Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Mai 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      
Cautare
 
De la cortina de fier la zidul de apararePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :247
Friday, 12 May 2006

La summitul de la Vilnius, consacrat democratiei si relatiilor intre vecini, SUA, metaforic vorbind, au tras un foc de avertisment asupra pozitiilor rusesti. Acum ramane de vazut daca Moscova se va conforma si va da inapoi. Eu unul, insa, ma indoiesc.

Vilniusul, o Ialta pe dos?

In ziua cand urma sa se deschida reuniunea din capitala Lituaniei, aratam in FLUX, ca aceasta, desi incepe fara tam-tam, se va constitui pana la urma intr-un eveniment capital. Ceea ce s-a intamplat acolo, insa, a intrecut toate asteptarile.

Unii analisti au catalogat summitul de la Vilnius ca fiind o noua Ialta, unde in 1945, precum se stie, s-a desenat harta Europei postbelice. Altii au comparat discursul lui Dick Cheney cu cel al lui William Churchill de la Fulton prin care s-a semnalat, de fapt, dezlantuirea unui razboi rece intre Est si Vest. De altfel, acest lucru l-a sugerat in Lituania chiar vicepresedintele american. Dupa ce, pe un ton de o duritate iesita din comun, a acuzat Rusia de santaj, intimidare si subminare a integritatii teritoriale a vecinilor sai, Cheney a afirmat ca Polonia, Romania, Bulgaria, tarile baltice, Ucraina, Georgia si Moldova trebuie sa construiasca un zid de aparare a democratiei. De cine? Evident, de rusi. El a mai lasat sa se intrevada ca, in fond, cel de-al doilea razboi rece este deja in plina desfasurare, chit ca multa lume nu a remarcat inca acest lucru. Atata doar ca linia frontului este acum alta. Noua cortina de fier a fost stabilita intre Rusia si fostii sai sateliti din blocul comunist.

Rusia, din nou inamicul Occidentului

Este pentru prima data de la prabusirea URSS incoace cand Washingtonul spune foarte clar ca Moscova nu-i mai este nici macar partener pe plan global. Daramite aliat! Rusia are de ales, a zis Cheney, din doua una: sau se intoarce la democratie, sau devine iar inamicul Occidentului. Scurt si cuprinzator, nu-i asa?

Ce se intampla, de fapt? Doresc americanii o confruntare cu rusii? Provoaca SUA cu buna stiinta distantarea Kremlinului de lumea libera? Are nevoie Washingtonul de un nou chip al dusmanului pe care si-l cioplesc acum din ciotul Uniunii Sovietice? In nici un caz. Statele Unite au vrut mereu sa coopteze Rusia in tabara democratiilor occidentale. N-a fost sa fie. De aceea se vad acum silite, pur si simplu, sa constate un fapt care nu mai poate fi ignorat. Moscova refuza sa se ralieze blocului democratiilor occidentale, propunandu-si, totodata, sa formeze si sa domine, pe plan global, un pol politic distinct.

Sub Putin, rusii au pornit deja pe un drum opus celui occidental. Ei s-au indepartat atat de mult de lumea libera, incat acest lucru nu mai poate fi trecut cu vederea. Kremlinul, la ora actuala, infrunta Washingtonul pe toata linia. Administratia Putin nu recunoaste standardele democratice occidentale si restrange „de o maniera abuziva si deplasata”, vorba lui Dick Cheney, drepturile politice si cele religioase din tara sa. Moscova a declansat un razboi economic impotriva unor republici ex-sovietice, incercand sa impiedice pe aceasta cale integrarea lor in structurile euroatlantice. Recurge la santaj energetic impotriva UE, cautand astfel sa-si refaca maretia de altadata. Se situeaza pe o pozitie diametral opusa celei americane in razboiul irakian, in criza iraniana si in problema palestiniana. Cocheteaza cu elemente teroriste de genul Hamas. In fine, urmareste crearea unui bloc politico-militar din care ar face parte tari precum China, Coreea de Nord, Cuba, Venezuela, Belarus, Uzbekistan etc. Cum ai intoarce-o, Kremlinul se pune de-a curmezisul intereselor SUA pe toate meridianele globului, periclitandu-le acestora planurile strategice.

Antagonism in loc de cooperare

Cum rusii refuza sa coopereze cu americanii, relatiile dintre cele doua state au devenit deja antagoniste. Inca nu sunt dusmani, dar competitia dintre ei imbraca tot mai mult forma unei adversitati surde. Si pentru ca deriva autocratica si antioccidentala a Moscovei nu mai poate fi oprita, Washingtonului nu-i ramane acum nimic altceva de facut decat sa-si ia masuri de precautie. Americanii cladesc in fata unei Rusii potential ostile, potrivit vicepresedintelui Cheney, un zid de aparare. Sau, dupa cum scrie presa de la Moscova, un cordon sanitar.

Desi o vreme au refuzat sa se resemneze, americanii recunosc in prezent ca n-au cum sa-i determine pe rusi sa revina pe drumul cel bun pe care pareau sa mearga in primii ani de la disparitia Uniunii Sovietice. Dar la voia intamplarii, totusi, nu-i lasa, deoarece acest fapt ar fi extrem de primejdios pentru intreaga comunitate euroatlantica. Iata de ce le arata limitele. Trag un foc de avertisment pentru a-i preveni sa nu intre cu capul in zidul care ii inconjoara acum dinspre Europa.

Moldova, un element decorativ

Astazi se vede mai bine ca oricand ca urcarea Romaniei in barca americana, dupa venirea lui Traian Basescu la putere, n-a fost intamplatoare. Scriam inca acum un an in acest colt de pagina ca Bucurestiul si Varsovia vor fi garantii unei axe viitoare Kiev-Chisinau-Tbilisi la care ar putea sa se alieze si alte state. La Vilnius s-a vazut ca in acest joc au mai intrat Bulgaria si tarile baltice. Pe ruinele Tratatului de la Varsovia se naste, astfel, antipodul lui - pactul de la Vilnius, menit sa tempereze ambitiile revansarde ale Rusiei.

In ceea ce priveste Republica Moldova, aceasta pare sa fie mai curand un element decorativ decat de constructie in zidul protector care ne desparte astazi de Rusia. Iata de ce Chisinaul trebuie sa se poarte frumos si sa se ingrijeasca de propria imagine in Occident. Nu de alta, dar in cazul in care nu va mai avea nici macar valoare estetica, va risca sa fie aruncat la gunoi.

(Preluare cotidianul Flux. Un editorial de Petru Bogatu)

 
Ungureanu invoca "reconcilierea romano-maghiara" pentru Acordul GojduPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :226
Friday, 12 May 2006

Ultimul conflict cu Ungaria s-a incheiat in mai 1945, odata cu eliberarea Budapestei de catre Armata Romana

Intrata in masina de tocat a Parlamentului, Ordonanta de urgenta privind infiintarea Fundatiei Publice Ungaro-Romanei Gojdu se afla in aceste zile pe mesele senatorilor, dezbaterile asupra textului fiind pe ultima suta de metri.

Dupa ce, marti, Comisia pentru politica Externa, Comisia pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa, precum si cea Juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari au adoptat o declaratie unilaterala interpretativa la Acordul privind Fundatia Publica Gojdu, urmeaza ca, saptamana viitoare, cel mai probabil marti, 16 mai, comisiile citate sa continue dezbaterile si sa dea raportul final, urmat de votul in plan. Camera Deputatilor a respins aceasta Ordonanta, dezbaterile aprinse din ziua votului demonstrand ca Ministerul de Externe roman favorizeaza statul ungar prin acest acord, deja ratificat de Parlamentul Ungariei si, ca atare, de neschimbat. "Declaratia interpretativa" inventata de ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu este un artificiu lipsit de orice insemnatate legala internationala, menit sa pacaleasca la propriu senatorii. In pofida apelurilor repetate ale Bisericii Ortodoxe Romane si a mai multor opozanti indrituiti ai acestui proiect de lege (vezi www.petitiononline.com/gojdu), printre care si Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, IPS Bartolomeu, care doresc respingerea Ordonantei de uzurpare a Fundatiei Gojdu, MAE merge mai departe influentand, rand pe rand, senatorii, prin mijloace ce tin mai mult de apanajul serviciilor secrete. Am incercat sa aflam ieri punctul de vedere al unor senatori reprezentanti ai intregului spectru politic cu privire la soarta pe care o va avea controversatul proiect de lege si, dupa cum ne-a declarat majoritatea celor chestionati, deja virusati, textul OUG ar putea fi aprobat de Senat, spre deosebire de Camera Deputatilor, unde textul a fost respins.

PNL, PD, UDMR si PC par sa spuna DA

Potrivit senatorului PNL Mihai Lupoi, "in grupul parlamentar al Aliantei acest subiect a fost discutat luni, 8 mai, iar unul dintre senatorii liberali, care a fost plecat la Budapesta pentru a evalua situatia, ne-a informat ca Fundatia din Sibiu nu este recunoscuta de nici o autoritate ca si continuatoare a Fundatiei Gojdu. Ca atare, se pastreaza Biserica ce exista in cadrul Fundatiei si biblioteca ce va deveni locul de intalnire a romanilor din Budapesta". "Restul cladirilor apartin acum unor firme din Israel, deci au intrat in circuit civil, care sunt dispuse sa le cedeze pentru un milion de dolari", a explicat Mihai Lupoi, care aproba textul OUG, in urma prezentarii facute de comisia senatoriala care s-a deplasat la Budapesta. Senatorul PD Radu Berceanu, care sustine pozitia adoptata de Ministerul de Externe, apreciaza ca in cazul acestei OUG "aceasta abordare a MAE este mult mai aproape de ceea ce as vota eu". Ca si colegul sau de Alianta, Berceanu spune ca OUG are sansele sa treaca de Senat. "UDMR va vota aceasta ordonanta", a fost verdictul pe care l-a dat senatorul Uniunii, Peter Eckstein Kovacs, pentru care votul din plen va depinde in mare masura de "functionarea la parametri normali a coalitiei". ŃCred ca Ungaria a avut o prestatie remarcabila si a explicat ca intre Fundatia Gojdu si mostenirea Gojdu si continutul OUG singurul element comun este personalitatea lui Emanuil Gojdu", a adaugat senatorul UDMR.

Sabin Cutas, senator al Partidului Conservator, este de parere ca declaratia interpretativa reprezinta "o alta cale prin care se incearca deblocarea situatiei". Cutas sustine textul ordonantei de urgenta si crede ca acesta are toate sansele sa treaca de Senat.

PSD o scalda, Paunescu si Talpes sunt contra

Desi presedintele Comisiei de politica Externa si presedinte al PSD Mircea Geoana a sustinut, paradoxal, pozitia Guvernului Tariceanu, presedintele Comisiei pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa, senatorul PSD Adrian Paunescu, crede ca prin infiintarea Fundatiei MAE-"Gojdu" patrimoniul Emanuil Gojdu este virat intr-o alta directie

Referindu-se la Fundatia "Emanuil Gojdu" de la Sibiu, senatorul Adrian Paunescu a afirmat ca guvernul nu are dreptul sa dea o ordonanta si sa semneze acorduri bilaterale pe o fundatie de drept privat.

Pentru senatorul independent Ioan Talpes, declaratia interpretativa este insa "doar de natura politica, neavand nici un fel de incarcatura juridica". Talpes este un opozant al textului OUG pentru faptul ca acordul incheiat intre partea romana si cea maghiara "include chiar posibilitatea interpretarii ca intregul contencios Gojdu este incheiat o data cu semnarea acestui acordi. El spera ca senatorii vor respinge, in plen, ordonanta. "Cred ca Romania va trebui sa priveasca cu foarte mare atentie, pe fondul improprietaririlor de acum, situatia <<optantilor>>", a mai spus Talpes.

Mihaescu: "NU, domnule Razvan Austro-Ungureanu!"

Eugen Mihaescu, academician, euro-observator, senator PRM si vicepresedinte al Comisiei pentru politica externa, a fost cel mai transant in declaratia sa: "Am aflat cu surprindere ca senatorii din Comisia pentru politica externa au dat aviz favorabil in unanimitate pentru Ordonanta de urgenta privind ratificarea Acordului semnat de MAE in octombrie anul trecut si prin care urmeaza sa se infiinteze Fundatia Publica Romano-Ungara Gojdu. Colegii mei au fost probabil orbiti de exprimarea mieroasa din scrisoarea adresata parlamentarilor de catre ministrul Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu, din care citez: <<prin sustinerea acordului... este transpusa reconcilierea romano-ungara, in planul cultural-educativ si al reflectiei politico-strategice>>. Aveam noi vreun conflict cu Ungaria de este necesara o reconciliere? E adevarat ca daca te-ai lua dupa atitudinea si discursurile europarlamentarilor maghiari, care nu pierd nici un prilej ca sa ne faulteze la UE, ai zice ca nu suntem in relatii prea bune cu vecina noastra si aliata in NATO pe deasupra! Scrisoarea domnului Razvan Ungureanu nu face decat sa demonstreze inca o data ca are de platit niste datorii celor care l-au trimis la studii. Daca ar fi un patriot adevarat, astazi s-ar mandri ca, prin negocieri dibace, a reusit sa redobandeasca pentru fundatia de la Sibiu patrimoniul nationalizat de Ungaria. Dragi colegi, daca cedati in fata santajului cu integrarea nu va va respecta NIMENI si nu obtineti NIMIC! Trebuie sa spun lucrurilor pe nume: cu o asemenea "diplomatie", Romania va ramane ...si cu banii luati!", ne-a declarat Eugen Mihaescu.

(Preluare „Ziua”, editia de vineri, 12 mai. Articol de Luciana Pop)

 
Doar patru stegulete rosii pe harta aderarii Romaniei la UEPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :351
Friday, 12 May 2006
Patru domenii dintre cele monitorizate de Comisia Europeana in vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana mai sunt inca marcate cu stegulete rosii.

Este vorba despre trei ramuri din agricultura – agentia de plati pentru subventiile europene in agricultura, care este inca neoperationala, sistemul integrat de administrare si control in agricultura, neconsolidat, si masurile insuficiente de control a bolilor animale, si una din administratia publica - sistemul computerizat de colectare a TVA, inca neimplementat.

Potrivit unui proiect al Raportului ce urmeaza a fi dat publicitatii in data de 16 mai, Romania a scapat, pe de alta parte, de un stegulet rosu la capitolul Justitie, scapand in acest fel si de un potential motiv de activare a clauzei de salvgardare, daca rezultatul ar fi fost acelasi cu cel publicat in octombrie 2005, cand Justitia era inca o problema. Din acest punct de vedere, proiectul de raport apreciaza pozitiva transformarea PNA in DNA si numarul de politicieni de rang inalt ale caror dosare au intrat in mainile investigatorilor. Evaluarea mai apreciaza justitia din Romania ca fiind impartiala si, totodata, are in vedere faptul ca reforma Justitiei la noi in tara functioneaza.

Cu toate acestea, raman si aspecte care provoaca ingrijorare, printre care situatia penitenciarelor din Romania, a institutiilor psihiatrice, folosirea ordonantelor de urgenta in administratia publica, reforma cheltuielilor publice si a colectarii de taxe si impozite, care avanseaza greu.

Recomandarea datei aderarii pentru Romania si Bulgaria ramane in continuare, o necunoscuta.
 
25 de ani de la primul zbor romanesc in spatiuPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :130
Friday, 12 May 2006
Statul Major al Fortelor Aeriene si Muzeul Aviatiei marcheaza, luni, 15 mai, de la ora 15:30, implinirea a 25 de ani de la zborul in spatiu al cosmonautului Dumitru Dorin Prunariu, printr-o manifestare la care au fost invitati astronauti din Bulgaria, Franta, Federatia Rusa, Polonia si SUA.

In ziua de 14 mai 1981, ora 20:16, de pe cosmodromul din Baikonur era lansata nava cosmica Soiuz-40, avandu-l la bord si pe Dumitru Dorin Prunariu, la acea vreme pilot inginer cu gradul de locotenent-major. O zi mai tarziu, Soiuz-40 se cupla la complexul orbital Saliut 6 – Soiuz T 4, cosmonautul roman participand la experimente in domeniile astrofizicii, fizicii nucleare, tehnologiei cosmice, medicinei aeronautice si biologiei, informeaza MApN.

La 22 mai, capsula de coborare de pe nava spatiala Soiuz-40 ateriza in conditii normale pe Pamant, dupa ce parcursese in spatiu aproximativ 5.200.000 kilometri, adica de 13,7 ori distanta de la Pamant la Luna.

 
Borsec se implica in ecologizarea unei portiuni din BusteniPDF Print E-mail
Busteni, Romania/Romanian Global News
Accesari :138
Friday, 12 May 2006
In perioada 11-13 mai, echipa Salvamont alaturi de Parcul Natural Bucegi si Facultatea de Geografie din Craiova se implica in actiunea de ecologizare a zonei Telecabina Busteni, Partia de ski "Kalinderu" Busteni.

Pentru aceasta actiune s-a cerut sprijinul companiei Romaqua Group S.A. Borsec. Sprijinul a constat in bauturi racoritoare din gama sucurilor Giusto ambulate in pet-uri de 0,5l pentru studentii implicati in actiune precum si saci de rafie in care sa se adune deseurile. “Ne bucuram sa putem sustine o asemenea actiune si suntem incantati de faptul ca unii studenti au inteles ca sunt necesare asemenea eforturi de conservare si ecologizare a naturii” – declara Mihaela Draghici, director P.R. Romaqua Group S.A. Borsec.

Fabrica de bauturi racoritoare marca Giusto, situata in Busteni, este dotata cu cea mai noua linie de imbuteliere aseptica produsa de concernul elvetian SIG, care are o capacitate de 200 mil. litri pe an. Tehnologia, echipamentele, retetele si calitatea deosebita fac din produsele Giusto un concurent extrem de competitiv pe piata bauturilor racoritoare, continuand astfel traditia renumitei ape minerale naturale Borsec.

Gama de bauturi racoritoare carbogazoase si plate Giusto se adreseaza consumatorului dornic sa isi satisfaca setea si sa se bucure de savoarea naturala a fructelor. Giusto confera prospetime, energie si dinamism deoarece imbina sucul natural de fruct cu apa de munte provenita din zona Busteni. Bauturile racoritoare Giusto reprezinta o adevarata incantare atat pentru adulti cat si pentru tineri, fiind disponibile in patru categorii de produse: Puterea Fructelor, Fun, Cola, Natura si Natura Light.

 
Reincep lucrarile la Canalul Dunare-BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :154
Friday, 12 May 2006
Oprit din constructie in anul 1990, Canalul Dunare-Marea Neagra revine din nou in atentia autoritatilor, care intentioneaza sa reia lucrarile.

Potrivit specialistilor din domeniul transporturilor, lucrarile ar putea dura patru ani si ar costa aproximativ 400 de milioane de euro, in conditiile in care proiectul ar putea fi inclus in cadrul Zonei Metropolitane Bucuresti.   

Canalul Dunare - Bucuresti ar face legatura intre porturile din sudul Capitalei, Oltenita si Giurgiu, si Bucuresti, devenit el insusi port, in zona 1 Decembrie. Incepand de la Dunare, cursul Argesului urma sa fie amenajat pentru navigatie pe o lungime de 73 de kilometri pana la portul Bucuresti - 1 Decembrie. In cadrul lucrarilor de navigabilizare a Argesului, specialistii IPTANA au prevazut constructia a doua porturi - Oltenita si Bucuresti.

 
Vamesii romani iau lectii de la cei britaniciPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :121
Friday, 12 May 2006
Autoritatea Nationala a Vamilor, in colaborare cu Administratia Fiscala si Vamala Britanica au lansat, vineri, proiectul „Dezvoltarea politicii de resurse umane, a functiei de pregatire profesionala si etica”.

Potrivit Prompt Media, proiectul este finantat de Uniunea Europeana cu 1.200.000 de euro, in cadrul Programului Phare 2004. Pentru o perioada de 20 luni, expertii britanici si romani vor desfasura seminarii, ateliere de lucru, intalniri si vizite de studiu in Anglia si in Polonia. Obiectivul principal este crearea si implementarea unui sistem eficient de resurse umane in cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor, menit sa sprijine realizarea obiectivelor administratiei si sa se alinieze legislatiei europene in domeniu, imbunatatirea sistemului de training al angajatilor si dezvoltarea sistemului de management referior la etica profesionala.

 
100.000 de euro pentru Fundatia Concordia in urma partidei FC Europa de la VienaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :133
Friday, 12 May 2006
Partida caritabila de fotbal FC Europa, care s-a desfasurat joi, 11 mai, la Viena, si la care au participat din partea tarii noastre premierul Tariceanu si tenismenul Ilie Nastase, a reusit sa adune suma de 100.000 de euro pentru copiii orfani si fara adapost din Romania si din Republica Moldova, ajutati de Fundatia Concordia.

Meciul s-a disputat intre echipa Comisiei Europene, condusa de Jose Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene, si echipa Presedintiei Austriece a Uniunii Europene, condusa de Wolfgang Schussel, cancelarul Austriei. Premierul Calin Popescu-Tariceanu a facut parte din echipa Comisiei Europene.

Scorul la finalul meciului era 7 la 7, iar, dupa loviturile de la 11 metri, meciul s-a incheiat cu scorul de 10 la 7. Din cele doua echipe au mai facut parte si premierul Sloveniei, Janez Jansa, premierul Poloniei, Kazimierz Marcinkiewicz, premierul Croatiei, Ivo Sanader, si seful guvernului de la Sofia, Serghei Stanisev, se arata intr-un comunicat de presa emis de Guvern. Meciul caritabil a fost organizat in marja Summit-ului UE-America Latina, care se desfasoara la Viena, sub presedintiei austriece a Uniunii Europene.

Programul pentru sprijinirea  copiilor fara adapost va fi coordonat de Parintele Georg Sporschill care lucreaza pentru copiii din Romania de mai multi ani. "Parintele este un bun prieten al tarii noastre. dupa spusele lui, simte ca are doua inimi, una austriaca si una romaneasca”, a mai precizat premierul Tariceanu.

 
Doua zile de cultura italiana la IasiPDF Print E-mail
Iasi, Romania/Romanian Global News
Accesari :144
Friday, 12 May 2006
Universitatea „A. I. Cuza” Iasi, Facultatea de Litere, impreuna cu Institutul Italian de Cultura Bucuresti organizeaza in perioada 12-13 mai, in Sala Senat a universitatii iesene, simpozionul international „Cultura italiana in Romania”, cu ocazia implinirii a 80 de ani de italianistica la Universitatea „A. I. Cuza”.

Evenimentul este organizat sub patronatul Academiei Romane Filiala Iasi, Ambasadei Italiei in Romania, Institutului de Filologie Romaneasca „Alexandru Philippide” Iasi, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, Institutul Teologic Romano – Catolic Iasi si Muzeul Literaturii Romane Iasi. La manifestare vor participa oameni de cultura, profesori de limba italiana romani si italieni, cercetatori, studenti, cat si reprezentanti ai Ambasadei Italiei in Romania si ai companiilor italiene prezente in Iasi. Cu acest prilej se vor pune in discutie importanta si influenta italiana in spatiul romanesc, atat in literatura cat si in alte domenii (economic, cultural, etc.). Schimbul de idei si perspective de interpretare intre cadrele didactice din Iasi, Bucuresti, Cluj, Timisoara si Constanta, oaspetii italieni si studenti se va axa pe implicatiile culturii italiene in Romania.

Interventile de inceput vor fi facute de prof. dr. Iulian Popescu - Decanul Facultatii de Litere a Univ. A. I. Cuza, Francesco Servida - Presedintele Institutului Italian de Cultura Bucuresti, prof. dr. Eleonora Carcaleanu – Director al Departamentului de Italianistica si coordonator al evenimentului.

Dezbaterile vor fi prezidate de Roberto Scagno (Universitatea din Padova), Onofrio Cerbone (Universitatea Napoli), Dragos Cojocaru (Universitatea A.I.Cuza), Helga Tepperberg (Universitatea Cluj Napoca), Smaranda Elian (Universitatea Bucuresti) si Gennaro Montanaro (Universitatea Timisoara), informeaza uncomunicat de presa emis de Departamentul de Italianistica.

De asemenea, in cadrul acestui eveniment va avea loc vineri, 12 mai, o intalnire speciala cu studentii, pentru a se discuta modalitatile de integrare a tinerilor in mediul de afaceri si oportunitatile de angajare pe care companiile italiene le ofera.

 
Sub „binecuvantarea” Episcopului sarb Iustin din Timoc, un atac dur la adresa romanilorPDF Print E-mail
Zaicear, Timoc, Serbia-Muntenegru/Romanian Global News
Accesari :365
Friday, 12 May 2006
{mosimage}In saptamanalul sarb „Timoc”, care apare la Zaicear, romanii si Romania sunt atacati dur de catre extremistii nationalisti sarbi.

{mosimage}Ziarul este finantat de catre primaria din Zaicear, iar primarul reprezentand partidul fostului ministru de interne al Serbiei, este bun prieten cu Episcopul sarb Iustin, cel care se afla in spatele majoritatii atacurilor antiromanesti din Timoc, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc. Articolul are ca scop pe langa aruncarea pe piata a unor dezinformari evidente ce urmaresc crearea de tensiuni intre sarbii si romanii din Timoc, influentarea sinoadelor Bisericii Ortodoxe Sarbe si Bisericii Ortodoxe Romane de a lua o hotarare in sensul eliminarii jurisdictiei BOR asupra romanilor din Timoc, in general, si a Protopopiatului Ortodox Roman „Dacia Ripensis” cu sediul la Malainita, in special. De curand a avut loc la Bucuresti o intalnire a delegatiilor celor doua biserici care, sub influenta evidenta a unor grupuri de interese greco-sarbe ce si-au facut loc inclusiv printre inaltii ierarhi din Sinodul BOR, au propus spre aprobarea celor doua sinoade lucruri extrem de grave pentru romanii din Serbia-Muntenegru. Articolul din „Timoc” vine sa intareasca si sa dea apa la moara acestor interese antiromanesti stimuland aprobarea propunerilor respective. Romanian Global News a monitorizat aceste inalniri, iar cu ajutorul mass-mediei sarbe democratice, inclusiv intalnirile pe care ierarhi greci le-au avut cu ierarhi sarbi, dar si demersurile diplomatilor greci de la Belgrad, si le va face publice la finalizarea investigatiei de presa. Ce este foarte grav este pactizarea cu interesele bisericilor sarba si greaca a unor inalti ierarhi romani. Aceiasi ierarhi au avut o pozitie pro-rusa si in problema Mitropoliei Basarabiei.

Reamintim ca la 1830 atunci cand sarbii au intrat in zona Timocului acolo existau 88 de biserici si 17 manastiri romanesti care tineau de Ramnicu Valcea. Acum sant sarbe, sunt ruine sau nu mai sunt de loc. Reamintim, de asemenea, ca in nici un demers de-al lor asociatiile civice sau organizatiile politice romanesti (vlahe) din Timoc nu au cerut nici macar autonomie, ca sa nu mai vorbim de schimbarea granitelor. In afara, poate, de provocatori izolati . Iar exemple contrare, in fosta Iugoslavie, erau la tot pasul. Ca cetateni sarbi, etnicii romani din Timoc si-au dat viata pentru Serbia si pe fronturile din Croatia si Bosnia, dar si in Kosovo. Mergeti in cimitirele din Timoc pentru a le vedea crucile pe care numele sarbizate nu reuseste sa le ascunda originea. Ce-au primit in schimb? Asimilare si nerecunoasterea dreptului de a-si vorbi limba materna in Scoala si Biserica. Dreptul de a nu reveni la Biserica Mama. Dreptul de a nu-si construi biserici sau reconstrui biserici. Daca Serbia crede ca va reusi pacalirea Europei cu asemenea demersuri extremiste se insala. Si insala si partenerii care prin demersuri concrete au apropiat-o de Europa si NATO. Unul dintre ei este cu siguranta Romania.

Romanian Global News va prezinta mai jos traducerea articolului din saptamanalul sarb.

 

„Romanizarea Vlahilor este o parte a politicii strategice a Romaniei

Incercarile de romanizare a Vlahilor din regiunea Timocului nu sunt aparitii noi.Una din aceste incercari a fost puternic respinsa din partea Romaniei la mijlocul anilor saptezeci ai veacului trecut cu mesajul pentru grupul de romani din aceste tinuturi ca nu se vor putea baza pe sustinerea celor din Romania din cauza relatiilor tensionate romano-sarbesti,dupa genocidul asupra sarbilor din anii 1950-1960.In acel genocid aproape 200 000 de sarbi(imposibil verificarea acestor date din cauza inaccesibilitatii arhivelor romanesti) din Banat au fost izgoniti din tinuturile stramosesti si omorati in tinuturile Baraganilor.Insa,timpurile se schimba,si cu acestea si oamenii si politica.

In continuare voi prezenta cateva fapte si intamplari avand ca imbold articolul extraordinar”Intre Vlahi si Romani nu exista semnul egal”(nr.3112 din 14.04.2006.).

Voi trece imediat la fapte sau cum spuneau vechii latini “media res”, si anume nu se realizeaza romanizarea Vlahilor in scopul romanizarii, ci in scopul contopirii acelor oameni intr-un corp national romanesc si al omogenizarii nationale ca un factor important al disciplinii nationale.Dupa atingerea acestui scop se va trece la strategia finala(oficial-bine mascata)care are ca scop implinirea pretentilor teritoriale.Acest lucru il veti auzi si de la orice cursant din domeniul politic din Craiova sau din alt oras din Romania.

Activitatea romanesca in aceasta directie reprezinta consencinta unei situatii grele prin care a trecut aceasta tara dupa cerera deschisa a Ungariei de returnare (de aceasta data)a tuturor teritoriilor pierdute in anul 1918 in favoarea Romaniei,in jur de 120 00 km2.Ungaria se bucura de sustinerea neconditionata a catolicismului multinational, in timp ce sansele Romaniei sunt fara importanta.

Compensarea teritoriala este extinsa spre regiunea Timocului si pana la Morava.Din mai multe declaratii in acest sens este important de a mentiona articolul lui Iezdimir Vasiljevic din ziarul Vorba noastra sau”Coza noastra”din anul 1999.unde este revendicat teritoriul de la Morava si pana la varsarea ei in Dunare.La prima vedere declaratiile arata gandirea si dorinta personala ,dar un  studiu mai atent este clara influenta  politicii oficiale romanesti.

Tinand cont de principiul experimentat ca scopul scuza mijloacele,in aceasta activitate trebuie folosite toate mijloacele pentru atingerea succesului-de la romanizare si omogenizare nationala pana la pretentii de autonomie teritoriala ,regiune,republica.

In favoarea politicii romanesti,din pacate,subscriu si multe conventii internationale luate impotriva sarbilor care sunt ratificate in mod nejustificat.

De asemenea merita mentionat ca activitatea actuala a partidelor de provenienta Vlaha are si un caracter experimental in sensul provocatiilor politice de intensitate scazuta,(Slatina, Manastirea Cologras) efectele sunt atent analizate si experientele sunt incluse in viitoare programe.Dar in paralel,Romania foloseste si tactica provocarii de intensitate maxima ,cum ar fi cererea de infiintare a unei Episcopii romanesti in regiunea Timocului (unde niciodata nu a existat).Daca acest scenariu periculos va reusi,in mod sigur se va ajunge la ura si intoleranta nationala si religioasa ca urmare a ruperii celulei religioase compacte a poporului-se vor sarbatori doua Craciunuri,doua sarbatori de Pasti,se vor desfiinta sarbatorile religioase si cele satesti,vor fi impuse normele bisericesti si obiceiurile romanesti,se vor confisca bisericile sarbesti si bunurile lor, etc.

Suntem martorii unei aparitii interesante-politica romaneasca este in anumita masura zguduita de agresivitati si globalizare.De ce? Se asteapta clarificarea situatiei din regiunea Cosmet ,regiunea in care dupa agresiunea NATO este in curs de desfasurare in vivo” un experiment democratic cu poporul sarb.Dupa amputarea acestui teritoriu sarbesc va urma lovitura generala a Ungariei asupra Transilvaniei sustinuta de catolicismul multinatoional in frunte cu cel de al IV Reih si cu Islamul, dar de aceasta data cu asii in mana(majoritatea populatiei unguresti si locuitorii acestor tinuturi de a lungul veacurilor).Romania va cauta o compensare teritoriala in regiunea Timoc. Acestea este scopul romanizarii.

Ne asteapta vremuri grele si incercari de tot felul. Se asteapta miscarile organizatiilor vlahe si romane si in functie de cursul si hotararile lor depinde ce optiune va prevala,si anume ne intrebam daca se va da insemnatate factorilor rationali ai unei vietii comune sau ideologiei nationale puse in slujba Romaniei. Acestia reprezinta factori de decizie in stabilirea viitorului nostru,dar trebuie sa avem in vedere si o invatatura stramoseasca si anume, toate drumurile care duc in Iad intodeauna sutnt pavate cu cel mai stralucitor aur.”

Articolul este semnat de Dragoslav Veljkovic din Bor

 
Represiune impotriva elevilor romani de la “Asachi”PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :734
Friday, 12 May 2006
{mosimage}Comisariatul de politie al sectorului Centru din Chisinau a intentat un dosar penal in cazul deteriorarii inscriptiei de pe frontispiciul liceului "Gh. Asachi", in temeiul art. 287 al. 2 al CP.

{mosimage}Saptamana trecuta, patru liceeni au inlaturat cuvantul "moldo" din noua inscriptie afisata de administratia institutiei in semn de protest fata de modificarea titulaturii liceului din "roman-francez" in "moldo-francez". Cei 4 elevi din clasa a XII, care au fost adusi cu forta la comisariatul de politie pentru depozitii, sunt suspectati de savarsirea a ceea ce politia califica drept "act de huliganism agravant comis in grup". Comisarul  de politie al sectorului Centru, Dumitru Rusu, a declarat presei ca politia cerceteaza acest caz la sesizarea speciala a directorului liceului "Gh. Asachi". "In alte conditii noi nu aveam dreptul sa cerem de la copii sa depuna depozitii", a mai spus comisarul, citat deportalul „Vocea Basarabiei”.

Potrivit aceleiasi surse, Boris Volosatai a depus plangerea la politie in zilele de odihna, fara a se consulta cu Comitetul de greva al liceului, Consiliul de Administratie si cel al parintilor. Nici un pedagog, nici un elev, nici un parinte nu a stiut de aceasta plangere a directorului catre politie, dar nici despre faptul ca in ultimile luni la initiativa personala, expusa in scris, a aceluiasi director, a fost schimbat statutul, stampila si alte insemne reprezentative ale liceului. In plangerea catre politie, Volosatai a aratat ca "prejudiciul material cauzat de elevi ar fi de circa 2 mii de lei", dar, de facto, este vorba, cum se vede si din fotografie, doar de o bucata inscriptionata de placaj de vreo 60 de centimetri.

Dupa multiple proteste ale elevilor, pedagogilor si parintilor, dar si ale opiniei publice, administratia liceului a inaintat in adresa politiei un alt demers prin care informeaza ca institutia nu are pretentii referitor la prejudiciul cauzat pe motiv ca cheltuielile pentru inscriptia de pe frontispiciul liceului au fost suportate de parinti. Directorul liceului a declarat presei de la Chisinau ca era obligat sa sesizeze politia, in calitate de director al unei institutii de stat.

Avocatul elevilor de la liceul "Gheorghe Asachi", cercetati de politie pentru deteriorarea inscriptiei "moldo" de pe frontispiciul institutiei, sustine ca dosarul intentat trebuie sa fie clasat din lipsa componentelor infractiunii. Gheorghe Starcea, care este si tatal unuia dintre liceenii care au doborat inscriptia "moldo_francez", a declarat ca saptamana trecuta, la "Gh. Asachi" nu a fost comisa nici o infractiune, iar liceenii si-au exprimat drepturile in conditiile in care administratia liceului nu a informat opinia publica, parintii, pedagogii si elevii despre faptul ca a schimbat denumirea liceului. Pana la ora actuala practic toti parintii, pedagogii si elevii au cerut revenirea la vechea denumire a liceului "Gheorghe Asachi".

Cu toate acestea, potrivit portalului „Vocea Basarabiei”, la ultima sedinta a Guvernul de la Chisinau, premierul Vasile Tarlev a ordonat ca toti cei de la liceul Asachi “care vor revolutii” si se opun termenului de moldo-francez, care l-a inlocuit pe cel de romano-francez pe frontispiciul liceului Asachi, sa fie aspru pedepsiti. El a recomandat chiar exmatricularea acestora sau arestarea lor.

Singurul partid din Basarabia care a reactionat fata de cele intamplate la liceul Asachi este Partidul Liberal, care si-a exprimat, intr-o declaratie, solidaritatea si admiratia fata de “curajul si verticalitatea elevilor, parintilor si profesorilor de la liceul romano-francez Gheorghe Asachi”.

“Neacceptarea de catre elevi a tentativei actualei guvernari de a falsifica denumirea  liceului "Gheorghe Asachi" reprezinta au act de inalta constiinta nationala, atitudine civica si patriotism” se arata in declaratie. Totodata, membrii Partidului Liberal cred ca Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului, a dat dovada de incompetenta si rea-vointa prin incercarea sa de a modifica denumirea liceului, provocand in acest fel revolta, nemultumirea si proteste din partea liceenilor. “Autoritatile au procedat intr-un mod las, ordonand schimbarea peste noapte a inscriptiei de pe  frontispiciul liceului, iar decizia de a deschide dosare penale impotriva elevilor este rusinoasa si josnica. De asemenea, declaratia primului ministru privind necesitatea tragerii la raspundere a elevilor este iresponsabila, revoltatoare, periculoasa si inadmisiblia intr-o societate democratica. Prin asemenea declaratii este promovata violenta si represiunea - lucruri caracteristice regimurilor totalitare” se mai arata in declaratie.

PL de la Chisinau mai crede ca acest tip de actiuni reprezinta, alaturi de introducerea cursului de istorie integrata, reducerea numarului de ore de limba romana si de editarea dictionarului "moldo-roman",  instrumente de continuare a politicii sovietice de deznationaliare a populatiei majoritare romanesti din Basarabia, de acreditare a teoriei moldovenismului primitiv, a falsului in istoria si cultura nationala. Totodata, liderii partidului cred ca “aceste actiuni contravin Constitutiei Republicii Moldova, principiilor democratice si aspiratiilor noastre europene. Consideram ca deschiderea dosarelor penale impotriva celor patru liceeni reprezinta un act de persecutie impotriva lor, precum si un act de intimidare, un avertisment comunicat celorlalte institutii de invatamant, precum si tututor celor care vor sa-si apere identitatea, valorile etnoculturale, lingvistice si spirituale in Republica Moldova. Acest comportament al guvernarii aminteste nu numai de perioada sovietica, dar si de evenimentele de trista amintire provocate de regimul ilegal de la Tiraspol  in vara anului 2004, cand au fost asediate, ocupate si devastate scolile romanesti din regiunea transnistreana a Republicii Moldova”

Condamnand actiunile autoritatilor fata de elevii de la Liceul Asachi, Partidul Liberal face un apel catre intreaga societate la solidaritate fata de liceeni si la sustinerea actiunilor lor de aparare a denumirii adevarate a liceului. Partidul Liberal cere, totodata, incetarea urmaririi penale impotriva celor patru liceeni, precum si incetarea oricaror altor actiuni indreptate impotriva lor sau a altor elevi, si se adreseaza primului ministru cu cererea de a retracta declaratiile facute in data de 10 mai 2006 si sa exprime public scuze fata de elevi, iar Ministerul Educatiei sa nu impiedice revenirea la denumirea adevarata si consacrata a liceului, aceea de liceu roman-francez "Gheorghe Asachi", transmite portalul de informatii “Vocea Basarabiei”.

 
Un oficial al Ministerului roman al Justitiei isi bate joc de fostii detinuti politici din BasarabiaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :274
Friday, 12 May 2006
{mosimage}Ministerul justitiei din Romania a raspuns intr-un mod cinic, inuman si iresponsabil solicitarii unui grup de romani din Basarabia, majoritatea fosti detinuti politici, de a imbunatati si simplifica procesul de redobandire a cetateniei romane.

{mosimage}Secretarul de stat in acest minister, Catalin Barbara Kibedi, sustine ca redobandirea cetateniei "nu este o obligatie a statului roman". Acest secretar de stat batjocoreste astfel jertfa de un million de oameni a Basarabiei, recunoaste genocidul communist din Basarabia si demonstreaza ca nu a inteles ca romanii din Basarabia nu cer sa li se acorde cetatenia romana, ci sa li se redea dreptul de a fi cetatean al Romaniei, luat cu forta prin ocuparea ilegala a Basarabiei pe 28 iunie 1940 ca urmare a pactului dintre cei mai mari criminali ai omenirii, Stalin si Hitler, informeaza portalul „Vocea Basarabiei”.

„Vocea Basarabiei” ii indeamna pe romanii de pretutindeni sa trimita scrisori catre ministerul Justitiei, Guvern si Presedintia Romaniei in care sa arate calvarul Basarabiei si necesitatea redobandirii, printr-un decret unic al Presedintelui Traian Basescu, a cetateniei romane absolute de catre toti cei care au pierdut-o pe 28 iunie 1940.

Mai mult decat atat, pentru a demonstra ca acesta nu este unicul act batjocoritor al functionarilor din Guvernul Romaniei contra detinutilor politici din Basarabia, „Vocea Basarabiei” publica scrisoarea secretarului de stat roman, incalcita, iresponsabila si agramata, adresata grupului de romani din Basarabia care au luptat cu pretul vietii pentru Romania si natiunea romana.

 

ROMANIA/MINISTERUL JUSTITIEI/SECRETAR DE STAT - Nr.32995 / 2006 | 25.04.2006

Catre semnatarii scrisorii deschise privind imbunatatirea si simplificarea procesului de dobandire a cetateniei romane.

Urmare a scrisorii deschise privind imbunatatirea si simplificarea procesului de dobandire a cetateniei romane adresate autoritatilor romane, va comunicam urmatoarele: Precizam ca legea cetateniei nr. 21/1991, republicata si modificata, prevede pentru fostii cetateni romani care inainte de 22 decembrie 1989 au pierdut cetatenia romana din motive neimputabile lor sau aceasta cetatenie le-a fost ridicata fara voia lor precum si descendentilor acestora pana la gradul II, un drept de a solicita redobandirea cetateniei romane, iar nu o obligatie a statului roman de a acorda "de iure" cetatenia romana acestor categorii de persoane. Referitor la recomandarile Conventiei Europene privind Cetatenia, invocata de dvs., subliniem faptul ca in legislatia romana au fost prevazute expres facilitati de obtinere a cetateniei romane pentru fostii cetateni romani, aceste facilitati acoperind si categoria descendentilor acestora pana la gradul II inclusiv. Art. 10 din legea nr.21/1991, prevede mai putine conditii pe care fostii cetateni romani care au pierdut cetatenia romana din motive neimputabile lor sau aceasta le-a fost retrasa fara voia lor trebuie sa le indeplineasca pentru a redobandi sau a li se acorda cetatenia romana decat cele prevazute la art. 8 din aceeasi lege ce cuprinde conditiile pe care trebuie sa le cumuleze persoana fara cetatenie sau cetatenie straina care solicita cetatenia romana. O alta facilitate o reprezinta scutirea de plata taxelor consulare si taxei de depunere a cererii, conform articolului 36 alin. 2 din legea nr. 21/1991. Pentru depunerea dosarului este solicitata doar taxa de publicare in Monitorul Oficial care este in suma de 75 RON. Cu alte cuvinte Ministerul Justitiei nu incaseaza nici un fel de taxe de la persoanele prevazute in art. 10 din legea nr. 21/1991 in vederea solutionarii cererilor lor. Referitor la deciziile privind redobandirea cetateniei romane, in cazul avizului negativ, Comisia de judecatori il motiveaza printr-o incheiere care poate fi recurata la Curtea de Apel Bucuresti. In ceea ce priveste solicitarea de suplimentare a membrilor comisiei, aratam ca numai aceasta crestere nu ar fi suficienta pentru a fluidiza procesul anevoios datorat faptului ca in prezent se afla pe stocul comisiei si a secretariatului care o deserveste mai mult de 20 000 de cereri. Cu privire la scurtarea duratei de timp in care comisia ar fi obligata sa examineze cererile apreciem ca aceasta poate fi de natura a crea blocaje in activitatea de analiza a cererilor de acordare a cetateniei romane, impunerea de termene scurte neretinand aspecte precum procedura complexa si volumul mare de cereri existent in prezent pe rolul Comisiei. In sfarsit, in legatura cu durata procedurii ulterioare acordarii cetateniei, in special durata procedurii de avizare, precizam ca acesta este un aspect ce nu poate fi imputat Ministerului Justitiei circuitul obligatoriu de avizare fiind cel reglementat in Hotararea Guvernului nr. 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare. Este adevarat ca procedura de redobandire a cetateniei este una de durata, pentru considerentele mai sus mentionate, si precizam ca in prezent se analizeaza posibilitatile prin care aceasta procedura sa fie imbunatatita. Secretar de stat, Katalin Barbara Kibedi.

 
Un alt intelectual de marca din diaspora, ingrijorat de situatia Fundatiei GojduPDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :218
Friday, 12 May 2006
Directorul Centrului de Studii pentru Romanii-Americani "Vatra Romaneasca" din Jackson, Michigan, Alexandru Nemoianu, se alatura si el intelectualilor romani din tara si din diaspora care sunt ingrijorati de parcursul actual al Fundatiei Gojdu.

Sub titlul “Nostalgii si Dureri”, Alexandru Nemoianu a scris recent un eseu referitor la mostenirea acestei fundatii infiintate de marele mecena roman Emanuil Gojdu, pe care il redam in cele ce urmeaza, asa cum a fost el publicat de Asociatia Romana pentru Patrimoniu din Bucuresti.

Nedreptatea istorica monumentala care se face Fundatiei Gojdu ma framanta teribil. Acea Fundatie a facut cu putinta biruinta romaneasca in spatiul ardealo-banatic (cele doua licee romanesti care existau, la Brasov si Beius, se tineau datorita bursierilor "Gojdu"!

In context, semnalez un lucru care nu a fost prea mult luat in seama. Actiunea romaneasca" in spatiul ardealo-banatic a fost posibila, practic, datorita viziunii si trudei a trei macedo-romani: Alexandru Mocioni, Andrei Saguna si Emanoil Gojdu. Aceasta “coincidenta” este cu totul uluitoare si arata unitatea etnica de la Carpati in Balcani si vitalitatea stratului  de "baza" care totusi este daco-tracic. De mult cunosteam testamentul lui Emanoil Gojdu, inclusiv o formulare extrem de frumoasa pentru ceea ce aici se cheama "compound interest", "camata cametelor". Acel om a avut poate cel mai de seama rol in Unirea spatiului transilvan cu Romania: fara intelectualitatea transilvana, educata in acele vremuri, nu ar fi existat "masa tehnica" de Romani transilvani  care au facut Unirea cu putinta. Cu mai putine greutati decat a  fost facuta reunificarea Germaniei! De fapt, miracolul Unirii fara necazuri a spatiului transilvan cu Romania s-a datorat in nespus de mare masura imprejurarii ca generatii de intelectuali romani transilvani au fost scoliti cu banii acelei Fundatii. (Este, iarasi, adevarat ca la asta au contribuit si mari donatii bursiere facute de catre boierul basarabean Vasile Stroescu).

Cazul" Gojdu, in anume fel, ma afecteaza "personal". In casa din Borloveni, aveam portrete ale lui Emanoil Gojdu, in tinuta de "cavaler", si fotografii ale Mausoleului sau din cimitirul din Budapesta, cu  adnotatia "sfintit prin subscrisul (sic!) Protopop militar Pavel Boldea" (strabunicul meu matern). In plus, mai multi unchi-bunici si bunicul meu patern au putut urma scoli (iar in cazul bunicului meu patern - Facultatea de Medicina) prin bursele "Fundatei Gojdu". Desfiintarea acestei Fundatii, modul criminal in care guvernul trateaza aceasta avere romanesca, este nu o crima, ci un pacat de moarte. Faptul ca ea este scoasa la mezat si "impartita" intre fripturisti este o blasfemie istorica. Nu am indoiala ca  foarte curand pe toti cei vinovati ii va bate Dumnezeu. (Dar, in context, nu pot sa nu notez modul in care "casa regala" este despagubita generos.) Noi, ca romani, trebuie sa continuam ce am inceput si sa avem credinta in stratul care nu se schimba. Singura nadejde, si care nu va dezminti, este stratul spiritual si genetic romanesc care a infruntat
milenii si o sa treaca si prin asta.

"CELE DOUA MASURI"

In timp ce in Parlamentul Romaniei, persoane precum Teodor Melescanu si Cristian Diaconescu (ale caror nume trebuie tinute minte) ratifica des-proprietarirea Statului Roman cu peste 3 miliarde de dolari in folosul vecinilor de la Apus, aceeasi Stapanire de prada “retrocedeaza" proprietati de valori fenomenale in folosul aceluiasi vecin sau in interesul general al  acestuia. Recent s-a anuntat ca, prin decizia Ministrului Culturii, urmeaza sa se retrocedeze "Familiei de
Habsburg" istoricul castel de la Bran, construit in secolul al XIV-lea, cand nici nu se putea aduce in discutie aceasta "familie" austriaca.Totul se produce astazi in spatele usilor inchise si intr-un climat de jaf sfidator care uimeste prin caracterul lui implacabil. O "noua clasa" de praduitori intra in cardasie si legitimeaza "vechea clasa" ce si-a dobandit buna parte din avere prin rapt, spirit pradalnic si instinct apucator. Apare o alta "monstruoasa coalitie", ce va marca viitorul acestei tari in moduri inca greu de prevazut. Dar existenta ei trebuie cunoscuta inca de acum.

Comitetul Cetatenesc pentru Mostenirea Gojdu este o prioritate; cei care au preconizat  uzurparea "in spatele usilor inchise" se grabesc. Scrieti, deci, si anuntati-va disponibilitatea de a actiona la adresa de e-mail:comitetul.gojdu@gmail.com, astfel incat sa putem face pasii necesari, in comun, in cel mai scurt timp posibil.

 

Alexandru Nemoianu s-a nascut la Bucuresti, 28 aprilie, 1948. Este absolvent al Universitatii Bucuresti, Facultatea de Istorie, licenta in 1971 si a lucrat ca muzeograf la "Muzeul National de Istorie" in perioada 1971-1981. A publicat studii si rapoarte arheologice in "Revista de Istorie", "Muzeul National" si "Mitropolia Banatului", iar in 1982 se refugieaza politic in Statele Unite. Din 1984 lucreaza mai intai ca arhivist si apoi ca istoric, la "Romanian-American Heritage Center" din Jackson, Michigan.

Alexandru Nemoianu colaboreaza in USA, Canada si Romania la reviste si publicatii printre care "Information Bulletin", unde este editor asociat, "Solia", "Cuvantul Romanesc", "Lumea libera romaneasca", "America", "ARA Journal", "Origini", "Altarul Banatului", "Orizont", "Meridianul Romanesc", "Invierea". De asemenea, acesta a publicat o serie de carti: "History of the United Romanian Society" (in colaborare cu Eugen Raica), "Cuvinte despre romanii americani", "Borloveni", "Bucuresti, Puccini 4 si imprejurimi".

 
Victimele inundatiilor din Romania, ajutate de romanii din Noua ZeelandaPDF Print E-mail
Wellington, Noua Zeelanda/Romanian Global News
Accesari :231
Friday, 12 May 2006
Cativa reprezentanti ai comunitatii romane din Noua Zelanda au deschis pe 30 aprilie o colecta pentru ajutorarea sinistratilor din Romania, care au avut de suferit in urma revarsarilor Dunarii din luna aprilie.

Desi comunitatea romaneasca din Noua Zeelanda nu este foarte mare, iar romanii veniti aici sunt la inceput de drum, acestia nu pot sa ramana impasibili la necazurile fratilor lor de acasa, pricinuite de inundatii. Pentru a oferi posibilitatea tuturor celor care vor sa-si ajute semenii din Romania, colecta este deschisa pana duminica, 14 mai, la contul 06-0817-0216068-00, lansat special pentru aceasta actiune la The National Bank of New Zealand, informeaza portalul romanilor din Noua Zelanda. 

 
Bursa americana de prestigiu pentru un student roman din VirginiaPDF Print E-mail
Virginia, SUA/Romanian Global News
Accesari :180
Friday, 12 May 2006
{mosimage}Studentul roman Dan F. Nechita, unul dintre cei mai buni elevi de la Northern Virginia Community College, a primit o prestigioasa bursa din partea Fundatiei Jack Kent Cooke.

{mosimage}Dan F. Nechita, care in prezent locuieste in Arlington, se specializeaza la aceasta institutie de invatamant superior in cibernetica si a primit bursa pe baza rezultatelor sale scolare si a abilitatilor de lider de care da dovada, informeaza Ambasada Romaniei la Washington. Tanarul este si editorul ziarului campusului, membru al fratiei Phi Theta Kappa si ofiter de relatii publice si webmaster la International Club. Dupa luna ianuarie a anului viitor, Nechita spera sa isi continue studiile la renumitele universitati Yale sau Georgetown. Romanul este unul dintre cei 38 de studenti la nivel national in SUA care primeste aceasta bursa de exceptie, care nu are alocata o anumita suma, dar poate sa ajunga intr-un an la 30.000 de dolari.

Fundatia Jack Kent Cooke Foundation este o organizatie privata, independenta, infiintata in anul 2000 cu scopul de a ajuta tinerii care dau dovada de un potential imens sa isi demonstreze abilitatile prin educatie.

 
Centru de asistenta pentru romanii din LiguriaPDF Print E-mail
Liguria, Italia/Romanian Global News
Accesari :233
Friday, 12 May 2006
Incepand de sambata, 13 mai, va deveni operativ biroul de asistenta pentru romanii din Italia, deschis de catre Marian Mocanu, membru al LRI, la Andora.

Biroul se gaseste la
Andora (Sv) in Via S.Lazzaro 39 si are drept obiectivul acela de a oferi romanilor un minim de informatii de natura orientativa, legala, fiscala, etc.

Asistenta oferita priveste informatii pentru obtinerea permiselor de soggiorno, adrese si numere de telefoane questure, adresele Consulatelor Romanesti din Italia, date despre organizatiile romanesti, informatii despre LRI, cum si unde poate fi facuta o declaratie de
venit, date despre drepturile si obligatiile muncitorilor din Italia, contacte cu profesionisti (commercialisti si avocati din zona), si, in general, orice informatie poate fi de folos romanilor care traiesc si muncesc in Italia. Cei care doresc sa ase adreseze biroului o pot face sunand la numarul de telefon 3460257020, sau prezentandu-se direct la sediu, pentur programari. Biroul functioneaza in zilele de luni, intre orele 9.00 si 12.00 si sambata, intre orele 14.00 si 16.00.  Serviciile sunt oferite gratuit. 

 
Ambasadorul american la Chisinau crede ca presa din Basarabia este o mare dezamagirePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :151
Friday, 12 May 2006
{mosimage}Situatia mass media din Basarabia este una dintre cele mai mari dezamagiri pe care le pot mentiona, a declarat joi seara Heather Hodges (foto), ambasadorul american la Chisinau.

{mosimage}Declaratia a fost facuta in cadrul unei alocutiuni de ramas bun rostita la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), informeaza Agentia Monitor Media. 

Referindu-se la mass media, diplomatul american a mentionat ca noul proiect al Codului Audiovizualului, adoptat in prima lectura la 6 aprilie de catre Parlament, este mai bun decat legislatia curenta. Acesta insa necesita sa fie perfectionat pentru a fi ajustat la standardele europene si internationale. Parlamentul trebuie sa se asigure ca legislatia privitoare la audiovizual incorporeaza recomandarile expertilor CoE si OSCE, dar nici aceasta, in opinia ambasadorului, nu este suficient. Chiar si cea mai buna lege nu este de nici un folos daca nu este implementata si aplicata intr-un mod adecvat, a mentionat diplomatul american.

Guvernul a afirmat de mai multe ori angajamentul sau pentru promovarea unei mass-media libere si independente, insa, cu regret, deocamdata, nu putem vorbi despre un progres real in aceasta directie”, a opinat Heather Hodges. 

Referindu-se la Compania publica „Teleradio-Moldova”, ambasadoarea a mentionat ca aceasta continua sa fie evident partinitoare in favoarea guvernului si a partidului de guvernamant. Guvernul trebuie sa intreprinda pasi concreti pentru a stopa influenta sa asupra televiziunii si radioului public, a sugerat Heather Hodges.

Discursul de ramas bun, tinut la ASEM in dupa amiaza zilei de joi de catre Heather Hodges, a avut genericul „Noua cale a Moldovei: bilant si perspective”. Ambasadorul Heather Hodges si-a inmanat scrisorile de acreditare in anul 2003. Noul ambasador american in R. Moldova ar putea fi Michael D. Kirby, candidat propus in aceasta functie de catre presedintele George W. Bush.

 
Comitetul de Ministri al CE cere eliberarea lui Popa si IvantocPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :202
Friday, 12 May 2006

{mosimage}Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei (CM/CE) a adoptat miercuri, 10 mai, in cadrul ultimei reuniuni desfasurata sub presedintia Romaniei, cea de-a patra rezolutie interimara privind decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului in cazul Ilascu s.a. impotriva Republicii Moldova si Federatiei Ruse. 

{mosimage}In perspectiva apropiatei reuniuni ministeriale, statele membre ale Consiliului Europei reitereaza regretul fata de lipsa de reactie, pana in prezent, a celor doua state la solicitarile repetate adresate de Comitetul de Ministri. Pe acest fond, rezolutia reia pe un ton foarte ferm si clar, apelul politic de executare a deciziei CEDO. Pentru cazul in care executarea deciziei CEDO in cazul Ilascu s.a. va fi, in continuare, amanata, rezolutia Comitetului de Ministri evoca posibilitatea adoptarii unor masuri concrete impotriva Federatiei Ruse.

Totodata, rezolutia adoptata la 10 mai 2006 incurajeaza Basarabia sa continue demersurile sale vizand executarea completa a deciziei CEDO. 

Ministerul roman al Afacerilor Externe si-a exprimat speranta ca, in conformitate cu solicitarile Comitetului Ministrilor si decizia CEDO, cei doi cetateni romani vor fi pusi in libertate in cel mai scurt timp posibil.  Romania va continua sa urmareasca si sa promoveze executarea deciziei CEDO in cazul Ilascu si dupa predarea mandatului de presedinte al Comitetului Ministrilor catre F. Rusa, la 19 mai 2006, se arata intr-un comunicat al MAE roman.

 
Mandat provizoriu pentru Ion Popescu in Rada Suprema ucraineanaPDF Print E-mail
Cernauti, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :184
Friday, 12 May 2006

{mosimage}Reprezentantul romanilor din Ucraina, dr. Ion Popescu, si-a primit joi, 11 mai, mandatul provizoriu in calitate de Deputat al Poporului in Rada Suprema a Ucrainei, in cadrul mai larg al inmanarii de catre presedintele Comisiei Electorale Centrale din Ucraina, Iaraslav Davydovici, a primelor mandate provizorii pentru noii alesi.

{mosimage}Mandatele provizorii au permis deputatilor sa patrunda joi, 11 mai, in sala abilitata a Parlamentului Ucrainei - Rada Suprema -pentru a depune Juramantul. Dupa depunerea Juramantului in baza Constitutiei si in fata Poporului polietnic Ucrainean, mandatele provizorii vor fi inlocuite cu cele permanente, informeaza  Secretariatul Executiv al Uniunii Interregionale "Comunitatea Romaneasca din Ucraina". De asemenea, deputatilor li se vor inmana insignele nominale - simbolulul competentelor si responsabilitatilor fata de alegatori.

 
Eveniment religios istoric pentru comunitatea romaneasca din Germania si Europa de NordPDF Print E-mail
Nurnberg, Germania/Romanian Global News
Accesari :247
Friday, 12 May 2006
{mosimage}Membri ai diasporei romane din Germania, Austria, Luxemburg, Suedia, Dane­marca si Norvegia, tari care apartin de Mitropolia Ortodoxa Romana pentru Germania, Europa Centrala si de Nord, vor lua parte duminica, 14 mai, la Nurnberg, la slujba de sfintire a Catedralei Mitropolitane ridicata cu ajutorul credinciosilor din intreaga Mitropolie.

{mosimage}Slujba va incepe la orele 09:00, in Further Str. 166168, si va fi prezidata de Prea Fericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, inconjurat de un mare numar de ierarhi, preoti si credinciosi, in timp ce raspunsurile la strana vor fi date de corul Facultatii de Teologie din Cluj, cel care va sustine ulterior si un concert de muzica religioasa si populara.Toti credinciosii din Mitropolie sunt invitati sa ia parte atat la slujba de sfintire, cat si la agapa care ii va urma acesteia. Ziua de 14 mai in care se va sfinti Catedrala mitropolitana din Nurnberg va fi un eveni­ment istoric pentru comunitatea romaneasca din aceasta parte a Europei. Printre personalitatile care si-au anuntat deja par­ticiparea se numara Bogdan Tataru-Cazaban, Consilier de Stat pentru Cultura si Culte, repre­zentantul Presedintelui Romaniei, Dr. Adrian Lemeni, ministru secretar de stat pentru culte din Ministerul Culturii si Cultelor, Dr. Gunter Beckstein, vice-prim-ministru si ministru de inter­ne al Bavariei, Cardinalul Miroslav VIk al Cehiei si alti numerosi episcopi, prelati, pastori si stareti de manastiri si diplomati.

 
Romanii din Belgia vor avea biserica si la SchaerbeekPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :209
Friday, 12 May 2006
Mitropolia Ortodoxa Romana pentru Europa Occidentala si Meridionala a achizitionat saptamana trecuta, in data de 4 mai, o biserica in comuna Schaerbeek –Bruxelles.

Edificiul fusese pus in vanzare la pretul de 1 milion de euro (+12% actele contabile), suma intregrala fiind acordata prin ordonanta speciala de la bugetul de stat.

Biserica, ce a apartinut Ordinului Franciscanilor, urmeaza sa intre in reparatii in curand, pentru a deveni un nou lacas de cult ortodox roman pe taram belgian. 

 
Teatru romanesc la Torino cu elevii de la liceul Spiru Haret din TecuciPDF Print E-mail
Torino, Italia/Romanian Global News
Accesari :143
Friday, 12 May 2006
Un grup de elevi de la Liceul “Spiru Haret” din Tecuci s-a aflat in perioada 8-12 mai la Torino, unde a participat, alaturi de elevi din alte 5 tari, la festivalul “Limbile in scena”.

In zilele de 8, 9, 10 si 11 mai elevii tecuceni au recitat si au jucat piese de teatru in limba romana, dar si in alte limbi, precum franceza, italiana, bulgara, spaniola si germana.

In ultima zi de festival vineri, 12 mai, elevii de la Spiru Haret au jucat in limba franceza, in spectacolul “Belle maman a gagne au loto” (Bunica a castigat la loto), de Georges-Marie Viry.

Tinerii tecuceni au recitat luni, 8 mai, de la ora 11.30, “Aventurile lui Pinocchio”, in limba romana, iar joi, 11 mai, de la ora 21.00 acelasi spectacol, pus in scena de catre regizorul Marco Alotto in colaborare cu Stefania Ressico, a fost jucat pe scena in varianta in mai multe limbi: franceza, italiana, bulgara, spaniola, germana, romana.

Spectacolele au avut loc la Teatro Ragazzi din Corso Gallileo Ferraris 266/C, iar intrarea a fost gratuita.

 
Casa-muzeu romaneasca din Chitigaz isi schimba proprietarulPDF Print E-mail
Chitigaz, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :108
Friday, 12 May 2006
Miercuri, 17 mai, se va hotari soarta casei-muzeu din Chitighaz. Consiliul Local din Chitighaz a decis inca anul trecut sa vanda singura casa-muzeu romaneasca Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din Ungaria, insa conditiile financiare pentru preluarea institutiilor nationalitatilor nu au fost rezolvate.

Dupa informatiile primite de la presedintele Traian Cresta, presedintele Oficiului pentru Minoritatile Nationale si Etnice din Ungaria va efectua o vizita oficiala in localitatea bichiseana pentru semnarea contractului de preluare a casei-muzeu. Dupa intalnirea din Chitighaz, Heizer Antal va vizita scolile romanilor si sarbilor din Batania, dupa care se va intalni cu reprezentantii sarbilor din Seghedin, transmite corespondemtul Romanian Global News in Ungaria.La 18 mai, Heizer Antal se va afla intr-o vizita la Arad, unde va avea o serie de intalniri oficiale.

 
Concert de muzica romaneasca la GiulaPDF Print E-mail
Giula, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :128
Friday, 12 May 2006
La o saptamana dupa Festivalul Coral de Muzica Sacra, organizat de Corul „Pro Musica” in Catedrala Sf. Nicolae din Jula, in seara de luni, 8 mai, julanii iubitori de cantece corale s-au putut bucura din nou de un minunat concert de muzica romaneasca.

Potrivit corespondentului Romanian Global News in Ungaria, corul Sound din Bucuresti a poposit cateva ore in orasul Jula, fiind in drum spre casa de la un festival din Banjaluka (Bosnia). „La fiecare iesire din tara la granita dinspre apus, am ales vama de la Nadlac. Acum, inainte de plecare ne-am orientat unde traiesc romanii din aceasta tara si, luand contactul cu Uniunea Culturala a Romanilor din Ungaria, am stabilit ca de aceasta data sa trecem pe la Jula si sa le oferim un concert romanilor de aici”, ne-a marturisit directorul executiv al Fundatiei Culturale Sound, Florin Budescu. In Catedrala ortodoxa a Julei, oaspetii bucuresteni au fost primiti de parintele vicar Pavel Ardelean care, dupa ce a transmis mesajul PS Episcop Sofronie, a prevestit – prin cuvintele Sfintei Scripturi – bucuria pe care cei prezenti o vor simti dupa recitalul care urma: „Caci aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul sa ne bucuram, sa ne veselim in ea.”

Dupa o calatorie de sute de kilometri, cei 30 de coristi bucuresteni au dezmintit orice oboseala si au oferit publicului julan un concert de zile mari. „Formatia noastra mixta este conceputa ca un laborator de aplicare a unor metode de pregatire menite sa ofere tinerilor care nu au beneficiat de instructie muzicala, satisfactia de a participa la manifestari artistice de calitate. Grupul Coral Sound s-a infiintat in 1994 sub patronajul Casei de Cultura a Studentilor din Bucuresti, avand ca membri numerosi studenti sau absolventi ai diferitelor facultati bucurestene”, ne-a informat dirijorul Voicu Popescu. Repertoriul lor cuprinde muzica sacra, folclor autentic sau prelucrat, muzica renascentista, neoclasica, moderna si traditionala.

Minunatul concert de o ora a corului Sound a fost rasplatit de ascultatori cu aplauze indelungate, cu flori, felicitari si cuvinte de multumire. Si nu in ultimul rand, cu solicitarea de a colabora in viitor: „Dupa acest concert minunat, care ne-a lasat fara cuvinte, nu ne dorim altceva decat sa stabilim o viitoare colaborare intre corurile noastre”, a declarat Stefan Oroian, conducatorul Corului „Pro Musica” din Jula. Inainte de continuarea drumului spre Bucuresti, Uniunea Culturala a Romanilor din Ungaria le-a oferit coristilor o cina. Julanii si bucurestenii s-au despartit cu promisiunea ca se vor reintalni cat de curand.

 
Pictura si sculptura romaneasca in capitala ItalieiPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :160
Friday, 12 May 2006
{mosimage}Sala de Expozitii de la Accademia di Romania va gazdui marti, 16 mai, de la ora 18:00, expozitia de pictura si sculptura „Inscriptii pentru poporul meu”, semnata de regretatul Ion Lucian Murnu.

{mosimage}Evenimentul ii propune publicului italian si roman din Cetatea Eterna mai multe lucrari de arta pe care Ion Lucian Murnu le-a realizat intre anii 1938-1940, pe vremea cand se afla cu o bursa la Roma, informeaza Institutul Cultural Roman de la Bucuresti. Expozitia este realizata in colaborare cu Centrul Cultural si Palatele Brancovenesti.

Ion Lucian Murnu s-a nascut la 15 noiembrie 1910 la Bucuresti, unde a si absolvit Academia de Arte Frumoase din Bucuresti in anul 1936 avandu-l ca profesor pe O.Han. Sculptorul a fost profesor la Institutul de arte plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucuresti. Artistul a murit in anul 1984.

 
Tinerii romani din Elvetia se intalnesc la Ambasada romana din BernaPDF Print E-mail
Berna, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :117
Friday, 12 May 2006
Tinerii romani din Elvetia sunt invitati sambata, 27 mai, la cea de-a treia intalnire dedicata lor, care se va desfasura incepand cu ora 12:00 la Ambasada Romaniei din Berna.

La eveniment sunt asteptati sa participe studentii, masteranzii, doctoranzii, cercetatorii si, in general, toate categoriile de tineri originari din Romania, aflati in Elvetia la studii sau la diverse stagii de pregatire si perfectionare profesionala. Ca si in anii precedenti, intalnirea se va desfasura sub forma unui picnic in gradina Ambasadei Romaniei din Berna, propunandu-si sa fie un prilej de destindere, de cunoastere reciproca, dar si de reinnoire a legaturilor cu tara de origine, informeaza Casa Romanilor din Elvetia.

Ambasada se afla la adresa Kirchenfeldstrasse 78, Berna, informatii suplimentare putand fi obtinute de la numarul 031 352 35 22 sau prin e-mail, la adresa vasileigna@yahoo.fr.

 
Doua artiste romance expun la PragaPDF Print E-mail
Praga, Cehia/Romanian Global News
Accesari :94
Friday, 12 May 2006
Artistele Ileana Dragomirescu si Sanda Butiu se vor afla marti, 16 mai, incepand cu ora 18:00, la Saloanele Ambasadei Romane din Cehia, pentru vernisajul expozitiei lor de pictura.

Evenimentul la care cele doua pictorite isi vor prezenta propriile lor lucrari este organizat de Institutul Cultural Roman din Praga si Ambasada Romana din capitala ceha, informeaza ICR.

 
Festivalul vinului moldovenesc ajunge si in PoloniaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :114
Friday, 12 May 2006
Vinurile basarabene vor fi in centrul atentiei la inceputul lunii iunie, la Varsovia, unde se va desfasura Festivalul vinului moldovenesc.

Pentru derularea acestui eveniment a fost creat un grup de lucru guvernamental, care se va ocupa de organizarea actiunii, anunta Info-Prim Neo. Potrivit site-ului www.vinmoldova.md, Polonia este unul dintre importatorii permanenti ai productiei vinicole basarabene, cu toate ca dupa aderarea la UE aceasta tara a obtinut statutul de ”producator de vinuri calitative" si isi poate promova vinurile in UE cu usurinta.

In ultimii ani, exportul vinurilor moldovenesti in Polonia s-a majorat de 10 ori, iar spre finele anului 2005, volumul exportului a constituit 2, 5 de milioane de dolari.

 
Continua lecturile publice ale lui Catalin Dorian FlorescuPDF Print E-mail
Zurich, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :91
Friday, 12 May 2006
Autorul roman Catalin Dorian Florescu continua pe parcursul lunii mai seria lecturilor publice in Elvetia, tara in care s-a stabilit de cativa ani.

Dupa ce joi, 11 mai, a avut loc o prima manifestare de acest fel la libraria "Zum Bucherparadies" din Zurich, scriitorul ii invita pe romanii care locuiesc in Basel sa vina marti, 23 mai, de la ora 20:00 in Literaturhaus Basel, la o alta lectura publica, informeaza Casa Romanilor din Elvetia. Alte doua actiuni similare se vor desfasura vineri 26 mai, de la ora 15:00, in cadrul "Zilelor literaturii in Solothurn" ("Solothurner Literaturtage"), in sala mare a "Spitalului vechi" din Solothurn, si miercuri, 31 mai, de la ora 20:00, la libraria Schulhaus Brugg, din Adliswil, ZH.

 
Lista romaneasca de discutii, initiata de ARC din TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :93
Friday, 12 May 2006
Membrii Aliantei Romanilor Canadieni s-au gandit sa creeze o lista de e-mail in care tema principala sa fie discutiile despre comunitatea romana, care sunt problemele cu care aceasta se confrunta si ce se poate face pentru rezolvarea lor.

Totodata, lista de e-mail are ca scop obtinerea mai multor informatii utile despre diaspora romana din aceasta parte a Canadei, care, prin discutii, va ajunge sa se cunoasca mai bine, informeaza ARC. Romanii vor mai avea ocazia prin aceste dialoguri sa dea nastere la mai multe idei, sa dea dovada de  mai mult entuziasm si poate sa reuseasca sa intreprinda mai multe lucruri. Cei care vor sa se aboneze la aceasta lista de e-mail pot sa trimita un mesaj la adresa lista-subscribe@arcweb.ca.

 
Conferinta dedicata femeii moderne pentru romancele din ItaliaPDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :109
Friday, 12 May 2006
In cadrul proiectului “Miraj – Un sprijin pentru femei” sustinut de Primaria din Milano, biroul “Politiche sociali”, Asociatia Romanilor in Italia si A.S.P.R.U Risvegli le invita pe romancele din Italia la conferinta intitulata “Femeia Moderna – controlul ginecologic - optiune sau necesitate”.

In cadrul dezbaterilor va lua cuvantul si conferentiarul Genoveva Boboc, medic specialist  la Institutul European de Oncologie.

Conferinta se va desfasura sambata, 3 iunie, de la ora 16.00, in Via Ventura 4, din Milano. 

 
A doua intalnire a romanilor din LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :139
Friday, 12 May 2006
La acest sfarsit de saptamana romanii care se intalnesc pe portalul romanesc Romani-Online, din Marea Britanie, se vor reuni din nou.

Evenimentul, care se va desfasura sambata, 13 mai, este organizat de catre Romani Online UK si este deschis numai membrilor.

 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions