: Mama, patriarhul Justinian si duhovnicul Arsenie Papacioc.

R: In anul 2002 s-a lansat editia jubiliara a Sfantului Sinod a Bibliei, revizuita, redactata si comentata de dumneavoastra. Prin ce modalitati poate fi textul sfant explicat pe intelesul  profanilor?
B.A: Reamintesc faptul ca, pe langa introducerile la fiecare carte, editia jubiliara a Bibliei contine peste opt mii de note infrapaginale, menite sa-i inlesneasca cititorului neavizat  (laic) o cale de acces la lectura limpede si intelegerea corecta a textelor sacre.

R: Credeti ca este necesara o "promovare" a Bibliei, astfel incat si tinerii, care nu prea  mai merg la biserica, sa ii poata intelege si imbratisa mesajul?

B.A: Versiunea a aparut si pe suport electronic, fara restrictii de copiere. Anul trecut, la initiativa mea si cu sprijinul financiar al protoieriilor, toate liceele si scolile de grad secundar din cele doua judete ale Arhiepiscopiei Clujului, in numar de 550, au primit cate o Biblie tiparita si cate una pe CD, la indemana elevilor, cu foarte bune rezultate. Pentru cei din scolile primare pregatim "Mica Biblie", in editie imbunatatita, adusa la zi si ilustrata in culori. De acum, acest program ar putea fi extins, prin consens, la nivelul intregii Mitropolii.

R: Ce s-a schimbat in Biserica Ortodoxa Romana in ultimii 16 ani?

B.A: In  Biserica, schimbarile se numesc innoiri, iar acestea, cele mai multe, se fac sub insuflarea Duhului Sfant. Ele se intrepatrund si nu pot fi ordonate statistic. In orice caz, o innoire majora este insasi infiintarea Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.

(Preluare Rompres)

 
Romanii incearca sa iasa ilegal din tara cu alte pasapoartePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :290
Sunday, 19 March 2006

Politistii de frontiera aradeni au depistat recent 2 cetateni romani, returnati din Spatiul Schengen, care intentionu sa ajunga ilegal in strainatate folosindu-se de pasapoartele altor persoane.

Constantin C.,  in varsta de 23 ani, a fost depistat la P.T.F. Nadlac, unde s-a prezentat pentru a iesi din tara legitimandu-se cu un document de calatorie eliberat de autoritatile competente ale judetului Alba. Tanarul fusese returnat anterior din Spania, fapt ce a determinat suspendarea dreptului de folosinta al propriului document de calatorie, pentru o perioada determinate, iar acum intentiona sa se intoarca in Spania ilegal.

Constantin C. este cercetat, acum, pentru fals privind identitatea si tentativa de trecere ilegala a frontierei de stat.

La interval de cateva ore, in acelasi punct de frontiera inca un tanar roman a incercat sa iasa din tara folosindu-se de un document de calatorie  eliberat de autoritatile competente ale judetului Caras - Severin. Adrian B., in varsta de 21 de ani, domiciliat pe raza judetului Caras – Severin, care avea restrictionat dreptul de folosinta al propriului pasaport ca urmare a returnarii sale din Italia, iar acum dupa declaratiile sale, se pare ca nitentiona sa se intoarca in acesta tara.

Politistii de frontiera au intocmit si in acest caz acte premergatoare inceperii urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunilor de fals privind identitatea si tentativa de trecere ilegala a frontierei de stat.

 
Popas muzical-umoristic romanesc la NurnbergPDF Print E-mail
Nurnberg, Germania / Romanian Global News
Accesari :277
Sunday, 19 March 2006
Asociatia Interculturala Ars Longa din Nurnberg ii invita pe romanii din localitate sa vina sambata, 1 aprilie, la Genossenschaftssaalbau din localitate, la o seara romaneasca ai carei protagonsiti vor fi artistii si interpretii Mirabela Dauer, Maria Dragomiroiu, Jean Constantin, Oltita Chirila si Stelian Petcu. Reprezentatia va incepe la ora 19:00, intrarea urmand sa fie permisa de la ora 18:00. Informatii si rezervari de bilete se pot face apeland numerele de telefon 911 - 26 44 80 si i0162 - 48 66 222, mai anunta asociatia romaneasca.
 
Cooperare romano-mexicana la TlaxcalaPDF Print E-mail
Tlaxcala, Mexic / Romanian Global News
Accesari :133
Sunday, 19 March 2006
O delegatie a municipiului Baile Herculane va efectua la sfarsitul lunii martie o vizita in orasul mexican Tlaxcala. Delegatia va fi condusa de primarul localitatii, ing. Ion Oprescu, care se va intalni cu omologul sau mexican, cele doua orase fiind, de altfel, infratite. Prezenta romaneasca este o reintoarcere a vizitei efectuate de partea mexicana in urma cu trei ani la Baile Herculane, informeaza Anmbasada Romaniei in Mexic. Pe agenda intalnirii se inscriu teme care au ca scop diversificarea, in cadrul acestui acord de infratire, a relatiilor de prietenie
 
Concert Mirabela Dauer & Raoul in capitala britanicaPDF Print E-mail
Londra, Anglia / Romanian Global News
Accesari :217
Sunday, 19 March 2006

Restaurantul romanesc The Britannia va gazdui in zilele de 8 si 9 aprilie un concert special sustinut de indragita interpreta romanca Mirabela Dauer si de Raoul. Concertele se vor desfasura sambata, 8 aprilie, de la ora 20.00 si duminica, 9 aprilie, de la ora 16.00.

Pretul biletelor este de 15 lire sterline si se va putea intra numai pe baza de rezervare. Pentru rezervari cei interesati pot suna la numarul de telefon 0208 803 8409 sau  Lili : 07931506912

 
Viniciu Moroianu si Cvartetul Gaudeamus la MadridPDF Print E-mail
Madrid, Spania / Romanian Global News
Accesari :156
Sunday, 19 March 2006

Pianistul roman Viniciu Moroianu va concerta luni, 20 martie, de la ora 19,00, la Ateneo de Madrid. Programul va cuprinde lucrari de Mozart, Enescu, Schumann si Chopin.

Tot la Madrid, joi, 6 aprilie, ora 20, la Centrul Cultural Conde Duque al Primariei  va avea loc un concert al Cvartetului Gaudeamus. In program: Mozart, Th. Grigoriu, Beethoven, Dvorak.

Cele doua concerte, organizate in colaborare de Ambasada Romaniei la Madrid, Institutul Cultural Roman si ICR Madrid, fac parte din seria evenimentelor culturale romanesti in spatii de maxima audienta, initiata de Directia Programe Externe a ICR.  

Viniciu Moroianu, lector doctor la Catedra de Pian a Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, este detinatorul unor premii internationale pentru intepretarile partiturilor de Enescu si Lipatti.

Cvartetul Gaudeamus (Lucia Neagoe - vioara I, Raluca Tonescu - vioara a II-a, Marius Suarasan – viola si Sebastian Vartosu - violoncel), infiintat in 1987 la Iasi, are o bogata activitate concertistica in Romania si in strainatate. In palmaresul sau figureaza, printre altele, Premiul Special la Concursul de cvartete de coarde "Mozart" (Salzburg - Austria, 1995), Marele Premiu la Concursul "Rovere d'Oro" (San Bartolomeo - Italia, 2000).

 
Panorama a teatrului romanesc contemporan la BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania / Romanian Gloabl News
Accesari :202
Sunday, 19 March 2006
Regizoarea Gianina Carbunariu, dramaturgul Stefan Peca si criticul de teatru Cristina Modreanu vor participa luni, 20 martie, la Berlin, la o masa rotunda intitulata „O panorama a tanarului teatru romanesc contemporan”.

Dezbaterea, programata pentru ora 19.30, va fi ilustrata cu fragmente din spectacole inregistate (proiectii video) si se va desfasura in limbile romana si engleza, cu traducere in germana. Locul de desfasurare al acestei mese rotunde este Institutul Cultural „Titu Maiorescu” din Berlin, iar discutia va fi moderata de catre directorul ICR Berlin, Adriana Popescu.

Reamintim ca in perioada 16-19 martie, o serie de piese de teatru romanesc contemporan au fost prezentate in cadrul celei de-a sasea editii a Festivalului International al Noii Dramaturgii – F.I.N.D.-6, organizat de unul dintre cele mai cunoscute teatre berlineze, Schaubuhne am Lehniner Platz. 

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions