Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Martie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  
Cautare
 
Concert extraordinar in cinstea Zilei Internationale a Francofoniei la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :417
Monday, 20 March 2006
Ziua Internationala a Francofoniei, care este marcata anual pe data de 20 martie, va fi celebrata la Bucuresti printr-un concert extraordinar care se va desfasura incepand cu ora 19:00 la Sala Palatului din capitala.

Intitulat "Francofonia muzicala", acest eveniment va urca pe aceeasi scena artisti din cele zece tari care au organizat pana in prezent un “Sommet” al Francofoniei: Benin, Burkina Faso, Canada-Nouveau-Brunswick, Canada-Quebec, Franta, Liban, Mauritius, Senegal, Vietnam si Romania. Potrivit postului national cultural de radio, concertul va avea loc sub inaltul patronaj al secretarului general al Francofoniei, Abdou Diouf si al presedintelui Romaniei, Traian Basescu. La aceasta actiune culturala mai participa Brigitte Girardin, ministru delegat pentru Cooperare, Dezvoltare si Francofonie al Republicii Franceze, precum si Monique Gagnon-Tremblay, ministrul Relatiilor Internationale si ministru pentru Francofonie in Guvernul Canada-Quebec, anunta cultural.srr.ro.

Organizata de Ministerul Afacerilor Externe, in colaborare cu Ministerul Culturii si Organizatia Internationala a Francofoniei, manifestarea marcheaza aniversarea a 20 de ani de la prima reuniune la nivel inalt a Francofoniei, deschiderea "Etats Generaux de la Francophonie" si celebrarea centenarului Senghor.

 
Spaniolii nu stiu mare lucru despre romani si produsele romanestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :385
Monday, 20 March 2006
Perceptia asupra Romaniei si romanilor este mult mai buna in cazul cetatenilor spanioli care au intrat in contact direct cu romani, decat in cazul celor a caror perceptie a fost mediata de mass-media spaniole, reiese din studiul dat publicitatii de Agentia pentru Strategii Guvernamentale.

Potrivit studiului, citat de Prompt Media, in general, spaniolii nu cunosc foarte multe lucruri despre Romania, ceea ce insa ofera oportunitati sporite de a pozitiona eficient Romania si produsele romanesti pe piata spaniola, ca urmare a unui efort cuprinzator de marketing si comunicare, austin reprezentantii Agentiei. Studiul a scos pregnant in evidenta atat slaba cunoastere a produselor romanesti de catre consumatorii spanioli, cat si existenta unor confuzii in randul acestora cu privire la produsele provenite din Romania.

Cercetarea a fost realizata de institutul de sondare a opiniei publice Gallup – Spania, intre 24 noiembrie si 12 decembrie 2005. Studiul este prima evaluare ampla a perceptiei asupra Romaniei si produselor romanesti peste hotare, constituind  un instrument la dispozitia autoritatilor si a industriilor nationale interesate de intarirea prezentei pe pietele de profil din Uniunea Europeana. Agentia pentru Strategii Guvernamentale a demarat procedurile pentru realizarea unui studiu similar in Germania, care impreuna cu cel dedicat pietei spaniole, face parte din etapa premergatoare lansarii licitatiei internationale pentru desemnare companiei care va defini conceptul de brand Romania.

 
RIUF 2006 – deschis pentru studentii romaniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :376
Monday, 20 March 2006
In primele doua zile ale lunii aprilie, intre orele 10.00 si 18.00, va avea loc la Universitatea Politehnica Bucuresti cea de-a doua editie a  Romanian International University Fair – RIUF 2006.

Targul educational are ca scop facilitarea interactiunii intre tinerii romani interesati de programele de studii internationale (studii universitare, master, MBA, doctorat) si reprezentantii universitatilor de top din SUA, Marea Britanie, Franta, Austria, Elvetia, Turcia, Bulgaria, Croatia, Grecia, Olanda, Norvegia si Ungaria. In plus, vizitatorii vor putea sa ia parte la seminarii sustinute de studenti sau absolventi de programe internationale si de reprezentanti ai centrelor de informare ale Comisiei Fulbright, British Council, DAAD. Targul va avea doua sectiuni: o sectiune dedicata ofertelor de studii universitare si una pentru studii post-universitare. Evenimentul atrage universitati internationale (Harvard, Yale, MIT, Regent’s College, CEU, Norwegian School of Management) si romanesti, finantatori, centre de informare si consiliere, edituri de carte educationala, organizatii neguvenamentale, informeaza Prompt Media.

 
Vizita oficiala militrara greaca la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :204
Monday, 20 March 2006
Ministrul Apararii din Republica Elena, Meimarakis Evangelos-Vassilios, va efectua in perioada 21-22 martie o vizita oficiala in Romania, la invitatia  omologului sau roman, Teodor Atanasiu.

Pe agenda convorbirilor dintre cei doi oficiali se afla subiecte privind cooperarea economica si de securitate la Marea Neagra, situatia actuala din zona Balcanilor si aspecte referitoare la contributiile militare la Grupurile Tactice de Lupta (Battle Groups). Vor fi abordate, de asemenea, probleme legate de procesul de transformare a Aliantei, situatia actuala din teatrele de operatii din Irak si Afganistan, precum si programul  bilateral  de colaborare militara.

In programul vizitei ministrului elen sunt incluse primiri la Presedintele Romaniei, Traian Basescu, Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu, precum si la presedintele Comisiei de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala din Camera Deputatilor, Mihai Stanisoara, se arata intr-un comunicat de presa emis de MApN.

 
Modernizarea sistemului romanesc de interventii in caz de inundatii, sustinuta de ItaliaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :156
Monday, 20 March 2006
Autoritatile italiene s-au oferit sa sprijine autoritatile romane in ceea ce priveste interventiile in caz de inundatii, prin instituirea unui mecanism de cooperare intre serviciile de protectie civila din cele doua tari.

Oferta a fost anuntata in cursul unei intalniri desfasurate luni, 20 martie, intre ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, si ambasadorul Italiei la Bucuresti, Daniele Mancini, care a subliniat disponibilitatea in acest sens a guvernului pe care il reprezinta.

Serviciile de protectie civila italiene sunt considerate printre cele mai performante organisme de acest tip din lume, beneficiind de un sistem  de organizare bine pus la punct si de experienta dobandita ca urmare a actiunilor defasurate in numeroase situatii de urgenta. De exemplu, cu ocazia fenomenelor meteorologice extreme care au avut loc acum doi ani in Extremul Orient, protectia civila italiana a fost prima forta de interventie care a ajuns la locul dezastrului.

Ministrul Administratiei si Internelor i-a expus ambasadorului italian cele mai importante probleme cu care se confrunta Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, principala institutie din Romania abilitata sa intervina in caz de inundatii sau alte dezastre, subliniind faptul ca I.G.S.U. dispune de o dotare tehnica “complet depasita”. O alta problema cu care se confrunta serviciile romanesti de interventie este pierderea, de la inceputul anului viitor, a peste 23.000 de militari in termen, ca urmare a desfiintarii armatei obligatorii. Personalul I.G.S.U. se va reduce cu 8.000 de militari, iar cel al Jandarmeriei, o alta arma aflata in prima linie in lupta impotriva inundatiilor, cu peste 15.000 de militari. In aceste conditii, Ministerul Administratiei si Internelor isi propune dezvoltarea unui sistem bazat pe participarea voluntara a cetatenilor in caz de dezastre, dupa modelul practicat in aproape toate statele europene dezvoltate, informeaza MAI.

Ministrul Vasile Blaga a apreciat ca experienta italiana ar fi extrem de utila Romaniei in cadrul procesului de constructie institutionala al carui obiectiv este adaptarea sistemului de interventie la problemele pe care le avem de depasit.

 
Premiile Radio Romania Cultural, la a sasea editiePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :218
Monday, 20 March 2006
Teatrul Odeon din Bucuresti va fi luni, 20 martie, de la ora 19:00, locul de desfasurare al Galei Premiilor Radio Romania Cultural, eveniment care in acest an a ajuns la editia cu numarul sase.

Scenariul spectacolului ii apartine lui Razvan Dolea, regia artistica este semnata de Atila Vizauer, in timp ce gazdele sunt actorii Monica Davidescu, Victor Rebengiuc si muzicianul Mircea Tiberian, Dan Puric si Nicu Alifantis fiind invitati speciali. La aceasta editia se vor decerna premii pentru 11 sectiuni: poezie, proza, muzica, teatru, film, stiinta, educatie, arte plastice, jurnalism cultural-cotidiane, jurnalism cultural-emisiuni de televiziune si jurnalism cultural-reviste culturale, precum si trei distinctii speciale, informeaza organizatorul evenimentului. Pe lista castigatorilor se numara academicianul Solomon Marcus, care va primi „Premiul de Excelenta” pe anul 2005, iar scriitorului roman din diaspora Norman Manea ii va reveni premiul „Lux Mundi”, inaugurat odata cu aceasta editie. De asemenea, premiul „In memoriam Iosif Sava” va fi acordat tinerei pianiste Alina Elena Bercu, reprezentanta Romaniei la Concursul „Eurovision Young Musicians” pentru anul 2006.

 
“Toate drumurile duc la Kabul” – cartea lunii la MAEPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :163
Monday, 20 March 2006
Departamentul Diplomatie Publica din Ministerul Afacerilor Externe organizeaza miercuri, 22 martie a.c., in cadrul programului “Cartea lunii la M.A.E.”, lansarea volumului “Toate drumurile duc la... Kabul”, apartinand ambasadorului Emil Ghitulescu si aparut la Editura „Curtea Veche”, la sfarsitul lunii februarie 2006.

Festivitatea lansarii va avea loc la Sala Gafencu de la sediul M.A.E., incepand cu ora 14,30, la aceasta urmand sa participe - alaturi de autorul cartii - domnul Valentin Naumescu, secretar de stat, coordonatorul programului “Cartea lunii la M.A.E.”, doamna conf. dr. Dona Tudor Constantina, realizator de programe la TVR, domnul Emil Hurezeanu, analist politic, domnul prof. dr. Vlad Nistor, decanul Facultatii de Istorie a Universitatii din Bucuresti, directorul general al Institutului Diplomatic Roman, domnul prof. dr. Aurel Vainer, deputat, presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, domnul dr. Razvan Voncu, jurnalist si scriitor.

La manifestare vor mai lua parte, de asemenea, domnul prof. dr. Ioan Panzaru, rectorul Universitatii Bucuresti, domnul lt. col. Gheorghita Teodorescu, comandantul primului contingent de militari romani la Kabul, Excelenta Sa domnul Abdul H. Haider, ambasadorul Afganistanului in Romania, Excelenta Sa doamna Soknan Han Jung, coordonator rezident ONU la Bucuresti, domnul Owaise Saadat, seful Biroului Bancii Mondiale in Romania, Excelenta Sa domnul Sanaullah, ambasadorul desemnat al Pakistanului la Bucuresti, domnul Mark Wentworth, consilier de presa si cultura, si domnul Cristopher Palmer, responsabil pentru afaceri politico-militare in cadrul Ambasadei SUA la Bucuresti, alte personalitati ale vietii universitare, diplomatice, culturale si de presa din Bucuresti si din tara.

Toate drumurile duc la... Kabul” este o carte mozaic, in care peisajul Afganistanului se compune si se recompune succesiv din relatari, flash-uri diplomatice, interviuri, istorisiri si comentarii ale autorului sau ale interlocutorilor sai.

Dupa festivitatea lansarii vor urma discutii si dezbateri ale participantilor, pe marginea temelor abordate in cuprinsul cartii.

 
Ziua Internationala a Teatrului de Animatie, sarbatorita la TandaricaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :161
Monday, 20 March 2006
UNIMA (Uniunea Internationala a Artistilor Marionetisti) Romania si Teatrul Tandarica vor sarbatori marti, 21 martie, alaturi de celelalte centre UNIMA si teatre de papusi si marionete din intreaga lume, Ziua Internationala a Teatrului de Animatie.

Teatrul Tandarica va marca aceasta zi printr-un spectacol cu intrarea gratuita (in limita locurilor disponibile): Mica Sirena (dupa Hans Christian Andersen, regia si scenariul: Gabriel Apostol, scenografia: Cristina Pepino, muzica: Dan Balan, distributia: Daniela Lungeanu, Ioan Brancu, Bruno Mastan, Alina Petrescu, Dragos Toma, Petronela Purima. Voce Mica Sirena: Monica Madas) – spectacol programat la ora 10:00, la Sala Lahovari, informeaza teatrul Tandarica.

Aceasta sarbatoare, dedicata basmelor si a copilariei, artistilor cu papusile si marionetele lor, care, in sali de spectacol sau in piete, istorisesc neobositi povesti pentru spectatatorii cu suflet de copil de pretutindeni, a inceput sa fie sarbatorita oficial din anul 2002, cand, la reuniunea Consiliului General de la Atlanta, aceasta propunere a fost votata in unanimitate.

 
Borsec a sprijinit organizarea Campionatului Mondial de Hochei pe gheataPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :212
Monday, 20 March 2006

In perioada 13-19 martie 2006, patinoarul artificial “Vakar Lajos” din Miercurea Ciuc a gazduit intrecerile “Campionatului Mondial de Hochei”, jucatori sub 18 ani, divizia a III-a, la care au participat selectionatele urmatoarelor tari: Noua Zeelanda, Africa de Sud, Israel, Turcia, Bulgaria, Romania, cu 15 jocuri programate.

Romaqua Group SA, imbuteliatorul Reginei Apelor Minerale - Borsec, si-a dat tot concursul in organizarea competitiei. “Suntem implicati de mai bine de trei ani in sprijinirea hocheiului si ne face o deosebita placere sa sustinem dezvoltarea si imbunatatirea performantelor echipelor romanesti” a declarat Adrian Teslovan, Director marketing – Romaqua Group. Toate cele sase echipe au avut un joc spectaculos, insa miza de a se califica in divizia a II-a a fost foarte motivanta. Bucuria este cu atat mai mare, cu cat finalista si cea care promoveaza este echipa Romania.

In final, toti jucatorii au fost felicitati, iar celor mai buni 30 de jucatori Borsec le-a oferit premii substantiale. Dl. Antal Istvan, Director General “Sport Club Miercurea Ciuc”, gazda campionatului, adauga “ Ne face o deosebita placere si ne simtim onorati sa gazduim Campionatul Mondial U 18 de hochei pe gheata. Ne bucuram sa avem alaturi Borsecul, un leader industrial care sprijina juniorii de astazi sa devina leaderii sportivi de maine”.

 
Inca o echipa romaneasca de handbal in cupele europenePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :237
Monday, 20 March 2006
Handbalistele constantence de la Tomis au obtinut calificarea in semifinalele Challenge Cup.

Tomis devine, astfel, cea de-a doua echipa de handbal din Constanta calificata intr-o semifinala de cupa eruropeana, dupa ce baietii de la HCM s-au calificat in finala Cupei Cupelor,

Sportivele antrenate de Dumitru Musi au invins in ambele meciuri disputate in compania croatelor de la Split, reusind extraordinara performanta de a ajunge in penultima faza a unei competitii europene dupa 13 ani.

 
Prima vizita a Parintelui Bojan din Malainita, Timoc, la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :336
Monday, 20 March 2006
{mosimage}Aflat in vizita la Bucuresti pentru primirea unei distinctii din partea Asociatiei Romane pentru Patrimoniu, parintele Bojan Alexandrovic (foto) a vizitat si redactia Romanian Global News si a fost de acord sa ne povesteasca cum mai stau lucrurile la un an de cand bisericuta romaneasca din Malainita a vazut lumina zilei.

{mosimage}De la ridicarea sa, cu mari impotriviri din partea autoritatilor sarbe si a clericilor Bisericii Ortodoxe Sarbe, bisericuta din Malainita a primit vizita a mii de oameni care au inteles pentru prima data in viata lor, unii batrani deja, cuvantul lui Dumnezeu. Slujbele desfasurate in limba lor materna, limba romana, i-a apropiat pe oameni de Dumnezeu si i-a ajutat sa inteleaga altfel credinta. Daca acest lucru poate insemna o actiune care trebuie pedepsita atunci parintele Bojan si enoriasii sai se pot numara printre martirii din oastea lui Hristos ce sunt haituiti pentru credinta, iar rasplata lor va fi de-a pururi.

RGN: Cum mai stau lucrurile la Malainita, la aproape un an de la ridicarea bisericii?

B.A.: Putem sa-i multumim lui Dumnezeu ca in ciuda problemelor mari pe care inca le avem, biserica functioneaza, slujba este in fiecare duminica, la sarbatori, si asta inseamna ca lucrul s-a facut. Biserica stiti ca este ca o corabie in valtoarea vietii, si o bucata de cer pusa pe pamant. O corabie este mereu supusa incercarilor, de vanturi, de ploi, insa ea ajunge mereu acolo unde trebuie, daca trebuie. Noi ne luptam cu aceste probleme si din pacate ele vin din partea bisericii sarbe care se teme de noi, se teme ca oamenii intelegand cuvantul Mantuitorului vor veni din bisericile lor la noi.

RGN: Apropos de asta, ne povesteati ca sunt oameni care s-au intors la religie tocmai pentru ca inteleg ceea ce se spune in biserica acum. Povestiti-le si cititorilor nostri cum sunt oamenii acum.

B.A.: Pai sa va spun mai intai de toate ca multi dintre ei nici rugaciunea de inceput, adica Tatal nostru nu o stiau, nu o intelegeau. Am fost la o baba batrana (femeie batrana, n.n.) si i-am spus : « Vrei sa iti citesc Tatal nostru pe romaneste sa vezi cum e rugaciunea, ce se zice ? » si ea s-a invoit. Pe slavoneste toti stiam ca se cheama Oce nas, iar romanii nostri il prefacusera pe romaneste Ocenasul . Cand i-am terminat de citit a exclamat mirata : « Pai asta e Ocenasul ?! »

O alta intamplare care m-a impresionat si pe mine a fost a unei babe (femei, n.n.) a carei familie m-a cautat pentru ca era bolnava, la pat, si sa vin sa-i citesc ceva ca sa moara linistita. M-am dus acolo sa o spovedesc si sa o impartasesc dar ea era convinsa ca dupa ce ii fac toate astea urmeaza sa moara, pentru ca niciodata nu intelesesera ce se spunea in acele rugaciuni de pe patul de boala si stiau ca oamenii mor apoi. Cand am ajuns langa ea s-a schimbat toata la fata, a inceput sa tremure si atunci mi-am dat seama ce tragedie se intampla in sufletele lor. Am linistit-o cu vorba si am indemnat-o sa asculte cu liniste ceea ce ii voi citi. « Baba, i-am zis, eu nu sunt Dumnezeu, nu pot nici sa iti dau nici sa iti iau zilele, asa ca stai mata cuminte si asculta ce-ti citesc eu aici ». Cand am inceput sa citesc rugaciunile pentru bolnavi, cu toate indemnurile acelea, Domnul sa te apere, Domnul sa te ridice, Domnul sa iti dea sanatate, ea a pornit sa rada ca un copil, s-a ridicat din pat cu fata luminata si a inteles ce zice rugaciunea si ca nu trebuia sa moara!  Va dati seama ca altfel ei stateau resemnati ca le-a citit popa de final si si-l provocau intr-un fel, prin letargia in care intrau ?!

Tot mai multi vin inspre biserica noastra acum, chiar si cei care la inceput au fost impotriva. Mie mi-e drag ca lumea voieste sa vina la noi insa e pacat ca inca se tem din cauza presiunilor care se fac.

RGN: Legat de aceste presiuni, decizia de demolare a bisericii s-a anulat cumva?

B.A.: Formal eu am de la Ministrul pentru Constructii o scrisoare prin care se cere autoritatii de la Negotin oprirea demolarii pana la iesirea aprobarii. Asadar formal, decizia de anulare a demolarii nu este eliberata pentru ca ministerul nu poate anula decizia. Numai primaria locala, autoritatile locale trebuie si pot sa ia aceasta decizie.

RGN: Stim insa ca, cu toate obstacolele puse in calea credinciosilor romani, ati mai sfintit inca doua locuri pentru viitoare bisericute. Cum au primit oamenii aceste initiative?

B.A.: Deocamdata, asa cum ati spus, doar am sfintit locurile si am pus niste cruci, nu am inceput nici o constructie. Cu voia lui Dumnezeu acum in primavara credinciosii vor incepe constructia. Sigur ca au fost bucurosi, nu le venea sa creada. Vreau sa va spun ca pana acum credeam ca numai cu Episcopul Iustin de aici din partea noastra avem probleme insa cum ca am sfintit un loc la Morava, in alta episcopie, am constatat ca lucrurile sunt generalizate. De exemplu am fost chemat sa ma ingrijesc de suferinta unei babe foarte bolnave pe care am spovedit-o si impartasit-o pe patul de moarte. Baba a lasat cu limba de moarte sa ma cheme pe mine sa o inmormantez, ca atat bucurie a avut si ea la finele vietii sa auda rugaciune in limba lu’ mumasa. Puteti sa va imaginati ca aceasta dorinta nu i-a putut fi respectata pentru ca preotul din sat a venit la sora ei si a amenintat-o ca daca ma cheama pe mine sa se gandeasca numai ca e femeie batrana, ca are nepotii plecati departe de casa si ca oricand, ori ei, ori ea, pot sa pateasca ceva. Femeia mi-a trimis scrisoare in care imi povesteste asta si ma roaga sa o iert ca i-a fost frica. Avea peste 70 de ani si va dati seama ca la varsta asta e usor sa sperii pe oricine. Se sperie ei si mai tineri. Si-apoi lumea din sat, oameni cu putina carte, s-au apucat si au presupus ca daca eu vin sa o inmormantez lumea din sat o sa vrea sa vin si la altii, si la altii, si preotul din sat n-o sa mai calce pe la ei, nu o sa-i mai ajute cand au nevoi. Va dati seama ca vorba asta s-a dus si la urechile episcopului din zona si acesta nu a fost prea fericit. Oricum cu sila si cu frica oamenii nu pot sa tina de nici una din bisericile noastre. Povestile astea umbla de la om la om si eu nu pot sa pitulez (ascund, n.n.) ceea ce se intampla, ca oamenii ma intreaba daca e adevarat ce aud.

RGN: Sunteti la Bucuresti in acest moment pentru primirea unui premiu. Stim ca ati fost gazduit la Patriarhia Romana. Ati apucat sa discutati cu inaltii ierarhi ai B.O.R, sa le povestiti direct ceea ce se intampla in realitate in Valea Timocului ? Stim ca pana acum au avut parte numai de comentariile sarbesti. Acum v-a ascultat cineva si pe dumneavoastra?

B.A.: Desi m-ar fi bucurat sa primesc o binecuvantare de la Prea Fericirea Sa Parintele Patriarh, nu fost posibil insa am avut discutii cu PS Ciprian, Episcop Vicar Patriarhal, coordonatorul sectorului Relatii Externe Bisericesti, si mi-e drag ca ei stiu de noi. Sunt bucuros ca sunt oameni care vor sa ne ajute asa cum sunt trist ca sunt fete bisericesti, frati de-ai mei, care sunt cu sarbii. Nu vreau sa spun prea multe insa poate s-a inteles acum cum stau lucrurile, au auzit si de la noi care e realitatea si eu sper sa fie bine de acum incolo. Sunt pentru prima data la Bucuresti si am avut bucuria sa vizitez cat de multe biserici am putut, din centru. Mi-a fost drag sa vad lume care se roaga in biserica si in tot ceasul din zi usile bisericilor sunt deschise si lumea se roaga in ele...

RGN: Chiar ne-ati povestit o intamplare. Sunteti de acord sa o povestiti si cititorilor nostri?

B.A.: Da. Eram in biserica patriarhala si ma rugam la icoane. O femeie a venit la mine sa ma intrebe ceva si i-am spus ca nu sunt de-al locului. Atunci m-a intrebat de unde sunt si eu i-am zis ca sunt de pe Valea Timocului. « A, sunteti de la parintele Bojan ?! » « Pai eu sunt parintele Bojan », i-am raspuns. Cand a auzit asta i-a fost tare drag si mai ca vroia sa ma imbratiseze. M-a rugat sa o astept ca vrea sa imi dea ceva pentru biserca si s-a dus si a cumparat niste icoane si o candela pe care am sa o pun pe Sfanta masa. Mi-a dat si numele sa ma rog pentru ea si familia ei si atunci si eu am rugat-o sa se roage pentru noi. Mi-a zis ca nu mai e nevoie ca numele meu e dat deja la mai multe manastiri sa fie pomenit si ca se roaga, printre altele, si de sanatatea si puterea noastra sa ducem lucrul bun pana la capat.

RGN: Deci oameni simpli care nu va cunosc dar care au auzit de suferintele malainitenilor va incurajeaza, sunt alaturi cu sufletul.

B.A.: Da. Oameni cu suflet care inteleg problema si oricat de simpli sunt, sunt alaturi de noi prin rugaciuni. Femeia asta imi spunea ca de cand a auzit povestea noastra si-a propus sa vina si ea macar o data sa vada biserica de la Malainita. Sa ii dea Dumnezeu sanatate si putere ca o asteptam sa ne viziteze, asa cum asteptam orice credincios de pe intreg globul care iubeste credinta si crede in bunatatea lui Dumnezeu.

RGN: Sa intelegem ca Malainita va putea fi loc de pelerinaj?

B.A.: Numai cu voia lui Dumnezeu!

RGN: Va multumim pentru minutele acordate si va dorim numai bine si drum bun spre casa!

B.A.: Va multumim. Va multumesc si eu pentru ceea ce faceti si Dumnezeu sa ne aiba in paza lui pe toti!

 

In cadrul programului vizitei in capitala Romaniei, cu ajutorul oferit de Patriarhia Romana, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni si a redactiei Romanian Global News, parintele Boian a vizitat Parlamentul Romaniei, Muzeul Satului, numeroase biserici  din Bucuresti si a acordat mai multe interviuri, unul fiind acordat Televiziunii Romane.

Prin intermediul Romanian Global News, parintele Boian multumeste romanilor din intreaga lume pentru solidaritatea aratata « cazului Malainita » si roaga parohiile romanesti si asociatiile romanesti din intreaga lume sa stea alaturi de romanii din Timoc in lupta acestora de a avea liturghie romaneasca si a tine de Biserica Ortodoxa Romana.

 

 

 
CMR protesteaza fata de declaratiile sovine si ultranationaliste ale lui Marko BelaPDF Print E-mail
Atlanta, SUA/Romanian Global News
Accesari :275
Monday, 20 March 2006
{mosimage}Consiliul Mondial al Romanilor protesteaza, intr-o scrisoare deschisa adresata Presedintiei, Guvernului si Parlamentului de la Bucuresti, fata de modul „complet inacceptabil” in care unul dintre membrii Guvernului Romaniei, vicepremierul Marko Bela, a insultat cetatenii romani din Covasna si Harghita.

{mosimage}Reamintim ca intr-un discurs rostit miercuri, 15 martie, cu ocazia Zilei Internationale a Maghiarilor, Marko Bela a spus ca romanii din cele doua judete „mananca painea secuilor”. CMR cheama autoritatile si opinia publica de la Bucuresti sa ia atitudine fata de astfel de manifestari sovine si, totodata, cere lui Marko Bela sa-si ceara scuze public pentru afirmatiile facute. Redam in cele ce urmeaza scrisoarea deschisa a Consiliului Mondial Roman.

 

Scrisoare deschisa catre:

Parlamentul Romaniei, Guvern si Presedintie, Opiniei publice din Romania,

Afirmatiile domnului Marko Bela, in discursul rostit la adunarea populara din 15 Martie 2006 la Tg Secuiesc, dovedesc clar si fara echivoc, atitudinea sovina si ultranationalista a unuia dintre membrii Guvernului Romaniei, Vicepremierul Marko Bela.

Consiliul Mondial Roman, cu sediul in Los Angeles, California-USA, este revoltat si indignat de mesajul domnului Marko Bela la aceasta adunare. Afirmatiile domnului Marko Bela, precum ca romanii din cele doua judete, Harghita si Covasna, "manaca painea secuilor" este complet inacceptabila.
Asemenea fraze dispretuitoare si insultatoare incita la conflicte etnice si le inflameaza, cu consecinte devastatoare pentru tara a carei vicepremier este. Toate acestea intr-o Romanie in care maghiarilor li se permite sa fie reprezentati de un partid creat pe criterii etnice.

Consideram ca domnul Marko Bela are datoria morala de a-si cere scuze in public pentru afirmatiile facute si a-si retrage cuvintele insultatoare aduse Poporului Roman.

De aceea, Consiliul Mondial Roman, cheama la atitudine publica atat clasa politica din Romania, cat si societatea civila si presa din tatra, pentru apararea demnitatii Poporului Roman, socotind ca este de datoria fiecaruia dintre noi, sa combatem si sa repudiem sovinismul, din orice parte ar fi el incurajat.

Biroul Director al Consiliului Mondial Roman

Presedinte - Mihai Stan

Secretar General - Neculai Popa

 

 

 
Premii acordate romanilor de pretutindeni de Asociatia Romana pentru PatrimoniuPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :456
Monday, 20 March 2006
{mosimage}Vineri, 17 Martie 2006 in cadrul  festivitatilor prilejuite de acordarea Premiilor Patrimoniului Romanesc, conferite anual de Asociatia Romana pentru Patrimoniu (ARP) mai multi romani din afara frontierelor au fost printre laureati.

{mosimage}Printre premiile de excelenta acordate, doua s-au acordat Parintelui Bojan Alexandrovic din Malainita, Timoc, pentru contributia eroica pentru conservarea traditiilor romanilor de pe Valea Timocului sarbesc, impreuna cu PS Daniil, Episcopul de Varset al Romanilor din Serbia-Muntenegru. «Ma bucur ca suntem aici cu dumneavoastra si mai intai de toate va rog sa imi iertati graiul. Noi acolo in zona noastra nu am avut scoala din 1883 si aveti in fata voastra un roman din acea vreme, cu vorba lui. Credinta ortodoxa de pe Valea Timocului a pornit sa se raspandeasca ca la inceputuri si ii multumim lui Dumnezeu pentru asta», a spus parintele Bojan in cuvantul sau de multumire.

Astfel premiatii romanilor de pretutindeni au fost:  GEORGE ROCA - Premiu de Excelenta -  pentru contributia jurnalistica si cetateneasca la conservarea traditiilor romanesti in Australia, IOAN MICLAU - Premiu de Excelenta - pentru contributia jurnalistica si cetateneasca la conservarea traditiilor romanesti in Australia, P.S. DANIIL AL VARSETULUI  - Premui de Excelenta -  pentru contributia eroica de conservare a traditiei romanilor din Valea Timocului, . PR. BOJAN ALEKSANDROVIC - Premiu de Excelenta - pentru contributia eroica de conservare a traditiei romanilor din Valea Timocului. Au fost premiate de asemenea REVISTA LUMINA - Pancevo - Premiu de Excelenta  pentru contributia deosebita la dezvoltarea literaturii romane generale, REVISTA LUMINA- Szeged - Diploma de Merit - pentru contributia la crearea unei jurnalistici culturale romanesti in Ungaria,"DACIA REVIVAL INTERNATIONAL SOCIETY" si revista "DACIA MAGAZIN" –  Premiu de Excelenta - pentru  contributia capitala la re-descoperirea istoriei antice a poporului roman si pentru actiunea de valorificare a traditiei culturale autohtone, “ CENTRUL DE STUDII SI DOCUMENTARE AL ROMANILOR – AMERICAN (“VALERIAN D. TRIFA ROMANIAN – AMERICAN HERITAGE CENTER” – Michigan, USA) –  Premiu de Excelenta - pentru contributia deosebita la conservarea traditiei romanesti si a istoriei romanilor – americani

Aceasta a treia editie a laureat un numar impunator de Fapte Mari ale culturii romane de azi, adunand impreuna personalitati din cele mai diferite domenii care, insumate, constituie o adevarata directiva de afirmare a modelului existential romanesc si a memoriei culturale a acestui popor. In alocutiunea rostita  cu acest prilej, dr. Artur Silvestri, fondatorul acestei organizatii, a vorbit despre "datoria vietii noastre, adica Binele colectiv realizat prin insumare de fapte aparent marunte care, prin insasi aparitia lor, se aduna si se oranduiesc schimband, in Romania Tainica, ciclul actual incoerent si facand sa renasca stratul traditional ireductibil".

Premiile Patrimoniului si-au castigat inca de la inceput un prestigiu bine-meritat prin caracterul lor deschis, "reparatoriu" si "insubordonat". Ele au "incoronat", deja, opera importanta si contributia memorabila deopotriva a unor mari contemporani cum ar fi, intre altii, Mitropolitul Antonie Plamadeala, Zoe Dumitrescu Busulenga, Constantin Ciopraga, Virgil Candea, Ovidiu Drimba, Arhiepiscopul Bartolomeu Anania, Ion Hangiu, Dan Zamfirescu, Al.Nemoianu, M.Ungheanu, Virgil Candea, Gligor Popi etc. cat si a unor largi categorii aproape necunoscute astazi, alcatuite din invatatori, preoti de tara, "infaptuitori locali si regionali" care au intrat deja in istoria populara colectiva. Editia din acest an cuprinde in sirul laureatilor venerabile prezente culturale cum ar fi octogenarii profesori V. Boroneant, Ivan Evseev, Petre Diaconu, Dan Romalo-istorici, arheologi, etnologi, - ca si figuri aproape mitice, cum ar fi marii invatatori ai natiei Parintii  Arsenie Papacioc si Justin Parvu, alaturi de preotul romanilor timoceni Bojan Aleksandrovic, in total aproape 70 de personalitati caresustin, adeseori in anonimat, "fondul national de valori imperisabile".

Reuniunea anuala ARP a prilejuit, ca de fiecare data, intalnirea unuinumar impresionant de carturari, oameni ai Bisericii, savanti si cercetatori, artisti, scriitori, editori de carti si publicatii culturale si stiintifice precum si conducatori de organizatii cetatenesti si culturale din toata tara si din numeroase tari straine.

Cu acest prilej, a fost prezentat primul volum din ciclul de documente de epoca "MARTURISIREA DE CREDINTA LITERARA. Scrisul ca religie la Romani, in preajma Anului 2000", o colectie, impunatoare, de 80 de "ganduri soptite", de programe si manifeste literare semnate de "scriitori romani de pretutindeni". Aceasta noua contributie memorabila urmeaza la putine luni dupa ce, la initiativa ARP, a fost editata cartea - tezaur "Cuvinte pentru urmasi. Modele si exemple pentru Omul Roman", o lucrare monumentala care cuprinde "invataturi si povete" pentru viitorime apartinand unor mari personalitati ale culturii romane contemporane care, intr-o impresionanta Predanie, trec experienta si datoria, indeplinita, a vietii lor catre cei ce ne urmeaza.            

Initiate si concepute de Dr. Artur Silvestri, atat "Marturisirea de credinta literara" cat si "Cuvinte pentru urmasi" se vor aseza intre "cartile de invatatura" ale poporului roman de azi si de maine fiind, in acelasi timp, impresionante "documente de constiinta colectiva".

Asociatia Romana pentru Patrimoniu s-a constituit la sfarsitul anului 2004, prin initiativa cetateneasca, de catre acelasi grup de intelectuali fondatori, in perioada anterioara, ai "Asociatiei Biblioteci pentru Sate", organizatia care, intr-un interval scurt, a reusit sa doneze catre 350 de biblioteci comunale si scolare, peste 25.000 de carti si 300.000 de publicatii, infiintand, de asemenea, mai multe biblioteci rurale  in regiunile unde acestea disparusera. Asociatia Romana pentru Patrimoniu a initiat in numai cateva luni programe de anvergura neobisnuita pentru domeniul actiunii cetatenesti. A creat programe culturale de natura "documentului de epoca" prin ciclurile de volume "Marturisirea de credinta literara" si "Miscarea Stareteasca" (aflat in pregatire); a organizat grupuri de cercetare si studiu asupra patrimoniului arhitectural si imobiliar urban in cadrul programului "Sate in Orase", a constituit atelierul international de studiu pentru dezvoltarea Bucurestiului si a elaborat un model de valorificare a Centrului Istoric din perspectiva patrimoniala europeana, a constituit Grupul de Cercetare Literara "Mitropolitul Nestor", al carui obiectiv este alcatuirea editiei - tezaur de scrieri literare straromane (sec.IV-VI d.H.) in cadrul lucrarii monumentale, in mai multe volume, "IZVOARELE LITERATURII DACO - ROMANE", prevazuta sa debuteze in acest an.

Asociatia a mai infiintat, in premiera absoluta, "Fonduri memoriale manuscrise" in cadrul unor biblioteci publice si a initiat "Fondul National pentru Memorialistica literara", in cadrul Bibliotecii Judetene Giurgiu.

Eforturile de a crea institutii, programe si proiecte de interes public major s-au sprijinit exclusiv pe initiativa privata si pe colaborarea unui mare numar de specialisti independenti si organizatii culturale romanesti, din tara si din strainatate. Asociatia si-a propus sa completeze - cu realizarile ei - tematica abandonata, in mod voit sau inertial, de catre  institutiile publice. O contributie cu efect previzibil in viitor va putea fi crearea "Grupului de Analize si Prognoze pentru Unire "destinat evaluarilor reunificarii cu Basarabia, un consiliu alcatuit din personalitati de seama ale vietii stiintifice si culturale din Romania si Moldova, deschis colaborarii cu medii academice din toata lumea. De asemenea, prin contributia ARP a aparut recent si initiativa "Comitetului Cetatenesc pentru Mostenirea Gojdu", care si-a stabilit drept obiectiv recuperarea continutului acestui legat in folosul succesorului legitim.

Actiunile ARP se intemeiaza in totalitate pe contributii private si pe voluntariat cu obiectiv obstesc  izvorat dintr-un fond moral de idealism pozitiv si de cult al "faptei necesare". Acesta este, de altfel, "raspunsul cetatenesc" pe care fondatorii organizatiei il considera solutia sigura pentru o Romanie viitoare, stabila si echilibrata.

 

 

 
Singurul roman decorat cu Medalia Ordinul Australiei condamna decizia MAEPDF Print E-mail
Sydney, Australia/Romanian Global News
Accesari :295
Monday, 20 March 2006
{mosimage}Reactiile starnite de anuntul Guvernului roman de rechemare a Consului General al Romaniei la Sydney, Ovidiu Grecea incep sa apara si sunt extrem de numeroase si virulente.

{mosimage}Atat lipsa unei anchete responsabile cat si a unei analize atente a activitatilor “comunitatilor” semnatare ale protestului impotriva lui Grecea, au facut ca celelalte asociatii, aflate pe baricada dreptatii, spun ele, sa se simta atat jignite cat si consternate de decizia guvernului roman de a proteja interesele mafiotizate ale unor membrii octagenari ai comunitatii. Iata si reactia singurului roman medaliat cu Medalia The Order of Australia, si romanca care cu pretul propriei sale bunastari a cumparat pentru comunitate biserica din care mai apoi a fost alungata de cel care a fost acuzat apoi de comunitate ca ar fi protejat, dar si turnat in egala masura, retelele mafiote ale drogului.

„Am luat act, cu mahnire, de comunicatul Guvernului Roman, privind retragerea de la Sydney a Consului General, Ovidiu Grecea. Trebuie inteles foarte bine faptul ca nu la cererea comunitatii romanesti din Sydney s-a luat aceasta decizie, ci la divesiunea si santajul Mafiei romanesti a drogurilor din Australia si a uneltelor sale din MAE care au dezinformat Guvernul Roman.

De cand am vazut si participat la actiunile consului general, am avertizat in mod public autoritatile romane (aprilie 2005, RGNPRESS si ziarul ZIUA), ca vor urma inscenari si santaje, pentru a-l alunga din Australia. Iata ca, MAFIA drogurilor a invins si prin decizia Premierului Tariceanu, comunitatea romaneasca din Sydney este aruncata inapoi, in ghearele mafiei si s-a transmis clar, semnalul ca, orice diplomat va mai indrazni sa se atinga de interesele acestei mafii, va avea soarta lui Ovidiu Grecea!

Ca decorat al Majestatii Sale, Regina Marii Britanii, Sef al Statului Autralian, cu Medalia „Ordinul Australiei”, pentru activitatea in folosul comunitatii romanesti din Sydney, anunt, si pe aceasta cale, Ambasada Marii Britanii la Bucuresti si Coroana Britanica, cu rugamintea de a informa toate structurile UE, de faptul ca decizia retragerii consului general Ovidiu Grecea, justificata in mod fals, ca fiind in numele comunitatii romanesti, dovedeste faptul ca guvernarea Romaniei se face in functie de interesele mafiei drogurilor. UE trebuie sa stie foarte bine ce fel de structuri si interese se ascund in spatele actualei Guvernari a Romaniei.

Au fost trimise nenumarate probe catre MAE, DRRP si alte institutii abilitate, prin care s-a dovedit ca tot ce s-a spus despre consulul Ovidiu Grecea, sunt falsuri, diversiuni si lucruri scoase din context. Inclusiv faptul ca si numele Asociatiei „UNIREA”, a carei secretara sunt, a fost folosit in mod abuziv, fara acordul si stiinta membrilor, in asa zisul protest impotriva dlui. Grecea.

Cei implicati in divesiunea protestului, sunt indivizii ce blocheaza infiintarea de noi parohii ortodoxe romanesti, sunt cei care incearca alungarea preotilor romani din Sydney, sunt cei care de zeci de ani ne terfelesc si dezbina (indivizi ce au chiar restrictii judecatoresti pentru a nu ne mai pronunta numele!), indivizi ce nu urmaresc interesul comunitatii romanesti si al Romaniei, in Australia. Este de neconceput aberatia deciziei de retragere a dlui.  Ovidiu Grecea!

Dansul este primul si singurul diplomat roman care, abia la 15 ani  dupa revolutie, a incercat si era aproape sa reuseasca, trecerea pe linie moarta a acestor structuri mafiote si consolidarea unei comunitati, coagulata in jurul diasporei recene, a intelectualitatii si a preotilor tineri trimisi de BOR. Decizia retragerii dovedeste clar faptul ca, Romania doreste in continuare, protejarea in mod oficial a mafiei traficantilor de droguri, aspect ce trebuie cunoscut de tarile care decid soarta aderarii Romaniei la UE.

Va rugam deschideti o ancheta asupra persoanelor vinovate de luarea aceastei hotarari si reveniti asupra deciziei!! Analizati reimputernicirea dlui. Ovidiu Grecea, cu pozitia de consul general si ceretii sa duca pana la capat ceea ce a inceput in Australia, fiindca activitatile sale aduc demnitate Romaniei. 

Ati creat o confuzie ce a afectat grav imaginea tarii si perceptia in Australia, fiindca in timp ce Ovidiu Grecea primeste aprecieri de la Premierul Statului NSW, in timp ce este primit cu deosebita placere ca oaspete al Guvernatorului NSW, in timp ce alaturi de el sunt sute de romani – australieni la actiunile organizate de Consulatul General al Romaniei la Sydney, Guvernul Roman, la presiunea a 7 indivizi si santajul mafiei drogurilor, il retrage!

Imi permit sa va spun ca, in  Australia, se monitorizeaza totul, foarte bine si se cunoaste adevarul!”, spune doamna Emilia Verbina Markakis, secretara Societatii Culturale Romano-Australiene Unirea din Sydney.

 

 

 
Scriitorul Ioan Miclau condamna reactia pripita a guvernului roman si se simte tradatPDF Print E-mail
Sydney, Australia/Romanian Global News
Accesari :250
Monday, 20 March 2006
“Cu multa tristete am luat act de Hotararea Guvernului Romaniei, de a  schimba si rechema de la postul de Consul General al Romaniei, din Sydney, Australia,  a dl. Dr. Ec. Ovidiu Grecea, actualul consul la Sydney.

Recent mi-am prezentat o noua carte de versuri, publicata in Romania, am prezentat-o la Consulatul General Roman din Sydney, tot prin sprijinul dlui. Ovidiu Grecea, si inca tocmai cu ocazia sarbatoririi Unirii Principatelor Romane din 1859, fiind arhiplina sala mare a Consulatului, si romani de prestigiu si cultura, fiindca prestigiul si comportamentul dlui. Ovidiu Grecea, ne-a dat increderea in seriozitatea tuturor. Nu au fost  prezenti nici unul din cei vre-o cinci reclamanti cu placarde, carora le-a si implinit dorinta repede  dl. Teodor Bakonschi, lovind astfel in adevarata comunitate romaneasca din Sydney. De ce oare? Atat de mult suntem iubiti?

Cerem amanarea deciziei, nu doar pentru mentinerea la post al dlui. Ovidiu Grecea, cat mai ales si pentru prestigiul comunitatii noastre. Aceasta este convingerea, dar sa se faca o investigatie in cadrul comunitatii romane din Sydney, si  in aceasta baza sa fie emisa o Hotarare de Guvern, asta ar fi fost calea buna!

Speram ca sa fim ascultati in rugamintea noastra, speram in bunavointa Guvernului Roman, de a se face dreptate, fiindca adevarata Comunitate Romaneasca nu a cerut schimbarea Consulului Roman, dimpotriva sustinem ramanerea in continuare la Sydney, a Consulului General, Dr.Ovidiu Grecea.” Scrisoarea este semnata de dl. Ioan Miclau, scriitor, Proprietar al "Bibliotecii Mihai Eminescu – Wollongong, Editor al Revistei de Arta si Cultura Iosif Vulcan – Australia, Premiat cu Medalia Mihai Eminecu in 2000, de Presedintele Romaniei, Nominalizat la Premiul de Excelenta al  Asociatiei Romane pentru Patrimoniu – 2006, Membru pe viata (Life Member) of SCWC (South Coast Writer'Centre) din Australia.

 

 

 
MAE si Guvernul acuzate ca fac jocurile mafiei romanesti din AustraliaPDF Print E-mail
Sydney, Australia/Romanian Global News
Accesari :295
Monday, 20 March 2006
{mosimage}Ca urmare a deciziei calificata drept „aberanta” de catre reprezentantii asociatiilor romanesti, altele decat cele care au cerut retragerea lui Grecea de la post, comunitatea romaneasca din Sydney ia atitudine fiindca „nu ea a solicitat retragerea”, se arata intr-o scrisoare deschisa trimisa atat Presedintelui Romaniei, chemat sa reactioneze in aceasta situatie deosebita, cat si Primului ministru cel care a aprobat decizia de rechemare.

{mosimage}Sambata, 25 martie, va avea loc o manifestatie de protest la Sydney pentru sustinerea Consulului General al Romaniei si pentru a dovedi Guvernului Roman ca nu ea a solicitat retragerea  consului Ovidiu Grecea si ca se comite o nedreptate. „Daca Guvernul se arata atat de grijuliu de problemele comunitatii noastre, incat a luat aceasta decizie in urma unui protest a 5 octogenari, dorim sa vedem cum va reactiona dupa ce va vedea in stada cateva sute de tineri, de intelectuali, care reprezinta cu adevarat comunitatea romaneasca si care vor preciza, pe langa faptul ca nu ei au cerut retragerea lui Ovidiu Grecea si ce are nevoie comunitatea ca sprijin, de mentinere a identitatii noastre culturale,  din partea Guvernului Roman”, se mai precizeaza in scrisoare.

 

„Excelentei Sale,

Domnului Traian Basescu, Presedintele Romaniei

Excelentei Sale ,

Domnului Calin Popescu Tariceanu, Prim Ministru al Romaniei

In atentia:

Domnului Aleodor Francu, Seful Cancelariei Guvernului Romaniei

Stimate Domnule Presedinte si

Stimate Domnule Prim Ministru

 Diaspora recenta, formata din tineri ce detin chiar si  doua diplome universitare, cum este si cazul meu, intelectualitatea, preotii canonici ai B.O.R. din Sydney, organizatiile recent infiintate, sunt socate, consternate si mahnite, de faptul ca s-a luat  decizia retragerii lui Ovidiu Grecea, la presiunea a 5 indivizi octogenari, ce au fost si sunt dovediti, ca instrumente ale mafiei romanesti a drogurilor din Australia si a actiunilor de crima organizata.

Consulul General Ovidiu Grecea, nu a facut decat sa respecte si sa puna in practica, strategia   MAE de consolidare a diasporei recente si era pe cale sa se infaptuiasca sansa istorica de a fi scoasa comunitatea din ghearele mafiei drogurilor.

Cum este posibil sa se ignore faptul ca, alaturi de actiunile consului general Ovidiu Grecea sunt prezenti cate 500 de romani, si se tine seama doar, de opinia a 5 octogenari, ce au fost in strada? Ce sa facem, sa iesim si noi in strada cu pancarde? Asta este solutia? Oare cum au reusit structurile mafiote din comunitate sa determine luarea unei astfel de decizii si cine sunt cei care ii protejeaza? Daca solutia protestelor de strada este singura cale de care se tine seama, atunci va anuntam ca si noi, vom manifesta in fata consulatelor generale ale UE si vom sesiza faptul ca politica Guvernului Roman se face in functie de interesele mafiei drogurilor!

Ca editor al revistei romanilor din Australia „SPIRIT ROMANESC" sunt si mai surprins de decizia luata de Guvernul Roman, avand in vedere ca, recent am primit din partea autoritatilor australiene, spre a face public (iar revista este expediata, in drum spre dvs.), chiar si scrisoarea de apreciere adresata dlui Grecea, de catre Premierul Statului NSW, ca dovada a rezultatelor extraordinare pe care diplomatul roman le are in activitatea sa. Recent, a fost invitat chiar si la resedinta Guvernatorului Statului NSW. S-a numarat, de asemenea, printre putinii diplomati invitati, chiar cu ocazia vizitei recente in Australia, a Reginei Marii Britanii.

Tot ca jurnalist comunitar am fost invitat de catre Consulul General al Frantei, dl. Laurente Delahousse, sa iau parte la actiunea, unica in analele diplomatiei romanesti din Australia, desfasurata impreuna cu dl. Ovidiu Grecea cu ocazia anului Francofoniei, pentru a se face o donatie comuna de carte la Scoala Franceza din Sydney.

 Am luat parte la toate actiunile organizate de consulat in Parlamentul Statului NSW, fie cu ocazia semnarii Tratatului de Aderare, fie a sarbatoririi Zilei Nationale si am vazut respectul de care se bucura Consulul General Ovidiu Grecea, in mediul politic australian, la cel mai inalt nivel, si al corpului diplomatic, prin prezenta alaturi de dansul a consulilor generali ai UE, SUA , China, Rusia, Japonia etc.

Apoi, DRRP-ul, prin dl. Secretar de Stat, Mihai Gheorghiu stia foarte bine situatia din Australia, se stia cine sunt indivizii care au inscenat protestul, pe cine si ce interese reprezinta fiecare. Cu toate ca dl. Secretar de Stat, Mihai Gheorghiu, si-a precizat pozitia sa si a comunicat in luna noiembrie 2005, si ulterior in februarie 2006, faptul  ca dl. consul general Ovidiu Grecea nu v-a fi schimbat de la post, inclusiv in scris, Secretarul de Stat Teodor Baconschi a profitat de lipsa dlui. Mihai Razvan Ungureanu, Ministrul Afacerilor Externe si a luat decizia retragerii, in mod unilateral, facand jocul cui? Si de ce? Nu acesta era momentul oportun pentru o astfel de masura radicala, ea neavand acoperire in realitate.

De ce nu a fost intrebat  nimic Dl. Gaginschi, directorul directiei consulare din MAE,  pentru a-si preciza pozitia fata de activitatea dlui. Grecea? Ce i se poate imputa din punct de vedere  profesional si din punct de vedere al promovarii imaginii si interesului Romaniei in Australia, cand la actiunile organizate de consulul general Ovidiu Grecea, participa creama politicienilor australieni, a diplomatiei acreditate si sute de romani din comunitate? Ce interese ascunse sau ce dezinformari, colportari odioase, pot intina probitatea profesionala si morala, de execptie, a Consului General Ovidiu Grecea si determina manevre obscure de culise care nu fac decat sa stirbeasca din imaginea Romaniei?

Din pacate, decizia luata este confirmarea faptului ca, la mijloc stau interesele mafiei romanesti a drogurilor, despre arestarile carora presa australiana semnaleaza cu regularitate, spre rusinea comunitatii romanesti din Australia!

Va rugam sa reanalizati acest caz, va rugam sa deschideti o ancheta asupra modului si intereselor pentru care Secretarul de Stat Teodor Baconschi, a procedat in acest fel. Va mentionam doar faptul ca acum cativa ani, dansul a fost in Australia si a fost tocmai oaspetele anturajului traficantilor de droguri!

Va rugam sa incercati pe cat posibil, amanarea publicarii acestei hotarari in Monitorul Oficial, pentru a da sansa diasporei recente, tineretului si a valorilor autentice, reprezentative pentru comunitatea romaneasca, de a isi reevalua strategia, de a isi reanaliza proiectele ce urmau a fi puse in practica prin actiuni comune, impreuna cu dl. Grecea, fiindca practic, Guvernul a dat o lovitura, tocmai celor care fac cinste Romaniei si a rearuncat comunitatea in ghearele mafiei drogurilor din Sydney.

Avem sute de condamnati pentru trafic de droguri in comunitate, incepand de la simpli membrii, pana la presedinti de asa zise organizatii comunitare ce nu au decat 2-3 membri de familie, ca membrii sustinatori! Lucrurile sunt extrem de grave si de serioase.

In acest mod ati creat un precedent, care poate face ca maine sa aveti 5 indivizi cu proteste in strada in Canada, SUA etc., sau in alta parte in Europa, care sa cera alungarea unui diplomat roman! Grav este faptul, ca 3 dintre cei 5 care au fost in strada, nici macar nu sunt cetateni romani! Minoritatile sarbe, maghiare etc. provenite din Romania, mananca de zeci de ani fonduri guvernamentale australiene in numele romanilor, ori dl. Grecea acestora le-a pus piciorul in prag si a sprijinit aparitia organizatiilor cu adevarat romanesti. Acceste aspecte se cunosc foarte bine in DRRP, la nivelul centralei MAE si a factorilor de decizie.

Va rugam sa reveniti asupra deciziei, nu doar la solicitara noastra, ci numai dupa o reanalizare justa si pe baza reala, a situatiei, pe care sa o cereti tuturor departamentelor implicate, DRRP, directia consulara din MAE si inclusiv serviciilor secrete!”

 

 

 
Lasitatea, lipsa culturii si logicii versus politica uriiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :183
Monday, 20 March 2006

Logica?

Cu sub 1%, unguri si aproximativ 4% secui, romani, svabi, polonezi, slovaci, bulgari, sasi, sarbi si croati maghiarizati (fie si ~ 2% unguri si secui   si ~  3% maghiarizati),  UDMR-ul doreste autonomii mai mari si mai mici, teritoriale sau culturale pe criterii rasiale. 

Ce au de gand sa faca in astfel de autonomii au  tot demonstrat-o, si pana in 1919, si intre 1940-1944 si dupa 1945, si dupa 1989!.  Dar daca politicieni nostri nu cunosc istorie (au probleme mult mai mari cu averile care le au rasarit in ograda, peste noapte, de la matusi etc), ar putea macar, din motive electorale,  sa treaca  prin Harghita si Covasna sa afle ce patesc romanii in inca „statul national, unitar”, ca sa priceapa ce va sa fie aia o „autonomie”. Dar daca politicieni nostri sunt lasi si „europeni”, iar cultura n-au avut timp sa-si faca, atunci am  putea  macar sa pretindem sa aibe logica. Penibilii  ministri de  externe  si ambasadori lor, n-au fost in stare, atunci cand Romania era incriminata ca nu-si respecta minoritatile, nici macar sa propuna interlocutorilor  un moment de gandire: unde nu se respecta minoritatile intr-o tara in care ele isi vorbesc limba materna si cresc numeric sau intr-o tara acuzatoare in care minoritatile au fost lichidate, iar cei cativa indivizi care inca mai au constiinta apartenentei la o minoritate nu-si mai cunosc limba materna? Raspunsul si l-ar fi dat singuri, interlocutori sau ar fi fost obligati sa gandeasca, lucru care nu-i de ici de colo intr-o Europa grabita. Dar sa ne oprim o clipa la demografie. Dupa eliberarea campiei Panonice de sub turci de catre austrieci, Offen (Buda) avea cel mult 19% unguri (v. Nagy Lexicona, 1893), majoritatea absoluta  fiind germani.  Abia la inceputul secolului XX ungurii si  maghiarizatii trec de 50 % (v. Acad. Oskar Iaszi, „A nemzeti allamok kialokulasa es a nemzetsegi”, 1986).  Iata evolutia maghiarizarii majoritatii nemaghiare, sub politica urii:                              

     1787     1869      1890        1900

Unguri si maghiarizati                                     29 %    44,4 %   48,5 %    51,5 %

Nemaghiari                                                    71 %     55,6 %   51,5 %    48,6 %

In urma Trianonului in Ungaria  mai ramasesera in jur de 30% nemaghiarizati (germani, romani, slovaci, sarbi, croati etc.), ca in 1947 sa mai ramana 10,4% (Kovago Laszlo, Kisebbseg-nemzetiseg, 1977), iar azi  sa  nu mai fie  practic  minoritari. Atat de  violenta a fost  maghiarizarea incat unele  personalitati s-au simtit datoare sa intervina public.  Contele Lev Tolstoi, intr-o scrisoare adresata revistei "A-Hir" din Buda, in 1907, spunea: "ceea ce este mai  trist este faptul ca in strainatate contele Appony are reputatia unui pacifist, pe cand in Ungaria el nu recunoaste nemaghiarilor nici macar calitatea de fiinta omeneasca. Orice om cu mintea sanatoasa trebuie sa smulga de pe fata acestui om masca mincinoasa. Scriitorul Bjoernsterne Bjoernson, refuzand invitatia comitetului unguresc al congresului interparlamentar din 1907 de la Buda le-a adresat totusi o scrisoare in care scria : "... Mai tarziu, cand l-am studiat mai indeaproape si cand ne-am convins de nedreptatile pe care le comite fata de celelalte nationalitati, care locuiesc cu el in Ungaria, am inceput sa detest sovinismul lui".

Ura si xenofobie.

Alexandru Petofi-slovac maghiarizat, scria in "Lehel", a-4-a varianta: "..neamtule, traznetul sa nu te omoare, sa lase aceasta in seama maghiarului" (Petofi.  Opere Complete, Budapesta, 1953). Iar  in poezia "Poporul maghiar" in iunie 1948:  ".. tie, neamtule, iti sunt numarate zilele ..iar cei care vor sa ni se urce in cap, vor simti pe capetele lor pasii nostri, infigandu-le pintenii in adancul inimii" sau intr-o alta poezie din mai, acelasi an: "ce mai vorbesc nemtii astia! De i-ar trasni neintarziat!  Escroci blestemati."   Josef Bajza scriitor -slovac maghiarizat, scria: "sa fim mandri ca suntem maghiari, membri ai singurului popor a lui Dumnezeu din Europa si, probabil din intreaga lume..." (cf. Magyar Remekirok, vol. XXVII, pg. 284). Johann Arany, infierbantat in 1849, scrie in poezia Van-e Olya: "l-am maturat afara pe neamt, gunoiul asta de trei sute de ani".   Ludwig Tolnai scrie: "Dragii de cehi, filozoficii de nemti si camatarii de galitieni au trebuit sa paraseasca Ungaria. ("Tata baroneasa", 1882 pg.286). Ady Endre i-a combatut pe maghiarizati, mai ales pe cei germani la origine:  "aici in aceasta anticamera a Europei cu atatea usi, de unde se arunca atata gunoi la noi, atat din est cat si din vest, nimic nu este sigur. Stefan cel sfant a fost primul nostru importator de gunoi, facand aceasta aproape constient ... asemanatoare unei invazii de lacuste s-a dovedit pentru aceasta sarmana tara acea rasa a primilor veniti la ea, care acum, jefuind si unindu-se, ii sta in coasta. (cf. ziarul "Vilag", anul 1910, nr.232).  Poetul Bela Horvath  autorul traducerilor din Claudel, scria, printre altele, si urmatoarea poezie:   "asa ca tremurati in fata mea, voi svabi idioti, in boturile voastre vomit ciuma. Cat sunt viu sau mort va vanez, ucigasilor, pagani ce sugeti sange! ...  iar atunci patria maghiara va fi din nou fericita." (cf. Uj ember, 10 februarie 1946).  Josef Pesti, scriitor, scria in  1956:  ".se aproprie ora sa ne repezim la beregata lor(a evreilor si nemtilor)". S.A.M.D.. (vezi J. Weidlein, Das Bild des Deutschen in der Ungarischen Literatur, Faksimile Verlag Bremen, 1977 ).  Si toate acestea se invata, se respira,  din totdeauna sub austrieci, sub Horthy, sub comunisti, sub asa zisi democrati europeni, astazi, incepand din clasele primare. De aceea trebuiesc separate scolile in Romania, pe criterii de rasa!

Dordai Lorand scriitor(!?) din Dej, prefect de Somes sub comunisti, iata ce scria, sub Horthy, la adapostul pseudonimului Ducso Csaba:   "voi suprima pe fiecare valah ce-mi iese in cale. Nu va fi indurare! Voi aprinde noaptea satele valahe. Voi trece prin sabie toata populatia, voi otravi fantanile si voi ucide pana si copii din leagan... Voi suprima orice valah  si atunci nu va fi in Ardeal decat o singura rasa, cea maghiara, natia mea, sangele meu!"  Dordai figureaza in dictionarul scriitorilor maghiari din Romania publicat sub Ceausescu! Iar dupa 1989 UDMR-ul a cerut sa-i fie pusa o placa comemorativa pe casa din Dej!

Iata de ce, cred eu, din intelectualitatea maghiara trebuie sa se ridice acele voci care sa combata  xenofobia culturii maghiare. Europa poate fi pacalita odata, de zece ori, sau ori de cate ori martorii sunt din Bucuresti, dar Europa nu poate fi pacalita la nesfarsit, si atunci  Ungaria, ca principal factor al antisemitismului, sovinismului, al urii,  si politicieni ei, nu vor mai fi rasfatati in organismele europene.

Nevolnicie si prostie.

Daca unii  politicieni damboviteni au raspuns provocarii urii prin lasitate, altii,  au raspuns la fel de prost, abordand  un limbaj radical, nationalist.   Acest limbaj excesiv, chiar daca  nu era rasist, era  contrar tolerantei exagerate, a spiritului romanesc. Acest limbaj „anapoda” le-au permis, adevaratilor sovini, sa construiasca o imagine de groaza a noastra in Europa, si sa para ei „porumbei”, ei cei agresati, ei victimele.  

In lupta cu un  sovinism  profund, politicienii romani au gasit cele mai proaste solutii, adica au facut parada de ceea ce au cu prisosinta:  unii de lasitate si altii de prostie.  O prada usoara pentru  cei construiti si puternic motivati  de ura  si xenofobie, prin toate fibrele culturii lor.

Judecati dumneavoastra!

(Pentru Romanian Global News, Octavian Capatina)

 

 

 
„Oamenii mureau de foame, dar comunistii ne trimiteau sa-i incurajam cu vorbe dulci...”PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :1054
Monday, 20 March 2006
Colegii nostri de la Cotidianul Flux din Chisinau au avut o idee exceptionala si anume aceea de organiza un concurs deschis cititorilor basarabeni in care acestia intr-un limbaj simplu dar de o profunzime a faptelor impresionabila, descriu calvarul pe care milioane de romani din teritoriile romanesti ale Basarabiei si Bucovinei de Nord, l-au trait sub ocupatia rosie.

Marturia de mai jos este epopeea nu a unui om ci a unui sat intreg.

Dragi prieteni, concursul „Memorialul suferintei” continua.....Astazi publicam continuarea lucrarii domnului Simion Damaschin, o marturie impresionanta, cu o valoare incontestabila de document. Materialul prezentat de Simion Damaschin redactiei noastre povesteste, in termeni mai restransi, dupa cate ne permite spatiul de ziar sa redam, epopeea satului Truseni si calvarul prin care a trecut aceasta comuna si traitorii ei in timpul deportarilor si foametei. Desi a fost martor ocular al acestor timpuri, Simion Damaschin nu se rezuma doar la redarea propriilor impresii si trairi, ci diverse istorii, povestite de protagonistii acelor timpuri. Lucrarea dumnealui, exactitatea cu care este intocmita, poate servi si ca scenariu pentru film, deoarece lecturarea acestui text m-a facut sa am impresia ca urmaresc o capodopera cinematografica.

Ramanem in asteptarea ravaselor voastre, dragi prieteni.

Liliana Popusoi, FLUX

 La 10.10.1941, primaria comunei Truseni intocmeste procese-verbale despre inventarierea averii celor trei familii deportate la 13 iunie 1941 si predarea in posesia urmasilor ramasi. Spre exemplu, averea lui Alexandru Lupascu este transmisa fiului Simion, al lui Mitri Popa – fiului Andrei, a lui Teodor Mardari – fiicei Maria. Din aceste procese-verbale se pot face unele deductii despre averea acestor oameni care nici pe departe nu prezentau o bogatie prea mare. Averea cetateanului Mardari era compusa dintr-o casa de lut cu trei odai, beci din piatra, 3 ha pamant arabil, 1,5 ha vie, 0,4 ha islaz, 0,4 ha padure, 2 cazi, 8 butoaie, un teasc, un plug, o grapa, 3 garderoabe, un cantar, un covor (Arh. Nat. Fond – 339, i-1, dosar 11354). Celelalte doua gospodarii erau si mai mici. Iata pentru ce erau ridicati oamenii din cuiburile lor si dusi in gheturile siberiene sau deserturile Kazahstanului.

Prizonieri ai Armatei Romane (dupa 23 august 1944), captivi ai lagarelor de exterminare, numite oficial lagare de filtrare.

Cand se intorceau la vetrele lor, trenurile in care se aflau o parte din barbatii basarabeni, care si-au facut serviciul in Armata Romana, erau inconjurate de trupele armatei rosii in garile din Galati, Barlad, Buhaesti, Iasi. Toti cei demobilizati din Armata Romana erau arestati ca prizonieri de razboi si dusi in lagarele din Extremul Nord al Rusiei.

Vladimir Grozav-Chitoroaga (nascut 1923) povesteste: „Pe data de 14 aprilie 1944 am fost incorporat la Craiova, unde eram refugiat cu familia in regimentul „Patru Graniceri Arad”, pe data de 24 august, in acelasi an, acest regiment s-a incadrat in luptele contra nemtilor, ajungand pana la Budapesta. Aici s-a dat dispozitia ca basarabenii si bucovinenii sa fie demobilizati si trecuti la vatra. La Iasi, trenul cu care ne intorceam in Basarabia a fost inconjurat de ostasi ai armatei rosii si toti cei care au fost in armata romana au fost arestati ca prizonieri de razboi, inchisi intr-un lagar din Iasi, unde ne-au tinut 7 zile. Apoi am fost imbarcati intr-o garnitura de tren formata din 66 vagoane, cate 65 insi in fiecare vagon, fara hrana si apa. Calatoria a durat 16 zile. Vremea era foarte calduroasa, iar in aceste vagoane pentru vite era o inabuseala insuportabila. Din lipsa de apa, ni se usca cavitatea bucala intr-atat, incat abia puteam rosti o vorba. Noptile erau mai racoroase si noi tineam pe rand batistele la ferestruici si pe unde mai erau crapaturi, ca mai apoi sa ne putem umezi gura si limba. Multi au fost mancati de paduchi in sensul adevarat al cuvantului. Lui Vasile Madan-Talas i-a fost ranit un sold, ca timp indelungat nu se putea culca pe partea ranita. Pe vagoane scria: Iasi-Vladimir. De la Vladimir am fost repartizati care si incotro. Eu, cel mai tanar, impreuna cu Vasile Madan (1918-1982), cu Gheorghe Madan al lui Stefan a Marioarei (nascut 1921), pensionat in satul vecin, Cojusna, Mihail Certan, decedat in 1992, Vasile Mardari – Borohoi (1916-2003), Gheorghe Grozav (1912 -...), Vladimir Croitoru – Lupu (n. 1913), Andrei al lui Andrei Haidau (1913-1993), Andrei Vas. Haidau (19195-1987), Gheorghe Alexandru Madan (1921- ...), Andrei Cheianu (1910-1945) decedat in lagar, Vladimir Mihai, mort in lagar, Teodor Vas. Mardari – trecut la cei drepti in lagar, Ion Munteanu – disparut fara urma, Dumitru Lozovanu – impuscat in lagar pentru incercarea de a evada, Gheorghe Rosior - disparut fara urma in lagar, Gheorghe Savin (1915-2003).

Un alt caz zguduitor de crima odioasa s-a petrecut cu Alexandru Mardari – Malai (1915-1946). Acest camarad de suferinta, isi continua povestea dl Grozav, si-a exprimat nemultumirea fata de traiul insuportabil, inuman din acest lagar al mortii. Cineva dintre „cozile de topor” l-a denuntat comandantului lagarului, un maior foarte crud, ostil omenirii, in general, si pe un ger de 40 grade, l-a dezbracat numai in tricou si chiloti si l-a pedepsit cu 24 de ore de carcera, odaia a udat-o din abundenta in prealabil. A doua zi a fost gasit stana de piatra.

Trusenenii de care am pomenit mai sus au fost repartizati in lagarul 165 din regiunea Ivanovo, unde erau concentrati 35.000 oameni. Viata in acest lagar era iadul pe pamant. Imbracamintea consta din zdrente, eram incaltati in niste saboti din panza de cort pe talpa din lemn, iar temperatura era de 40-45 grade sub zero. Hrana era compusa doar din varza murata bahlita. Primavara eram inhamati la plug, aram ogoarele din imprejurimi, unde erau saditi cartofi. Inhamati cate sapte la o sanie, aduceam produsele de la o distanta de 12 km. Din cauza gerului, subalimentatiei, muncii istovitoare, bolilor, pedepselor insuportabile si influentei anturajului inuman ce apasa greu asupra psihicului nostru, oamenii mureau cu sutele si chiar miile. Dimineata din fiecare baraca scoteau cate zece cadavre, pe care le caram cu saniile intr-o rapa. Aceste cadavre serveau drept hrana fiarelor salbatice. Barem nu aveam parte de o inmormantare crestineasca. Intr-o singura luna au fost exterminati 2000 prizonieri ofiteri nemti. Pentru orice miscare care nu era pe placul sefilor, eram aspru pedepsiti, deseori rezultatul era fatal. Eram atat de istoviti din cauza subalimentatiei, ca singura noastra speranta era doar in Cel de Sus. Intr-o noapte, un cal batran din lagar, probabil, s-a dezlegat si umbla liber prin baraci, iar dimineata parca intrase in pamant. Evident, asa si a fost, iar ciolanele i-au fost atat de bine camuflate, ca nimeni nu a mai aflat nimic. Slabisem atat de mult, de ne dobora la pamant orice adiere de vant. Cand ne-au adus la Moscova pentru a ne intocmi actele de eliberare, ne hraneau cu peste caruia i se taiau capetele si le aruncau in WC. Noi dezbateam o scandura, ne legam si, bagandu-ne acolo, strangeam aceste capete, le spalam si ne potoleam intrucatva foamea. A fost ceva incredibil, dar asa a fost. Este purul adevar, nu e nici o fantezie, din contra, multe nu s-au spus. Nu voi uita pana la moarte calvarul prin care am trecut si as vrea ca si nepotii, stranepotii, stra-stranepotii nostri sa cunoasca prin ce tragedii a trecut poporul nostru sub ocupatia bolsevica, ce se dadeau ca eliberatori, dar, de fapt, a fost cel mai rau, cel mai odios, cel mai inuman regim din cate cunoaste istoria omenirii. Si acum viata nu-i usoara, in schimb, nu suntem umiliti, ni s-a intors credinta si toate uzantele specifice neamului. Toate acestea trebuie scrise intr-o carte, ca sa nu fie uitate niciodata”, isi incheie istorisirea domnul Grozav.

Pentru exterminarea in masa a populatiei, conducerea comunista nu s-a marginit numai la arestari si deportari, ci mai organizeaza si o foamete. Dupa seceta cumplita din 1945, dar mai ales din 1946, statul totalitar, in loc sa dea o mana de ajutor populatiei, a maturat ultimele boabe din podurile oamenilor, sortindu-i la moarte sigura. Imi amintesc cum in vara nemilosului an 1946, eu si colegul meu de breasla, Vasile Madan-Todirascu, sustineam sesiunea de vara la Scoala Pedagogica din Calarasi. Sambata seara veneam acasa pentru a ne aproviziona catusi de putin cu ceva de-ale gurii, iar duminica seara ne intorceam la Calarasi. Din lipsa de finante, calatoream mai mult iepureste, chiar sus, pe vagoane. Si iata ca intr-o duminica, cand ne deplasam spre Calarasi culcati sus pe vagon, cu torba cu ceva merinde langa noi (deoarece mult nu aveam), nu stiu cum m-am intors, am atins torba, care s-a rostogolit jos de pe vagon. Vorba veche: la cel sarac nici boii nu trag. Ajunsi in gara din Calarasi si mergand spre gazda, ne frasuiam intre noi de situatia stupida in care ne-am pomenit, fara merinde si fara o para chioara in buzunare. Toata speranta ne era la o livada imparaginita de caise, unde ne infruptam cu totii, pregatindu-ne chiar si de examene sub acei pomi. Luni seara, intalnind-o pe domnisoara Valerica Marleanu din Ciopleni, colega noastra, din una, din alta, m-a intrebat si despre torba cu merinde. Eu am facut uimit ochi mari. Atunci ea mi-a spus ca in timp ce cobora cu fratele ei din tren, s-a pomenit in spatele nostru si a auzit discutia noastra. Ea ne-a imprumutat si niste ruble, astfel ne-a scos din impasul in care nimerisem. Am descris acest episod nu pentru a va fura din timp, ci pentru a demonstra starea deplorabila in care ne aflam nu numai noi, ci majoritatea oamenilor.
In august-septembrie, reprezentantii puterii, pentru a fi inaintati in grad, au maturat ultimele boabe din podurile bietilor oameni si prin noiembrie-decembrie a inceput necazul cel mare. Oamenii slabeau intr-atat, incat ramanea numai pielea si osul de ei, apoi incepeau sa se umfle si in 2-3 zile dadeau ortul popii. Unii mureau mergand pe drum. Mos Vasile Ciubotarul – Ostap a iesit de la noi cu o bucata de paine si fiindca a mancat lacom, l-au gasit sub gard la Stefan Ionel aproape mort. Numai ce nu intreprindeau saracii oameni ca sa scape din ghearele mortii. Se rarisera pisicile si cainii din sat, foloseau ghinda, tescovina, coaja de copac, iar spre primavara – buruienile. Prin luna februarie si mama cocea paine cu o doza de tescovina data la rasnita. Unii plecau spre Ucraina Subcarpatica sau in Bucovina ca sa aduca deseuri de la fabrica de zahar. Altii indeplineau acolo diferite munci, primind in schimb un tobultoc de catina (boabele amestecate cu seminte de buruiene si alte impuritati), ramase de la vanturatoare sau trior. Mureau mai multi barbati, in special cei zdraveni si voinici. Multi dintre cei plecati in Bucovina nu s-au mai intors. Dupa toate probabilitatile, au decedat pe drum. Prin lunile ianuarie-februarie, situatia a devenit catastrofala. La Arhiva Nationala, fond 2789 inv. 1, dos. 49, pag. 32, 34, 36, se afla procesul-verbal al executivului pe judetul Chisinau, unde se arata ca, chipurile, cele 1187 gospodarii din Truseni in a.a. 1946-1947, a fost planuit sa li se dea in jurul a 50 tone cereale si alte culturi dupa cum urmeaza: grau la 142 gospodarii, orz – 17 t. la 678 gospodarii, ovaz – 2,4 t. la 12 gospodarii, mei – 0,4 t la 169 gospodarii, porumb – 13,8 t. La 171 gospodarii, canepa – 0,6 t. la 130 gospodarii, floarea soarelui – 28 t. la 741 gospodarii. Aceasta productie era planuit sa se dea pentru hrana si semanat, insa n–a fost decat pe hartie. In realitate, daca s-a dat cate 10-15 kg pe familie. Tot aici era planuit ca pentru cei 144 lucratori bugetari (artel – 10 persoane, fabrica de vin – 45 persoane, combinatul industrial – 18 persoane, medici – 7, invatatori - 54, sovietul satesc - 5) sa se aloce 65,5 kg paine pe zi, deci, nu le revenea nici cate 500 g fiecaruia.

Iarna a fost grea si cu multa zapada. In decembrie-ianuarie, gerurile au atins temperaturi de -30, -35 grade. La Piata agricola din Chisinau nu era posibil sa tii ceva in mana, mai ales ceva de-ale gurii, ca imediat era inhatat de cineva si pana sa te mai intorci, era si inghitit. Crescuse mult criminalitatea, in special, talharia la drumul mare si mai ales printre ostasii armatei rosii. Tata, impreuna cu nasul Andrei Bagu, se ocupa clandestin cu negustoria vinului, pentru a dobandi o bucata de paine. Intr-o zi de ianuarie, cand se intunecase de-a binelea, pe drumul Scorenilor am auzit din ograda niste vaicareli de femei. Cam in acelasi timp au sosit de la Chisinau si parintii mei, tremurand ca varga si albi ca varul. Linistindu-se cu greu, am inteles din cele povestite de ei ca a pornit o intreaga caravana de truseneni si scoreneni. De unul singur nu se pornea nimeni niciodata pe acele vremuri, ca era periculos. Mama era in sanie la nasul Andrei, care era capul coloanei. Tata era cu alta sanie, pentru a ajuta sa fie dus acasa un trusenean ce raposase in piata. Aproape de rascrucea Trusenilor, nasul Andrei s-a desprins de coloana cu vreo 300-400 metri. Cand s-o coteasca spre Truseni, de dupa nameti, sar pe talpile saniei 2 militari, spunand ca vor sa ajunga si ei la Truseni. Si nasul, si mama, au inteles intentiile calatorilor nepoftiti si au incetinit dinadins ca sa se apropie caravana. Mama, la care erau banii castigati pe vin, a coborat din sanie, chipurile, pentru nevoile proprii, si, dandu-se dupa nameti, a ascuns in ciorapi legatura in care erau banii. In timpul acesta, coloana ajunsese aproape de rascruce si mama a luat-o la fuga indarat spre rascruce. Banditii abia atunci si-au dat seama ce face si s-au luat dupa ea. Cand au ajuns la convoi, au scos armele, i-au dat jos pe totii din sanii, asezandu-i pe barbati de-o parte, iar pe femei in alta si au inceput sa-i perchezitioneze, incepand cu mama. Insa, din fericire, nu au gasit nimic. In schimb, au gasit legaturile catorva scorenence, care nu reusisera sa le ascunda mai bine la timp.

In vacanta de primavara am luat de la NKVD adeverinte si am purces la Cernauti, impreuna cu colegul meu Gheorghe N. Madan. Am vandut acolo niste boarfe si niste saci cu cartofi (cate doi de fiecare, adica cate 100 kg). Acum ma mira faptul cum de duceam doi saci subsuoara, fiindca de lasat nu puteam. Cu greu m-am imbarcat intr-un tren ce ducea spre Chisinau. La gara Ghidighici am aruncat sacii cate pe unul, apoi am sarit, deoarece trenul numai a incetenit, dar nu a oprit. Acesti cartofi ne-au dat posibilitatea intregii familii s-o scoatem cu bine la capat pana au aparut primele buruiene. In total, in sat au murit de distrofie in acesti ani 92 de persoane. In mod oficial, au fost inregistrate 35 cazuri de copii bolnavi de distrofie. Fara doar si poate, cifra e pe departe de a fi exacta si completa. Lista pe care o am eu a fost alcatuita de elevii claselor a X-a, fiecare in mahalaua lui, care au intrebat de la bunici, probabil, sunt si gafe.

Se intelege ca intotdeauna conducerea comunista a manifestat o „grija parinteasca fata de popor”. Mai intai a maturat podurile oamenilor de ultimele boabe, ca apoi sa improvizeze, chipurile, niste ajutoare. La 28 noiembrie 1946, apare decretul Consiliului de Ministri din RSSM. Sul nr. 1038 „Masuri despre indeplinirea planului cu privire la lucrarile de toamna si iarna in vii si livezi”. Iar in procesul-verbal al executivului raional, pentru indeplinirea acestui decret este indicat ca satul Truseni trebuie sa dea statului 1860 q. grau, 2970 q., orz, 1960 q., porumb, 586 q., floarea-soarelui si 25 q. lucerna (Arhiva Nationala, f – 339, inv. -1, dos. -49, pag. - 41). Pe de alta parte, in sat au fost organizate niste ambulante (pitatelinaie punkti), unde unui numar foarte mic de persoane afectate de distrofie li se acorda, chipurile, ajutor medical si hrana. Pana ajungeau aceste alimente la bolnavi, mai mult de jumatate se evaporau, la infometati ajungea doar ceea ce trecea printre degete. Pentru a completa lucrurile din punct de vedere material, bolsevismul cauta sa mangaie oamenii cu fagaduieli si promisiuni, ca in epigrama:

Contabilii cu zel aduna

Fapte din promisiuni,

Minus doar eclipsele de Luna

Si vreo doua case de nebuni.

Intr-adevar, cate numai li se promitea bietilor oameni, dar prin gura altora! Comunistii intotdeauna au luat jaraticul cu mana altora si intotdeauna cineva a fost vinovat de gafele si marsavia crimelor savarsite de ei. Noi, „frontul ideologic” de la sate (asa era numita intelectualitatea), eram trimisi pe la casele celor afectati de distrofie ca sa le ridicam morala. Oamenii aveau o infatisare deplorabila, ca ti se rupea inima de durere, mureau de foame, dar comunistii ne trimiteau sa-i incurajam cu vorbe dulci. Era ceva paradoxal si dezgustaror in procedura aceasta de a aplana situatia. In fruntea acestor cantine era numita o doctorita de nationalitate rusa – Tamara Conova, o femeie groasa si frumoasa ca o ialovita. Era intr-adevar o femeie „miloasa”, primea pe orice nacialnic ce ne vizita satul, nu le refuza nimic, ii mangaia cu ce avea.
Probabil, cineva din invatatorime si-a exprimat nemultumirea in legatura cu conduita acestei femei atat de insolente, deoarece ea a cautat sa se razbune. A venit la scoala si a ordonat subalternilor sai sa ne dezbrace pana la brau si sa ne controleze de pediculoza. Am fost nevoiti sa ne supunem unei escroace care jacmaneau oamenii care mureau de foame.

„O consecinta dintre cele mai grave ale anexarii Basarabiei in 1940 de catre URSS, conform pactului Ribbentrop-Molotov, a fost, dupa cum se vede, si calvarul foametei din 1946-1947, organizate de catre regimul sovietic cu scopul de a schimba componenta demografica a tinutului, precum si pentru a infrange rezistenta taranilor contra colectivizarii. Conform materialelor publicate, numarul victimelor foametei din RSSM in anii 1946-1947 variaza intre 200 si 350 mii” (Ion Buga, „Anexarea Basarabiei in anii 1940”, pag. 47-49).

Simion Damaschin, Truseni

Preluare din Ziarul Flux

 

 

 
PE cere Rusiei evacuarea trupelor si stoparea ajutorului catre regimul transnistreanPDF Print E-mail
Strasbourg, Franta/Romanian Global News
Accesari :245
Monday, 20 March 2006

Parlamentul European a cerut Rusiei sa sisteze imediat ajutorul acordat regimului de la Tiraspol, sa-si reafirme respectul fata de integritatea teritoriala a Republicii Moldova asa cum e prevazuta de Constitutia moldoveneasca si sa-si evacueze trupele, inclusiv armamentul greu si munitiile.

Membrii Parlamentului European au condamnat in termeni duri represiunea, presiunea si intimidarea exercitate de catre regimul transnistrean impotriva reprezentantilor presei independente, a cetatenilor, a membrilor ONG-urilor si a opozitiei. Parlamentul European a condamnat interzicerea de catre autoritatile transnistrene a finantarii externe a  organizatiilor neguvernamentale.

Membrii Parlamentului European si-au exprimat regretul in legatura cu lipsa de vointa din partea regimului separatist de a se angaja in procesul de identificare a solutiilor pasnice pentru  conflictul transnistrean. Totodata, deputatii Parlamentului European s-au pronuntat pentru extinderea listei reprezentantilor conducerii transnistrene, carora li s-a interzis intrarea in UE.

Romanian Global News va prezinta textul integral al Rezolutiei:

REZOLUTIA  PARLAMENTULUI EUROPEAN

</Commission>cu privire la drepturile omului <Titre> in Moldova si, in particular, in Transnistria

- avand in vedere rezolutiile sale precedente cu privire la Moldova, in special rezolutia din 18 decembrie 2003, rezolutia cu privire la alegerile parlamentare in Moldova din 24 februarie 2005 si rezolutia cu privire la raportul anual despre drepturile omului in lume  (2004) din  28 aprilie 2005,

-  avand in vedere Declaratia Finala si Recomandarile Comitetului de Cooperare UE-Moldova din  6 si 7 octombrie 2005,

- avand in vedere Acordul de Parteneriat si Cooperare incheiat dintre Moldova si UE semnat la  28 noiembrie 1994 si intrat in vigoare la 1 iulie 1998,

- avand in vedere declaratiile Summitului OSCE  din 1999 de la Istanbul si Consiliului  Ministerial OSCE de la Porto din 2002,

- avand in vedere Planul de Actiuni, adoptat in cadrul celui de-al saptelea Consiliului de Cooperare  UE-Moldova din  22 februarie 2005,

- avand in vedere Reportul Final al Misiunii de Observare OSCE/ODIHR asupra  alegerilor parlamentare din 6 martie 2005, care in linii generale au fost considerate ca fiind in conformitate cu majoritatea angajamentelor luate fata de OSCE, Counsiliul Europei si alte standarde internationale pentru alegerile democratice in pofida unor neajunsuri inentificate din domeniul accesului la mijloace de informare in masa, 

- avand in vedere decizia Consiliului 2006/96/CFSP de implementare a Pozitiei Comune 2004/179/CFSP privind masuri restictive adoptate impotriva conducerii din regiunea Transnistreana a Moldovei si Consiliul Pozitiei Comune  2004/179/CFSP de a reinnoi aceste masuri pentru o perioada ulterioara de 12 luni;

- avand in vedere rezolutia interimara adoptata de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei pe data de 1 martie 2006 in ce priveste decizia Curtii Europene pentru Drepturile Omului din 8 iulie 2004 in cazul Ilascu si altii impotriva Moldovei si Federatiei Ruse;

- avand in vedere stipulatia 115 din Regulament Procedural,

A. Intrucat Politica Vecinatatii Europene recunoaste aspiratiile europene ale Moldovei si importanta Moldovei ca tara cu legaturi istorice, culturale si economice comune Statelor Membre;

B Intrucat in cadrul desfasurarii Politicii Vecinatatii Europene a fost adoptat un Plan de Actiune care include propuneri ce au drept scop incurajarea si institutionalizarea reformelor ce ar face posibila integrarea progresiva a Moldovei in politica si programenle Uniunii Euopene;

C. Intrucat Uniunea Europeana a facut recent pasi importanti in vedera intensificarii angajamentului fata de Republica Moldova si cautarea unor solutii privind conflictul Transnistrean, infiintand o Comisie Permanenta delegata la Chisinau, prin delegarea unui Reprezentant Special al UE in Moldova (EUSR) cu mandatul de a contribui la solutionarea durabila a conflictului Transnistrean si prin constituirea Misiunii de Asistenta de Frontiera a Uniunii Europene in  Moldova si Ucraina,

D. Intrucat  Transnistria a declarat independenta in 1992 in urma unei  interventii armate ce implica spijinul militar al Rusiei, destabilizand dupa aceasta intreaga Republica;

E. Intrucat  exista aspecte ce privesc Transnistria si tin de nivelul inalt al coruptiei, a raspandirii coruptiei in societate, existenta unei economii tenebre si nerespectarii drepturilor fundamentale ale omului;

F. Intrucat autoritatile auto-proclamatei republici Transnistrene contuinua sa hartuiasca presa independenta, ONG-urile, sa dicrimineze si persecute vorbitorii de limba romana din regiune;

G.  Intrucat autoritatile auto-proclamatei republici Transnistrene continua sa refuze conformarea cu decizia CEDO de a pune capat detentiei ilegale si arbitrare a lui Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa,

H.  Intrucat Andrei Ivantoc se afla in greva foamei din 27 februarie a acestui an, ca raspuns la masuri inumane si degradante luate de colaboratorii din penitenciarul din Tiraspol;

 

1. se condamna represiunea, hartuirea si intimidarea de catre regimul transnistrean a reprezentantilor presei independente, a cetatenilor care critica autoritatile auto-proclamatei  republici Transnistrene, a memrilor ONG, si a opozitiei; se condamna interzicerea de a fonda un ONG prin donatie straina, se deplange nedorinta acestui regim de a se angaja plenar in eforturile de gasire  a unei solutii pasnice si cuprinzatoare a conflictului Transnistrean; se saluta, prin urmare, interzicerea eliberarii vizelor pentru UE pentru membrii regimului Transnistrean;

2. se deplang autoritatile auto-proclamatei republici transnistrene, care mai mult de jumatate de an dupa proclamarea sentintei Curtii Europene pentru Drepturile Omului in cazul Ilascu si a altor eliberati, continua sa detina doi detinuti inchisi; se specifica faptul ca in sentinta sa Curtea a tinut in particular ca cei doi raspunzatori de Stat trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a pune capat detentiei arbitrare ale celor doi detinuti si sa le asigure imediata eliberare;

3. se cere autoritatilor Moldovene sa continue efortul lor in vederea finisarii dentiei arbitrare si ilegale a lui Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa si sa asigure eliberarea lor imediata; se cere autoritatilor Moldovene sa continue eforturi pentru curmarea detentiei arbitrare si ilegale a dlor  Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa si eliberarea imediata a acestora; indeamna insistent autoritatile ruse sa foloseasca toate mijloacele necesare in vederea curmarii detentiei arbitrare si ilegale a celor doi detinuti si eliberarii imediate a acestora; se cere Consiliului, Comisiei si Statelor Membre sa pledeze pentru eliberarea imediata a celor doi prizonieri;

4. avand in vedere statutul inalt si caracterul complex al condamnarii fostului ministru al apararii, Valeriu Pasat,  se cere autoritatilor moldovene sa asigure o procedura de apel transparenta si in conformitate cu normele legale internationale;

5. se exprima suportul puternic si continuu intru sustinerea eforturilor autoritatilor Moldovene in vederea implementarii Planului de Actiuni ca parte a politicii de vecinatate a UE; se cere Comisiei si Consiliului sa sustina autoritatile moldovene in procesul de democratizare si sa utilizeze mijloace diplomatice in vederea slabirii regimului ilegal si autoritar din  Transnistria;

6. se indeamna Guvernul Republicii Moldova sa continue procesul reformelor in vederea progresarii statului de drept si combaterii coruptiei in institutiile statului in conformitate cu angajamentele ce reiese din Planul de Actiuni precum si sa mareasca eforturi in vederea luptei impotriva oricaror manifestari a traficului cu fiinte umane;

7. se ia nota de Legea cu privire la prevenirea si combaterea traficului cu fiinte umane, adoptat la 20 octombrie, care asigura asistenta sociala victimelor traficului; se cere autoritatilor moldovene sa clarifice felul in care se va asigura implementarea legii; se accentueaza importanta asigurarii sustinerii financiare adaugatoare si completarii resurselor umane pentru organe competente de combaterea traficului si cooperarea sporita cu organizatiile non-guvernamentale ce activeaza in domeniu;

8. saluta cooperarea constructiva intre diferite partide politice in Parlamentul Moldovei; recunoaste importanta reformelor cu privire la independenta judecatoreasca, serviciilor de securitate, legislatiei electorale si Curtii de Conturi; cheama la intarirea sistemului judecatoresc;

accentueaza importanta implementarii acestor si altor reforme farar intarziere;

9. isi exprima convingerea ca reformele in Moldova vor izbuti doar in cazul in care sunt implementate cu respectarea normelor statului de drept si libertatilor fundamentale; face apel catre toate partile implicate, inclusiv societatea civila, sa lucreze impreuna pentru dezvoltarea democratiei in tara;

10. saluta implementarea Declaratiei Comune a Sistemelor Vamale semnata de Prim-Ministrii Ucrainei si Moldovei din 30 decembrie 2005; indeamna agentii economici Transnistreni sa se inregistreze la autoritatile competente de la Chisinau in scopul opririi traficului necontrolat a marfurilor peste granita; indeamna autoritatile autoproclamate din Transnistria sa nu blocheze inregistrarea;

11. saluta desfasurarea Misiunii de Asistenta de Frontiera a Uniunii Europene in  Moldova si Ucraina, care ar putea sa contribuie la largirea eforturilor spre gasirea unoe solutii viabile si sustinute in vederea aplanarii conflictului Transnistrean; subliniaza, ca un control mai eficient la hotar constituie un element esential in vederea solutionarii conflictului, inclusiv prin limitarea traficului de arme;

12. cheama Comisia, Consiliul si Reprezentaantul Special al Uniunii Europene pentru Moldova sa intreprinda orice efort pentru prevenirea escaladarii crizie frontaliere ;

13. ia nota de declaratia pozitiva, desi pe alocuri critica, a Parlamentului Moldovei pe marginea initiativei Ucrainene de solutionare a conflictului Transnistrean; cheama toate partile implicate sa se consacre negocierilor de format 5+2, la care participa  Moldova, zona Transnistreana a Moldovei,  Rusia, Ucraina si  OSCE impeuna cu UE si SUA in calitate de observatori  si solutionarea politica a conflictului; 

14. cheama Rusia sa inceteze imediat suportul regiunii Transnistrene, sa reafirme sustinerea integritatii teritoriale a Moldovei dupa cum e definita in Constitutia Republicii Moldova si sa-si retraga trupele militare, inclusiv armament greu si munitiile in mod neconditionat; subliniaza faptul ca trupele militare, in conformitate cu deciziile luate in cadrul  Summitului OSCE de la Istanbul din 1999, trebuiau retrase pana la sfarsitul anului 2002; cheama Consiliul sa includa aceasta problema pe agenda Summitului viitor UE-Russia;

15. Prezenta rezolutie este adresata Guvernului si Parlamentului Moldovei, Guvernului Romaniei, Guvernului Ucrainei, Guvernului Rusiei, Guvernului SUA, Secretarului General al OSCE si Secretarului General al Consiliului Europei.

 

 

 
Federatia Asociatiilor Romanesti din Spania s-a intalnit cu primarul MadriduluiPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :152
Monday, 20 March 2006

{mosimage}Cu ocazia deschiderii primului Birou Municipal de Informare si Orientare pentru Integrarea Emigrantilor, Federatia Asociatiilor de Imigranti Romani din Spania – FEDROM (reprezentata de presedintele Miguel Fonda Stefanescu) s-a intanit vineri, 17 martie, cu primarul Madridului, Alberto Ruiz - Gallardon si cu Ana Botella, consilier in cadrul Primariei Madridului.

 

 

Potrivit FEDROM, in cadrul acestei intrevederi au fost discutate probleme relationate de integrarea comunitatii romanesti din Madrid precum si posibilitatile de colaborare dintre FEDROM si Primaria Madrid.

Biroul Municipal de Informare si Orientare pentru Integrarea Emigrantilor, situat in strada San Nicolas 15, beneficiaza si de un serviciu de traducere si interpretare in limbile: romana, franceza, engleza, araba, chineza, bulgara si rusa. Urmatorul {mosimage}Birou municipal se va deschide in a doua jumatate a acestui an in zona Villaverde.

Traducatoarea si interpreta romana din cadrul Serviciului de Interpretare si traducere al Biroului Municipal de Informare si Orientare pentru Integrarea Emigrantilor se numeste Elena Iuliana Tothazan, originara din Campina, licentiata in istorie si filozofie engleza la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu.

Pentru informatii suplimentare in legatura cu serviciile Biroului Municipal de Informare si Orientare pentru Integrarea Emigrantilor imigrantii romani din Spania au la dispozitie numarul de telefon 91 542 46 70 si adresa de email oficinainmigracion@munimadrid.es

 

 

 
Banii trimisi in tara de catre romanii din Germania, supusi unor noi reglementariPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :176
Monday, 20 March 2006
Ministerul Federal al Finantelor din Germania a remis recent o scrisoare in care face precizari privind declararea banilor trimisi din strainatate membrilor de familie in scopul reducerii impozitului de venit, situatie in care se afla si romanii din Germania.

Cele 16 pagini ale documentului oficial trateaza pe larg despre ce fel de "membri de familie" este vorba, declaratia de avere a primitorului de bani, din care sa reiasa ca intr-adevar nu se poate intretine singur, dovada de trimitere a banilor, suma maxima care poate fi recunoscuta ca sprijin finaciar pentru parinti, precum si alte reglementari in cazuri exceptionale, anunta pagina de web a tinerilor romani din Germania.

Reglementarea intra in vigoare din anul 2007, pana atunci ramand valabil Reglementarea "BMF-Schreiben vom 15.09.1997 (BStBl I S. 826)". Mai multe informatii pentru cei inetersati de aceste noi prevederi pot fi obtinute accesand link-ul http://www.bundesfinanzministerium.de/cln_05/nn_92/DE/Aktuelles/BMF__Schreiben/

Veroffentlichungen__zu__Steuerarten/einkommensteuer/152.html.

 

 

 

 
Romanii din Italia se pot intoarce acasa de Paste cu celebrul cedolinoPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :192
Monday, 20 March 2006
In perioada 15 martie-15 mai romanii care vor sa se intoarca acasa cu ocazia sarbatorilor de Paste si asteapta reinnoirea permisului  de sedere in Italia, pot iesi si reintra in Italia pe baza de cedolino.

Si anul acesta Ministerul italian al Muncii a emis o circulara prin care permite imigrantilor din Italia care asteapta sa-si rennoiasca permisul de sedere, sa se intoarca in tarile lor de origine pentru o vacanta, informeaza Stranieri in Italia. Acestia vor trebui sa prezinte la punctul de trecere a frontierei o adeverinta care sa ateste depunerea cererii de reinnoire a permisului, adica celebrul cedolino. Ca in fiecare an Ministerul Muncii cere insa maxima atentie la respectarea unor conditii: iesirea si intrarea in Italia vor trebui sa se faca pe la acelasi punct de frontiera, voiajul nu trebuie sa tranziteze alte tari din spatiul Schengen. Actele necesare la granita sunt pasaportul sau un document de identitate echivalent, adeverinta privind depunerea cererii (cedolino) de reinnoire a permisului sau a cartii de sedere si copia documentului de sedere expirat.

 

 

 
Fini se pronunta pentru expulzarea imigrantilor ilegali din ItaliaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :185
Monday, 20 March 2006
“Daca la coada au fost clandestini - si au fost - iar cererea lor nu va fi acceptata, acestia trebuie sa fie expulzati” a declarat recent ministrul italian de Externe, Gianfranco Fini, in cadrul unui video chat realizat de cotidianul italian Corriere della Sera.

Mai mult, ministrul a trecut si la cateva estimari: „Cererile depuse au fost peste 400.000. Ceea ce inseamna ca sunt cel putin 230.000 de extracomunitari care ar trebui expulzati”.

La inceputul saptamanii trecute ministrul italian al Muncii si Solidaritatii Sociale, Roberto Maroni, fusese cel care solicitase interventia ministrului de Interne, Giuseppe Pisanu, impotriva celor care au crezut ca decretul Flussi este vreo masura de regularizare a imigrantilor ilegali. „Daca se stie de existenta unei infractiuni, nu vad cum se poate sa ne facem ca nu vedem” spunea atunci Maroni, adaugand ca depunerea acestor cereri ar trebui sa-l determine pe ministrul de Interne sa treaca la expulzare, asa cum prevede legea Bossi-Fini, informeaza Stranieri in Italia.

Problema este ca cei doi ministri care au solicitat expulzarea imigrantilor clandestini care au depus cereri, nu explica si cum ar trebui sa se procedeze in acest caz, mai ales ca nici una dintre cele aproximativ 500.000 de cereri depuse nu specifica daca muncitorul extracomunitar se afla deja ilegal in Italia sau daca acesta asteapta linistit in tara de origine sa fie chemat nominal de angajatorul italian. Cererile au fost completate si semnate de catre italieni care vor sa angajeze cetateni straini care pana la proba contrarie sunt inca in tarile lor asteptand chemarile.

Unicul indiciu, si acesta slab, pentru pornirea intr-o maxi cursa de prindere a clandestinilor este probabil domiciliul indicat in cerere, dar si in acest caz, pana la proba contrarie va fi util numai dupa intrarea legala in Italia a muncitorului.

Fortele de ordine, autorizate de magistratura, vor trebui sa intre in urmatoarele cateva zile in jumatate  de milion de case, inclusiv in cele ale tuturor familiilor italiene care au decis sa cazeze in casele lor menajerele sau asistentele personale pentru care au depus cererile. Exista, oare, dorinta, mijloace, resurse umane si economice pentru o astfel de operatiune?

In realitate, unica ocazie pentru ministrii Fini si Maroni pentru ca imigrantii ilegali sa fie prinsi ar fi fost sa fie identificati cat stateau la coada, dar aceasta ocazie este pierduta!

 

 

 
Migrantii romani, misionari ai valorilor crestinePDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :399
Monday, 20 March 2006
{mosimage}PS Petru Gherghel, episcop al Diecezei de Iasi, responsabil al Conferintei Episcopale din Romania pentru pastoratia migrantilor, a vizitat in perioada 7-12 martie comunitatile romanilor de rit latin din nordul Italiei.

{mosimage}Episcopul i-a intalnit rand pe rand pe preotii prezenti in aceasta zona pentru ingrijirea pastorala a catolicilor romani. A fost mai intai oaspetele parintelui Daniel Martinas, asistentul spiritual al comunitatii din Verona si din imprejurimi, apoi al pr. Ionel Jicmon, ce lucreaza in orasul Padova tot cu acelasi scop, ajutat de pr. Ciprian Ghiurca. Sambata, 11 martie, a fost randul comunitatii din orasul Prato, pastorita de parintele Petre Antica Dominic-Felician si ajutat de pr. Eugen Anton. Duminica, 12 martie, credinciosii din Cremona si Verona au primit cuvantul si binecuvantarea arhiereasca a episcopului de Iasi care a celebrat Sfanta Liturghie in respectivele comunitati. In semn de comuniune si cooperarea pastorala, episcopul Gherghel a intalnit si episcopii diecezelor italiene in care sunt prezente comunitatile romanesti. Inainte de intoarcerea acasa, PS Petru Gherghel a vizitat si redactia romana de la Radio Vatican (16 martie), acordand un interviu.

R.V.:Preasfintite, cu ce preocupari pastorale ati vizitat in aceste zile comunitatile catolicilor romani din nordul Italiei?

PS P.G.: Am raspuns in primul rand la cerintele planului pastoral care au reiesit la dezbaterile celebrarii Sinodului diecezan. Am inceput astfel aplicarea normelor elaborate si prezentate in Cartea sinodala cu privire la asistenta spirituala a credinciosilor emigrati din Dieceza de Iasi, precum si din alte dieceze ale tarii noastre, prin mandatul conferintei episcopale. In ce priveste biserica locala din Moldova, in ultimii ani, un numar semnificativ de credinciosi catolici au emigrat spre tarile Europei occidentale. Sinodul diecezan a acordat o atentie deosebita acestei realitati, cerand insistent ca Biserica noastra sa se implice si mai mult in asistenta spirituala a acestor credinciosi, trimitand pastori destoinici, care sa organizeze comunitatile de romani catolici, sa celebreze pentru acestia sfintele taine si sa-i intareasca in credinta" (cf. Cartea sinodala, 350).

R.V Cum vedeti Preasfintia voastra fenomenul migratiei, care a modificat in mare masura alcatuirea si sperantele societatii din Romania, dar si a comunitatilor noastre crestine?

PS P.G.: Fenomenul migratiilor a provocat o adevarata mutatie in societatea romaneasca. Putinele aspecte pozitive sunt cu precadere de ordin material, in timp ce consecintele morale ne obliga la preocupari nicidecum usoare. Schimbul de valori adus de circulatia persoanelor este umbrit, din pacate, de influentele care pun in pericol credinta si familia. Cei cuprinsi de iuresul migratiei, vin in contact cu stiluri de viata diferite de cele in care au crescut si este necesar ca acestui fenomen sa i se faca fata in mod organizat. Biserica trebuie sa gaseasca spatiile necesare din societate, pentru a increstina incontinuu fenomenul migratiei. Am spus deseori migrantilor ca, oriunde ar ajunge, poarta cu ei, dincolo de dorinta de a obtine bunuri materiale, si datoria de a duce cu ei valorile spirituale, fiind misionari intr-o lume pe care o gasesc mai secularizata decat se asteptau. Cu toate aceste, migratia nu ramane doar o problema, ea poate deveni o sansa de imbogatire reciproca atunci cand nu ne pierdem lumina de a distinge binele de rau.

R.V Cum au fost primiti migrantii in diecezele italiene?

PS P.G.: Din diferitele intalniri pe care le-am avut si in aceste zile cu episcopii si responsabilii pentru pastoratia migrantilor, m-am bucurat sa constat ca si-au manifestat un viu interes pentru situatia lor, oferindu-le asistenta si spatiile necesare ingrijirii lor spirituale. De asemenea, s-au bucurat cand a fost posibil sa primeasca pe capelanii alesi si trimisi de noi in acest apostolat. Subliniez aici situatia pozitiva de la Cremona, unde bucuria si deschiderea episcopului fata de noi a indepartat toate dificultatile si am reusit sa infiintam in acest oras comunitatea romanilor de confesiune catolica. Era un vis al nostru, care acum a devenit realitate. Tot la fel la Milano, unde s-a inceput celebrarea regulata a sfintei Liturghii pentru numerosii catolici din aceasta metropola, asigurata de preotii comunitatii de la Torino. In celelalte comunitati din zona, precum Padova, Torino, Prato si Bologna, avem bucuria de constata ca activitatea desfasurata de preotii nostri este benefica, fiind apreciata si de episcopii diecezelor respective.

R.V Ce prioritati pastorale ati intalnit in comunitatile vizitate in aceste zile?

PS P.G.: Principala grija pastorala, care a reiesit si la Sinodul diecezan, este indreptata spre familii, intelegand aici armonia dintre soti si cresterea umana si religioasa a copiilor. Indepartarea care a intervenit intre soti prin emigrarea unuia dintre ei genereaza o multitudine de preocupari si interogative, iar climatul necesar primirii si educarii copiilor este grav afectat. Lipsa afectiunii parintilor accentueaza si mai mult fragilitatea cresterii lor. Marturia crestina a mamei si a tatalui a pierdut din semnificatie in familiile marcate de migratie. In astfel de situatii prezenta si ajutorul preotului reprezinta fara indoiala un stimul continuu de mare importanta la pastrarea sensului crestin al vietii de familie. O alta preocupare va ramane mereu trimiterea preotilor pentru a-i insoti pe credinciosi in aceasta perioada, astfel incat urmarile negative sa fie cat mai diminuate, daca nu chiar pe deplin vindecate. Imi exprim inca o data multumirea pentru daruirea generoasa dovedita de preotii din comunitatile de migranti, asigurandu-i de rugaciunea intregii dieceze si de binecuvantarea noastra. Iar migrantilor, le urez un Post rodnic si un Paste fericit, adresandu-le o invitatie parinteasca: Biserica si cei dragi ai vostri va asteapta acasa!

(Un interviu publicat de Episcopia Romano-Catolica de Iasi)

 

 

 
Se cauta cea mai frumoasa romanca din SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :200
Monday, 20 March 2006
{mosimage}"Comunidad Rumanos en Espana", impreuna cu TVR International, Western Union, Blue Air si  portalul Spania Romaneasca vor organiza in luna iunie finalele pe provincii pentru alegerea celei mai frumoase tinere din Spania de origine romana sau care are macar un filon romanesc.

{mosimage}Producatorul acestor spectacole si coordonatorul asociatiei Comunidad Rumanos en Espana, Alexandru Petrescu, a spus ca anul acesta organizatorii vor incerca sa produca cele mai bune show-uri pentru alegerea Miss Diaspora Spania, fata care va reprezenta comunitatea romaneasca din Spania la finala cea mare de la Callatis. „Vom folosi o strategie noua sa fim prezenti acolo cu caravana noastra unde vom fi invitati de catre dumneavoastra. Vom venii cu actori, cantareti dragi din tara cei de la TVR si TVR-International vor fi prezenti cu noi la spectacolele pe care le vom sustine in discoteci, sali de spectacole sau chiar si arene mari ca suprafata incercand sa fim in orasele: Alcala de Henares, Coslada, Arganda, Madrid (unde va fi probabil Marea Finala) Calatayud, Castellon de la Plana, Oropesa del Mar, Valencia, Barcelona, Rochetas del Mar....deci practic vom acoperi orice solicitare demna de luat in consideratie” a asigurat Petrescu. Numarul de telefion la care il pot gasi cei interesati de astfel de manifestari este  661049867. Solicitarile de participare se gasesc in presa romana din Spania sau pe pagina de web www.spaniaromaneasca.com. Pentru informatii suplimentare puteti suna la 661049867.

Din juriu vor face parte atat romanii din Spania care vor putea vota pe pagina de web Spania Romaneasca, cat si actorul spaniol Federico Celada, fosta Miss Disspora Spania Corina Oanca (foto), fosta antrenoare a Romaniei la gimnastica ritmica, Mioara Andone. Prezente probabile sunt si cele ale Elsei Pataki, a directorului Centrului Cultural Roman din Madrid, Horea Barna, a impresarului Cristian Raetscher, a lui Cornel Diaconescu, de la fundatia Profamily, a actorului Florin Piersic si a impresarului Daniel Velasquez.

 

 

 
Romancele de pe Coasta de Est a Canadei sunt asteptate la Miss Diaspora 2006PDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :165
Monday, 20 March 2006
Tinerele romance care locuiesc pe Coasta de Est a Canadei sunt asteptate sa se inscrie la preselectia pentru concursul de frumusete Miss Diaspora 2006, ce urmeaza sa aiba loc, ca de obicei, in cadrul Festivalului „Callatis” din Mangalia, din luna august a acestui an.

Preselectia se va desfasura in luna iunie la Montreal si se adreseaza tinerelor de origine romana din diaspora, cu varsta intre 16 si 23 de ani, care trebuie sa aiba cel putin unul dintre parinti de origine romana, domiciliul stabil, cu forme legale, in strainatate, sa nu fie sau sa nu fi fost casatorita, sa aiba inaltimea minima de 165 cm si sa nu mai fi participat la alta editie a concursului Miss Diaspora. Inscrierile se pot face prin internet, la www.profamily.ro, unde se va completa fisa de inscriere, cu atasrea a doua fotografii, sau direct la partenerii de organizare, in tarile in care Pro Familia a acordat licenta pentru preselectii unor organisme din comunitatile romanesti, informeaza publicatia „Pagini Romanesti”.

Preselectiile pentru finala concursului Miss Diaspora se fac in cadrul unor spectacole organizate de parteneri sau direct de catre organizatori, in urma studierii formularelor de inscriere, pentru concurentele din tari in care nu exista parteneri de organizare. La preselectie se tine cont de aspectul fizic, spontaneitate, imaginatie si aptitudini artistice sau cunostinte de traditie si civilizatie romaneasca.

Organizatorii concursului, Asociatia Pro Familia din Bucuresti, asigura cazare si masa pentru perioada de pregatire si desfasurare a concursului, transport in Romania si vestimentatie pentru probele concursului, coafura si machiaj pentru concurs, sedinte foto si probe filmate. In schimb, cheltuielile pentru transportul international cad in sarcina concurentelor. Partenerii concursului pot asigura partial sau integral aceste costuri. Cheltuielile de deplasare, cazare si masa pentru eventualii insotitori nu sunt suportate de organizatori. In cadrul programului de pregatire se vor exersa probele concursului, vor fi organizate sedinte foto si de miscare scenica, precum si cursuri de traditie si civilizatie romaneasca.

Premiile concursului Miss Diaspora se acorda de catre un juriu format din personalitati ale vietii cultural-artistice din Romania. Din juriu pot face parte invitati din diaspora precum si laureatele editiilor anterioare. Premiul I si trofeul Miss Diaspora: 5000 RON; Premiul II: 3000 RON; Premiul III: 2000 RON, iar Premiul de popularitate: 1000 RON.

 

 

 
Reviste si ziare din Romania, disponibile la MontrealPDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :138
Monday, 20 March 2006
Asociatia Culturala Romana din Montreal si Societatea Culturala Avram Iancu - grupul din Montreal – ii anunta pe romanii care locuiesc in acest oras canadian ca din Romania se primesc mai multe ziare si reviste, care pot fi consultate la biblioteca Casei Romane de langa biserica „Buna-Vestire” si la biblioteca bisericii „Sf. Nicolae” din Montreal.

Pe lista publicatiilor care ajung din tara se numara „Revista 22” din Bucuresti, „Apostrof” de la Cluj-Napoca, „Transylvanian Review” de la Centrul de Studii Transilvania, tot din Cluj-Napoca, „Dilema veche” din Bucuresti, „Euphorion”, revista pentru literatura si arta din Sibiu, „Memoria”, revista gandirii arestate, „Convorbiri literare”, revista fondata de Societatea Junimea Iasi 1867, „Magazin Istoric” din Bucuresti, „Contemporanul”, „Ideea europeana”, si „I.D.”, din Bucuresti. Publicatiile sunt prezentate la reuniunile saptamanale ale pensionarilor romani din Montreal, informeaza „Pagini Romanesti”.

 
Zilele Francofoniei inaugurate si la ChisinauPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :155
Monday, 20 March 2006
In ajunul aniversarii Comunei din Paris, patru ambasadori ai tarilor francofone au inaugurat oficial Zilele Francofoniei in Republica Moldova.

Ambasadorii Frantei, Romaniei, Bulgariei si Elvetiei au dat startul vineri, 17 martie, unui sir de actiuni culturale incadrate in Zilele Francofoniei. Evenimentul este organizat de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene de la Chisinau, misiunile diplomatice ale tarilor francofone acreditate la Chisinau, Ambasada Frantei, Alianta Franceza din Moldova si Agentia Universitara a Francofoniei.

Asistentul cultural al Aliantei Franceze din Moldova, Adrian Cibotaru, a spus pentru Info-Prim Neo ca toti ambasadorii, dar si un reprezentant al Guvernului R. Moldova, s-au adresat de pe scena Teatrului National " Mihai Eminescu" cu mesaje de salut si au trecut in revista cele cca 200 de actiuni culturale programate pentru Zilele Francofoniei. Imediat dupa inaugurarea oficiala a avut loc un spectacol cu participarea Orchestrei de Camera a R. Moldova, sub bagheta dirijorului elvetian Christof Escher si cu participarea solistilor Alexandru Tomescu, (vioara, Romania) si Borislav Iotzov (clarinet, Bulgaria).

Incepand cu anul 2000, Alianta Franceza din Moldova organizeaza Festivalul Filmului Francofon care se deruleaza in mod traditional in perioada Zilelor Francofoniei din Moldova. Programul festivalului tinde sa ofere publicului eterogen, francofon sau cinefil, o selectie de lungmetraje inedite, in versiune originala franceza, subtitrata in romana sau in rusa. Productia cinematografica francofona va fi reprezentata anul acesta de Belgia, Canada si Elvetia. Spectatorii pot viziona 10 filme franceze si francofone in 30 de proiectii.

Festivalul se desfasoara in perioada 18 - 28 martie, cu sprijinul canalului francez TV5 Monde si companiei Voxtel, la cinematografele „Patria” si „Gaudeamus” (Chisinau), cinematografele „Patria" din Ungheni, Balti si Cahul.

 
Inginerii romani din Canada se intalnesc cu o firma de plasarePDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :113
Monday, 20 March 2006
{mosimage}Asociatia Inginerilor Romani din Canada va organiza marti, 21 martie, la sediul companiei KELK din Toronto, incepand cu ora 18:00, o intalnire cu firme de plasare.

{mosimage}In cadrul acesteia romanii care vor participa au posibilitatea sa afle care este situatia pe piata de job-uri, cum actioneaza o firma de plasare, cum sa trebuie facuta pozitionarea pentru a iesi in evidenta si a obtine interviul si multe alte raspunsuri la intrebarile celor prezenti. Pentru a putea lua parte la aceasta intalnire, cei interesati trebuie sa achite la intrare 10 dolari, in cazul in care nu au platit cotizatia de membri ai asociatiei pe 2006, informeaza Alianta Romanilor Canadieni. Locul in care se va desfasura intalnirea se afla la adresa 48 Lesmill Road, Toronto, Ontario M3B 2T5.

 

 

 
Studiile romanesti, tema de dezbateri la New YorkPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :179
Monday, 20 March 2006
Ambasada Romaniei la Washington ii asteapta pe romanii din Statele Unite ale Americii, in perioada 23-25 martie, la New York, la o serie de activitati dedicate studiilor romanesti, care se vor desfasura in paralel cu conventia Asociatiei pentru Studiul Nationalitatilor.

In cadrul acestui eveniment, Institutul Cultural Roman din New York va organiza vineri, 24 martie, la sala Auditorium, de la ora 18:30, o masa rotunda pe tema „Viitorul studiilor romanesti”. Aceasta va fi sustinuta de presedintele Societatii pentru Studii Romanesti, Paul E. Michelson, de la Universitatea Huntington University, directorul ICR din New York, Corina Suteu, si directorul adjunct al aceleiasi institutii, Bogdan Stefanescu. Masa rotunda, la care accesul va fi gratuit, va fi succedata de o serie de discutii libere, informeaza ambasada romana.

Ultima zi a evenimentului va contine mai multe dezbateri pe tema studiilor romanesti, printre care „Probleme de nationalism si nationalitate in Romania de astazi”, „Evolutia nationalismului romanesc in secolul XX - o incursiune in neasteptat”, „Romania de dupa Ceausescu”, „Integrarea europeana si reforma din Romania”, dar si o intalnire a Societatii de Studii Romanesti. Pe parcursul acestei manifestari din SUA vor mai avea loc si alte cateva discutii, dintre care se remarca cea intitulata „Diferente nationale in spatiul moldovenesc: transnisternii, evreii si gagauzii”.

 

 

 
Consultari consulare romano-ucrainenePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :183
Monday, 20 March 2006
In zilele de 16 si 17 martie 2006 a avut loc, la Bucuresti, o runda de consultari bilaterale, romano-ucrainene, pe probleme juridice si consulare.

Cu aceasta ocazie, cele doua delegatii de experti din ministerele afacerilor externe si din ministerele de interne au finalizat si parafat textul protocolului pentru modificarea acordului bilateral care reglementeaza regimul calatoriilor reciproce ale cetatenilor romani si ucraineni. Intre cele mai importante modificari stabilite prin protocol sunt alinierea deplina a tuturor prevederilor acordului la normele acquis-ului Schengen, imbunatatirea regimului de calatorie al cetatenilor romani si ucraineni care locuiesc in zonele de frontiera, si introducerea posibilitatii de acordare a unor vize cu perioade de valabilitate de pana la cinci ani pentru oamenii de afaceri din cele doua tari.

Protocolul romano-ucrainean de modificare a acordului privind regimul calatoriilor reciproce urmeaza a fi pregatit pentru semnare si va fi semnat la o data care va fi anuntata ulterior. Cele doua delegatii au avansat, in cadrul discutiilor, pana aproape de forma finala in ceea ce priveste convenirea textului Acordului romano-ucrainean privind readmisia cetatenilor proprii si a strainilor si a Protocolului de aplicare a acestui acord.

Membrii delegatiilor au realizat, cu aceasta ocazie, un schimb de experienta privind politica de vize si de control al migratiei ilegale, subliniind importanta concentrarii pe aceste domenii de interes major pentru regiune si pentru spatiul european.

 

 

 
Un nou grup de discutii „Romani in Lyon”PDF Print E-mail
Lyon, Franta/Romanian Global News
Accesari :103
Monday, 20 March 2006
Romanii care locuiesc in Lyon si care obisnuiau sa dialogheze pe un grup de discutii propriu pot sa faca acest lucru incepand cu luna martie a anului 2006 la alta adresa de web, respectiv http://fr.groups.yahoo.com/group/Romania-Lyon.

Astfel, grupul de discutii al romanilor din Lyon care si-a schimbat denumirea, nu mai dispune de vechea adresa de web, adica aceea cu roumanophonie, informeaza franta-romania.com.

 

 

 
Anul International al Francofoniei in Romania, sarbatorit si la RotterdamPDF Print E-mail
Rotterdam, Olanda/Romanian Global News
Accesari :199
Monday, 20 March 2006
Ambasada Romaniei la Haga si Fundatia Culturala romano-olandeza "Eurora” vor celebra duminica, 2 aprilie, la Galeria Extra Vierge din Rotterdam, in intervalul orar 14:00-16:00, „Anul International al Francofoniei in Romania".

Intalnirea culturala se va desfasura sub titulatura „O francofonie la plural: artisti romani si olandezi care isi aduc propria lor contributie la dieversitatea culturala” si ii va avea in prim plan pe fotograful roman Dana Maitec si pe pictorul olandez Willem van Hest, care isi vor prezenta mai multe lucrari personale, informeaza misiunea diplomatica romana de la Haga. Totodata, Zoe-Daniela Cochia, presedinta Fundatie Eurora, va analiza influenta sculptorului roman Constantin Brancusi in literatura olandeza, iar cativa studenti de la Conservatorul din Rotterdam vor interpreta o serie de lucrari clasice franceze.

Expozitia va fi deschisa in perioada 2-22 aprilie, la aceeasi galerie Extra Vierge din Rotterdam. In anul 2006, Romania marcheaza anul Francofoniei prin organizarea la sfarsitul lunii septembrie a celei de-a XI-a editie a Summit-ului Francofoniei.

 

 

 
Lansari de carte la standul Romaniei de la salonul de carte parizianPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :346
Monday, 20 March 2006
Romania participa, in perioada 17 - 22 martie, cu un stand  organizat de catre Ministerul Culturii si Cultelor, la Salonul Cartii de la Paris.

Primele lansari de carte romaneasca la Paris au avut loc vineri, 17 martie, de la ora 15.00 si este vorba despre doua lucrari semnate Adrian Cioroianu, „Acest Ceausescu care ii obsedeaza pe romani” si „Pe umerii lui Marx”, ambele scoase la Editura Curtea Veche in 2005. Prezentarea volumelor a fost realizata de Dan C Mihailescu, Tudorel Urian si Doina Jela.

Tot vineri, de la ora 15.30 a fost lansata cartea „Amintirile lui George Enescu” (ed. Curtea Veche, 2006), de Bernard Gavoty, volum ce contine fotografii inedite realizate de Geta Bratescu. Prezentarea a apartinut lui Dan C. Mihailescu, Tudorel Urian si Iren Mathe.

Sambata, 18 martie, a avut loc lansarea colectiei „Romanii din Paris”, dirijata de Basarab Nicolescu la editura OXUS. Volumul va contine monografiile Tristan Tzara, Gherasim Luca, Eugene Ionescu si Brancusi. Prezentarea va fi realizata de Basarab Nicolescu.

Duminica, 19 martie, de la ora 15.00 s-au lansat „Statul Internet. Calatorie la izvoarele terorismului de maine si post-capitalismului de poimaine”, de Daniel-Philippe de Sudres, scoasa la editura Paralela 45, in anul 2006 si prezentata de Magda Carneci si colectia bilingva „Gemini” - poeti romani si straini publicati in limba franceza si in romana.

Marti, 21 martie, de la ora 15.00 vor fi lansate „Literaturi si putere simbolica”, sub directia lui Mihai Dinu Gheorghiu, cu colaborarea Luciei Dragomir; prezentare: Mihai Dinu Gheorghiu, Lucia Dragomir, si carti bibliofile, semnate de autori de origine romana precum Matei Visniec, Maria Mailat, Dinu Flamand, Anca Vasiliu, Magda Carneci, Horia Badescu, Letitia Ilea; prezentare: Magda Carneci, informeaza ministerul roman.

 

 

 
Cvartetul ConTempo, in concert la Accademia di RomaniaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :193
Monday, 20 March 2006
Cvartetul romanesc ConTempo, alcatuit din violonistii Bogdan Sofei si Ingrid Nicola, violista Andreea Banciu si violoncelistul Adrian Mantu, va concerta miercuri, 29 martie, la Accademia di Romania din Roma.

Recitalul extraordinar al celor patru muzicieni romani va incepe la ora 20:30 si va contine lucrari compuse de Wolfgang Amadeus Mozart, Giacomo Puccini, Paul Constantinescu si Ludwig van Beethoven, informeaza institutia culturala romana. Concertul este organizat de Ambasada Romaniei in Italia si de Accademia di Romania din Roma, in colaborare cu Asociatia „Amade” Mozart din Roma.

 

 

 
Doua concerte pascale cu interpreti romani in ElvetiaPDF Print E-mail
Zurich, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :179
Monday, 20 March 2006
{mosimage}Societatea muzicala „I Sinfonietti 01” din Zurich ii invita sambata, 1 aprilie, si duminica, 2 aprilie, pe romanii din acest oras si din Neuchatel, la doua concerte de Pasti ai caror protagonisti vor fi mezzosprana Liliana Nichiteanu, solista a operei din Zurich, si violonistul Sascha Bota din Salzburg, ambii de origine romana.

{mosimage}Primul spectacol se va desfasura in Fraumunster din Zurich, de la ora 19:30, iar cel de-al doilea va avea loc la Temple du Bas din Neuchatel, incepand cu ora 17:00, informeaza Casa Romanilor din Elevtia.

Liliana Nichiteanu locuieste in Zurich din 1980. Talentul sau muzical, descoperit si cultivat de de catre profesoara Georgeta Stoleriu, i-a adus o cariera stralucita, evolutiile in spectacole de opera, opereta si muzicaluri la marile opere din Lume (Opera din Paris, din Berlin, din Salzburgm, din Zurich) fiind foarte apreciate atat de public, cat si de critica muzicala. In prezent, Liliana Nichiteanu evolueaza pe scena Operei din Zurich.

Sascha Bota s-a nascut in 1981 intr-o familie de muzicieni. A studiat violina, apoi vioara si a primit mai multe premii intai. Si-a continuat studiile cu Gerard Causse, absolvind Escuela Superior de Musica Reina Sofia din Madrid in 2004. Din acelasi an face parte din clasa Thomas Riebl la Universitatea Mozarteum din Salzburg. A concertat cu succes ca solist in "Auditorio Nacional"in Madrid si la Festivalul muzical din Santander, Spania. A concertat, de asemenea, impreuna cu artisti precum Sofia Gubaidulina, David Geringas, K. Thunemann, H. Schelenberger, Igor Ozim, Heidi Litschauer, si Tunde Kurucz. Sascha Bota este, din 2005, membru al Quartetului Mozart din Salzburg.

Programul muzical prezentat in cele doua orase este identic si contine lucrarile Adagio und Fuge, KV 546 si Fruhlingsquartett in G Dur, KV 387 de W. A. Mozart si Stabat Mater de G. Pergolesi.

Organizatorii concertelor au apelat la Ambasada Romaniei pentru a face cunoscute cele doua evenimente muzicale in randul romanilor din Elvetia, pe care ii asteapta sa participe in numar cat mai mare la acestea. Avand in vedere faptul ca doi dintre interpreti sunt romani, societatea "I Sinfonietti 01" a decis sa ofere unele reduceri de pret romanilor care vor dori sa fie prezenti la concerte. Astfel, la plata unui bilet de intrare se primesc doua, la plata a doua bilete se primesc trei, muzicienii si studentii platesc 50% din pretul biletului, iar copiii sub 12 ani insotiti de un parinte vor avea intrarea gratuita.

Cei ce doresc sa participe va trebui sa spuna la casa de bilete ca sunt romani, pentru care este pregatita aceasta oferta speciala. Pretul biletelor este urmatorul: la Zurich 50 si 40 de franci elvetieni, iar la Neuchatel 30 si 15 de franci elvetieni, in functie de pozitia locurilor in sala.

 

 

 
Eseuri si portrete despre literatura romana la BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :159
Monday, 20 March 2006
Directorul Institut fur Deutsche Kultur und Gesichte Sudosteuropas (Institutul pentru Cultura si Istoria Europei de Sud-Est), dr. Stefan Sienerth, va prezenta marti, 21 martie, la ICR Berlin, un volum despre literatura romana.

„Martori la hotarele imaginatiei noastre” („Zeugen an der Grenze unserer Vorstellung”) este un volum de studii, eseuri si portrete despre literatura romana, semnat de Dieter Schlesak si aparut la editura IKGS Munchen. Prezentarea de carte si discutii va avea loc cu incepere de la ora 19.30. Manifestarea va fi realizata in colaborare cu Deutsch Rumanische Gesellscaft Berlin si cu IKGS Munchen.

 

 

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions