Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Martie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31  
Cautare
 
Guvernul de la Bucuresti intinde o mana sinistratilor din KyrgyzPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :179
Wednesday, 29 March 2006
Guvernul de la Bucuresti a aprobat acordarea unui ajutor umanitar, in valoare de 1.634.064,69 lei RON (16.340.646.900 lei vechi), pentru populatia sinistrata din Republica Kyrgyz.

Ajutorul consta in ceai, bunuri de folosinta indelungata si incaltaminte.  Produsele vor fi puse la dispozitie de Administratia Nationala a Rezervelor de Stat, Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si Internelor si vor fi scoase, in mod gratuit, din rezervele de stat. Ajutorul umanitar consta in mantale de postav, ghete, caciuli de postav, box paleti, pantaloni si mantale de instructie din postav, costume de instructie din postav, bocanci, ciorapi, costume vatuite, manusi foaie de cort, precum si o cantitate importanta de ceai. Cheltuielile de ambalare, de transport intern si alte cheltuieli necesare pentru realizarea acestei actiuni vor fi suportate de institutiile din administrarea carora sunt scoase produsele, respectiv ANRS, MApN si MAI.Reintregirea stocurilor scoase din rezervele de stat se va realiza in anul 2007, finantarea fiind asigurata din bugetul ANRS. Ajutorul umanitar va fi predat prin grija Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta iar transportul spre Republica Kyrgyz va fi asigurat de Centrul Euro-Atlantic pentru Coordonarea Raspunsului la Dezastre. Cererea de asistenta internationala solicitata de Republica Kyrgyz a fost transmisa Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta din partea Centrului Euro-Atlantic pentru Coordonarea Raspunsului la Dezastre. Partea de sud a Republicii Kyrgyz a fost afectata de ninsori abundente, care au condus la moartea a patru persoane si au distrus partial peste 2000 de constructii administrative.

 
MAE organizeaza Conferinta Internationala privind cooperarea in regiunea Marii NegrePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :137
Wednesday, 29 March 2006
Joi, 30 martie, va avea loc, la Constanta, Conferinta Internationala privind cooperarea inter-regionala in regiunea Marii Negre.

Evenimentul este organizat de Ministerul roman al Afacerilor Externe impreuna cu Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa, organism consultativ al Consiliului Europei.

Conferinta, desfasurata sub egida presedintiei romane a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, reprezinta prima initiativa regionala a Consiliului Europei in zona Marii Negre. Evenimentul va reuni reprezentanti ai autoritatilor locale si regionale din statele din regiunea extinsa a Marii Negre si va marca lansarea procesului de consultari pentru constituirea Euroregiunii Marii Negre. Euroregiunea va reuni autoritati locale si regionale din Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, Romania, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina, care vor fi antrenate in dezvoltarea unor proiecte de interes comun.

In deschiderea conferintei se vor adresa participantilor Presedintele Romaniei, Traian Basescu, Secretarul General al Consiliului Europei, Terry Davis, si presedintele Congresului Puterilor Locale si Regionale din Europa, Giovanni di Stasi. Ministrul roman afacerilor externe, Mihai-Razvan Ungureanu, va sustine o alocutiune in calitate de Presedinte al Comitetului de Ministri al Consiliului Europei. La invitatia sefului diplomatiei romane, la conferinta vor fi prezenti si reprezentanti ai guvernelor statelor participante la viitoarea Euroregiune a Marii Negre, ai Consiliului Europei, ai UE si ai altor institutii europene. Prezenta acestora la evenimentul de la Constanta reflecta atat interesul deosebit fata de regiunea pontica,  precum si dorinta de a transmite un mesaj politic de sprijin pentru viziunea de cooperare pe care se bazeaza Euroregiunea.

Intr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe se mentioneaza ca euro-regiunile reprezinta cea mai dezvoltata forma de cooperare a autoritatilor locale si regionale, asigurand acestora posibilitatea de a-si stabili de comun acord prioritatile de actiune si de a pune in aplicare programe de dezvoltare inter-regionale, corespunzand nevoilor comunitatilor respective. Asemenea forme structurate de inter-conectare la nivel local si regional exista atat in spatiul Uniunii Europene, cat si intre autoritatile locale din alte state europene. Euro-regiunea Marii Negre va fi cea de-a doua asemenea initiativa a Consiliului Europei, dupa Euro-regiunea Adriatica, infiintata la inceputul anului 2006.

 
Romania, exemplu de respectare a drepturilor minoritatilor nationalePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :160
Wednesday, 29 March 2006
Reprezentantul Romaniei la conferinta internationala "Perspective asupra situatiei minoritatilor in Europa Centrala si Orientala" ce se desfasoara, in perioada 27-28 martie la Bruxelles, consilierul prezidential Claudiu Saftoiu, a declarat ca "textul Constitutiei Romaniei este nenegociabil si nici o autoritate interna nu va tolera actiuni care pot duce la atacarea caracterului unitar, indivizibil si national al statului roman".

Potrivit unui comunicat de presa transmis, marti, Agentiei Nationale de Presa- Rompres, de  Administratia Prezidentiala, consilierul Claudiu Saftoiu a aratat in cadrul conferintei ca statul roman este tolerant si democrat, asigurand participarea minoritatilor la toate  nivelurile administratiei locale, centrale, in cadrul parlamentului si guvernului, in pozitii de decizie pentru problemele generale ale Romaniei, dar si in probleme care ii privesc direct, demonstrand, astfel, ca vocile minoritatilor sunt respectate, puse in valoare si permanent consultate. Totodata, ministrul integrarii europene, Anca Boagiu, a subliniat ca adoptarea statutului minoritatilor este o obligatie pentru Romania, dar aceasta se va face prin respectarea textului constitutional. Ea a aratat ca Uniunea Europeana are nevoie de o politica cu o abordare comuna privind aceste drepturi, care sa concretizeze sloganul "unitate in diversitate", iar in conturarea acesteia poate fi folosita experienta de 15 ani a Romaniei in recunoasterea si garantarea drepturilor minoritatilor. In documentul citat se mai mentioneaza ca, in cadrul dezbaterilor conferintei s-a relevat ca standardele aplicate de tari din vecinatatea Uniunii Europene in problematica minoritatilor au evidentiat aspecte comune cu care se confrunta natiunile care gazduiesc minoritati semnificative pe teritoriul lor. Acestea sunt: diferentele de la tara la tara a modului in care sunt prezente si isi promoveaza interesele minoritatile in cadrul dialogului democratic, contextul variabil de la natiune la natiune al utilizarii sau introducerii conceptelor de "minoritate nationala", "comunitate etnica", "autonomie culturala", "autonomie teritoriala", precum si gradele diferite de implementare a legislatiei pe problematica minoritatilor. La conferinta  oganizata de Grupul de Analiza Sociopolitica pentru Tarile din Europa Centrala si Orientala a Universitatii Libere din Bruxelles mai participa din partea Romaniei parlamentarii reprezentanti ai minoritatilor proprii, Varujan Pambuccian, Ovidiu Gant, Iusein Ibram, euro-observatorii Nicolae Vlad Popa, Marian Jean Marinescu, Maria Petre, si ambasadorul Romaniei in Belgia, Ion Jinga.

 
Conventie romano-spaniola impotriva crimei organizatePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :206
Wednesday, 29 March 2006

Ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, va efectua in perioada 29-31 martie o vizita oficiala de in Spania, cu ocazia careia autoritatile romane si spaniole vor semna o Conventie privind cooperarea in lupta impotriva crimei organizate, terorismului si traficului de droguri si fiinte umane.

Agenda vizitei cuprinde convorbiri oficiale cu ministrul de interne al Regatului Spaniei, José Antonio Alonso Suárez, pe marginea evaluarii stadiului si perspectivelor cooperarii romano-spaniole in domeniul afacerilor interne. Un alt moment de varf al vizitei il va constitui intrevederea cu ministrul administratiilor publice al Regatului Spaniei, Jordi Sevilla Segura. Dialogul dintre cei doi ministri va fi axat, in principal, pe reforma administratiei publice in Romania, prin pachetul de legi initiat de MAI, aflat in prezent in dezbaterea Parlamentului. Agenda diplomatica a ministrului Administratiei si Internelor va continua vineri, 31 martie, cu participarea la Congresul Partidului Popular European, care va avea loc la Roma. Cu aceasta ocazie, ministrul Vasile Blaga va purta discutii cu ministri europeni de interne si parlamentari apartinand acestei formatiuni politice, inforeaza MAI.

 
Armata Romana va avea noi dotariPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :129
Wednesday, 29 March 2006
Ministrul Teodor Atanasiu a anuntat recent ca fortele armate romane vor beneficia in curand de noi dotari.

Pe lista acestora se inscriu fortele navale romane, care urmeaza sa achizitioneze patru corvete si patru vanatoare de mine ce se vor alatura celor doua noi fregate care au intrat deja in dotarea Marinei Militare, informeaza Rador. Ministrul Atanasiu, a mai anuntat ca va fi marita si flotila de aeronave de transport a Fortelor Aeriene Romane, care va ajunge la noua avioane. Aviatia militara dispune in prezent de cinci aeronave Hercules, din care doua operationale, trei fiind in proces de modernizare.

 
Premiera Gaudeamus la SibiuPDF Print E-mail
Sibiu, Romania/Romanian Global News
Accesari :78
Wednesday, 29 March 2006
Societatea Romana de Radiodifuziune, in colaborare cu Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu si cu sprijinul Primariei Municipiului, va organiza in perioada 29 martie - 2 aprilie prima editie a Targului Gaudeamus Sibiu.

Actiunea va avea loc la Casa de Cultura a Sindicatelor din Sibiu, informeaza TVR.

La editia inaugurala vor expune 60 de participanti, pe o suprafata de peste 260 mp, dintre care 24 sunt edituri romanesti, 24 sunt edituri straine, 5 sunt institutii de invatamant si 7 sunt agentii de difuzare de carte romaneasca si straina. Programul de manifestari va cuprinde 42 de evenimente, precum­ lansari de carte, dezbateri, concursuri, in timp ce orarul de vizitare a targului este zilnic, intre orele 11.00 si 19.00, intrarea fiind libera.

Sibiul este cel de-al doilea oras in care se opreste in acest an Caravana Gaudeamus, dupa Craiova, urmand pe lista orasele Timisoara (3-7 mai) si Cluj-Napoca (24-28 mai).

 
Eveniment muzical de exceptie la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :99
Wednesday, 29 March 2006
Bucurestiul va gazdui in perioada 7 – 13 mai un eveniment muzical de exceptie, intitulat „EUROPAfest”.

Fiind un festival de anvergura, manifestarea va prezenta intr-o maniera inovatoare si  spectaculoasa evenimente pe cat de variate, pe atat de atractive, din genurile jazz, blues, pop si clasic. Totodata, actiunea va celebra Ziua Europei, care este marcata in fiecare an pe 9 mai. EUROPAfest va contine in afara acestui concert de debut de pe 7 mai, spectacole live de jazz, blues & pop, Concursul International Jeunesses Musicales Bucuresti, Caffe Festival Ibis si Gala Laureatilor. La concertele incluse in program vor participa trupe din Italia, Germania, Australia, Ungaria, Austria, Spania, Olanda aflate in premiera la noi in tara, alaturi de trupe din Romania, informeaza onlinegallery.ro.

 
Represiune antiromaneasca la Chisinau - ZIUA UNIRII: 110 politisti si cativa tineri romaniPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :450
Wednesday, 29 March 2006

{mosimage}Romanian Global News va prezinta in serial modul in care au fost tratati mai multi tineri romani din Chisinau care, intr-o maniera originala, au incercat sa sensibilizeze opinia publica din Basarabia cu privire la Ziua Unirii. Episodul intai este povestea unui tanar pe nume Igor, care a fost ridicat de Politie pentru ca a sarbatorit Ziua Unirii lipind pe stalpii din Chisinau tricolorul.

{mosimage}Discutand cu prietenii (pe Internet) a venit ideea sa contribuim cu ceva la dezvoltarea patriotismului populatiei majoritare, a moldovenilor de etnie romaneasca. O ocazie foarte buna pentru aceasta a fost 27 martie, cand s-au implinit 88 ani de la marele act istoric, ruperea Moldovei Rasaritene (pe atunci Republica Democratica Moldoveneasca, mai numita de rusi Basarabia) din Imperiul Rus Tarist si Unirea fireasca cu Moldova Apuseana, respectiv cu mama sa Romania (punandu-se inceputul a ceea ce avea sa se finalizeze cu Marea Unire din 1 decembrie 1918). Acest extraordinar eveniment s-a intamplat la 27 martie 1918, cand Sfatul Tarii a votat cu majoritatea voturilor Unirea Republicii Democratice Moldovenesti cu ROMANIA!

Ideea a prins repede radacini si am decis sa cumparam din sursele proprii scotch tricolor (in culorile romanilor de pretutindeni), hartie pentru fluturasi cu informatie despre aceasta zi foarte importanta si panglici tricolore. Scotch-ul (DEX-ul zice ca denumirea e corecta) planificam sa-l lipim frumos pe pilonii de pe arterele principale ale Chisinaului, fluturasii sa-i impartim locuitorilor capitalei, iar panglicile tricolore sa le legam de retrovizoarele microbuselor de pe rutele din oras, cu acordul stapanilor desigur.

Pentru un efect mai frumos, am inceput actiunea in seara zilei de 26 martie prin lipirea scotch-ului, pentru ca a doua zi dis-de-dimineata localnicii sa savureze atmosfera de sarbatoare care i-ar incuraja intr-un inceput de saptamana. Ne-am impartit in grupuri cate 3 persoane (fiecare cate o culoare) si am inceput infrumusetarea pilonilor plasand tricolorul peste bucatile de hartie ferfelitate ce dau un aspect foarte prost strazilor. Eu, impreuna cu inca doi tineri patrioti, Rodica si Nicu, munceam pe o parte a bulevardului Mircea cel Batran. Inceputul a fost minunat, pilonii in urma noastra ramaneau infrumusetati cu un extraordinar tricolor, iar putinii trecatori ne adresau mesaje de sustinere. Insa, spre deosebire de alte grupuri de-ale noastre, n-am ajuns prea departe caci ne-am intalnit cu un politist care, fara a se prezenta, ne-a intrebat dezinteresat ce lipim. Ne-am laudat cu ideea noastra, el a zis ca ii place ideea, dar sa asteptam doar un pic ca sa intrebe sefii ce cred ei. A telefonat pe cineva si din cate am inteles i s-a spus sa ne retina si sa mergem la sectorul de politie. Peste cateva clipe au venit doua masini ale politiei (intre timp au fost retinuti si prietenii nostri ce lipeau tricolorul pe cealalta parte a bulevardului), am fost imbarcati si, cu incalcari grosolane a regulilor de circulatie de catre soferul politist (chiar i-am facut observatie cand a traversat intersectia la culoarea rosie a semaforului neavand aprins girofarul), am fost transportati la un sector de politie (tot la Ciocana). Acolo au fost destul de amabili, ni s-a cerut sa scriem explicatii scurte despre actiunea noastra si, dupa ce ni s-au luat datele personale, cam intr-o ora si ceva am fost eliberati, interzicandu-ni-se sa mai continuam lipirea tricolorului. Ni s-a spus ca parca nu e incalcare si ca nu ni se incrimineaza nimic, dar mai bine sa nu continuam. Ne-am conformat si n-am mai continuat.

Dar „circul" s-a inceput abea mai apoi. Dupa ce am fost eliberati am aflat ca un alt grup de-al nostru a fost retinut in sectorul Botanica. La incercarile mele de a contacta pe unul dintre ei imi raspundea cineva care vorbea ruseste si grosolan imi cere sa nu mai telefonez. La intrebarea mea, in romana, daca acesta e numarul lui de telefon mi-a raspuns iar in rusa ca „uje net" („deja nu"). Presupun ca intelese-se ca-l intreb daca numarul e al prietenului meu, celularul caruia tipul il luase. In asteptarea vestilor de la prietenii retinuti la Botanica, am mers in centrul orasului. Apoi am fost contactati de unul dintre prieteni care ne-a spus repede ca pe ei i-au despartit si ca politistii se comporta foarte urat.

Peste ceva timp, cam pe la miezul noptii, am fost contactat de catre Boris Croitoru (care in acea seara se pare ca era mai marele sectorului de politie unde fusesem). Dansul m-a rugat sa vin inapoi pentru a aduce niste exemplare de scotch tricolor, pentru ca a venit un sef mai mare care-l probozeste. Mai intai i-am zis ca nu e serios la ora asta sa ma cheme inapoi si sa lasam pe a doua zi, dar dupa multe rugaminti insistente i-am zis ca acum sunt in centrul orasului dar cand ajung la Ciocana il telefonez si ne intalnim cam in locul unde am fost retinuti. El mi-a zis ca vine chiar acum in Centru' sa ne intalnim si a inchis receptorul. Inca peste cateva minute m-a telefonat un prieten care mi-a zis ca toti cei retinuti in sectorul Botanica vor fi eliberati doar dupa ce se intoarce seful de la Ciocana. Aici am inteles insistenta dlui Croitoru si mi-am dat seama ca daca ma intalnesc cu el voi fi retinut iar. Am oprit telefonul ca sa nu mai fiu contactat de dumnealui. Deja era trecut de miezul noptii si am mers spre casa. In drum spre casa am vazut cateva masini ale politiei ce se miscau incet avand girofarul aprins. Era clar ca vor sa gaseasca pe cineva. Pentru orice eventualitate am mers spre casa un pic pe ocolisuri si nu peste mult timp am aflat ca pe cineva dintre cei care au activat la Ciocana deja l-au vizitat acasa si l-au luat iar la sector. Ceilalti tot au fost vizitati dar au avut noroc ca nu au deschis usa. Cam pe la orele 2:00 am aflat ca prietenii retinuti la Botanica au fost eliberati dar li s-a cerut sa semneze ca a doua zi se vor prezenta iar la politie.

A doua zi dimineata iar am fost contactat de dnul Croitoru care mi-a zis ca trebuie sa ma prezint la Comisariatul de Politia din sectorul Ciocana si ca sa-i zic unde sunt ca vine sa ma ia. Peste cateva minute l-am telefonat si i-am spus ca sunt la serviciu, dar conform legislatiei ar trebui sa mi se inmaneze citatia cu 5 zile inainte de data cand trebuie sa ma prezint. El mi-a zis ca atunci vine sa-mi aduca citatia. Vazand ca nu voi scapa usor de dumnealui am spus ca vin peste vreo juma de ora. M-am intalnit cu Rodica si ea a zis ca tot merge deoarece oricum o vor chema (si pe ea noaptea o vizitase politia). Am tras o fuga pe la cateva statii terminus ale maxi-taxi-urilor si am legat panglici tricolore la vreo 500 microbuse, apoi ne-am pornit hotarati sa informam si politia nationala despre importanta zilei de 27 martie. Cand am ajuns la Comisariat, acolo deja erau doi dintre prietenii nostri. Peste ceva timp au mai venit inca doi. Toti si-au prins la piept cate o frumoasa panglica tricolora (precum drapelul Romaniei si cel al Republicii Moldova fara stema). Cam pe la orele 11:00 am fost despartit de ceilalti, putand vorbi iar cu ei doar peste ...5 ore (atunci cand mi se spuse-se ca ne vor elibera in maximum o ora)!

Mai intai am fost invitat intrun birou in care erau vreo 4 politisti care au inceput sa ma-ntrebe ce am facut. Celui care punea mai multe intrebari i-am cerut sa se prezinte, el reprosandu-mi ca nu e treaba mea. I-am zis ca din cate stiu el e obligat sa se prezinte, la care mi-a raspuns ca e seful adjunct al politiei criminale, refuzand categoric sa-si spuna numele. Apoi m-au pus sa scriu o explicatie detaliata a actiunii noastre, indicand in cele mai mici amanunte cine suntem, de unde am luat materialele pentru actiune, care a fost scopul ei etc. Un politist care m-a insotit in alt birou mi-a propus amabil sa-mi puna intrebari si sa scrie el explicatia ruseste. Tot atat de amabil i-am raspuns ca prefer s-o scriu singur si romaneste. Am scris doua foi in care am relatat cat de importanta era actiunea noastra pentru „promovarea patriotismului si sustinerea autoritatilor in efortul de reintregire a Tarii" si de ce ziua de 27 martie trebuie sarbatorita la nivel national. Apoi s-a facut un proces verbal in care au scris ca sunt invinuit de incalcare a articolului 175 din Codul Administrativ (nu mi-au dat sa citesc articolul, mi-au zis doar ca se numeste „Samovolnicie"). Mi s-a cerut sa semnez ca ma voi prezenta in data de 30 martie la Pretura sectorului Ciocana unde mi se va spune cu voi fi pedepsit (amenda sau doar mustrare). Dupa ce am terminat cu toate astea am crezut ca am scapat, dar m-am inselat amarnic, totul de-abea incepea.

Au aparut cativa tipi in civil care m-au intrebat cam aceleasi intrebari care deja mi-au pus puse nu o data si la care raspunse-se-m in scris. Apoi fost escortat intr-un alt birou ce apartine politiei criminale unde s-au adunat vreo 7 politisti in civil. Jumatate dintre ei fumau. Le-am cerut sa nu fumeze, dar ei mi-au zis ca nu pot lucra daca nu fumeaza si au continuat linistiti, chiar daca i-am preintampinat ca astfel imi incalca drepturile mele (mai ales ca este interzis prin lege fumatul in incaperi). Mi-au reprosat ca in primul rand am obligatiuni. Fiecare pe rand, binenteles fara a se prezenta, mi-au pus cam aceleasi intrebari, incepand cu datele mele personale si mai departe despre detaliile organizarii actiunii noastre. Cativa s-au oprit mai mult asupra principiilor mele romanesti. Ba chiar unul dintre ei, care ma interoga exclusiv in limba rusa (mai tarziu intamplator l-am auzit vorbind in romana la telefon si s-a prezentat Alexei Laza), iar eu, evident, raspunzandu-i doar in romana, a inceput sa ma invete istoria explicandu-mi de ce Republica Moldova nu poate fi in cadrul Romaniei. Motivul principal cica e faptul ca statul Moldova e mult mai vechi decat statul Romania. Aici sireacul a calcat pe bec, pentru ca mie tare-mi mai place sa discut pe aceasta tema. I-am explicat ce inseamna un stat modern si de ce statul modern Romania (creat de moldovenii in frunte cu asa personalitati ca Cuza, Cogalniceanu si Eminescu, la care li s-au alaturat muntenii si apoi transilvanenii) e mai vechi decat statul modern Republica Moldova. Tipul se inerva dar eu ma intaratam din ce in ce mai tare, pana dansul n-a rezistat si si-a luat o pauza dand locul altuia sa ma interogheze. Asta vrand sa se faca mai superior a inceput sa strige la mine, eu raspunzandu-i la fel pana si-a domolit vocea. Mi s-a reprosat ca din cauza mea 110 politisti au fost nevoiti sa munceasca toata noaptea. I-am intrebat daca e vorba de acei politisti care au rupt tricolorul de pe stalpi si l-au aruncat in noroi, astfel profanand un simbol de stat, dar au refuzat sa-mi raspunda.

Trecuse deja cateva ore de interogatoriu cand le-am zis ca refuz sa mai raspund la intrebari pentru ca sunt tinut o juma de zi flamand si insetat, plus la asta ei continuau sa fumeze. Cineva, caruia i-am multumit, mi-a „inmuiat inima" aducandu-mi un ceai fierbinte. Interogatoriul a continuat. Mi s-a spus ca toti ceilalti prietenii au zis ca eu sunt liderul si ca sa nu mai ascund adevarul pentru ca deja nu mai are rost, totul e stiut. Le-am zis ca ma bucur ca prietenii ma declara lider, dar nu ma consider astfel, pentru ca pentru a fi lider as avea nevoie de o putere de convingere mai mare si nici orator bun nu sunt. Intre timp mai apareau si alti politisti (mi s-a reprosat sa nu-i mai poreclesc „politisti" pentru ca „politisti au fost acei care au luptat la Nistru" iar ei sunt „colaboratori ai politiei criminale"), care iar imi puneau aceleasi intrebari la care deja raspunse-se-m de zeci de ori. La un moment dat, de atata vorbim chiar imi refuzase vocea. I-am intrebat daca e legal sa fiu retinut atat de mult timp, la care mi s-a raspuns ca asta nu e retinere ci doar o discutie. M-am bucurat, le-am zis ca le multumesc pentru discutie dar eu deja trebuie sa plec. Desigur mi-au interzis s-o fac.

Intr-un sfarsit, dupa vreo 4-5 ore, interogatoriul s-a terminat si, in urma unei consfatuiri secrete de-a lor (timp in care am fost pazit de unul dintre cei care m-au interogat), am fost dus intr-un birou unde am fost fotografiat si filmat din toate partile. Politistul de acolo a refuzat sa-mi dea o copie, dar a confirmat ca panglica tricolora de la pieptul meu se va vedea pe fotografii si in filmuletul video. M-am bucurat macar de atat, daca tot voi avea un dosar la SIS, macar sa fie cu tricolorul romanesc. Dupa aceasta procedura injositoare „demna" de un „infractor" precum sunt eu, m-am intalnit cu ceilalti prieteni. Ne-au dat citatiile (pe care trebuia sa le avem inca inainte de a veni la Comisariat) si ni s-a cerut sa parasim cladirea, iar afara sa impartim citatiile care si a cui e. Afara am citit atent ce e scris in citatia mea si am aflat ca am fost chemat la orele 9, apoi s-a scris 11 peste 9, si am descoperit ca chiar daca era trecut de orele 16, in ea a fost indicat ca m-au eliberat la 15:00. M-am gandit ca probabil nimeni n-a anuntat politia ca duminica Moldova a trecut la timpul de vara.

Asta-i patania mea (neterminata inca, urmeaza 30 martie), despre care la sigur imi voi aminti in fiecare an in ziua aniversarii Unirii din 1918, cand moldovenii romani din Moldova Rasariteana si cei din Moldova Apuseana s-au reunit in cadrul Romaniei, act istoric care l-a sigur se va repeta.

- - -

P.S. Am atasat unicele fotografii ce le-am putut pastra (celelalte am fost obligati sa le stergem) si un model de fluturas. Azi mergem in Parlament. Ni s-a pus ca intradevar ni s-au incalcat drepturile si se va incerca de a face o interpelare parlamentara catre Ministrul Afacerilor Interne, in care se va cere explicatii privind retinerea noastra. "Juristii pentru drepturile omului" deasemenea ne-au spus ca ne ajuta.

 
Iurie Rosca crede ca Ucraina isi va respecta angajamentele internationalePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :177
Wednesday, 29 March 2006
„Consider ca interesele strategice ale Ucrainei de integrare in Uniunea Europeana si Alianta Nord Atlantica si de accedere la Organizatia Mondiala a Comertului vor determina aceasta tara sa calculeze bine avantajele si dezavantajele in favoarea mentinerii acestor raporturi de parteneriat special cu Republica Moldova, inclusiv in ceea ce priveste depasirea diferendului transnistrean”, a declarat Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului de la Chisinau si lider al PPCD.

La randul sau, presedintele AMN Serafim Urechean a declarat ca „daca aceasta „coalitie oranj” se va pastra, nu exista un pericol pentru relatiile moldo-ucrainene si situatiei care s-a creat la hotarele de est ale Republicii Moldova”. „In caz contrar, daca se va crea o alta coalitie in frunte cu Ianucovici, noi ne putem astepta la unele schimbari care nu ar fi poate in favoarea Republicii Moldova”, a conchis Urechean.

Reamintim ca luni, presedintele Voronin l-a felicitat pe omologul sau Victor Iuscenko cu ocazia desfasurarii alegerilor in Rada Suprema. Potrivit lui, „in aceste alegeri au invins, mai intai de toate, acele valori morale si politice, care au inceput sa se afirme in Ucraina acum un an si jumatate”.

 
Liuba Dimitriu, poeta necunoscuta din Ciucur-Mingir, se intoarce la ea acasaPDF Print E-mail
Ciucur-Mingir, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :93
Wednesday, 29 March 2006
La 22 martie 2006, elita intelectuala de la Cimislia, adunata in incinta gimnaziului din satul Ciucur-Mingir, a comemorat 76 de ani de la moartea poetei Liuba Dimitriu.

Originara din localitatea cimisliana, Liuba Dimitriu a ramas in memoria urmasilor printr-o placheta de versuri de exceptie, publicata la Chisinau abia dupa trecerea ei in randul celor drepti. Suava si feminina pe de-o parte, combativa si patriotica pe de alta parte, creatia poetei ramasa totalmente necunoscuta pana acum cativa ani, a incantat auzul si simtul estetic al celor adunati pentru a comemora stingerea din viata a celei care a fost Liuba Dimitriu.

Acum doi ani, in incinta gimnaziului din satul Ciucur-Mingir, raionul Cimislia a fost fondat cenaclul literar „Liuba Dimitriu”, la infiintarea caruia si-au adus aportul poeta Eugenia Bulat, jurnalistul Ignat Vasilache, jurnalistul si presedintele fundatiei culturale „Mihai Eminescu” Ion Ciumeica si conducatorul cenaclului, consilierul local, Serafim Ghinolov. Sedinta din 22 martie anul curent a fost prilejuita de implinirea a 76 de ani de la moartea poetei, care a trait si a creat in perioada interbelica. In mod simbolic, serbarea a coincis cu sarbatoarea crestina a celor 40 de mucenici.
Dupa caderea imperiului comunist, primul care si-a asumat misiunea aproape imposibila de a scoate din cenusa numele autoarei prea putin cunoscute, bastinasa din localitatea cimisliana, a fost jurnalistul si poetul Valerian Cerdari. Acesta, a inserat in prima editie a ziarului „Valul lui Traian” un material amplu dedicat Liubei Dimitriu, incluzand un sir de poezii din singura cartulie, care a vazut lumina tiparului, intitulata sugestiv „Crinii Basarabiei”. Valerian Cerdari a descoperit aceasta placheta de versuri intamplator, inca in anul 1976, cand a fost repartizat in calitate de profesor de limba materna in scoala din satul Varzaresti, raionul Nisporeni. Pe atunci, tanarul profesor statea cu chirie la o batrana din localitate si in una din serile friguroase de decembrie, acesta a gasit langa vatra cuptorului mai multe carti menite sa serveasca drept material de aprins focul. Curios din fire, dar si intelectual veridic, Valerian Cerdari a pastrat cartile scrise cu grafie latina, chiar cu riscul de a intra in vizorul KGB-ului si a intra in randurile multor profesori si literati persecutati de regimul comunist. Cartea Liubei Dimitriu, micuta, fara coperta si cu filele ingalbenite de timp a devenit, cu certitudine, obiectul cel mai de pret al colectiei impunatoare de lecturi pe care o poseda Valerian Cerdari, inclusiv si pentru ca jurnalistul este consateanul poetei. „Crinii Basarabiei”, pastrata cu mare grija si ivita vederii doar celor mai apropiati si celor mai vrednici dintre prieteni, se afla astazi in gimnaziul din Ciucur-Mingir.

Doctorul conferentiar la Universitatea Pedagogica „Ion Creanga”, Aliona Gratii, care si-a fundamentat teza de doctorat pe poezia feminina basarabeana din perioada interbelica si a publicat o carte dedicata creatiei Magdei Isanos, a fost acceptat invitatia de a asista la comemorarea Liubei Dimitriu. Ea a mentionat ca literatura anilor 30-40 din Basarabia a fost invaluita in mister si a ramas, oarecum necunoscuta, din mai multe motive, dar din informatiile detinute la ora actuala, in acea perioada aici au scris aproximativ 20 de poete, mai mult sau mai putin cunoscute. Conferentiarul s-a declarat placut surprinsa de activitatea cenaclului literar de la Ciucur-Mingir, crezand pana atunci ca numele Liubei Dimitriu este amintit doar in cadrul unor articole mici de presa ori va fi ingropat in arhivele Bibliotecii Nationale. Referindu-se la creatia poetei cimisliene, Aliona Gratii a mentionat ca aceasta, intr-un timp foarte scurt, a reusit sa faca un salt estetic enorm de la o poezie misionara mai putin valoroasa din punct de vedere literar, la o poezie de o sensibilitate si o profunzime ce potenteaza valoarea ei estetica. Chiar denumirea plachetei de versuri, „Crinii Basarabiei”, demonstreaza sensul dedublat pe care il conferea autoarea poeziilor sale. Folosirea simbolului crinilor dovedeste ca Liuba Dimitriu avea abilitatile si potentialul necesar pentru a deveni o poeta de valoare, de importanta majora in literatura romana. Ascensiunea ei, insa, a fost tragic curmata de o maladie incurabila, presupusa tuberculoza, care a smuls-o dintre noi.

Dupa cum spunea si Ovidiu Densuseanu, „patriotismul si Basarabia a jucat un mare rol in simtirea poetica a Liubei Dimitriu”. Afirmatia este confirmata si de numarul mare de versuri dedicate tarii, neamului, limbii si tricolorului. O apreciere deosebita a acestor sentimente patriotice si a constiintei sale profund romanesti survine mai ales dupa ce aflam ca poeta s-a nascut in familia unui functionar bulgar si a unei grecoaice. Dragostea ei pentru neam si tot ce este romanesc a facut-o sa-si schimbe numele din Liuba Dimitrieva in Liuba Dimitriu.
La cateva zile dupa desfasurarea acestei mese rotunde de comemorare a poetei, directorul gimnaziului, sustinut de adunarea generala a parintilor si consiliul parintesc din institutia de invatamant, primarul de Ciucur-Mingir, sustinut de consilierii locali, participantii la sedinta cenaclului literar s-au adresat consiliului raional Cimislia cu solicitarea de a conferi gimnaziului din localitate numele Liubei Dimitriu. In acest fel ei vor sa eternizeze amintirea poetei care s-a nascut, a crescut si a creat in Ciucur-Mingir.

Olga Buciuceanu, FLUX

 
„Migratie XXI” – focus pe romanii ilegali din PortugaliaPDF Print E-mail
Lisabona, Portugalia/Romanian Global News
Accesari :86
Wednesday, 29 March 2006

Seria de emisiuni intitulata „Migratie XXI” trece intr-o noua etapa de dezvaluire a hartii migratiei romanesti din intreaga lume, prin intermediul unor reportaje semnate de Gabriel Geamanu, realizate in Portugalia si difuzate la TVR International incepand de vineri, 31 martie.

Spre deosebire de reportajele realizate in Canada de Marian Voicu, in care s-au regasit, in mare parte, exemple de romani care au reusit sa-si gaseasca rostul pe alt continent, editiile realizate de Gabriel Geamanu in Portugalia surprind aspectele mai putin placute, legate de imigratia ilegala a romanilor. Asa cum declara realizatorul, „de obicei, acesti romani sunt extrem de greu de intervievat. Ei nu vor sa fie deconspirati caci, astfel, ar putea fi trimisi inapoi in Romania si nu ar mai putea apoi reveni in tarile vestice, decat cu multa greutate. Im plus, imigrantii ilegali refuza sa fie filmati deoarece rudele lor din Romania ar putea afla lucruri mai putin frumoase despre ei. Unii devin violenti atunci cand vad camera de filmat, altii se ascund; insa si unii si altii sunt confuzi si dezorientati. Este infiorator sa vezi romani care accepta sa locuiasca in grajduri pentru animale, abia transformate de patronii portughezi in locuinte pentru oameni. Cum chiriile sunt mari si in Portugalia, pentru unii dintre romani, aceasta este una dintre solutii, iar ei pot, astfel, sa stranga ceva bani pentru Romania”.

 
Diploma de „bienvenue” contra altor diplomePDF Print E-mail
Quebec, Canada/Romanian Global News
Accesari :393
Wednesday, 29 March 2006
{mosimage}Din cei aproximativ 300 de nou-sositi care au urcat pe scena la ceremonia de decernare a diplomelor de “bienvenue” in Quebec - desfasurata in 20 martie la Monumentul National - peste 40 au fost romani.

{mosimage}Manifestarea, care se organizeaza de catre Ministerul Imigratiei si Comunitatilor Culturale din anul 2002, a stat, in acest an, sub semnul Francofete-lor. Pe langa videoclipurile prezentand frumusetile Quebecului, discursurile de felicitare si fotografiile festive, s-au strecurat, aproape neobservate, emotiile celor care au venit aici sperand intr-o viata mai buna. Sositi abia de cateva luni, romanii se confrunta deja cu primele indoieli - pe care atmosfera voioasa si oarecum scolareasca nu reuseste sa le faca uitate.

“Vedeti? ma abordeaza vecinul din fata, un moldovean cu aer sugubat. Ne cheama acolo ca sa ne dea o diploma cu recunoasterea studiilor si cu o oferta de loc de munca”. Rade bucuros si-si freaca mainile, de parca chiar ar crede ce spune. De altfel, grupul de romani in mijlocul caruia ma aflu “face atmosfera”: aplauda si scandeaza de fiecare data cand pe scena rasuna nume romanesc. Repeta cu nesat pronuntia cu neasteptate acrobatii a moderatorului, dar cel mai tare se amuza de spusele unei chinezoaice simpatice, care a luat microfonul pentru a povesti aventurile ei cu limba franceza. “Cand am venit aici, nu stiam deloc franceza” ciripeste chinezoaica. “Stai linistita, nici acum nu esti in pericol”- comenteaza romanii, cu amabilitate.

In ce o priveste, doamna Lise Theriault, ministrul MICC, se mandreste cu aceasta ceremonie si cu faptul ca a acordat, pana acum, peste 15.000 de certificate de bienvenue”: “Cred ca este important ca noii sositi sa poata simti ca locul unde au ales sa traiasca si sa-si creasca copiii este primitor si ca sunt doriti aici. Daca facem sa coincida aceasta ceremonie cu faza de terminare a studiilor de francizare a noilor sositi, este pentru ca ei sa poata spune: “am ajuns in noua mea tara, am invatat limba, pot sa ma descurc”. Este deci o noua etapa in viata lor care incepe acum, pentru ca, in multe cazuri, o sa isi gaseasca un loc de munca, fiindca este important sa cunoasca limba franceza, ca sa reuseasca”. In ce priveste romanii, ministra gaseste ca ei reprezinta o comunitate activa, cu o prezenta vie in Quebec.

N-as vrea sa-mi ramana oasele pe aici…

“Cum vi se pare Quebecul? il intreb pe vecinul din fata. V-a indreptatit sperantele?” “Pentru mine s-au adeverit multe. Ca nivel de trai ma refer, pentru familia mea. Am venit de aproape un an si fac cursuri de francizare.” “Dezamagiri?” “Da, privind informatia pe care am avut-o la inceputul procesului de imigrare: ziceau ca se cauta oameni cu studii superioare, cand, de fapt, au nevoie de brate de munca”. “Nu vi se echivaleaza diploma?” “Diplomele, am doua: inginer si contabil. De echivalat, se echivaleaza, dar asta e mai mult ca sa se spele pe maini, fiindca echivalea ministerului nu e suficienta ca sa poti intra in campul muncii. Ca inginer, nu ma pot apropia de Ordin, iar contabilitatea e complet diferita. Nu exista, eu stiu, un concurs, la care sa poti participa, ca sa arati ce stii.” Este trist? Nu prea tare : “Pana la urma, o munca cu mainile gasesti. Asta e bine, pana la urma tot gasesti ceva care sa-ti permita un trai decent.”

Vecina lui de scaun, Dorina, a venit de 8 luni si locuieste in Laval, pentru ca Montrealul i se pare aglomerat si murdar. Are experienta de asistenta si, la 35 de ani, nu ii surade ideea de a se apuca de scoala: “Trebuia sa fi venit mai demult, porneam cu alt elan. Dar sunt optimista: nu reusesc eu, va reusi copilul meu. Nu conteaza ce vom face noi; el va avea o alta viata”.

A treia varianta vine de la o tanara care nu a pastrat nimic din aburii sosirii. “Am fost invatatoare timp de 9 ani; aici nu am nici o sansa. Stiti cum am descoperit eu ca in Quebec multe lucruri nu merg cum trebuie? Baietelul meu a avut probleme de sanatate si a trebuit sa mergem cu el la un doctor. Nu va spun cate dificultati am intampinat si cate luni am asteptat. Pe urma, problema aceasta, a locului de munca. Era mult mai bine daca veneam aici avand doar 12 clase terminate. Am avut si handicapul limbii, care nu e cea pe care am invatat-o la scoala. Oricum, trebuie sa stii foarte bine limba ca sa te descurci.” Situatia sotului? “Aceeasi. E inginer, insa intrarea in Ordin presupune timp mult. Noi nu putem sa asteptam, avem un copil. O sa urmeze un curs de electrician probabil, iar eu la fel, o sa caut un program scurt, poate ceva legat de “garderie.” Lucruri pozitive? “Nivelul de trai. E mai bine decat in tara. Eu cred ca si acolo o sa se schimbe lucrurile in 10-20 de ani.” Si atunci? “Atunci poate ca ne intoarcem. Oricum, nu am de gand sa imi petrec aici tot restul vietii. Pentru mine, Quebecul e o mare dezamagire.”

Schimbari au fost, schimbari sunt inca…

Doamna Theriault, unii dintre imigrantii nou sositi sunt multumiti, altii sunt insa dezamagiti de realitatile din Quebec. De exemplu, pentru multi, studiile superioare sunt o conditie pentru a fi acceptati; odata ajunsi aici, descopera ca nu le sunt nici echivalate, nici de folos. MICC este la curent cu aceasta situatie?

Asa au stat lucrurile in ultimii ani: cu cat oamenii aveau mai multe diplome si cu cat acestea indicau studii mai inalte, cu atat mai mare era sansa de a avea punctaj mai mare pentru selectie. Din pacate, nu a existat o corelatie intre formatie si recunoasterea diplomelor aici. De aceea, primul ministru Jean Charest a creat o echipa de lucru care are scopul de a se ocupa de problema recunoasterii diplomelor obtinute in strainatate. Impreuna cu Ordinele profesionale si consiliul interprofesional, cu Oficiul profesiilor, mediile de formare, Ministerul Educatiei - MICC si-a propus sa gaseasca noi solutii pentru recunoasterea diplomelor sau, cel putin, pentru a putea realiza grile mai bune de echivalare a acestora sau a vedea cum pot fi incadrati mai bine acesti noi reprezentanti ai diverselor profesii care au ales sa se stabileasca in Quebec, astfel incat sa-si poata practica meseria.

Sa luam exemplul medicilor, pentru ca este cel mai la indemana. La inceputul lui 2000, numai 5 medici straini erau acceptati la rezidentiat; in 2003, am avut in jur de 30, in 2004 au fost 55, in 2005 - 57, iar in acest an exista un minim de 67 de locuri care vor fi rezervate pentru ei. Vedeti deci, cifrele au crescut destul de repede. In plus, am creat grupuri de lucru pentru a-i putea ajuta pe medici sa reuseasca la examen. In 2003, rata de reusita era de 22,7%, in 2005 - 62,5%. Deci, daca inainte era o persoana din 4 care reusea la examenul de la Colegiul Medicilor, acum sunt 2 persoane din 3. Vedeti ca am facut multe lucruri in numai doi ani si jumatate - trei ani.

Chiar si Ordinele profesionale vor face schimbari; primul ministru a anuntat, in discursul sau inaugural de saptamana trecuta, ca noi suntem in favoarea modificarii Codului profesiilor, astfel incat Ordinele profesionale sa publice, in fiecare an, cantitatea cererilor primite, cantitatea diplomelor acceptate pentru echivalenta si cea a diplomelor refuzate. Aceasta ne va permite sa avem o mai buna imagine asupra recunoasterii diplomelor venite din strainate si mai multa transparenta a Ordinelor profesionale, care vor da seama populatiei. De toate acestea se ocupa echipa de lucru care a fost infiintata de primul ministru Jean Charest. In concluzie, lucrurile avanseaza in directia cea buna. Sa recunoastem ca nu e usor: e vorba de 50 de profesii reglementate de 45 de Ordine profesionale. Insa sunt multe programe in prezent si multe proiecte in desfasurare: cu radiologistii, cu specialistii in tehnologie medicala, acupunctorii, farmacistii, optometristii, auxiliarii, infirmierii, deci… avansam.

Credeti ca aceasta ar fi solutia pentru a opri fenomenul plecarii din Canada - pentru ca exista multi imigranti care decid sa se intoarca sau sa se stabileasca in alta parte, la scurt timp dupa sosirea lor aici?

Da; de altfel, intre celelalte provincii canadiene, Quebecul este printre cele mai avansate in materie de recunoastere a diplomelor din strainatate. Sigur ca asta poate sa-i retina pe imigranti, ca oamenii sa ramana la Quebec. Pot sa va spun ca, din punct de vedere statistic, imigrantii din Quebec au o excelenta rata de stabilitate. Sigur, vor fi intotdeauna si oameni nemultumiti, dezamagiti, care vor vrea sa plece, dar, pe ansamblu, putem spune ca Quebecul reuseste bine in ceea ce face la nivelul integrarii noilor sositi.

(Preluare „Pagini Romanesti”, un articol de Simona Plopeanu)

 
1.200.000 de straini munceau in Italia la finele lui 2005PDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :170
Wednesday, 29 March 2006
La sfarsitul anului 2005 muncitorii imigranti reprezentau 5.4% din totalul populatiei muncitoare din Italia, fara a pune la socoteala imigrantii ilegali, cei neinregistrati si lucratorii interni.

Conform unui studiu realizat de ISTAT, dupa prima sa evaluare asupra „Participarii la piata laborala a populatiei imigrante” si prezentat marti, 28 martie, in Italia, procentul corespunde unui numar de 1.200.000 de straini, informeaza Stranieri in Italia.

Asa cum aratam mai sus numarul muncitorilor imigranti este, evident, mai mare decat cel relevat de ISTAT, pentru ca studiul nu contine date referitoare la imigrantii ilegali, sau la cei care se afla legal in Italia dar nu sunt inscrisi. De asemenea, din numaratoare lipsesec angajatii interni, menajere si asistenti personali, care sunt inregistrati ca facand parte din familiile pentru care muncesc. 

Conform datelor publicate de ISTAT, in primul trimestru al anului 2005, numarul de angajati straini era de 1. 023.000, reprezentand 4.6% din totalul angajatilor din Italia, in trimestrul al doilea numarul s-a ridicat la 1.213.000 (5.4%), iar in al treilea si al patrulea trimestru a fost vorba de 1.218.000, respectiv 1.224.000 de angajati straini. In noua din zece cazuri este vorba despre muncitori proveniti din tari extraeuropene.

Aproximativ sase angajati straini din zece sunt barbati, un raport similar celui inregistrat in randul populatiei italiene. 62.9% din total sunt concentrati in Nordul Italiei, 25.5% in Centru, si numai 11.6% in Sud. 84.6% dintre straini au un loc de munca dependent (71.8% permanent si 12.8% pe perioada determinata), iar 15.4% desfasoara activitati autonome.

Mai mult de jumatate dintre strainii angajati in Italia lucreaza in domeniul serviciilor (55.1%), 40.1% in industrie si 4.8% in agricultura.

ISTAT subliniaza in raportul sau ca aproximativ o treime dintre straini (32.4%) exercita „profesii necalificate”, in timp ce in randul italienilor procentul celor care presteaza astfel de munci ajunge abia pana la 8.5%.

41.7% dintre straini intra in randul „artizanilor, muncitorilor si conducatorilor de sisteme”, din care fac parte electricieni, tamplari, soferi de camion, etc. 17.3% dintre straini lucreaza in domeniul comertului si serviciilor, avand in general locuri de munca precum cele de bucatari, cameristi, barmani, ospatari si magazineri.

Profesiile calificate le detin doar 8.6% dintre straini, fiind vorba in principal de intreprinzatori, infirmieri, profesori de limbi straine sau traducatori.

9.9% dintre straini au bacalaureatul sau un master, 39.4% o diploma, 36.4% au licenta medie si numai 14.3% educatie elementara sau nu au nici un titlu.

ISTAT mai releva ca aproximativ 40% dintre strainii cu diplome desfasoara o munca necalificata sau o activitate de munca bruta.

 
Scoala Duminicala la biserica ortodoxa romana "Inaltarea Domnului" din MontrealPDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :96
Wednesday, 29 March 2006
Copiii romanilor care participa frevcent la slujbele si activitatile social-religioase organizate de biserica ortodoxa romana „Inaltarea Domnului” din Montreal sunt invitati sa participe in fiecare duminica, intre orele 12:00 si 14:00, la cursurile Scolii Duminicale.

Aceasta le ofera celor mici o serie de lectii de limba romana, religie, istoria romanilor, muzica, initiere in pictura pe sticla si de cunoastere a traditiilor si obiceiurilor stramosesti. Potrivit publicatiei „Pagini Romanesti”, grupele de copii de la aceasta scoala vor fi organizate in functie de varsta si de cunostintele de limba romana ale celor mici, iar lectiile vor fi predate benevol de profesoarele Rodica Munteanu, Gabriela Bordeianu, Mihaela Corduban si Mihaela Stroe. Mia multe informatii referitoare la derularea acestui proiect pot fi aflate chiar de la parintele paroh al bisericii, preot Nicolae Stoleru, telefon de contact (514) 748 - 6730.

 

 
Icoane romanesti, in expozitie la MontrealPDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :115
Wednesday, 29 March 2006
Pictorita romanca Ofelia Armasu isi va prezenta timp de o luna, in intervalul 8 aprilie-8 mai, la galeria Inter Pallas din Montreal, o expozitie de icoane pe sticla si pe lemn.

Vernisajul manifestarii culturale va avea loc sambata, 8 aprilie, incepand cu ora 14:00, la sediul galeriei, care se afla la adresa 3550 Cote-des-Neiges RC 90, Montreal, QC. H3H 1V4, informeaza publicatia montrealeza „Pagini Romanesti”.

Ofelia Armasu s-a stabilit in Canada in anul 1987, dupa pensionare, si s-a dedicat in totalitate picturii de icoane, atat pe sticla, cat si pe lemn. Pasiunea pentru arta i-a prilejuit pictoritei romance participarea cu propriile lucrari la mai multe expozitii colective si personale care au avut loc in diferite colturi ale Canadei, in majoritatea lor locuri in care se afla numerosi comaptrioti ai sai. 

 
Preselectie Miss Diaspora si la Koln si BoblingenPDF Print E-mail
Stuttgart, Germania/Romanian Global News
Accesari :145
Wednesday, 29 March 2006
Cele mai frumoase romance din  partea de sud-est a Germaniei sunt asteptate in luna mai a acestui an sa participe la preselectia pentru concursul Miss Diaspora, care va fi organizata de Asociatia germano-romana Agero-Stuttgart.

Aceasta se vor desfasura vineri, 26 mai, incepand cu ora 20:00, la Koln Internationales Zentrum, din Stolzestr. 1a, si sambata, 27 mai, de la aceeasi ora, la Restaurantul "Bei Christo" din Boblingen, aflat la adresa Herrenbergerstr. 100. Concursurile se vor desfasura in cadrul unui spectacol de divertisment, la care vor fi prezenti artistii Maria Dragomiroiu, Romica Tociu,  Cornel Palade, Gabriel Cotabita si formatia Trident, informeaza organizatia romaneasca. Toate tinerele de origine romana care vor sa afle mai multe despre aceasta preselectie, in vederea participarii la faza finala a competitiei ce se va desfasura in luna august in cadrul Festivalului Callatis de la Mangalia, pot sa acceseze pagina de web www.missdiaspora.ro.

Preselectia se adreseaza tinerelor de origine romana din diaspora, cu varsta intre 16 si 23 de ani, care trebuie sa aiba cel putin unul dintre parinti de origine romana, domiciliul stabil, cu forme legale, in strainatate, sa nu fie sau sa nu fi fost casatorita, sa aiba inaltimea minima de 165 cm si sa nu mai fi participat la alta editie a concursului Miss Diaspora. Inscrierile se pot face prin internet, la www.profamily.ro, unde se va completa fisa de inscriere, cu atasrea a doua fotografii, sau direct la partenerii de organizare, in tarile in care Pro Familia a acordat licenta pentru preselectii unor organisme din comunitatile romanesti, informeaza publicatia „Pagini Romanesti”.

Preselectiile pentru finala concursului Miss Diaspora se fac in cadrul unor spectacole organizate de parteneri sau direct de catre organizatori, in urma studierii formularelor de inscriere, pentru concurentele din tari in care nu exista parteneri de organizare. La preselectie se tine cont de aspectul fizic, spontaneitate, imaginatie si aptitudini artistice sau cunostinte de traditie si civilizatie romaneasca.

Organizatorii concursului, Asociatia Pro Familia din Bucuresti, asigura cazare si masa pentru perioada de pregatire si desfasurare a concursului, transport in Romania si vestimentatie pentru probele concursului, coafura si machiaj pentru concurs, sedinte foto si probe filmate. In schimb, cheltuielile pentru transportul international cad in sarcina concurentelor. Partenerii concursului pot asigura partial sau integral aceste costuri. Cheltuielile de deplasare, cazare si masa pentru eventualii insotitori nu sunt suportate de organizatori. In cadrul programului de pregatire se vor exersa probele concursului, vor fi organizate sedinte foto si de miscare scenica, precum si cursuri de traditie si civilizatie romaneasca.

Premiile concursului Miss Diaspora se acorda de catre un juriu format din personalitati ale vietii cultural-artistice din Romania. Din juriu pot face parte invitati din diaspora precum si laureatele editiilor anterioare. Premiul I si trofeul Miss Diaspora: 5000 RON; Premiul II: 3000 RON; Premiul III: 2000 RON, iar Premiul de popularitate: 1000 RON.

 
IRCCU Venetia lanseaza colaborarea cu Universitatea Populara din orasPDF Print E-mail
Venetia, Italia/Romanian Global News
Accesari :118
Wednesday, 29 March 2006
Luni, 27 martie, a avut loc la Palazzo Correr din Ventia, un dublu eveniment cultural: debutul colaborarii Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica cu Universitatea Populara din Venetia si vernisajul expozitiei de pictura Toscana-Transilvania, avandu-l ca autor pe Ioan Sbarciu, rectorul Universitatii de Arta din Cluj-Napoca.

Directorul adjunct al Institutului, Dr. Monica Joita, a mentionat in deschidere ca alaturarea a doua manifestari diferite ca registru (arta cuvantului si  arta culorii) are ca scop sublinierea varietatii de expresie a potentialului cultural romanesc. Astfel, in prima parte a serii, asist. univ. Corina Gabriela Badelita, bursiera “N.Iorga” a Institutului, a prezentat conferinta „Mircea Eliade, Italo Calvino si Venetia”, relevand aspecte inedite ale imaginarului venetian in opera celor doi scriitori. Dna. Etta Lisa Basaldella, consilier la Universitatea Populara din Venetia, a subliniat ca literatura reprezinta una din cele mai semnificative reflectari a relatiilor romano-italiene. Prelegerea a fost urmata de discutii si intrebari referitoare la posibilul loc al Venetiei in peisajul cultural contemporan. In partea a doua a serii, criticul de arta Francesca Brandes a prezentat caracteristicile stilului si  forta operei lui Ioan Sbarciu, insistand pe anumite simboluri cu radacini in arta autohtona dar cu reverberatii in intreaga cultura europeana, precum “soarele negru”, o tema centrala a prezentei expozitii. La randul sau, tanarul critic de arta clujean Bogdan Iacob a comentat originalitatea operei lui Ioan Sbarciu in contextul artei contemporane romanesti. La final, autorul insusi a vorbit despre viziunea proprie asupra Toscanei si Transilvaniei - “poli” ai culturii italice, respectiv romane -, indemnand publicul la o reflectie asupra “descentralizarii” peisajului cultural contemporan.

 
Documente austriece in arhive romanestiPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :87
Wednesday, 29 March 2006
Arhivele Statului din Viena vor gazdui incepand de vineri, 4 aprilie, o expozitie intitulata „Documente austriece in arhive romanesti“.

Expozitia va prezenta publicului vienez documente mai putin cunoscute din istoria Bucovinei in timpul monarhiei habsburgice. Documentele, detinute de Arhiva Nationala a Romaniei, provin in marea lor majoritate din arhiva de razboi si cea administrativa a Bucovinei. Ele se refera la istoria Bucovinei de la anexarea provinciei la Imperiul Habsburgic, in 1875, pana in 1914, la izbucnirea primului razboi mondial.

Expozitia, organizata de Arhivele Nationale ale Romaniei, Ministerul Afacerilor Externe din Romania si Arhivele Statului din Austria in colaborare cu Institutul de Studii Est si Sud-Est Europene, Institutul de Istorie Alexandru Xenopol din Iasi, Academia Romana si Institutul Cultural Roman din Viena, va ramane deschisa publicului in perioada 5 – 21 aprilie.

Va prezenta Prof. univ. Dr. Gerald Stourzh de la Universitatea din Viena. Vor lua, de asemenea, cuvantul Prof. univ. Dr. Andrei Corbea-Hoisie, ambasadorul Romaniei la Viena. Dr. Corneliu Mihail Lungu, director al Arhivelor Nationale, Dr. Mihai Stefan Ceausu, de la Institutul de Istorie Alexandru Xenopol al Academiei Romane.

 
DRP promite studentilor basarabeni fonduri pentru manifestariPDF Print E-mail
Timisoara, Romania/Romanian Global News
Accesari :169
Wednesday, 29 March 2006
Intre 25 si 26 martie 2006 Timisoara a gazduit cea de-a VI-a editie a Festivalului Zilele Basarabiei, organizat de Organizatia Studentilor Basarabeni.

In urma workshop-ului cu tema “Viitorul Tinerilor Romani de Pretutindeni intr-o Romanie Europeana” s-a facut o rezolutie. Continutul acesteia precum si concluziile Festivalului „Zilele Basarabiei” vor fi comunicate vineri – 31 martie.

Joi, 30 martie, o delegatie din partea OSB se va afla la Bucuresti in audienta la Secretarul de Stat in cadrul DRP, din  Ministerul Afacerilor Externe, Mihai Gheorghiu.

La sugestia Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, OSB intentioneaza desfasurarea unui proiect amplu care sa compenseze lipsa fondurilor editiei din acest an a Festivalului „Zilele Basarabiei”, cu un deplin sprijin financiar din partea DRP, se arata intr-un comunicat al Organizatiei Studentilor Basarabeni.

 
Romani cu care ne mandrim: Remulus Stroe - editorul publicatiei "Quebec.Ro", CanadaPDF Print E-mail
Quebec, Canada/Romanian Global News
Accesari :402
Wednesday, 29 March 2006
Motto: "Acesta este un site care este facut pentru a da gratuit ceea ce altii (si aici ma refer la firmele de asa-zisi avocati specializati in emigrare) dau pe bani.

Mai mult decat atat: in forumul site-ului nostru oamenii pun intrebari si afla raspunsuri pentru care probabil ar trebui sa-si piarda ore in sir de cautari; se leaga prietenii intre noi, intre cei din Montreal si cei de prin alte colturi ale Canadei sau chiar din Romania" - Romulus Stroe de Gabriel Teodor Gherasim, New York

Gabriel Teodor Gherasim: Stimate dle Stroe, dati-ne va rog cateva date biografice despre dvs!
Romulus Stroe: Am emigrat in Canada in anul 2002, impreuna cu sotia si cu o fetita ce in prezent are 10 ani. Am ajuns in Montreal venind din Bucuresti, chiar de ziua Quebec-ului - St. Jean-Baptiste - 24 iunie.

G.G.: Ce este publicatia "Quebec.Ro"?

R.S.: Ideea acestui site a plecat mai mult dintr-o lipsa acuta de informare de care am suferit atunci cand, in Romania fiind, m-am lovit de toate "semnele de intrebare" pe care le poti avea in timpul procesului de emigrare. Am inceput sa-mi pun pe hartie toate etapele si toata documentatia de care am avut nevoie, sa studiez un pic prin site-urile guvernamentale si la final... a iesit "Quebec.Ro". Acesta este un site care este facut pentru a da gratuit ceea ce altii (si aici ma refer la firmele de asa-zisi avocati specializati in emigrare) dau pe bani. Mai mult decat atat: in forumul site-ului nostru oamenii pun intrebari si afla raspunsuri pentru care probabil ar trebui sa-si piarda ore in sir de cautari; se leaga prietenii intre noi, intre cei din Montreal si cei de prin alte colturi ale Canadei sau chiar din Romania. In cateva cuvinte, se infiripa o comunitate de romani mai mult sau mai putin virtuala, pentru ca nu putine au fost ocaziile cand aceste "prietenii" virtuale s-au transpus in realitate.

G.G.: Dati-ne va rog un scurt istoric al comunitatii romanesti din Quebec si conexiunea lui "Quebec.Ro" in acest context.

R.S.: Vorbind despre comunitatea de romani, este sigur ca ea exista de mult mai mult timp, si nu noi, cei de pe site-ul "Quebec.Ro" suntem cei ce o constituim (noi doar suntem o mica parte din ea si nici macar nu cred ca in totalitate reprezentativa). As putea spune ca romanii aici exista cam de pe la inceputul secolului XX. O data exacta, din pacate nu cunosc, tot ceea ce va pot spune este ca cea mai mare comunitate romana din Provincia Quebec se afla in Montreal si imprejurimi. Dupa anumite statistici, suntem pe undeva in jurul a 30,000-40,000.

G.G.: Ce personalitati marcante romanesti locale ne puteti mentiona?

R.S.: Nu de putine ori comunitatea romana din Quebec a lasat ca din randurile ei sa iasa cate o personalitate. Si daca ar fi sa ne referim numai la lumea sportului, ii avem ca exemple pe Leonard Doroftei, Lucian Bute sau Adrian Diaconu. Nu putem spune "romani si Montreal" fara sa o pomenim pe Nadia Comaneci. Majoritatea celor ce afla de originile noastre si au apucat sa o vada pe Nadia isi mai amintesc si acum cu placere de ea si de clipele magice de la Olimpiada din 1976, cand Nadia a luat pentru prima data in istoria gimnasticii, nota perfecta, 10.
Daca ar fi sa trecem mai departe de lumea sportului, am trebui sa-l pomenim pe arhitectul Daniel Hanganu, o personalitate in Montreal, un nume recunoscut in marile scoli de arhitectura de pe continentul Nord-American. Si de ce sa nu-i pomenim si pe pictorii Tibor K. Thomas si mai ales fiul sau, Peter Krausz, care este si profesor la Universite’ de Montreal, sau pe Cezar Brumeanu, organizatorul Festivalului International de Reggae din Montreal, sau pe Dinu Bumbaru, Heritage Montreal, responsabilul cu prezervarea Montrealului istoric, sau pe Catherine Pogonat, realizatoare la Radio-Canada.

Lista este lunga si sunt convins ca orice as face, in mod sigur nu voi reusi sa-i cuprind pe toti romanii care au facut sau fac ceva pentru noua societate care i-a adoptat si, mai ales, nu uita sa se mandreasca... cu originile lor! Chiar si din punct de vedere cultural avem cu ce ne mandri. Avem o celebra Piata a Romaniei, este drept situata intr-un cartier format majoritar din portughezi, si cu o statuie a marelui poet Eminescu ce a facut deja, sunt convins, inconjurul planetei prin dimensiunile scandalului declansat (s-au adus acuzatii sculptorului statuii ca si-a permis licente prea abstracte si abrutizante in crearea statuii celui mai mare ziarist si poet roman - n.r.).

G.G.: Ce ii determinta pe romani sa imigreze in Quebec?

R.S.: Ceea ce ne-a detrminat pe noi, cei mai multi, sa ne stabilim aici, a fost in primul rand usurinta cu care se proceseaza actele si durata relativ scurta de timp (in comparatie cu partea federala a Canadei) pe care o ai de asteptat pana la sosirea aici. In al doilea rand, europenismul si atmosfera care te invaluie odata ajuns aici, nu se aseamana cu nimic altceva din orice alta parte a Americii de Nord. Aici te simti de parca ai emigrat in Nord-America, dar in acelasi timp parca si o bucatica de Paris a venit aici, pentru a nu te simti foarte rupt de lumea de unde ai plecat.
G.G.: Ce probleme mai marcante au imigrantii romani in Quebec?

R.S.: Probleme de care ne lovim? Sigur ca ele exista si vor exista pentru toti care se incumeta la un astfel de drum. In primul rand este ruperea de casa, dificultatea de a te exprima cat de cat fluent in doua limbi straine, nerecunoasterea decat cu mare dificultate a diplomei si, fireste, gasirea unui serviciu la nivelul calificarii celor mai multi dintre cei care vin aici. Dar desigur, haideti sa nu mai vorbim despre asta, pentru ca in mod sigur, si voi, cei din SUA, v-ati lovt de aceleasi probleme ca si noi atunci cand ati facut acest pas al emigrarii.

G.G.: Care a fost sau este aportul adus de autoritatile consulare romanesti in asistarea romanilor din Quebec?

R.S.: Din pacate, ceea ce regretam este faptul ca nu avem un suport real din partea autoritatilor din Romania in actiunile pe care le facem. Cele cateva asociatii ale romanilor din Montreal incearca sa se faca auzite, pentru ca Bucurestiul si reprezentantii sai de aici sa ne sprijine, insa din pacate nu reusesc sa se impuna in fata unor guvernanti care, ca de obicei, mai mult stiu sa promita decat sa faca. Ca de exemplu, problema permiselor de conducere obtinute in Romania. S-a inamplat o data, prin 2002, ca guvernul de atunci sa "uite" sa trimita documentatia necesara reinoirii acordului intre guvernul de la Quebec si cel din Romania in privinta recunoasterii acestor permise, si de atunci asa a ramas. Astfel ca o data ajuns aici te trezesti ca si un "incepator" in ale sofatului, consecinta ce se reflecta imediat asupra primei de asigurare sau asupra celor ce doresc sa faca o cariera in condus.

Inca o "mica" problema a noastra, a celor de aici, ar fi faptul ca nu avem o cursa de avion directa pe itinerariul Romania. Probabil ca ai nostri guvernati, sau persoanele responsabile cu rentabilitatea Tarom-ului, au ajuns la concluzia ca o comunitate de 40,000 de romani nu merita o linie aeriana directa Montreal-Bucuresti sau Timisoara.

G.G.: Cum pot cititorii nostri sa intre in contact cu dumneavoastra?

R.S.: Celor ce doresc sa intre in contact cu noi, cei de aici din Montreal-Quebec, le putem recomnda sa incerce forumul site-ului nostru, www.quebec.ro. Ar fi cea mai simpla si rapida modalitate de a ne cunoaste si de a vedea daca si mai ales cum ne putem ajuta unii pe altii.
G.G.: Va multumesc pentru interviu!

R.S.: Si eu va multumesc!

 
Sanctiuni aspre pentru facilitarea imigratiei ilegale in GreciaPDF Print E-mail
Atena, Grecia/Romanian Global News
Accesari :167
Wednesday, 29 March 2006
Noua Legea a Emigratiei, din Grecia, intrat in vigoare in 2005, are drept scop principal sa previna si sa impiedice intrarea in Grecia a imigrantilor din afara Uniunii Europene, care vin sa caute de lucru pe pamant elen.

Potrivit Actualitatea Romaneasca, legea prevede detentia de cel putin un an si amenda de la cinci mii pana douazeci de mii de euro pentru fiecare persoana transportata; doi ani de inchisoare si amenda de la cincisprezece mii pana la cincizeci de mii de euro pentru fiecare persoana transportata, daca transportul se efectueaza ca activitate curenta sau autorul este functionar public, naval sau agent turistic. Daca viata pasagerilor este pusa in pericol, transportatorii risca detentie sau o amenda de 100.000 de euro. In cazul decesului unuia din pasageri, soferul risca sa-si petreaca restul vietii dupa gratii si o amenda de cel putin cinci sute de mii de euro. Mai mult, dupa emiterea deciziei definitive a tribunalului se confisca mijloacele de transport care au fost folosite pentru transportul persoanelor. Exceptie fac doar mijloacele de transport ale caror propietari dovedesc ca nu au cunoscut scopul in care acestea au fost folosite.

Legea elena interzice comandantilor sau capitanilor de vapoare, soferilor de autocar sau microbuz sa transporte persoane care nu detin documentele de calatorie necesare sau nu au fost controlate la vama. De asemenea, companiile aeriene, navale sau birourile de turism au obligatia sa nu accepte pentru transport si sa ia orice masura care sa interzica transportul din strainatate in Grecia a extracomunitarilor care nu detin pasapoarte sau alte documente de calatorie. Pentru abateri de acest fel, amenzile merg de la cincisprezece mii de euro pana la treizeci de mii de euro pentru fiecare persoana transportata.

Proprietarii mijloacelor de transport sau reprezentantii acestora in Grecia au obligatia ca imediat dupa sosirea mijlocului de transport sa predea organelor politiei de control buletinele de sosire sau situatie a pasagerilor care sunt cetateni extracomunitari, pe care ii transporta catre Grecia si invers.

 
Concurs jurnalistico-literar pentru imigrantii din ItaliaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :103
Wednesday, 29 March 2006
Asociatia Nationala Puntocritico onlus va organiza in curand, in Italia, cea de-a doua editie a Premiului Jurnalistico-Literar al Culturii Imigrante „Mare Nostrum”, informeaza Asociatia Studentilor Romani din Roma.

Organizatorii au dat publicitatii pe pagina de web romaniaitalia.it, regulamentul de participare la aceasta editie a concursului.

La obtinerea acestui premiu pot candida scriitori de orgine non-italiana, imigranti in Italia, cu texte scrise in limba italiana. Textul poate fi unul nou sau deja publicat, dar sa nu fi fost premiat sau aparut in cadrul altor concursuri. Acesta poate avea intre 15.000 si 100.000 de caractere, in Times New Roman, sau echivalent, cu marime intre 12 si 14. Autorul trebuie sa garanteze ca este unicul creator si proprietarul exclusiv al operei.

Cartea sau manuscrisul trebuie trimis prin posta sau prin e-mail pana la data de 1 iulie 2006, si sa aiba mentiunea „Participare la Premiul Marenostrum editia 2006”. Adresa postala este Premio Marenostrum, Associazione Nazionale PUNTOCRITICO onlus, Via Giovannipoli, 148, Roma, iar adresa de e-mail este giuria.marenostrum@virgilio.it.

Manuscrisul trebuie sa fie insotit de o scurta nota biografica a autorului si sa aiba datele pe care se pot primi informatii referitoare la premiu. Datele personale vor intra sub incidenta legii referitoare la protejarea intimitatii.

Lucrarile care vor ajunge dupa data limita, mentionata mai sus, nu vor fi luate in considerare.

Operele vor fi evaluate de un juriu format din jurnalisti si oameni de litere, iar judecata juriului nu va putea fi supusa apelului. Numele castigatorului va fi publicat pe pagina de web www.puntocritico.net, iar acesta va fi anuntat prin recomandata si va primi un obiect de arta. Premierea oficiala si decernarea premiului „Marenostrum” va avea loc in cadrul unui eveniment public, ce se va desfasura la Viareggio, la data de 18 octombrie.

 
“Experientele unei femei imigrante in Spania”PDF Print E-mail
Coslada, Spania/Romanian Global News
Accesari :330
Wednesday, 29 March 2006
{mosimage}Femeile imigrante din Coslada, printre care si foarte multe romance, au participat recent la o dezbatere colocviu intitulata “Experientele unei femei imigrante in Spania”.

{mosimage}Discutiile au fost patronate de Ionela Petre, profesoara romanca de geografie si membru al Asociatiei Obatala. “Acest colocviu este primul eveniment de acest gen, organizat in sprijinul femeilor imigrante din Spania. Ideea organizarii intalnirii a venit in urma unui studiu realizat de mine, impreuna cu cateva colege. Am discutat cu mai multe femei romance si cele mai frecvente intrebari pe care le-am pus au fost: De ce au plecat din tara?; Care este impactul Spaniei asupra vietii lor?; Cum isi gasesc un loc de munca?; Cat de greu le este sa invete limba?; Ce drepturi stiu ca au?; asa ca am decis sa vin cu aceste intrebari si in fata lor, pentru ca impreuna sa gasim raspunsuri si solutii”, a declarat, Ionela Petre, citata de Actualitatea Romaneasca. “Multe romance vin in Spania, dar e foarte greu pentru ele sa castige increderea spaniolilor, pentru ca sunt alti romani despre care s-a auzit anterior ca fac mult rau si ca nu sunt de incredere”, mai povesteste Ionela, care se afla de trei ani si jumatate in Spania.

Intre problemele discutate, pe primul loc, ca frecventa, au fost lipsa de protectie si de ingrijire medicala. “Doua lucruri am remarcat la conferinta: teama de politie (in cazul femeilor maltratate, acestea nu merg sa reclame), iar la medic nu se ajunge decat in cazuri extreme. Majoritatea celor care vin aici nu stiu nimic de drepturile lor ca imigrant - dreptul de a merge la medic, de exemplu. Nu stiu nimic de zilele lor de sarbatoare in care nimeni nu lucreaza, nici elevii nu merg la scoala, dar chiar daca ar sti, imigrantilor li se cere adesea sa mearga la serviciu, desi in “legea pentru imigranti” se spune ca “un imigrant are aceleasi drepturi ca si un spaniol”, a povestiti gazda colocviului.
In acelasi timp, nu doar femeile, ci si barbatii imigranti in Spania au motivatii comune care ii despart de familia lor. “Situatia economica din Romania, mai precis salariul mic, rata mare a somajului, indeosebi din zonele rurale, preturile mari, acestea sunt motivele care determina tot mai multi romani sa imigreze. Multi dintre noi alegem ca destinatie Spania. De ce? Pentru ca aici locuiesc multi compatrioti si te pot ajuta cu o cazare si un loc de munca. Un alt motiv pentru care alegem Spania este limba usor de invatat, politia este mai indulgenta decat in alte tari, de asemenea, viata este mai ieftina”, spune Ionela. “De cele mai multe ori, intr-o familie se ia hotararea de a pleca femeia prima, pentru ca, se zice, pentru o femeie este mai usor de gasit un loc de munca, insa stiu cazuri cand o femeie a gasit un loc de munca dupa trei sau chiar sase luni”, completeaza ea.

Initial romanii nu se lovesc de socul unui loc strain, problemele apar abia cand vine vorba de un loc de munca si de un apartament. “Cand ajungi aici, pe “pamantul visurilor tale”, dupa doua zile si doua nopti petrecute in autocar, nu-ti dai seama daca esti sau nu in Spania, pentru ca pe strada intalnesti multi romani.(…) Aici, pentru noi, fiecare zi este ca o lupta: trebuie sa lupti pentru un loc de munca, de multe ori trebuie sa platesti 100 de euro numai ca sa fii angajat, dupa care trebuie sa lupti sa castigi increderea celor cu care lucrezi, dar cel mai greu este sa lupti cu psihicul, pentru ca simti lipsa celor dragi”, mai spune Ionela.

Obstacolele administrative si financiare sunt insa, oricat de grele, de multe ori, pe locul doi. “La conferinta o romanca a iesit pentru cinci minute din sala pentru ca a izbucnit in plans. Are in tara trei copii, desi ea are doar 26 ani”, ne-a povestit Ionela. Dar speranta moare ultima, chiar si pentru romanii din Spania. “Zi de zi traim cu speranta ca va fi mai bine, iar dupa ce obtii acte de rezidenta, acest vis este din ce in ce mai aproape: iti poti echivala studiile, poti cere un loc de munca in domeniul tau, poti face cursuri, dar cel mai important, cand ai acte, este ca poti veni in tara fara probleme”, a incheiat Ionela Petre.

Dezbaterea a fost organizata de Asociatia Obatala, Asociatia de Romani Decebalus si FEDROM (Federatia Asociatiilor Imigrantilor Romani din Spania), cu sprijinul Primariei Coslada.

 
Berlusconi spune NU unei Italii multietnicePDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :194
Wednesday, 29 March 2006
”Noi vrem o Italie care sa nu devina o tara multietnica, multiculturala, suntem mandri de cultura noastra si de traditiile noastre” a spus premierul italian Silvio Berlusconi intr-un interviu acordat marti, 28 martie, la Radio Anch’io, intr-o discutie legata de imigratie.

„Noi vrem sa ne deschidem pentru strainii care pleaca din tarile in care sunt supusi unor pericole pentru viata lor sau pentru libertatea lor, aceasta este obligatia nostra si ii primim, la fel cum ii primim si pe acei straini care vin aici sa munceasca, dar nu ii vrem pe toti cei care vin aici pentru a face rau si a pune in pericol cetatenii italieni”, a mai spus Berlusconi. Premierul italian a adaugat ca vrea ca strainii care vin in Italia si raman aici sa se adapteze la legile acestei tari si la modul de viata al italienilor. 

In replica la cele declarate de Berlusconi, Ignazio La Russa, seful grupului AN din Camera Deputatilor, a oferit exemplul Americii care este in mod clar o tara multietnica si multiculturala, „dar mai presus de toate are si o identitate americana puternica, aceea a visului american” si a subliniat ca acest exemplu ar trebui sa serveasca drept model Italiei.

La randul sau, Daniela Santanche, lidera grupului feminin al AN, a spus ca imigratia este una dintre problemele principale si ca ea ar trebui sa mearga mama in mana cu munca. „Imigrantilor trebuie sa le garantam un salariu si o casa. Dar cultura noastra trebuie pastrata si nu suntem dispusi sa facem compromisuri in ceea ce priveste valorile noastre si traditia noastra”.

 
Taxe majorate pentru romanii din SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :175
Wednesday, 29 March 2006
Potrivit Oficiului pentru Migratia Fortelor de Munca (OMFM), romanii care lucreaza in domeniul agricol in strainatate vor plati incepand din acest an taxe mai mari.

Si asta pentru ca valoarea cotizatiei lunare la sistemul de securitate sociala din Spania s-a majorat de la 68,83 euro la 72,59 euro pe luna, informeaza Actualitatea Romaneasca. Suma va fi achitata lunar prin retinerea ei de pe statul de plata a fiecarui lucrator plecat la munca prin OMFM. Masura se aplica persoanelor care obtin un contract de munca sezoniera in agricultura, in Spania. Noul nivel al cotizatiei a fost stabilit prin normele de aplicare ale Legii nr. 30/2005 privind Bugetul General al Statului pentru anul 2006. Plata contributiei la sistemul de securitate sociala se efectueaza de catre angajator, prin retinerea de pe statul de plata al lucratorului a sumei mentionate, urmand a o depune la Trezoreria Securitatii Sociale, mai informeaza OMFM. “In situatia in care lucratorul care are contract sezonier de munca incepe sau inceteaza activitatea la un angajator la date care nu coincid cu inceputul sau sfarsitul unei luni calendaristice, i se vor retine si depune fractiuni din contributia fixa lunara, corespunzatoare zilelor lucrate pe durata contractului. In acest scop, contributia fixa se imparte la 30, in toate cazurile.”, a explicat secretarul de stat Daniela Nicoleta Andreescu.

 
Duminica Floriilor, sarbatorita de romanii ortodocsi din ClevelandPDF Print E-mail
Cleveland, SUA/Romanian Global News
Accesari :83
Wednesday, 29 March 2006
Credinciosii Catedralei Ortodoxe Romane "Sfanta Maria", Cleveland, Ohio, ii invita pe toti romanii din zona sa participe duminica, 16 aprilie, in Sala Sociala a Parohiei, la Masa Anuala de Peste.

Aceasta se va desfasura chiar in Duminica Floriilor, incepand cu ora 12:30 dupa amiaza, meniul zilei fiind alcatuit dintr-o serie de preparate culinare pe baza de peste, precum drob de peste, plachie de peste, peste sau prajit, icre, dar si alte  mancaruri de post, cum sunt cartofii natur, fasolea batuta, varza calita, mamaliga, tocana de ciuperci, desert si cafea, anunta buletinul periodic de informare al parohiei ortodoxe romane.

 
Activitati culturale francofone la Ambasada Romaniei la PragaPDF Print E-mail
Praga, Cehia/Romanian Global News
Accesari :104
Wednesday, 29 March 2006
{mosimage}Ambasada Romaniei la Praga se alatura celorlalte misiuni diplomatice romanesti de pe mapamond care marcheaza Ziua Francofoniei, in contextul organizarii de catre tara noastra, in luna septembrie a acestui an a Summit-ului International al Francofoniei, printr-o serie de evenimente specifice.

{mosimage}Acestea au inceput deja in prima luna a lui 2006, cand a avut loc expozitia de fotografie „Bucuresti-Micul Paris”, si au continuat miercuri, 22 martie, la facultatea de Pedagogie Ceske Budejovice, cu seminarul „Interferente francofone: Romania, Belgia, Quebec”, si luni, 27 martie, la palatul Morzin, unde s-a desfasurat o seara culturala in cadrul careia actorii romani Ion Lucian, Rodica Mandache si Paula Sorescu Lucian au prezentat piesa “Delir in doi” de  Eugen Ionesco.

In continuarea acestor manifestari ce au ca scop celebrarea Zilei Internationale a Francofoniei, Ambasada Romaniei la Praga va mai organiza miercuri, 29 martie, de la ora 18:00, si joi, 30 martie, de la aceeasi ora, la Institutul Francez din capitala ceha, prezentarea filmului „Francois Villon”, de Sergiu Nicolaescu. Pelicula va fi difuzata in doua parti, informeaza misiunea diplomatica romana.

Romania gazduieste in perioada 25-29 septembrie cea de-a XI-a Intalnire la Nivel Inalt a Organizatiei Internationale a Francofoniei, fiind pentru prima data cand o tara din estul Europei este amfitrionul unui asemenea eveniment.

 
Petrecere in aer liber pentru studentii romani din TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :100
Wednesday, 29 March 2006
Clubul Studentilor Romani din Toronto s-a hotarat sa celebreze venirea primaverii printr-o petrecere in aer liber care va avea loc marti, 11 aprilie, la cladirea Sidney Smith Building, de la ora 09:00.

Aceasta se vrea a fi o continuare a unei alte iesiri la iarba verde care s-a desfasurat in toamna anului trecut si ii asteapta la gratar pe toti romanii interesati, informeaza pagina oficiala de web a acestora. In cazul in care vremea nu va tine cu organizatorii si va ploua, studentii romani ii vor anunta pe compatriotii lor in timp util de schimbarea datei de desfasurare.

 
Prezentare turistica a Romaniei la televiziunea finlandezaPDF Print E-mail
Helsinki, Finlanda/Romanian Global News
Accesari :129
Wednesday, 29 March 2006
Romania s-a aflat marti, 28 martie, in atentia publicului telespectator din Finlanda, in calitate de protagonista a epsiodului cu numarul sase din seria „Pa Luffen”.

Acest program de televiziune este o emisiune turistica, care dispune de un buget redus si care este destinata tinerilor. In acest serial de opt episoade sunt prezentate tarile balcanice din perspectiva turistilor tineri, Romaniei revenindu-i episodul cu numarul sase. In cadrul acestuia, difuzata la ora 21:30 atat de postul FST, cat si de TV1 (Yle1), Joakim si Karin viziteaza Romania, tara privita in continuare tot ca un fel de "vest salbatic" al Europei unde se poate intampla orice. Periplul celor doi realizatori incepe la Timisoara, orasul care a dat startul revolutiei romane, si continua in capitala Bucuresti, cunoscuta si ca "Parisul Estic" Mai multe informatii despre calatorie, itinerar si bugetul programului produs de Ja! Media Production AB se gasesc la portalul svenska.yle.fi, informeaza Asociatia Romanilor din Finlanda.

 
Muzica si dansuri populare la Campul Romanesc din HamiltonPDF Print E-mail
Hamilton, Canada/Romanian Global News
Accesari :92
Wednesday, 29 March 2006
Ansamblul Folcloric National "Fagaras", din judetul Brasov, va fi sambata, 29 aprilie, de la ora 19:00, oaspetele Campului Romanesc din Hamilton, unde va sustine un spectacol de muzica si dansuri populare.

Membrii ansamblului, alaturi de solistii George Rotaru, Flaviu Floare, Ionela Floare si Viorica Cerbu, vor fi insotiti in deplasarea lor pe pamant canadian de reprezentantii administratiei publice regionale, in frunte cu primarul orasului Fagaras, Barbuti loan, informeaza Alianta Romanilor Canadieni. Pretul unui bilet de intrare la spectacol este de 15 dolari pentru adulti si 5 dolari pentru copii.

 
Lucian Bute-la a 16-a victorie consecutivaPDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :127
Wednesday, 29 March 2006
Pugilistul roman Lucian Bute a castigat la sfarsitul saptamnii trecute meciul de box disputat la gala de la Centre Bell din Montreal cu sud-africanul Andre Thysse, adaugandu-si in palmares cea de-a 16-a victorie consecutiva ca boxer profesionist.

Spre deosebire de celelalte 15 partide care au avut loc pana in momentul de fata, adversarul sportivului roman a fost invins nu prin KO, ci la puncte, dupa disputarea a 12 reprize, anunta publicatia „Pagini Romanesti”. Un alt pugilist roman, Adrian Diaconu, care a participat la aceeasi gala sportiva, a reusit la randul sau sa isi invinga adversarul, pe boxerul american Max Heyman, prin KO in repriza a patra, iar Jo Jo Dan (Ion Ionut) si-a infrant si el adversarul la puncte, dupa 6 reprize, mai informeaza revista romaneasca.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions