Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Mai 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      
Cautare
 
"Integrarea Romaniei e un scandal, o imensa farsa"PDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :359
Monday, 22 May 2006

Afirmatia deosebit de transanta ii apartine fostului presedinte al Germaniei, Roman Herzog, care doreste ca Romania sa indeplineasca mai intai criteriile de aderare.

Romania si Bulgaria au inca multe de facut inainte de a se alatura celor 25 de membre ale UE, a declarat fostul presedinte german Roman Herzog, intr-un interviu care apare in numarul de astazi al revistei "Focus". El apreciaza ca "aceste doua tari sunt binevenite in Uniunea Europeana, dar trebuie mai intai sa isi indeplineasca obligatiile". Herzog se intreaba de ce se stabilesc criterii prealabile aderarii "daca nu exista obligativitatea de a le respecta" si cere ca Sofia si Bucurestiul sa nu adere la UE "decat atunci cand vor indeplini criteriile".

Fostul presedinte german considera ca tratamentul prea binevoitor de care beneficiaza Romania si Bulgaria in cursa pentru integrare accentueaza neincrederea cetatenilor in Uniunea Europeana si este unul dintre motivele care au condus la respingerea Constitutiei europene in Franta si Olanda, in primavara anului trecut. Declaratiile lui Roman Herzog vin la circa un an dupa disputa preluata si de presa din Romania, dintre presedintele Uniunii Crestin-Democrate (CSU), Edmund Stoiber, si cancelarul german Gerhard Schroeder. Liderul crestin-democrat bavarez ii solicitase cancelarului sa conditioneze intrarea Romaniei si Bulgariei in UE, considerata o amenintare pentru piata de munca germana, printr-o protectie sporita a fortei de munca autohtone. (sursa www.compact.info.ro)

 
Gripa aviara a ajuns la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :240
Monday, 22 May 2006

Gripa aviara a fost confirmata la acest sfarsit de saptamana in Bucuresti.

Trei strazi din cartierul Andronache, situat in sectorul 2, se afla in carantina de gradul I. Ca urmare a acestei decizii, trei sute de oameni nu vor mai putea sa iasa in urmatoarele zile din perimetrul izolat, de pe strazile Constantin Gheata, Gureni si o parte a strazii Falticeni.

La nivelul Primariei Capitalei a fost constituita o celula de criza, care a inceput sa functioneze sambata, 20 mai, de la orele 14.00, in subordinea primarului general. Atributiile acestei structuri sunt preluarea si inventarierea tuturor informatiilor si masurilor adoptate de comitetele antiepizootice organizate la nivelul sectoarelor, Directia Sanitar-Venerinara si pentru Siguranta Alimentelor a Municipiului Bucuresti, Inspectoratul de Politie Sanitara si Medicina Preventiva, precum si de la celelalte institutii cu atributii in prevenirea si combaterea influentei aviare. Informatiile preluate sunt transmise deindata tuturor membrilor comitetului antiepizootic al municipiului Bucuresti, precum si Comandamentului Antiepizootic Central si Prefecturii.

Totodata, ministerul Educatiei si Cercetarii in colaborare cu Ministerul Sanatatii, UNICEF, USAID si cu organizatia John Snow a lansat in cadrul Programului National de Educatie pentru Sanatate in Scoala Romaneasca, initiat si derulat de MEdC, Campania de educatie si informare asupra gripei aviare. Potrivit Prompt Media, campania va debuta prin distribuirea catre Inspectoratele Scolare Judetene si apoi spre elevi, incepand de luni 22 mai 2006, a 40 000 de  postere, 22 000 de  fluturasi si 60.000 de brosuri continand cele mai importante norme de igiena pentru prevenirea transmiterii virusului gripei aviare. In prima etapa a campaniei, materialele vor fi distribuite in judetele care au fost si sunt direct afectate de virusul gripei aviare: Alba, Brasov, Bacau, Braila, Buzau, Bucuresti, Calarasi, Constanta, Covasna, Dambovita, Dolj, Ialomita, Ilfov, Prahova, Sibiu, Tulcea, Vaslui, Valcea, Vrancea. In cea de a doua etapa vor fi tiparite materiale suplimentare pentru distribuire pe tot teritoriul tarii. Materialele informative distribuite in unitatile de invatamant vor fi folosite ca suport in cadrul orelor de dirigentie a orelor de educatie pentru sanatate precum si in cadrul sedintelor cu parintii. De asemenea, MEdC va organiza, in perioada 8-10 iunie 2006, Seminarul National de Educatie pentru Sanatate in colaborare cu UNICEF Romania.
 
Primul magazine IKEA din Romania se va deschide in 2007PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :808
Monday, 22 May 2006

Grupul suedez Ikea a anuntat recent intrarea pe piata din Romania cu un magazine ce se va deschide anul viitor pe platforma Baneasa.

. Industria de mobilier romanesc trebuie sa se stimuleze de aceasta concurenta pe care Ikea o va adduce pe piata decoratiunilor interioare din Romania, fiind recunoscut in toata lumea ca locul de unde iti poti achizitiona ieftin si bun, decoratii de ultima ora in materie de design interior si la preturi foarte bune. Ikea produce mobila in Romania din 1999, intr-o fabrica din Siret, care apartine diviziei sale Swedwood, insa, mobila produsa sub brandul grupului se vinde doar in magazinele Ikea din lumea intreaga. Cu un success si o cifra de afaceri de peste 15 miliarde de euro, succesul magazinelor Ikea se bazeaza pe  costurile reduse ale produselor care sunt create de designerii companiei. Grupul are 221 de magazine in franciza in peste 30 de tari. Magazinele Ikea au aproximativ 450 de milioane de vizitatori pe an. Mai multe despre Ikea vine in Romania pe www.compact.info.ro

 
Romania – locul al patrulea la EurovisionPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :295
Monday, 22 May 2006

Mihai Traistariu, reprezentantul Romaniei la concursul Eurovision, s-a clasat pe locul al patrulea al  celebrei competitii, desi plecase ca unul dintre favoriti.

Piesa Tornero a obtinut un punctaj total de 172 de puncte, cel mai mare obtinut vreodata de tara noastra la Eurovision. "Sunt fericit de acest rezultat! Cred in Tornero si acum sunt mai sigur ca niciodata ca va avea succes oriunde in Europa. Am deja antamate concerte in Grecia si la Stockholm, in vara asta. Am reusit sa iau puncte de la tari care niciodata nu au punctat prestatiile reprezentantilor nostri!", a declarat Traistariu dupa concurs.

Spre deosebire de rezultatul obtinut la editia de anul trecut, Moldova nu a reusit sa obtina decat 22 de puncte, clasandu-se pe locul 20, dupa prestatia duet-ului Arsenie Todiras – Natalia Gordienko, cu piesa „Loca”.

Marii castigatori ai Eurovision 2006 au fost finlandezii de la trupa Lordi, una dintre cele mai comtroversate prexente in concurs, attat datorita look-ului adoptata, cat si datorita stilului muzical: hard rock.
 
Lobby pentru RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :358
Monday, 22 May 2006

Consilierii economici externi ai Ministerului Economiei si Comertului vor promova in tarile in care isi desfasoara activitatea posibilitatile de investitii existente in judetele Romaniei, dupa cum sustine ministrul delegat pentru Comert, Iuliu Winkler

. Acesta a participat sambata, 20 mai, la Prefectura Hunedoara, la o intalnire cu primarii mai multor localitati din judet. Winkler mai spune ca reprezentantii economici vor primi noua sarcina cu ocazia celei de-a doua consfatuiri anuale, programata pentru sfarsitul lunii iunie. Pana atunci, ministrul delegat pentru comert va solicita prefectilor sa urgenteze intocmirea unor portofolii de proiecte si de posibilitati de investitii ale judetelor pe care le conduc. “Ma refer la proiecte de parteneriat public-privat in dezvoltarea edilitara si infrastructurala. Acestea pot fi posibilitati legate de un parc industrial care ofera conditii favorabile pentru implementarea de afaceri sau posibilitati legate de cooperare in dezvoltarea unor afaceri in toate judetele Romaniei", a spus Winkler, citat de corespondentul PROMPT MEDIA. Ministrul Delegat pentru Comert crede ca aceasta ar fi singura cale prin care, pe termen mediu si lung, se pot asigura conditiile dezvoltarii economice, care creeaza locuri de munca si care, in final, duce la cresterea bugetelor locale, si, implicit, la posibilitatea cofinantarii proiectelor de dezvoltare locala din bani proveniti de la Uniunea Europeana, informeaza Prompt Media.

 
Simpozion international despre avangarda romaneasca, la ICRPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :191
Monday, 22 May 2006

In perioada 23-26 mai, la Institutul Cultural Roman se va desfasura Simpozionul international Avangarda Romaneasca - Centenarele inceputului de mileniu: Cugler. Voronca. Roll..

Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Roman si Institutul pentru Cercetarea Avangardei Romanesti si Europene, in parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Romania, Editura Vinea si Fundatia Arte Vizuale.

Din program vor face parte vernisarea expozitiei „Avangarda Romaneasca in context european” si a expozitiei de pictura, grafica si manuscrise din Arhiva Sasa Pana – marti, 23 mai, de la ora 12; lansari de carte: Sarane Alexandrian – Victor Brauner, Doina Lemny – Constantin Brancusi si Petre Raileanu – Gherasim Luca (Colectia „Romanii din Paris - Ed. Junimea - Editii originale aparute la Paris, Editura Oxux, 2005) – miercuri, ora 13; Conferinta Jacques Herold (La traversee des ombres; L'age de cristal; L'etre et le neon; Le maitre du jeu; L'ami et l'illustrateur des poetes), sustinuta de Sarane Alexandrian (Paris)miercuri, ora 16.

In cadrul sesiunilor de lucru vor fi sustinute peste 50 de comunicari, printre care: Nicolae Tone – Avangarda, pentru totdeauna, Jeno Farkas (Budapesta) – Kassak si MA. Revistele de avangarda din Ungaria, Dinu Ioan Nicula (Bucuresti) – Avangarda romaneasca si cinematograful (marti, 16-19),  Ion Pop (Cluj) - Ilarie Voronca, de la "reportajul liric" la sonet (miercuri, 10.30), Juri Steiner si Raimund Meyer (Zürich) – De la Cabaret Voltaire la Cabaret Voltaire. Zurichul si mostenirea Dada, Adrian Notz (Zürich) – O privire in Cabaret Voltaire, astazi (joi, de la ora 10.30), Petre Raileanu (Paris) – Victor Brauner: Alchimia privirii. De  la vedere la viziune (vineri, de la ora 10.30). In prim plan se vor afla figuri majore ale artei romanesti de avangarda: Brancusi, Urmuz, Tristan Tzara, Ion Vinea, Victor Brauner, Gellu Naum, Gherasim Luca, Geo Bogza.

Programul complet poate fi accesat pe pagina de web a Institutului Cultural Roman, www.icr.ro
 
Romania reprezentata la Summit-ul GUAM de la KievPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :265
Monday, 22 May 2006

{mosimage}Ministrul roman al Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu, va participa, marti, 23 mai, la Kiev, la Summit-ul statelor membre GUAM (Georgia, Ucraina, Republica Azerbaidjan si Republica Moldova).

{mosimage}Obiectivul major al reuniunii de la Kiev vizeaza finalizarea procesului de transformare a GUAM intr-o organizatie regionala, sub denumirea de „Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica - GUAM” si, la nivel tehnic, adoptarea documentelor statutare si infiintarea Secretariatului GUAM, cu sediul la Kiev. Statele membre GUAM  intentioneaza, cu acelasi prilej, semnarea unor documente suplimentare, care sa consolideze cooperarea la nivel sectorial, si anume Planul de actiune privind dezvoltarea colaborarii sectoriale, dezvoltarea colaborarii in cadrul organizatiilor internationale si in lupta impotriva terorismului.

Participarea la summit-ul GUAM de la Kiev a sefului diplomatiei romane se inscrie in logica promovarii active a noilor prioritati ale politicii externe a Romaniei, constituindu-se intr-o confirmare a interesului deosebit al Romaniei pentru promovarea valorilor democratiei in regiunea Marii Negre, asigurarea securitatii energetice si stabilizarea de ansamblu a vecinatatii rasaritene.

Totodata, prezenta Romaniei la Summit-ul de la Kiev urmareste reasigurarea statelor membre GUAM asupra disponibilitatii tarii noastre de a impartasi din experienta in materie de constructie democratica, contribuind astfel la imprimarea unei dinamici sporite cooperarii dintre statele GUAM, precum si la stimularea cooperarii regionale in ansamblu.

In marja reuniunii de la Kiev, seful diplomatiei romane va avea o intrevedere cu Boris Tarasiuk, ministrul afacerilor externe al Ucrainei.

 
Misiune germana de intrajutorare la Parohia „Sfantul Ilie”BotosaniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :177
Monday, 22 May 2006

Duminica, 21 mai, cu ocazia sarbatorii Sfintilor Imparati Constantin si Elena, la Parohia „Sfantul Ilie” din Botosani a fost o dubla sarbatoare.

Au venit in vizita la Botosani buni prieteni ai Parohiei, membri misiunii germane „Diakonisches Werk” din Düsseldorf, parohia Mehrhoog,  reprezentati de preotul Erwin Krämer, cu sotia sa, Gudrun si  consilierul parohial Torsten Quenten.

Dupa Sfanta Liturghie, la care au asistat, oaspetii au ascultat cu totii cantarea „Hristos a inviat”, intonata de corul bisericii si de toti credinciosii prezenti.  Parintele paroh Lucian Leonte, protopop de Botosani, i-a prezentat pe musafiri poporului strans in sfantul locas. Parintele Lucian Leonte le-a adresat membrilor misiunii germane calde multumiri pentru ajutorul acordat Bisericii „Sfantul Ilie”, unor manastiri si camine de copii din parohii de pe  raza judetului Botosani. P.C. sa a aratat ca, la propunerea sa, I.P.S. Parinte Mitropolit Daniel al Moldovei si Bucovinei le-a acordat ajutatorilor din Germania inalte Distinctii de Vrednicie, pe care acestia le-au primit cu deosebita bucurie.

In contextul intergarii europene – a amintit parintele protopop – apar noi oportunitati si perspective dar si noi responsabilitati pe linia relatiilor bisericesti.

A multumit din partea oaspetilor preot  Erwin Krämer.

Luni dimineata, grupului venit acum la Botosani i s-a  mai adaugat doamna Marianne Scheiffarth si 12 tineri. Cu totii vor da o mana de ajutor la efectuarea unor lucrari la Manastirea Agafton. Apoi vor merge  la Caminul de copii de la Trusesti si Caminul – Spital pentru copii cu probleme psihice si locomotorii de la Ionaseni, aflate in grija Institutiei Diaconice din Germania. Un alt obiectiv al vizitei este inmanarea ajutorului colectat de tinerii cercetasi din Germania, pentru amenajarea unui teren de sport in cadrul parohiei „Sfantul Ilie” Botosani.
 
Reteaua Vodanet se extinde cu ImagooPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :242
Monday, 22 May 2006

In urma unei tranzactii perfectate la inceputul lunii mai a.c., Vodanet detine in prezent partea majoritara din capitalul Imagoo.

Asocierea s-a realizat cu scopul dezvoltarii conceptului Imagoo si a extinderii portofoliului de proiecte ale Vodanet.

"In vreme ce site-urile de revista presei au devenit un specific national, prin achizitia Imagoo, Vodanet arata modul sau specific de a sustine si de a crea valoarea. Desi am fi putut investi in site-uri care sa mute continutul de colo dincolo, am hotarat sa oferim cititorilor nostri o publicatie cu o reala amprenta intelectuala", explica Vlad Stan, general manager Vodanet.

"Mi-este greu sa spun asta, dar viitorul chiar e pe internet! Domeniu in care Vodanet este pentru Imagoo alegerea cea mai buna. Mai departe, Imagoo si Vodanet vor dezvolta si altfel de proiecte media, despre care veti auzi nu peste multa vreme", precizeaza Iulian Trasa, publisher Vodanet si managing partner Imagoo. “Viata va fi online. Este viziunea Vodanet Media. Imagoo era piesa care ne lipsea. de cand am venit la Vodanet simteam nevoia unui asemenea proiect in portofoliu. Acum pot spune ca sunt fericit.” adauga Ciprian Stavar, Director Marketing & Communications Vodanet.

Intrarea Imagoo in reteaua Vodanet va fi urmata de o relansare a conceptului Imagoo. Prin transformari succesive, de continut, forma si facilitati, Imagoo devine "portalul de imagine si comunicare Imagoo" si "revista de mediacultura Imagoo". Mai multe detalii pe www.imagoo.ro.
 
Mihai Gheorghiu apostrofat dur pentru cheltuirea banilor publici in deplasarile din OccidentPDF Print E-mail
Los Angeles, SUA / Romanian Global News
Accesari :412
Monday, 22 May 2006

Aflat in aceasta perioada in pregatirea vizitei la comunitatile romanesti din America, secretarul de stat voiajor al Departamentului pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni este amendat dur intr-o scrisoare deschisa de catre fostul detinut politic anticomunist Nicolae Popa, secretar general al Consiliului Mondial Roman, de preocuparea excesiva pe care o are pentru cheltuirea banilor publici in deplasari la comunitatile romanesti care nu sunt amenintate cu deznationalizarea si prea putina aplecare catre nevoile celor din jurul granitelor.

Adevarul este ca in mentalitatea functionarilor vechi din MAE care baleteaza in jurul ingenuului secretaras de stat, alintat de gazde cu un apelativ prea greu pentru ceea ce stim ca este in realitate, "excelenta sa", persista mentalitatea ceausista de neamestec in treburile interne ale statelor vecine, formula prin care tot felul de securisti aciuati prin MAE, isi acopera incompetenta si de multe ori tradarea intereselor nationale.

Scrisoare deschisa domnului Mihai Gheorghiu,

Secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe

"Ziarele de limba romana din Los Angeles, ne informeaza despre participarea Eminentei Voastre, distinsul nostru Secretar de Stat al Departamentului Romanilor de Pretutindeni, la Banchetul de Gala, oferit de Societatea Viitorul Roman, cu ocazia implinirii a 80 de ani de la infiintarea acesteia. Program de dans si varietati cu participarea extraordinara a lui George Rotaru si Ioana Nanasi, muzica si voie buna, toate sub auspiciile Domniei Voastre, persoana care ar trebui sa va ocupati de soarta Romanilor de Pretutindeni.

Ne bucuram ca o Personalitate de Varf din conducerea DRRP acorda mare atentie romanilor din America si ca veti fi printre noi, sa va bucurati alaturi de noi, de supravetuirea timp de 80 de ani a Societatii Viitorul roman, departe de tara. Din fericire acesti romani au avut norocul sa fie intr-o tara libera, care a inteles importanta pretuirii si respectarii fiecarei nationalitati, mare sau mica.Va amintim domnule Gheorghiu ca aici la noi in America, nu prea se simte nevoia de ajutor din partea Depatamentului, ce cu mare grija il conduceti, atata timp cat nu suntem opriti sa vorbim limba materna, nu ni se inchid ziarele de limba romana pe criterii sau simpatii politice, Bisericile noastre isi pastreaza independenta si nu sunt silite sa apartina Moscovei.

Alta este situatia romanilor din tarile limitrofe, in parte victime a politicii duse de Departamentul Romanilor de Pretutindeni in ultimii ani. Romanii neaosi din aceste regiuni au fost lasati de izbeliste si s-au trezit ca nu mai au voie sa fie romani. Ei nu va cer altceva decat un sprijin in lupta lor de a ramane ce s-au nascut. Acesti Romani, care abia asteapta sa intre in legatura cu Tara-Mama, nu s-au despartit de buna voie de ea, ci fortati de altii. Cei din regiunile limitrofe vor sa-si foloseasca limba maternal, sa aiba scoli, ziare si biserici in limba romana, drept recunoscut prin respectarea Drepturilor Omului in toate tarile, drepturi pe care le-au pierdut fara voia lor, din cauza politicii moscovite si a comunismului, precum si anti-romanismului asociat cu instituirea unei politici dure de desnationalizare in tarile vecine: Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina si Moldova.

Cum este posibil ca acesti oameni sa fie uitati tocmai de Departamentul creat in acest scop? Care alta tara se comporta in felul acesta? Sa luam numai exemplul Ungariei, care merge pana in panzele albe sa-si apere ungurii imprastiati prin alte state, chiar si cu riscul de a pierde prietenia si relatiile de buna vecinatate cu tarile vecine. Cu putina inima de roman, nu s-ar fi gasit oare o posibilitate pentru Romanii din Silistra, care au cerut Romaniei un ajutor de cateva sute e dolari, pentru salarizarea a cel putin doi profesori de limba romana pentru scoala lor? DRRP-ul in persoana dumneavoastra le-a respins aceasta cerere. De ce refuzul Departamentului de a acorda sprijin financiar publicatiilor romanesti din Basarabia si Bucovina, pe motiv ca nu sunt fonduri? Pentru deplasarile dumnevoastra cum sunt gasite fonduri?

Recent, tinerii studenti Basarabeni, care isi fac studiile la Galati, au cerut sprijin financiar pentru aniversarea Unirii Basarabiei cu Tara Mama, la 27 Martie. Au fost refuzati! In aceeasi situatie s-au aflat si studentii basarabeni din Timisoara. Era vorba de o suma modica pentru un buget asa de generos. Numai 500 de dolari!

Cum de nu se gasesc bani pentru promovarea romanismului, in timp ce sume imense se irosesc pentru activitati nefolositoare? Salutam decizia Presedintelui Basescu de a-si achita nota de plata cu ocazia spitalizarii Domniei Sale si sugeram Eminentei Voastre, domnule Mihai Gheorghiu, Secretar de Stat la Departamentul pentru Disperarea Romanilor de Pretutindeni, sa urmati exemplul Presedintelui dumneavostra si sa achitati notele de plata pentru deplasarile unde va sunt aduse osanale! Nu pentru asta sunt fondurile romanilor de pretutindeni!

Cerem schimbarea de atitudine si reorientarea in directia ajutorarii si intelegerii romanilor din jurul granitelor Romaniei, a departamentului botezat cu numele "de Pretutindeni". Cerem ca Romanii aruncati de istorie si vitregiti de soarta sa aibe cu adevarat un Departament al lor si  "pentru ei".

Scrisoarea deschisa este semnata de dl. Neculai Popa, secretarul general al Consiliului Mondial Roman, organizatie ce s-a implicat activ in refacerea Cimitirului Ostasilor Romani de la Tiganca, au sprijinit Festivalul "Zilele Basarabiei" de la Timisoara, Festivalul de la Galati si mai recent Scoala romaneasca de la Silistra.

 

 
„Pozitia fiecarui deputat roman din Ucraina va fi monitorizata”PDF Print E-mail
Cernauti, Nordul Bucovinei, Ucraina/Romanian Glonbal News
Accesari :320
Monday, 22 May 2006

{mosimage}Intr-un interviu acordat ziarului „Crai Nou” din Suceava, deputatul roman din Rada Ucraineana, dr. Ion Popescu, face o radiografie a realitatilor socio-politice in care a evoluat comunitatea romaneasca din Ucraina in ultimii ani si a numeroaselor probleme cu care se confrunta romanii din Ucraina.

 

{mosimage}El explica si optiunea sa pentru „Partidul Regiunilor”, chestiune inca greu asimilabila de „bagatorii in seama” ai politicii externe romanesti care au inghitit galusca „Iuscenko” cu toate faptele antiromanesti ale acestuia.  Bastroe, scoli romanesti inchise, agresiuni imotriva romanilor in regiunea Odesa sunt numai cateva din binefacerile „democratului” Iuscenko. In politica externa romaneasca trebuie sa primeze interesele romanilor si a Romaniei. Iar daca nu este asa miroase a tradare. Ion Popescu da o lectie de ce inseamna interese romanesti.

 

1. - Domnule Ion Popescu, primiti felicitarile noastre in legatura cu revenirea, dupa patru ani, in Parlamentul Ucrainei.

I.P.: - Multumesc!

2.Cu ce v-ati ocupat in aceasta “pauza”, intervenita  nu fara anumite manipulari ale diriguitorilor alegerilor precedente, care nu vroiau sa vada un roman ajuns atat de sus? I.P.: - Am fost „revolutionar liber”, adica somer din motive politice.

 Insa in acest rastimp am avut si posibilitatea de dobandi inca o specializare – in domeniul politologiei relatiilor internationale, imbogatindu-mi, in acest fel, colectia mea „de diplome”; am lucrat asupra a doua studii consacrate situatiei reale a romanilor din Ucraina - unul consacrat situatiei actuale, altul – cum din majoritari doar in 150 de ani am ajuns sa fim minoritari la noi acasa; mi-am pus umarul la crearea unui centru de cercetari stiintifice - Centrul Bucovinean Independent de Cercetari Actuale din Adancata; am contribuit la coagularea fortelor romanesti din Ucraina prin crearea Uniunii Interregionale „Comunitatea Romaneasca din Ucraina”; am abordat la nivelul conferintelor si forurilor internationale problemele cu care se confrunta in permanenta romanii din Ucraina si, principalul, in permanenta, am fost in cautarea unui serviciu pentru a-mi intretine familia...

Dupa alegeri, mie personal mi s-a refuzat reangajarea la Universitatea din Cernauti, unde lucrasem pana la alegerea in Parlament, pe motiv ca a fost suspendat postul in legatura cu reorganizarea catedrei (ceva asemanator s-a repetat si in epoca „postkucimista” - dupa intrarea in postul de Presedinte al Ucrainei a „democratului” Yuscenko si ministrului de externe „portocaliu” Tarasiuk - dupa recalificarea de 2 ani, obtinerea specializarii in domeniul relatiilor internationale (vezi, Doamne, ca nu era suficienta experienta mea de 6 de activitate in Consiliul Europei!), repartizarea in calitate de Consilier - responsabil de organizarea activitatii delatiei parlamentare a Radei Supreme in Consiliul Europei pe langa Reprezentanta Ucrainei la Srasbourg si asteptarea acestei numiri fara nici o retribuire din partea statului pe o perioada de un an de zile -  postul a fost suspendat deja de catre Guvernul „prooccidental” cu formularea „in legatura cu optimizarea corpului diplomatic”). Nereguli destul de multe...

Dar deoarece viata politica continua chiar si in conditiile nefaste – m-am straduit sa supravietuesc poltic... Dupa cum vedeti – am reusit!

3. – Sincer vorbind, multi dintre conationalii nostri au fost surprinsi gasindu-va in lista  candidatilor in deputati a Partidului Regiunilor la scrutinul din 26 martie a.c., stiind ca la ultimele alegeri prezidentiale nu v-ati manifestat public pentru Viktor Yanukovyci. Ce v-a determinat sa luati aceasta hotarare?

I.P.: - La alegerile prezidentiale din 2004 eu am colaborat cu observatorii internationali – doar din aceste considerente etice nu s-au facut declaratii publice de sustinere, insa am colaborat la nivelul consultarilor cu reprezentantii Partidului Regiunilor cu care sunt  in relatii de parteneriat inca din 1998, cand se numea Partudul Renasterii Regionale a Ucrainei, si cand impreuna am invins la alegerile parlamentare si locale, avand chiar si o fractiune romaneasca in Consiliul regional Cernauti. Faptul ca romanii atat din regiunea Cernauti, cat si cei din Transcarpatia si Odesa in 2004  au votat masiv pentru Yanukovici spune clar care a fost pozitia lui Ion Popescu si a liderilor reali ai romanilor din Ucraina la acele alegeri.

4. - Putina istorie n-ar strica...

I.P.:  - Totdeauna am fost in relatii de parteneriat cu acest partid, dar, din pacate, in 2002 Partidul Regiunilor nu a paticipat la alegeri de sinestatator - o parte din membrii lui au candidat pe listele Blocului „Pentru o Ucraina Unica” (pro-Kucima), alta (in frunte cu vice-presedintele de atunci al partidului Petro Porosenko) - pe listele Blocului „Ucraina Noastra” – in acele conditii eu am candidat ca independen pentru a treea oara pe aceesi circumscriptie electorala, renuntand la orice lista de partid.

 Liderul de atunci a Blocului „Ucraina Noastra” si actualul presedinte Yuscenko, la insistenta lui Porosenko, a luat decizia de a sustine pe circumscriptiile majoritare romanesti si maghiare pe candidatii acestor comunitati. Dar in ciuda intalnirii de la Storojinet din 22 martie 2002, unde sub ploaie, in fata a catorva mii de romani, Yuscenko, in schimbul sustinerii fortei sale politice de catre populatia romanofona a regiunii, a promis sustinerea candidatului roman pe circumscripta majoritara monomandat, nu si-a onorat, dupa cum i-i obiceiul, cuvantul, si, imediat dupa plecarea din Cernauti, doar la o saptamana pana la alegeri a iesit in mass-media cu sustinerea pe aceeasi circumscriptie (!!!) in paralel si a candidaturii unui nationalist si om de afaceri din Galitia – Sevcenko. Ca rezultat, romanii, fiind mintiti de catre liderii nationalistilor ucraineni au votat masiv (peste 40%) pentru lista Blocului „Nasa Ukraina”, ucrainenii din circumscriptie, insa, indemnati de Yuscenko, au votat pentru acel Sevcenko - lucru, care alaturi de fraudele comise de „echipa lui Bauer” (sustinuta direct de catre Kucima si Litvin) i-au lipsit pe romani de un loc in parlament pentru 4 ani – fapt la care atat de mult au ravnit „structurile”, „cozile de topor”, „raspanacii” , cei cu mentalitate de „servitor” – tuturor celorora, carora activitatea parlamentara a lui Ion Popescu intru sustinerea Neamului si Credintei stramosesti le-a stat ca un os in gat timp de 8 ani...

Atunci, in 2002, Bunul Dumnezeu a permis ca fortele antiromanesti de diferite coloraturi politice se se uneasca contra noastra la nivel local pentru a ne invinge temporar si a ne aminti lectia istorica invatata de cei intelepti, dar uitata de cei tineri: „Lupul isi schimba parul, dar naravul – ba!”.

Dupa alegerile din 2002 gruparea din Parlament a lui Yuscenco, obtinand primul loc in campanie, a ramas in opozitie, dar imediat a uitat de romani – nu le-a acceptat nici macar un post de consilier parlamentar, mai mult decat atat, a inceput sa dea dovada de un comportament nationalist - mai ales in domeniul etnopolitic si lingvistic - lucru care se observa din ce mai mult la nivelul legislativului...

In acelasi timp, vechiul Guvern si guvernatorul Bauer (cu sustinerea tacita a lui Kucima si Litvin) manifestau la nivel local o atitudine vadit  antiromaneasca. Sa ne aducem aminte de inchiderea scolii romanesti din Camenca, transformarea unor scoli romanesti in scoli mixte romano-ucrainene, inlusiv a liceului din Noua Sulita, scolile din Boian, Bahrinesti s.a., a fost incetata finantarea ziarului romanesc al consiliului regional Cernauti, „Zorile Bucovinei”, au devenit someri din motive politice mai multi din fostii mei consilieri parlamentari - Aurica Bojescu, Elena Crasmaru, Petru Posteuca s.a., au avut loc si multe alte nedreptati.

In schimb, cu alegerea in calitate de Prim-ministru a reprezentantului Partidului Regiunilor - Yanukovici si destituirea din postul de guvernator a lui Bauer s-a ivit posibilitatea de a incerca unele tratative privind ameliorarea situatiei populatiei romanofone din regiunea Cernauti. Dupa numirea in postul de guvernator  a lui Mihail Romaniv si in postul de viceguvernator a presedintelui organizatiei regionale a Partidului Regiunilor Nicolae Romaniuc, am reinceput tratativele. Viceguvernator a devenit romanul Mihai Gainiceru, in sfarsit, in fruntea raionul Noua Sulita, dupa o absenta destul de indelungata, s-a acceptat sa revina un roman – in acest post a fost numit fostul meu consilier parlamentar si deputat in consiliul regional Cernauti Alexei Nichitin, roman din Stroesti, la Hliboca vicepresedinti ai administratiei de stat au devenit Aurica Bojescu, deputat regional, si Petru Postuca, fost consilier parlamentar, au fost si alte numiri.

Important este ca in aceasta perioada (perioada cat a fost prim-ministru presedintele Partidului Regiunilor Viktor Yanukovici) in regiunea Cernauti nu s-a inchis nici o scoala romaneasca, nici una nu a devenit mixta, nici o parohie a bisericii ortodoxe canonice nu a fost „silita” sa treaca la Patriarhatul „raskolinik” de la Kiev, nu a fost concediat „din motive etnice sau politice” nici un activist roman din regiune. In schimb, au fost gazificate cateva localitati din Noua Sulita, a fost terminata constructia unei noi cladiri a scolii din Opriseni, reparata scoala din Cupca, s-au repartizat bani pentru conducta de gaze pe traseul Storojinet-Hliboca, a fost dat in exploatare Ambulatorul din Patrautii-de-Jos, au fost finantate si alte obiecte din zona romanofona.. Se ameliora si situtia social-economica din tara...

Dar au soit alegerile presedintiale din 2004. Dupa cate stiti, inainte de „cel de-a 3 scrutin” din 2004 noi, reprezentantii legitimi ai Comunitatii din regiune, la acel moment intruniti in cadrul Uniunii Societatilor Romanesti „Pentru integrare europeana”, pentru a sonda opinia reala a electoratul roman din Ucraina prin prisma strategica a alegerilor parlamentare si locale din 2006, ne-am adresat in mod public catre populatia romaneasca cu un Apel, in care, printre altele se spunea:

„Au trecut deja 13 ani de la proclamarea independentei de stat a Ucrainei.

Insa perioada care a trecut a aratat ca in cei 13 ani Ucraina asa si n-a reusit sa devina un stat democratic si cu adevarat independent, deoarece n-a reusit sa depaseasca consecintele sistemului totalitar.

La inceputul anilor '90 tanarul stat ucrainean inca nu era gata pentru asa ceva, de aceea elita politica ucraineana a ramas mai bine de un deceniu dependenta de frica in fata unor schimbari hotarate, radicale din societate, dependenta de mentalitatea totalitara perimata.

In timpul alegerilor electorale din 2004 poporul nostru multinational al Ucrainei a inceput sa se ridice din genunchi si, urmand exemplul popoarelor altor state europene vecine - Polonia, Ungaria, Romania, - s-a ridicat cu hotarare in apararea valorilor democratice, a demnitatii umane, dreptatii si echitatii, in apararea alegerii libere proprii.

Toti au inteles ca fortele motrice ale istoriei trebuie sa se afle nu in mainile structurilor puterii, ci in mainile poporului pe care, pana nu demult, reprezentantii diferitelor ramuri ale puterii il manipulau dupa bunul lor plac, uitand ca fiecare dintre noi este inarmat (dar nu cu arma pe care o cautau in masinile, locuintele sau in rapoartele noastre financiare reprezentantii structurilor de forta si n-o gaseau doar pentru ca ei insisi n-au reusit s-o strecoare acolo) - cu forta Legii si a drepturilor noastre constitutionale.

Acesta-i un alt tip de arma - este vocea noastra sub forma de buletin de vot, vocea cetatenilor tarii care alege calea dezvoltarii democratice europene.

Minoritatea romana bastinasa, ca si toti cetatenii Ucrainei, a intampinat cu bucurie si insufletire faptul ca Ucraina, in sfarsit, alege astazi calea adevarata a dezvoltarii democratice.

Aceasta va insemna ca pe calea dezvoltarii europene nimeni nu va impiedica nici comunitatea autohtona romaneasca din regiunea Cernauti, nici pe cea din intreaga Ucraina sa beneficieze de conditii egale cu natiunea titulara pentru dezvoltarea culturii sale in componenta statului nostru comun polietnic si policultural, care se numeste Ucraina.

Exprimam sincere multumiri tuturor reprezentantilor comunitatii noastre, care pe data de 31 octombrie si 21 noiembrie 2004, impreuna cu intregul popor ucrainean - cetateni de toate nationalitatile, au venit la alegeri si si-au indeplinit datoria civica, votand un candidat sau altul, deoarece dreptul alegerii libere este un drept inseparabil al cetatenilor unei societati libere si nutrim speranta ca si in timpul urmatoarelor alegeri concetatenii nostri vor manifesta acelasi spirit de activitate si aceeasi pozitie civica.”

Tinand cont, de evenimentele din 2002, cand echipa nationalista, cu toate ca a devenit ulterior portocalie, ne-a mintit grosolan si, practic, ne-a  tradat, demonsrand in ceea ce priveste romanii si romanismul in Ucraina, slidaritate cu Kucima, - am mai mentionat in aceea declaratie:

Suntem realisti, de aceea nu credem ca intr-un termen scurt noua putere, aleasa pe cale democratica, nu va deveni asa cum a fost cea veche, doar multi dintre cei care s-au facut in prezent portocalii numai pentru a-si pastra sau a reveni in locurile calde inca la scrutinul precedent au fost implicati in falsificari in timpul alegerilor in Rada Suprema si organele de autoadministrare locala in folosul puterii pe care acum o ponegresc. Inca nu demult, din indicatia sefilor aflati la putere, ei hartuiau mijloacele independente de informare in masa si organizau cu brutalitate „alegeri libere ale conducerii pro-putere in organizatiile neguvernamentale”, iar astazi sunt printre primii care scandeaza lozinci democratice si incep „vanatoarea de vrajitoare”...

Speram, insa, ca lectia istorica a democratiei nu va permite repetarea pacatelor vechi, deoarece Poporul si Dumnezeu a doua oara nu iarta.

Ne adresam concetatenilor nostri sa se prezinte pe data de 26 decembrie 2006 la sectoarele electorale si sa puna in urna transparenta arma noastra - buletinul de vot cu semnul in patratelul care ne va garanta noua tuturor promovarea cursului strategic spre integrare europeana, LIBERTATEA, EGALITATEA, DEMNITATEA, STABILITATEA si CORECTITUDINEA!”.

Mai mult decat atat, i-am rugat pe consagenii nostri sa tina cont si de faptul cine ne va asigura conditiile de a supravietui ca etnie pana la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeana – unde avem sa ne reintalnim cu fratii de Neam, indiferent unde locuiesc ei in spatiul carpato-balcanic si cum se nunesc ei – romani, moldoveni, vlahi, macedoromani, armani sau altfel. De aceea atunci am atras atentia la urmatoareale lucruri:

„...Evenimentele din ultimele saptamani ne cer sa exprimam pozitia proprie a comunitatii noastre nationale in legatura cu situatia social-politica.

Suntem convinsi ca noua conducere a tarii, care va veni la putere dupa alegerile prezidentiale libere si transparente din 2004 si cele parlamentare din 2006, daca noi intr-adevar vom alege calea dezvoltarii democratice europene, va trebui sa solutioneze impreuna cu problemele social-economice si chestiunile pe care pe parcursul deceniilor puterea existenta n-a putut, iar mai precis n-a dorit sa le solutioneze - chestiuni prevazute in Carta Europeana a autocarmuirii locale, Carta Sociala Europeana, Carta Europeana a limbilor regionale sau minoritare, Conventia-cadru europeana privind protectia drepturilor minoritatilor nationale - chestiuni care se afla si in prezent in fata Ucrainei in conformitate cu angajamentele pe care statul nostru si le-a asumat benevol in timpul intrarii in Consiliul Europei si fara solutionarea carora nu poate fi nici vorba despre integrarea in Comunitatea Europeana si Uniunea Europeana.

Acestea-s reprezentarea garantata a minoritatilor nationale bastinase in organul legislativ suprem si in orgapele puterii de stat si de autoadministrare locala prin candidatii desemnati de comunitatile nationale insele.

Aceasta va insemna ca in procesul numirii cadrelor de conducere in organele puterii executive, numirii in functie a sefilor administratiilor raionale de stat Hliboca, Storojinet, Noua Sulita si Herta si/sau adjunctilor acestora, a primului adjunct al sefului administratiei regionale de stat, sefului directiei nationalitati si migratie, primilor adjuncti ai sefilor directiilor invatamant, cultura, protectia sociala, agricultura, familie si tineret, presa si informatii, ocrotirea sanatatii, politica regionala, finante, relatii economice externe si altele - candidaturile pentru aceste posturi sa fie coordonate cu reprezentantii cu drepturi depline ai comunitatii noastre.

Aceasta va insemna pastrarea retelei existente de scoli cu predarea in limba romana si largirea ei. Aceasta va insemna deschiderea de grupe romanesti la toate facultatile Universitatii Nationale din Cernauti, iar in perspectiva - deschiderea unei institutii de invatamant superior cu predarea in limba romana in care vor invata romanii din Ucraina si ucrainenii din Romania si Moldova. Aceasta va insemna si dreptul de a studia istoria propriului popor fara cenzura si falsificari.

Aceasta va insemna deschiderea pe langa filarmonica regionala a unei orchestre de muzica populara romaneasca, iar pe langa teatrul muzical-dramatic regional a unei trupe romanesti.

Aceasta va insemna si deschiderea muzeului poetului roman Mihai Eminescu, clasic al literaturii universale, in casa in care el a locuit, deoarece au trecut deja 13 ani din ziua adoptarii hotararii respective a Consiliului orasenesc, dar ea n-a fost indeplinita nici pana astazi.

Aceasta va insemna instalarea unui monument eroului national Stefan cel Mare si Sfant la locul corespunzator, acolo unde a hotarat in unanimitate comunitatea romaneasca din Bucovina - pe teritoriul subordonat Consiliului satesc Voloca.

Aceasta va insemna si restituirea denumirilor istorice traditionale ale satelor din raioanele Hliboca, Herta, Noua Sulita si Storojinet, unde in mod traditional locuieste compact minoritatea nationala romaneasca bastinasa, denumiri care au fost schimbate arbitrar in 1947.

Aceasta va insemna retrocedarea caselor nationale din Cernauti, care pana in 1944 au apartinut Societatii pentru Cultura si Literatura Romana in Bucovina si care au fost nationalizate de regimul politic al fostei URSS si RSS Ucrainene: Casa Nationala (Piata Centrala, 9); Palatul Cultural al Romanilor (Piata Teatrului, 3); Internatul liceistilor romani (str. Tobilevici, 1) etc., in aceste cladiri urmand sa fie deschise un Centru cultural roman, o Biblioteca nationala romaneasca, un Teatru national romanesc, alte institutii de cultura si sedii ale organizatiilor publice din regiunea Cernauti, redactiile mijloacelor tiparite romanesti de informare in masa necesare pentru conservarea si dezvoltarea identitatii si spiritualitatii romanesti.

Aceasta va insemna si inscriptii bilingve ale denumirilor de localitati in zonele cu populatie compacta romaneasca si mixta din regiune, precum si ale denumirilor de piete, strazi, diverse institutii, firme, organizatii aflate pe teritoriile acestora.

Aceasta va insemna deschiderea unei Edituri de stat si a unei Librarii la Cernauti pentru tiparirea si propagarea literatui romane in Bucovina si retransmiterea programelor TV nationale ale Romaniei si Republicii Moldova (in volum deplin), iar in perspectiva si deschiderea unui canl aparte in limba romana la TV ucraineana.

Aceasta va insemna oprirea manifestarilor de sovinism, nationalism cras si intoleranta.

Solutionarea tuturor acestor si altor cerinte legitime ale comunitatii romanest si cerintelor altor comunitati nationale din regiunea multinationala Cernauti si din alte regiuni ale statului nostru va insemna ca Ucraina noastra comuna va deveni un adevarat stat democratic european, ca valorile europene vor fi pentru noi nu numai lozinci, ci si norme ale vietii de zi cu zi, ca noi vom urma calea adevaratei Europe si nu doar vom incerca, pentru a cata oara, sa folosim sloganurile democratice de dragul afirmarii atitudinilor totalitare ale „noii-vechii” nomenclaturi.

In caz contrar nu vom putea afirma ca in statul nostru a avut loc o minune cu adevarat democratica: poporul s-a ridicat din genunchi si e pe cale de afirmare adevarata democratie europeana”.

Multa lume a inteles corect Apelul si foarte multi romani - si nu numai din Cernauti, dar si din Transcarpatia, Odesa si alte parti au votat pentru reprezentantul Partidului Regiunilor, care deja a demonstrat ca este gata nu numai sa discute, dar si sa solutioneze multe dintre problemele noastre.

Rezultatul obtinut atunci, chiar si in conditiile unei isterii revolutionare portocalii, a fost barometrul, care ne-a indicat orientarea strategica de a suprevietui ca Neam, in noile conditii politice interne si geopolitice internationale, care ne cereau:

1) sa ne apropiem de o forta puternica, care are un viitor politic stabil  si de perspectiva indelungata;

2)  sa incercam, prin negocieri permanente, sa introducem in platforma electorala si programul strategic al eventualului partener politic principiile conceptuale ale Programului nostru de dezvoltare national-culturala, pentru ca in caz de reusita sa avem o sustinere din partea unei forte politice importante;

3)  sa promovam, cu ajutorul partenerului politic, a cadrelor noastre nationale in organele legislative, reprezentative si executive, pentru a participa efectiv la realizarea Programului nostru de dezvoltare national-culturala.

Timpul a demonstrat, ca dupa evenimentele „portocalii” si instaurarea la Guvernare a echpei Yuscenko-Timosenko-Moroz (un „ghibrid politic” de orientare nationalista, liberala si socialista?!) – Neamul romanesc din Ucraina nu prea are sanse de realizare in aceasta grupare:

 Functiile  Comitetul de stat al Ucrainei in problemele nationalitatilor si migratiei au fost revazute si, practic, reduse la nivelul unui simplu departament cu finantarea doar a programelor de sustinere a tatarilor din Crimeea – ca balanta contra rusilor, a salariilor si deplasarilor functionarilor acestei institutii si cate ceva pentru manifestari si actiuni cosmetice, precum si sustinere (cu dimensiuni chiar mai vizibile dechat pe timpul lui Kucima) doar a celor „liderii etnonationali” ce colaboreaza cu puterea si isi coordoneaza, ca si in trecut, toate actiunile si activitatile doar cu noii guvernanti. In regiunea Cernauti in posturile de sefi ai admistratiilor de stat in toate raionele cu populatie majoritara romaneasca, imediat dupa alegerile prezidentiale, au fost numiti oameni care nici nu ne cunosc limba - si aceasta in ciuda declaratiilor preelectorale a Presedintelui ca in zonele locuirii compacte si traditionale a minoritatilor sefii for fi numiti doar din radurile acestora. Din toate candidaturile propuse noului guvernator - doar una (Grigore Timis, membru al Uniunii Societatilor Romanesti „pentru Integrare Europeana”) a fost acceptata, care a fost numit in postul de vicepresedinte al Administratiei din Hliboca si aceea in locul dnei Aurica Bojescu (care a fost destituita si ajunsa din nou somera) si doar (cum ne-a demonstrat practica) pentru ca domnul respectiv era printre cei ce militau pentru organizarea partidului proprezidential „Ucraina Noastra” -  dar, din pacate,  nici el nu a putut opri procesul reinnoit de catre noua putere „national-socialista” de inchidere a scolilor romanesti – deja din 2006 practic a fost inchisa scoala romaneasca din Corovia, raionul Hliboca... Au fost si alte semnale...

In aceste conditii, pentru a participa in mod organizat si a avea o sansa reala de a castiga macar ceva la alegerile din 2006, s-a luat decizia de a incerca unirea a cat mai multe ONG-uri romanesti intr-un organ consultativ unic – asa s-au pus bazele Uniunii Interregionale “Comunitatea Romaneasca din Ucraina”, fondate la 5 martie si inregistrate la 25 martie 2005 – exact cu un an inaintea alegerilor – lucru care in cazul respectarii prevederilor art.14 a legii „Cu privire la minoritati” ne permitea participarea cu liste proprii la alegerile din 26 martie 2006.

Insa partidele din coalitia „portocalie” nu au sustinut propunerea deputatului social-democrat maghiar Istvan Haidos, care, raspunzand la initiativa noastra, a propus amendamentul respectiv la legea electorala. Incalcand art. 22 al Constututiei fostul Parlament i-a lipsit pe minoritari de dreptul de a-si desemna candidati independenti si de dreptul de asi inainta liste proprii, incalcand flagrant prevederile constitutionale, care „nu permit ingustarea volumului si formelor drepturilor si libertatilor existente pe parcursul adoptarii noilor legi sau amendamentelor la legile existente” (aceasta norma constitutionala, de alfel, a fost propusa personal de mine si adoptata inca in 1996).

In aceste conditii, cand noul „garant” al Constitutiei, desi s-a vopsit in portocaliu, „a luat apa in gura” mai ceva decat cel vechi atunci cand era vorba de respectarea drepturilor autohtonilor ajunsi minoritari, prin conjunctura politica am fost impusi sa negociem cu principalele forte politice care aveau sanse reale sa patrunda in Parlament.

5. - Care au fost amanuntele?

I.P.: - In sedinta Senatului UI CRU din 9 octombrie 2005 s-a luat urmatoarea hotarare:

„1. In baza art. 14 al Legii Ucrainei „Cu privire la minoritatile nationale din Ucraina” si obligatiunilor internationale ale Ucrainei, care prevad participarea la alegerile parlamentare si locale a comunitatilor minoritatilor nationale cu liste proprii de candidati in deputati la alegerile generale, membrii colectivi ai Uniunii Interregionale „СOMUNITATEA ROMANEASCA din UCRAINA” sa participe la alegerlile din martie 2006 cu Program si liste de candidati in deputati proprii, desemnand si coordonand pana la 1 noiembrie 2005 candidaturile comune ale Comunitatii pentru posturile de:

a) Deputati:

- In Parlamentul Ucrainei si in consiliile regionale Cernauti, Odesa, Transcarpatia si orasul Kiev;

- Consiliile raionale Teceu, Rahau (Transcarpatia), Herta, Noua Sulita, Hliboca, Storojinet (reg. Cernauti), Reni, Izmail, Sarata, Tatarbunar, Chilia, Cetatea Alba si Tarutino (reg. Odesa);

- Consiliile orasenesti si de orasel Cernauti, Odesa, Herta, Noua Sulita, Reni, Izmail, Storojinet, Hliboca, Crasna precum si din consiliile raionale ale oraselor Cernauti si Kiev;

- Consilile satesti din toate localitatile cu populatie majoritara romanofona;

b) Primari – in toate localitatile cu populatie majoritara romanofona.

2. Luand act de faptul ca noua legislatie electorala din Ucraina, prin incalcarea art. 14 al Legii Ucrainei „Cu privire la minoritatile nationale din Ucraina” si al p. 3 al art. 22 al Constitutiei Ucrainei, nu a prevazut pentru organizatiile minoritatilor dreptul de a inainta candidati proprii in deputati la Parlament si consiliile locale, asigurand acest drept doar pentru formatiunile politice, iar dreptul de a candida prin metoda de autodesemnare a fost pastrat doar pentru posturile de primari, Senatul UI „Comunitatea Romaneasca din Ucraina” a decis:

- Referitor la posturile de primari:

a) toti membrii colectivi sa-si inainteze candidatii proprii pentru posturile de primari doar prin metoda de autodesemnare;

b) UI „Comunitatea Romaneasca din Ucraina” va sustine la posturile de primari doar candidaturile coordonate de catre membrii colectivi si inaintate in exclusivitate prin metoda de autodesemnare;

- Referitor la posturile de Deputati:

UI „Comunitatea Romaneasca din Ucraina” va negocia centralizat la nivel central si local doar cu fortele politice care vor accepta urmatoarele pozitii:

a) UI „Comunitatea Romaneasca din Ucraina” va inainta liste proprii cu candidati care nu vor face parte din partidele politice, iar eventualul Partener politic va accepta includerea in lista sa proprie candidaturile persoanelor fara de partid desemnate in comun acord de catre membrii colectivi ai Uniunii Interregionale „Comunitatea Romaneasca din Ucraina”;

b) formarea listei comune a Partenerului politic si Uniunii Interregionale „Comunitatea Romaneasca din Ucraina” se va efectua in asa mod incat reprezentantii fara de partid ai Comunitatii sa obtina garantat cel putin un loc in Parlamentul Ucrainei si locuri garantate in consiliile regionale si raionale in proportia care corespunde posibilitatilor electorale reale ale Comunitatii.

c) Eventualul Partener politic al Comunitatii deasemenea se va angaja :

- sa contribuie, in conformitate cu art. 10, art. 11, art. 53 si p. 3 al art. 119 al Constitutiei Ucrainei, Carta Europeana a Limbilor Regionale si Minoritare, Conventia-cadru privind protectia minoritatilor nationale si Recomandarea 1201 a Consiliului Europei, la realizarea Programului de dezvoltare national-culturala a Comunitatii Romanesti din Ucraina;

- sa respecte credinta noastra crestina stramoseasca si sa asigure sustinerea Bisercii noastre canonice traditionale;

- sa inainteze initiative legislative privind: folosirea limbii romane la nivel oficial in toate domeniile vietii social-politice in toate zonele cu populatie compacta romanofona; recunoaserea populatiei romanesti in calitate de populatie care a avut de suferit in urma represiunilor staliniste; retrocedarea patrimoniului nationalizat si care apartinuse anterior organizatiilor nationale romanesti; mentinerea retelei existente de scoli cu predarea in limba materna; introducerea studierii obligatorii a limbii si culturii materne in scolile ucrainene din satele cu populatie majoritara romaneasca; deschiderea unei Universitati multiculturale cu sectii pentru absolventii scolilor romanesti; ridicarea monumentelor personalitatilor marcante ale Comunitatii in locurile stabilite de catre reprezentantii acesteea etc.;

- sa partcipe la elaborarea si realizarea programelor de dezvoltare social-economica a zonelor de locuire compacta si traditionala a reprezentantilor Comunitatii;

- in caz daca in urma alegerilor Partenerul politic va participa la formarea coalitiei de guvernamat Comunitatea va inainta, iar Partenerul Politic va sustine candidaturile Comunitatii pentru posturi din puterea executiva atat la nivel central, cat si local.

3. Desemnarea a Responsabililor regionali de coordonarea candidaturilor propuse pentru posturile de deputati si primari, care vor fi sustinute de catre Uniunea Interregionala „Comunitatea Romaneasca din Ucraina” in campania electorala se va efectua pana la 28 octombrie 2005. Negociator principal pentru incheerea acordului politic privind participarea comuna in alegerile generale din martie 2006 cu eventualii parteneri politici a fost desemnat Dr. Ion Popescu, Presedintele Comunitatii.

4. Pana la 1 noiembrie 2005 Secretariatul Executiv va coordona cu membrii colectivi pozitiile si va prezenta proiectul comun al Platformei electorale pentru alegerile generale din martie 2006.

5. De adus la cunostinta populatiei romanesti din Ucraina pozitia Senatului si membrilor colectivi ai Uniunii Interregionale „Comunitatea Romaneasca din Ucraina” privind participarea de pe pozitii comune la alegerile generale din martie 2006 din Ucraina.”

Eu imediat, in calitatea mea de Presedinte, m-am deplasat la Kiev si am adus aceasta decizie la cunostinta liderilor celor 5 partide cu sanse reale de castig (dealfel, doar aceste 5 formatiuni politice au trecut pragul si au intrat in Parlament).

Platforma „Blocului Iuliei Timosenko”, nu ne recunoaste ca populatie autohtona, in schimp seful fractiunii parlamentare ne-a pus conditia sa ne inscriem toti in partid...

Intalnirile cu presedintele partidului proprezidential Roman Besmertnyi ne-a demonstrat doar dorinta de a ne folosi posibilitatile noastre electorale, cu unele propuneri la nivel local si fara nici un fel de garantii reale la Parlament. Blocul „Nasa Ukraina” asa si nu a acceptat semnarea unui acord politic public cu garantii clare din partea Presedintelui.

Partidele de stanga - comunist si socialist au refuzat sa recunoasca public greselile si crimele trecutului sovietic, inchizand asfel calea colaborarii.

In afara de dorinta de a ne folosi voturile, fara a ne da garantii pentru candidatii nostri fara de partid, din partea acestor 4 forte politice nu am vazut nimic. Mai mult decat atat, au fost cazuri cand ni s-a pus chiar  si conditii de ordin material-financiar, pe care UI CRU, desigur, nu le putea onora...

Unicul partid care a acceptat parteneriatul si majoritatea doleantelor noastre a fost Partidul Regiunilor – partenerul nostru din alegerile precedente. Obiectiv fie spus  - a fost ultimul cu care am inceput tratativele referitor la participarea in comun la alegerile din 2006. Dar Dumnezeu a fost cu noi – Partidul Regiunilor a examinat propunerile si posibilitatile noastre si la Congresul din 3 decembrie 2005 le-a acceptat, propunandu-ne un loc eligibil garantat pentru Parlament si mai multe la alegerile locale. La 16 decembrie 2005 Comisia Electorala Centrala, examinand cererea cu consimtamatul de a candida pe lista Partidului Regiunilor pentru Parlament, a inregistrat candudatura Presedintelui Uniunii Interregionale „Comunitatea Romaneasca din Ucraina” in calitatea de candidat fara partid pe lista Partidului Regiunilor si din 19 decmbrie 2005 am intrat in campania electorala alaturi de Partidul Regiunilor. Acest lucru ne-a deschis si perspectiva de a inainta candidati fara de partid pe lista Partidului Regiunilor si pentru alegerile locale.

Sincer vorbind, a existat doar o singura sansa de a reveni in Parlament   si, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, am FOLOSIT-O!

6. – Deci, optarea pentru “regionalii” s-a dovedit inspirata.

I.P. : - Nu atat inspirata, cat prognozata. Mai bine spus, analiza de pe principii stiintifice efectuata de catre Centrul Bucovinean Independent de Cercetari Actuale (membru colectiv al UI CRU) in parteneriet cu Centrul sociologic „Socis” (Социс) din Kiev si Centrul de analiza si cercetari din Donetk (ДАИЦ), alaturi de clarviziunea politica a Senatului Uniunii Interregionale “Comunitatea Romaneasca din Ucraina” ne-a permis, dupa consultarile de rigoare cu reprezentantii abilitati ai membrilor colectivi ai UI CRU, sa adoptam unica decizie favorabila in aceasta cojunctura – negocierea cu Partidul Regiunilor.

Optiunea a fost corecta.

Acum ramane sa negociem si sa incheem un acord post-electoral prin prisma alegerilor presedintiale din 2009, parlamentare si locale din 2011 sau eventualelor alegeri prezidentiale si parlamentare anticipate.

7. – Inaintea scrutinului speram s-o vedem deputata si pe conationala noastra, Sofia Rotaru. Sperantele erau, intr-un fel indreptatite, marea si foarte populara cantareata figurand pe pozitia a doua in blocul lui V. Litvin. Lista in care, de altfel, era inclus si fostul deputat Myhailo Bauer, care , pe parcursul ultimei legislaturi “ ne-a purtat de grija” in Parlament. Cum se explica esecul, mai ca incredibil, al speakerului  Radei Supreme?

I.P.: - Sofia Rotaru a mai candidat pe aceeasi pozitie la alegerile anterioare pe lista partidului „Soiuz”, dar si atunci formatiunea respectiva a suferit esec.

 Referitor la formatiunea lui Litvin, ca si in cazul PSDU (o) - pe listele lor au candidat majoritatea absoluta a partizanilor lui Kucima, - a demonstrat ca epoca autoritara prokucimista in Ucraina s-a incheeat. Din pacate, inca  nu s-a incheiat si epoca de anarhie si ignoranta a dreturilor noastre legitime...

Referitor la esecul acestui Bloc electoral in regiunea Cernauti si, in special, in zona romaneasca se datoreaza fratilor Bauer, „grija”, activitatea si minciunile carora deja le sta in gat alegatorilor si numai celor romani. Dealtfel, si pe fortele politice care azi le-au acordat „azil politic” fostilor „bauristi” si „kucimisti”, inclusiv si pe cele „portocalii”, le astepta aceeasi soarta politica deja la urmatoarele alegeri.

In zonele romanesti acelasi lucru peste 5 ani ii astepta si pe nationalistii ucraineni pseudodemocrati... Pacat, ca multi romani, inclusiv si fosti activisti, inca nu au inteles acest lucru sau... poate ca „l-i s-au adus” argumentele „necesare”, candidand pe listele formatiunilor care nu prin vorbe, ci prin fapte ne urasc Neamul si Limba... Oricum, inca nu este tarziu sa-si repare greselile prin pozitia proprie pe viitor, dar cu conditia ca se vor manifesta ca romani adevarati si nu doar ca membri de partid, incepand activitatea national-culturala chiar de pe acum. Ezitarea ii va prinde pe neasteptate - ca si in cazul celor ce „au pornit cu Bauer si Litvin”. Rezultatul este cunoscut...

8. – Care sunt problemele fundamentale  ce se vor afla in centrul atentiei Dumneavoastra in Rada Suprema?

I.P.: - Aceleasi ca si in 1994-2002 – problemele ce se bazeaza pe Programul de dezvoltare national-culturala, adoptat in unanimitate la 1 Congres al romanilor moldoveni din regiunea Cernauti la 7 iunie 1992 de catre delegatii tutoror localitatilor, mandatele caror au fost reconfirmate si de catre congresele raionale. Aici se vor adauga obligatiunile, care vor fi delagate de catre fractiunea politica din Parlament, solutionarea problemelor membrilor individuali si colectivi ai Uniunii Interregionale “Comunitatea Romaneasca din Ucraina”, doleantele celor ce au fost alaturi de noi la alegerile din martie 2006, precum si ale celor care pun pe primul loc nu interese meschine, ci interesele Neamul si omului simplu.

9. – Sperati in sustinerea deputatilor – reprezentanti ai altor etnii?

I.P.: - La nivel palamentar desigur. Si mai ales pe cei de pe lista Partidului Regiunilor. Mai putine sanse avem la sustinerea celor de pe listele formatiunilor nationaliste din „Nasa Ukraina” si „Bl Iu T”, carora disciplina de partid nu le va permite foarte multe posibilitati in aceasta directie. E greu de contat si pe socialisti, care, in cazul formarii coalitiei portocalii, vor duce o responsabilitate solidara cu intreg Guvernul, care, ce nu s-ar declara, isi va mentine nuanta nationalista.

Dar cred, ca cei ce intr-adevar isi reprezinta neamul ne vor sustine ideile... Primile votari ne vor arata situatia reala si propun sa revenim la acesta tema ceva mai tarziu...

Mai mult contez la sustinerea pe plan local, unde deputatii sunt in contact direct cu alegatorii. Eu, cel putin, voi insista ca romanii alesi deputati in consiliile locale pe listele altor partide sa sustina platforma noastra comuna – Programul de dezvoltare national-culturala.

Primile initiative vor fi legate de Functionarea limbii romane la nivel oficial, atribuirea in locurile de vietuire traditionala si compacta a populatiei romanofone a statutului de limba regionala in Conformitate cu Carta europeana a limbilor regionale si minoritare (ratificata deja de catre Ucraina) si folosirea ei alaturi de limba de stat ucraineana in toate domeniile vietii sociale – incepand de la invatamant si terminand cu domeniul justitiei si  administrarii publice.

Pozitia fiecarui deputat roman in aceasta chestiune va fi monitorizata, adusa la cunostinta populatiei si se va lua decizia daca merita sau nu sa fie acceptat ca membru al Comunitatii Romanesti cu toate consecintele de rigoare...

10. -  Deputatia n-o sa va impiedice sa indepliniti  si obligatiunile de Presedinte al Uniunii Interregionale “Comunitatea Romaneasca din Ucraina”?

I.P.: - Din contra, sper sa-mi ajute! Mai mult decat atat, deoarece in calitate de deputati regionali si raionali au ajuns mai multi dintre membrii Senatului si Consiliului National al Comunitatii, inclusiv Presedintele Senatului - Vasile Tarateanu, Secretarul responsabil - Aurica Bojescu si Senatorul pentru Transcarpatia - Ion Botos – toti ajunsi deputati in consiliile regionale. Aceasata, alaturi de faptul ca ne vom folosi si de institutia de consilieri parlamentari si sustinerea celui mai puternic partid din Ucraina - Partidul Regiunilor, care a trecut in Parlament 186 de deputati si detine peste o treime din mandatele din consiliile locale din Ucraina, ne da speranta sa-i putem ajuta destul de substantial pe romanii din Ucraina si nu numai pe ei...

Dar fiti linistit - in caz daca „deputatia” va intra in contradictie cu „presedintia” – eu voi face alegerea corecta – in favoarea aceleea care ii va fi mai de folos Neamului!

11. – Domnule deputat, va dorim o activitate cat mai fructuoasa intru apararea intereselor si drepturilor legitime ale romanilor din Ucraina.

I.P.: - Va multumesc! Si sa ne ajute la toti Bunul Dumnezeu!

A consemnat Ion Cretu,Cernauti
 
In Basarabia raportul dintre cartea romaneasca si cea ruseasca este de 2 la 19PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :195
Monday, 22 May 2006

{mosimage}Presedintele Uniunii Scriitorilor din Basarabia, Mihai Cimpoi, a afirmat, vineri, la aniversarea a 125 a revistei "Contemporanul", ca aceasta publicatie este singura foaie literara romaneasca ce ajunge in Republica Moldova.

{mosimage}"E mare lucru sa ai 500 de exemplare dintr-o revista romaneasca intr-o vreme in care in bibliotecile noastre raportul dintre cartea romaneasca si cea ruseasca este de 2 la 19 in favoarea celei din urma", a mai spus Mihai Cimpoi, citat de Rompres

Presedintele Uniunii Scriitorilor din Basarabia a deplans, in context, absenta achizitiilor de carte romaneasca din bibliotecile basarabene.

"Situatia e si mai drastica la Cernauti, unde ajung foarte putine numere din revista condusa de Nicolae Breban, iar de achizitiile de carte romaneasca nici macar nu poate fi vorba", a fost de parere scriitorul Vasile Tarateanu.

Sosit pentru aniversarea revistei din "Dulcea Bucovina eminesciana, zona cea mai periclitata pentru limba, cult si scoala romaneasca, napastuite de ucraineni care, se pare, sunt mai duri chiar decat rusii", dupa cum afirma Nicolae Breban, Tarateanu a marturisit ca e un efort sa plateasca anual statului roman 78 de dolari pe vize pentru a-si vedea mama si fratele care traiesc in Romania.

"Vrem ca patria noastra istorica sa ajunga in randul celor civilizate din Europa, dar zidul acesta dintre noi este din ce in ce mai greu de trecut", a mai subliniat Tarateanu.

 
Eroii romani cazuti in conflictul cu Rusia din 1992, cinstiti printr-un monument la CosnitaPDF Print E-mail
Cosnita, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :174
Monday, 22 May 2006

{mosimage}La initiativa Asociatiei veteranilor conflictului armat de pe Nistru, cu suportul financiar al Guvernului de la Chisinau, Primariei municipiului Chisinau, Consiliului raional Dubasari, dar si a unor localnici, in localitatea Cosnita, aflata in stanga Nistrului, a fost inaugurat vineri, 19 mai, un monument al ostasilor cazuti in timpul razboiului din anul 1992.

{mosimage}Acest monument a fost inaltat in memoria celor 42 de ostasi care au cazut in luptele de pe platoul de la Cosnita, numele lor fiind gravate pe monument. Un sobor de preoti au oficiat o slujba de pomenire a celor cazuti. La eveniment au fost prezenti vicepremierul Zinaida Greaceanii, deputati, inalti functionari de la Chisinau, precum si ex-presedintele Republicii Moldova Mircea Snegur, care a mentionat, in discursul sau, ca ziua de 19 mai 1992 a reprezentat inceputul agresiunii fatise a Armatei a 14-a ruse impotriva Republicii Moldova. Dupa ceremonia de inaugurare a memorialului, cei prezenti au depus flori si la monumentul celor cazuti in cel de-al doilea razboi mondial.

O parte din oficialitati s-au deplasat si la marginea localitatii Cosnita, unde au depus flori la monumentul care a fost ridicat in locul unde au fost ucisi, la 19 mai 1992, primii patru tineri moldoveni – echipajul lui Filip Lupascu. Crucea a fost ridicata in 1997. Vineri, un sobor de preoti de la Mitropolia Basarabiei au oficiat aici un parastas, urmat de o masa de pomenire a celor cazuti in razboiul din 1992.

Solicitat de FLUX, presedintele raionului Dubasari, Grigore Policinschi, a spus ca astfel de actiuni de comemorare sunt benefice si reprezinta o consolidare a societatii civile, o sustinere morala a populatiei din aceste sate din regiunea transnistreana, dar si lectii de educatie pentru noua generatie.

 

 
De succesul actiunii romanilor din Canada vor beneficia toti emigrantiiPDF Print E-mail
Quebec, Canada/Romanian Global News
Accesari :254
Monday, 22 May 2006

Anuntam, pe 18 mai, reusita comunitatii romanesti din Canada, care dupa lungi si insistente demersuri pe langa Ministerul Afacerilor Externe Roman, Ambasada Romaniei din Ottawa si Societatea de Asigurare a Automobilului din Canada, de a avea recunoastere pentru vechimea permiselor auto dobandite in tara de origine, a reusit sa invinga pronosticurile negative si sa aiba o mare victorie: de la 1 iunie 2006, Quebec-ul recunoaste experienta si vechimea soferilor imigranti.

Actiunea si reusita nu sunt benefice doar pentru romani, ci hotararea se va aplica pentru toti soferii, indiferent de tara de origine. Un mare succes ce plaseaza comunitatea romana pe o pozitie de avantaj fata de alte comunitati, pozitie pe care ar putea-o mentine si prin alte actiuni concrete asa cum ne spune Luigi Matei, presedintele Comunitatii Romana din Quebec - cel care a stat, prin insistenta si implicarea sa, in spatele acestei reusite – intr-un interviu in exclusivitate pentru Romanian Global News.  

RGN: Cat a durat pana la recunoasterea acestui drept al romanilor ce se stabilesc in Canada?

L.M: Experienta de conducator auto din tarile de origine a persoanelor care au imigrat in provincia Québec nu a mai fost recunoscuta din anul 2001. Noi, Comunitatea Romana din Québec (CRQ), am inceput de mai bine de doi ani demersurile pentru a se reveni la ce era inainte de 2001 sau a se incheia o intelegere intre guvernul Romaniei si cel al Québecului privind recunoasterea reciproca a permiselor de conducere.

RGN: Cum a fost privita si primita initiativa dvs. de membrii comunitatii?

L.M.: Stim cu totii ca schimbarea unei legi sau incheierea unei antante intre doua guverne sunt chestiuni care se situeaza de obicei deasupra posibilitatilor unei comunitati. De aceea, pe parcursul demersurilor noastre, foarte putini erau aceea care credeau ca acestea se vor finaliza pozitiv. Chiar si noi, cei care am facut aceste demersuri, dadeam sanse de reusita de trei ori mai mici schimbarii legii decat incheierii unei intelegeri intre guvernul Romaniei si cel al Québecului. Acum insa, obtinind recunoasterea vechimii permisului de conducere pentru persoanele de toate originile care au imigrat in provincia Québec, se pare ca am rasturnat toate pronosticurile, chiar si pe ale noastre. Este adevarat ca am muncit mult la aceste proiect dar trebuie insa sa mentionez ca am avut si sansa de a putea utiliza un context favorabil unor astfel de schimbari. Membrii comunitatii noastre dar si ai celorlalte comunitati, ca de exemplu cea latino-americana, au apreciat in mod deosebit demersurile noastre si mai ales faptul ca aceste demersuri au avut o finalizare pozitiva.

RGN: Mai aveti proiecte de interes pentru romanii-canadieni?

L.M.: In prezent lucram la mai multe proiecte structurate pe mai multe categorii. Din categoria « drepturi-integrare » mentionez pe cele din domeniul echivalarii diplomelor, integrarii profesionale, securitatii sociale si al sanatatii. O alta categorie in care pot fi clasate unele dintre proiectele noastre este aceea a promovarii valorilor nostre, a persoanelor de origine romana. Cand vorbesc despre aceste valori, nu ma refer numai la pregatirea profesionala dar si la aspectele pozitive de educatie, cultura, spiritualitate si altele. Dupa cum stiti, exista tendinta, si in multe cazuri interesul unora, de prezentare a Romaniei si pe romani in nuante negative. Promovand si nuantele pozitive nu facem decat sa restabilim imaginea reala a proportiei intre aspectele negative si cele pozitive, pentru o mai buna informare a populatiei in general si pentru o perceptie mai corecta a noastra. Nu in ultimul rind ca importanta se situeaza proiectele noastre privind strangerea colaborarii intre comunitatile romanesti din Canada in vederea initierii unor proiecte comune pe mai multe domenii – cultural, social, economic.

RGN: Va dorim succes in continuare!

L.M.: Multumim, si sa ne auzim numai cu vesti bune!

 
Romani cu care ne mandrim: Ina Zdorovetchi,PDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :358
Monday, 22 May 2006

{mosimage}Motto: "Am fost binecuvantata cu profesori excelenti, care m-au indrumat de la inceput si pana in momentul de fata. Orice reusita din succesele mele este rezultatul eforturilor neintrerupte depuse de catre mine si profesori in acelasi timp. Si nu in ultimul rand, as dori sa amintesc rolul parintilor mei extraordinari: dedicatia, aportul si efortul depus de catre ei, mi-au asigurat un viitor ferm in domeniul muzicii."- Ina Zdorovetchi

{mosimage}Gabriel Gherasim: Domnisoara Zdorovetchi, dati-ne va rog cateva date biografice despre dvs.
Ina Zdorovetchi: Sunt originara din Moldova, unde am studiat la Liceul Republican de Muzica "Ciprian Porumbescu" la doua specialitati: pian si harpa. La "Porumbescu", pianul mi-a fost instrumentul de baza, fiind mereu activa in numeroase concerte, concursuri nationale si internationale.
La absolvirea liceului, am fost numita bursiera a Statului Roman pentru a studia la Facultatea de Interpretare Muzicala a Universitatii Nationale de Muzica Bucuresti. Aici a trebuit sa fac o decizie intre pian si harpa. Cu toate ca am fost admisa la ambele instrumente, am optat pentru harpa, decizia fiind in parte influentata si de Statul Roman, care imi acoperea costul studiilor la Bucuresti pentru un singur instrument. Au urmat 3 ani extremi de productivi, sub indrumarea celebrului harpist si profesor, Ion Ivan Roncea.

In 2002, mi s-a oferit o bursa completa la Conservatorul din Boston (SUA) - oportunitate pe care am acceptat-o cu mare entuziasm si de unde am luat Diploma de Licenta. In prezent sunt in ultimul semestru spre a obtine Diploma de Masterat de la Universitatea din Boston, studiind cu renumita harpista Ann Hobson Pilot.

G.G.: Harpa, impreuna cu naiul, sunt considerate in mitologie "instrumentele zeilor". Ce v-a atras pe dumneavoastra la harpa, din toate celelalte instrumente?

I.Z.: Muzica a fost mereu un factor important in evolutia omului. Se stie ca harpa era foarte iubita in Mitologia Greaca, cea mai bine cunoscuta fiind legenda lui Orfeu si harpa sa. Se considera ca sunetele melodioase ale harpei aveau proprietati terapeutice. Nu stiu daca a fost efectul terapeutic al sunetelor, ori aspectul vizual al harpei, dar atractia a fost la prima vedere.
G.G.: In Moldova ati fost premiata de catre "steaua" Operei romanesti, Maria Biesu, pentru talente deosebite; In Romania ati castigat Premiul Intai la Competitia de harpisti; In Franta ati primit Premiul Doi la "Cite’ Des Arts De Paris", iar in SUA ati castigat Concursul de Solisti de la Boston - pentru a enumera numai cateva din premiile primite. In ce masura harpa constituie pentru dumneavoastra inspiratie si in ce masura transpiratie?

I.Z.: Consider ca orice realizare de acest gen implica foarte multa munca. De mic copil, imi amintesc, ca fiind constant in studiu pentru un anumit concurs, sau concert. As putea spune, chiar, ca nu am avut parte de o copilarie ca toti ceilalti. Insa, nu regret nici pentru un moment trecutul; ba din contra, sunt recunoscatoare ca am crescut intr-un asemenea mediu de motivare si inspiratie. Inspiratia, pe de alta parte, vine nu numai de la studiu asiduu in ceea ce priveste harpa. Am fost binecuvantata cu profesori excelenti, care m-au indrumat de la inceput si pana in momentul de fata. Orice reusita din succesele mele este rezultatul eforturilor neintrerupte depuse de catre mine si profesori in acelasi timp. Si nu in ultimul rand, as dori sa amintesc rolul parintilor mei extraordinari: dedicatia, aportul si efortul depus de catre ei, mi-au asigurat un viitor ferm in domeniul muzicii.

G.G.: Publicatia americana "The Savannah Morning News" v-a numit "Soptitoarea din Harpa". A avut cultura nativa a doinei ceva de-a face cu transpunerea acestei tandreti in cantatul la harpa? Ce alte influente v-au inspirat ca sa cantati asa de "gingas", la un instrument renumit pentru duiosenia sa, dar si pentru virtuozitatea sa?

I.Z.: Traducerea "Soptitoare la Harpa" este mot-a-mot de la termenul "the... whisperer". Un "whisperer" este cineva care are talentul, sau darul special de a comunica sau a fonda o relatie extraordinara cu un obiect nesabuit, furios. Termenul este, de asemenea, folosit si in cinematografia americana, si anume in filmul renumit, "The Horse Whisperer". Cat priveste elementul folcloric, este foarte posibil ca doina nativa sa fi fost infiltrata in cantatul meu, chiar sa fie numai la nivel subconstient.

G.G.: Compozitorul roman din Basarabia Tudor Chiriac, a readus in circuitul muzicii clasice la nivel contemporan si global, stilul popular romanesc (vezi Opusul "Doinatoriu") si folosirea tambalului si a naiului in opere clasice (vezi Opusul "Miorita"). Exista loc pentru muzica romaneasca in repertoriul harpei clasice, si daca da, ce fel de repertoriu romanesc ati prefera sa interpretati la harpa?

I.Z.: Sincera sa fiu, deocamdata nu am incercat sa aplic stilul popular romanesc in repertoriul harpistic, dar este o idee interesanta. Pentru acest scop, ar fi potrivit sa introducem mai multi compozitori catre ideea de a aranja melodii populare pentru harpa. Cunosc un singur compozitor, domnul Gurov, care a compus o fantezie pe teme populare romanesti pentru harpa solo. Daca se iveste vreo ocazie, ajutorul si sfatul meu le sta la dispozitie compozitorilor interesati intr-un asemenea plan.

G.G.: Cine sunt compozitorii de harpa clasici preferati de dumneavoastra?

I.Z: Debussy, Ravel, Grandjany, Salzedo, Renie, Tournier, Glinka si multi altii. Toti cei numiti mai sus (cu exceptia lui Glinka) sunt francezi! Scoala franceza de harpa este de notat atat in numarul de virtuozi, cat si de compozitori si profesori. Contributia lor in repertoriul harpistic este enorma si de exceptie. Considerand nivelul si importanta scolii de harpa din Franta, am fost extrem de onorata ca sa fiu premiata la concursul International de Harpa din Paris, sustinut in noiembrie 2005.
G.G.: Fiind recunoscuta atat  in Europa cat si in SUA ca harpista de exceptie, ce planuri aveti pe viitor - spectacole, predare, compozitie?

I.Z.: Activitatea concertistica continua fara pauza si este pe primul loc in agenda mea. In lunile care urmeaza voi prezenta o serie de recitaluri solo cu un program impunator si special, de care sunt foarte mandra. De asemenea, predarea cuprinde o mare parte din activitatea mea. In prezent am la clasa studenti din SUA, Japonia, Coreea, Australia, Irlanda si Israel.
As dori sa mentionez ca unul dintre scopurile majore propuse pentru viitor este de a gasi mai multe posibilitati pentru a contribui la viata culturala din Moldova. Ar fi extraordinar sa am ocazia de a prezenta unele dintre recitalurile solo si in tara natala. Sunt dornica sa impart cunostintele si influentele din Vest cu colegii din Moldova.

Recent, am finalizat donatia unei harpe noi pentru clasa de harpa a liceului "Porumbescu", realizata, prin intermediul meu, de catre presedintele firmei "Les Harpes Camac" din Paris. Aceasta donatie a constituit un moment important in istoria harpei din tara. Cu toate ca nu am fost prezenta la Gala Inaugurarii, organizata de catre Alianta Franceza si Ambasada Germaniei in Moldova, la Sala cu Orga, mi s-a spus ca a fost un eveniment de exceptie, cu sala arhiplina, transmis la televiziunea nationala.

G.G.: Cum pot cititorii nostri sa va vada la spectacole si/sau cum va pot contacta?

I.Z: Puteti afla informatii detailate despre activitatea mea la pagina mea de web: www.inazdorovetchi.com. De asemenea, cititorii ma pot contacta direct la e-mail: harp@inazdorovetchi.com.
(Interviu realizat de Gabriel Gherasim, Meridianul Romanesc)

 
Romanii din Argentina au doua forme asociative in care pot activaPDF Print E-mail
Buenos Aires, Argentina/Romanian Global News
Accesari :154
Monday, 22 May 2006

In Argentina, in afara de Asociacion Cristiana Ortodoxa Rumana en Argentina (ACRORA), mai exista si Asociatia Romanilor din Argentina (ASROMAR), asociatie laica de ajutor reciproc pentru membrii colectivitatii romane din Buenos Aires, transmite pentru Romanian Global News, presedintele ACRORA, Sergiu Ionescu.

ASROMAR are inscrise in acest moment peste 60 de familii de romani. In timp ce ACRORA a fost creata cu scopul de a satisface si asigura asistenta spirituala pentru romanii crestini ortodocsi stabiliti in Argentina, ASROMAR este asociatia care ofera sprijin si celorlalti romani care nu sunt de religie crestina ortodoxa si le ofera acestora posibilitatea de integrare si participare la activitatile desfasurate in cadrul colectivitatii romane fara a se simti cumva limitati de faptul ca sunt de alta credinta. Desi nici una din asociatii nu conditioneaza membershipul de apartenenta religioasa, ACRORA are activitati importante ce tin de mentinerea spiritului si credintei ortodoxe in Argentina. Reamintim ca de curand membrii acestei asociatii au depus un memoriu in vederea oficializarii cultului ortodox in Argentina, demers ce ar trebui sustinut si de Partriarhia Romana de care depinde completarea unui dosar de prezentare.

 
Pozitii divergente la sedinta de lucru a Consiliului Permanent al OSCEPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :250
Monday, 22 May 2006
Delegatiile R. Moldova, SUA si Ucrainei au discutat, joi, in sedinta de lucru a Consiliului Permanent al OSCE, despre blocarea de catre regimul de la Tiraspol a procesului de negocieri in problema transnistreana, in formatul "5+2", si a chemat administratia regiunii la reluarea tratativelor.

Delegatia Chisinaului s-a aratat ingrijorata in legatura cu piedicile pe care regimul de la Tiraspol le pune activitatilor de legalizare a activitatii agentilor economici de pe malul stang al Nistrului, si a reafirmat faptul ca R. Moldova va mentine actualul sistem de control la granita si va continua sa combata orice activitati ilegale la segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean.
Delegatia basarabeana a atentionat Consiliul permanent asupra recentului incident de la portul fluvial Varnita, care a fost provocat de reprezentantii structurilor de forta transnistrene in Zona de Securitate si care indica nevoia de a inlocui mecanismul de pacificare in regiune cu o misiune sub mandat international.

In contextul viitoarei Conferinte de evaluare a Tratatului adaptat cu privire la fortele conventionale in Europa (FACE), Rusia a fost indemnata sa reia evacuarea trupelor si munitiilor sale de pe teritoriul R. Moldova, conform angajamentelor pe care le-a asumat la summitul de la Istanbul, in 1999.

Pe de alta parte ambasadorul rus Alexandr Borodavkin declara la sedinta Consiliului Permanent OSCE de la Viena ca ca autoritatile constitutionale ale Moldovei nu recunosc drept partener egal in tratative administratia separatista transnistreana si ca moldovenii ar fi parasit negocierile sub un pretext inventat, iar in scurt timp au introdus fara consultari cu Tiraspolul un nou regim vamal la hotarul cu Ucraina.

Borodavkin a mai opinat ca pozitia Transnistriei care considera noul regim vamal o actiune politica ar fi sustinuta si de faptul ca "ingrijorarile transnistrenilor sunt ignorate de Chisinau". Diplomatul rus a exprimat speranta ca la consultarile din 24 mai de la Bruxelles mediatorii si observatorii vor reusi sa formuleze propuneri acceptabile pentru parti.

In acelasi timp, Chisinaul, SUA si Ucraina au acuzat ieri Tiraspolul de blocarea procesului de negocieri in format "5+2" pentru reglementarea diferendului transnistrean. Liderii transnistreni au fost chemati sa revina la masa de negocieri pentru discutii constructive asupra democratizarii si demilitarizarii regiunii transnistrene.

Totodata, Chisinaul a reitarat determinarea ferma de a mentine sistemul existent de control al frontierei pentru combaterea traficului si contrabandei la hotarul moldo-ucrainean. Anterior, seful misiunii OSCE in Moldova William Hill a declarat ca noul regim vamal nu afecteaza negativ activitatea agentilor economici transnistreni si ca blocajul despre care se vorbeste este instituit de autoritatile din regiune.
 
O romanca il sustine pe „Talentatul domn Psalmanazar”PDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :133
Monday, 22 May 2006

Tanara doctoranda romanca Elena Butoescu va sustine luni, 22 mai, la Londra o prezentare pe marginea comtroversatului Psalmanazar, cel care a inventat o tara intreaga si o insula.

Prezentarea, intitulata „Talentatul Domn Psalmanazar – O nota de subsol catre o luminata Anglie”, va fi gazduita, intre orele 19.00 si 21.00, de Centrul Cultural Roman din capitala britanica. Rezervarile se pot face la numarul de telefon 020 7439 4052, ext 102 sau la adresa de email bookings@romanianculturalcentre.org.uk.

„Considerat un model minor de frauda si regret, un barbat care isi spunea George Psalmanazar, si care era fabricatorul unei tari si al unei limbi, si-a bazat descrierea imaginara a insulei Formosa pe un public credul si ignorant de la inceputul secolului al XVIII-lea. El si-a facut aparitia in Londra, in 1703, pretinzand ca a venit din Formosa, o insula supusa imparatului Japoniei, conform declaratiilor sale. In anul 1704, el a publicat cartea O descriere Istorica si Geografica a Formosei, care a avut un atat de mare succes, incat anul urmator a fost scoasa o a doua editie imbunatatita, ce cuprindea schimbari considerabile dictate nu de cronologia calatoriei sale, ci de aceea a experientei cititului. Omul nu numai ca a fost crezut de Societatea Regala din Londra, patroana calatorilor, care i-a sponsorizat sederea la Oxford pentru a preda asa-numita limba formosa la Christ College, dar povestea sa imaginara a fost folosita si ca sursa de inspiratie pentru scrierile acelui timp, printre care si Calatoriile lui Gulliver, etc. Exista atatea probleme privitoare la acest subiect care nu au fost luate in discutie pana acum, incat dupa ce sunt luate in considerare toate studiile si articolele despre sau legate de Psalmanazar, simt ca o abordare noua si proaspata a acestui subiect ar trebui sa fie facuta. Psalmanazar ar trebui re-evaluat. Merita sa luam toate acestea in considerare si sa ridicam o mica indoiala asupra sentintei asupra careia au cazut de acord toti judecatorii sai: impostor”, spune Elena Butoescu.

Elena Butoescu este junior lector in studii de limba engleza la Universitatea din Craiova. Are un master in Studii Culturale Britanice la Universitatea din Bucuresti, iar in prezent este doctorand la aceeasi universitate. Studiile sale de cercetare se refera la perioada secolului XVIII, precum si literatura imigrantilor din metropolele occidentale. A participat la numeroase conferinte si seminarii de studii britanice, atat in Romania cat si in strainatate si a publicat diverse articole. In prezent, ea desfasoara o cercetare pentru doctorat la Cambridge University Library, beneficiind de o bursa din partea Fundatiei Familia Ratiu din Londra.

Prezentarea pe care o va sustine la Londra face parte din programul Culture Power, initiat de catre Fundatia Ratiu UK. Programul consta intr-o serie de seminarii, precedate de o prezentare si un dialog constructiv cu un public invitat.
 
Muzica „de la gugulani“, dar nu in play-backPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :156
Monday, 22 May 2006

Nimeni nu vine in Germania pentru clima. Toata lumea vine pentru bani. Pentru meseriasi si specialisti, Germania a fost si mai este inca, o mina de aur.

Pentru intelectuali si artisti, realizarea profesionala ramane, cel mai adesea, un vis. Nu toti renunta, romanul e tenace, iar unii mai si reusesc, pe limba si cu talentul  „de acasa“, sa convinga ca nu sunt buni doar ca ingrijitori de copii si batrani.

Banateanca Rodica Oghercin e una dintre acestia, in cantecul ei adie boare de Caransebes, din  „capitala gugulanilor“. Nascuta in Banatul de pusta, la Lighed-Padureni, Rodica ne spune ca a cantat inca de mica, la gradinita, apoi la serbari de scoala generala si liceu. Ore de canto a luat la Scoala Populara de Arta, avand-o ca profesoara pe  Ana Pacatius, „doamna cantecului popular banatean“, dupa cum o numeste Rodica. Cantatul de muzica populara banateana, ea l-a alternat, in tara, cu profesia de laborant chimist si cresterea a trei copii.

In 1994, Rodica Oghercin isi urmeaza sotul, pe „Tibi al ei“ in Germania, stabilindu-se in inima muntilor Harz,  la Bad-Grund -intre Göttingen si Hanovra-, unde in prezent lucreaza la un azil de batrani. Cantecul a revenit firesc, intai ca alinare a dorului de casa, de „Banatul lor cel scump, de cei dragi ramasi in tara“. Tibi e frizer si fredoneaza si el, intre un ras si un tuns, melodiile Rodicai, mai patimas ca Barbierul din Sevilla.

Tiberiu Oghercin e si „impresarul“ sotiei sale, o insoteste peste tot si vorbeste ca un cunoscator al bransei si apucaturilor din show-business: „Asociatiile noastre din Germania nu au fonduri pentru muzica live. Majoritatea cred ca ar costa foarte mult sa inviti pe cineva sa-ti cante la o ocazie deosebita muzica live. Multi au fost pacaliti ca se cinta live, iar in realitate se facea play-back! Asta este cea mai mare escrocherie artistica posibila, sa iei o gramada de bani la intrare si sa te faci doar ca dai din gura. Speram ca spectatorii nu vor mai tolera mult timp asa un furt pe fata.“

Dupa o lunga intrerupere de activitate artistica, Rodica Oghercin a reinceput, in 2002, sa cante la nivel profesionist. Au ajutat-o Dorina Sovre, care „i-a compus cu drag si  inalt profesionalism majoritatea textelor“, violonistul  Iancu Laurentiu, taragotistul banatean Costica Olan si vechea ei mentora in ale muzicii, cantareata Ana Pacatius. Albumul ei de cantece populare „Asa petrec banatenii“ a fost realizat de Studioul Otilia din Caransebes, sub patronatul lui Titi Alexin.

Profesorul universitar Vanu Odrobot, referindu-se la originalitatea textelor si calitatea interpretarii solistei, ar fi afirmat: „Era pacat, ca o asa voce superdotata si nealterata in timp, care-i ofera pe deplin posibilitatea sa-si desfasoare calitatile deosebite, sa nu continue sa incante inimile iubitorilor de folclor de cea mai buna calitate“.

In Germania, Rodica Oghercin a cantat nu doar la spectacole realizate de asociatiile romanilor, la reuniuni si petreceri private, ci si la standuri expozitionale romanesti, unde muzica si folclorul sunt ingrediente de atragere a potentialilor turisti si investitori, spre destinatia Romania. Despre prezenta si prestatia muzicala a cantaretei, din 11 septembrie 2005 la Berlin, sotul ei ne spune: „Am fost invitati la Berlin de Ambasada noastra, sa cinte Rodica la Festivalul Natiunilor. A fost extraordinar sa simti ca poti face ceva util pentru tara ta. Rodica a cantat, timp de o jumatate de ora,  cateva dintre cele mai cunoscute cintece de la noi de acasa. Pentru germani si spectatorii care nu stiau romaneste, la sfarsit, a cantat o melodie pe care acestia au fredonat-o impreuna cu ea: „Kein schönes Land“ (Nici o tara frumoasa). A fost aplaudata  minute in sir. A fost minunat. Rodica este singura mea mingaiere aici, departe de tara. V-o spun cu mana pe inima, ca m-am indragostit a doua oara de ea, cand, de dragul meu, s-a apucat din nou sa cante. Cand am fost la inceput de drum aici, in Germania, si-mi era dor de casa, imi canta o veche cantare banateana a prietenului nostru Dumitru Chepetean, „Ninge Doamne, nu ploia!“ Este extraordinar sa ai langa tine o o comoara vie, o parte din tara. Pot spune ca sunt, din punct de vedere spiritual, un om  fericit si bogat“.

Bogati nu sunt Oghercinii, insa sufletisti si entuziasti, ca multi alti romani plecati peste granite. Fiecare, cu ce stie si ce poate. Vorba lui Tibi Oghercin: „ Acum, cand sintem foarte aproape de intrarea in Uniunea Europeana, trebuie sa punem umarul sa facem Romaniei o imagine cit mai frumoasa, cum a spus si un politician: „Sa nu ne intrebam ce face tara pentru noi, ci sa vedem ce putem noi face pentru tara“. Oare care va fi fost politicianul acela?

(Pentru Romanian Global News, din Germania, Dani Rockhoff)

(Stand Romania – H redimensionate)
 
Olympia va creea in UK si o liga romaneasca de fotbalPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :276
Monday, 22 May 2006
Dupa succesele remarcabile cu echipa romaneasca de handbal Olympia, clubul Olympia Handball Club, din Londra, intentioneaza sa creeze si o liga romaneasca de fotbal pe teren redus.

Liga romaneasca de fotbal ar reprezenta atat o modalitate in plus pentru ca romanii sa se intalneasca, atat de departe de casa, dar si inca o sansa ca sportul din Romania sa fie recunoscut pretutindeni.

In scopul crearii acestei ligi, cei de la Clubul Olympia au lansat un numar de telefon si o adresa de email la care cei interesati se pot adresa: 07723367600, sau info@olympiahandball.co.uk. Totodata, ei anunta ca data limita pentru inscrierea echipelor in liga romaneaca de fotbal din UK va fi 31 iulie 2006.

 
Un roman de dincolo de Prut isi lanseaza doua volume la VenetiaPDF Print E-mail
Venetia, Italia/Romanian Global News
Accesari :153
Monday, 22 May 2006
Vineri, 19 mai, la Palazzo Correr a avut loc, sub genericul Tu sei la mia Venezia, o seara de poezie si muzica in cadrul careia au fost prezentate volumele Mesaje din ocnele paradisului si Frica de a scrie, avandu-l ca autor pe poetul basarabean Iurie Bojonca, membru marcant al diasporei romane din Italia.

In cuvantul sau de deschidere, prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, directorul IRCCU, a subliniat ca evenimentul din aceasta seara ilustreaza una din preocuparile constante ale Institutului, anume dezvoltarea legaturilor cu membrii diasporei romane, inclusiv prin participarea acestora la programele culturale specifice. Poetul, nascut in 1961 la Antonesti-Stefan Voda, absolvent al Facultatii de Filologie a Universitatii Pedagogice „Ion Creanga” din Chisinau, a fost prezentat de cunoscutul scriitor si critic literar Adrian Dinu Rachieru, care a subliniat ca stilul lui Ion Bojonca reprezinta o „lirica de atitudine” in cea mai buna traditie a poetilor basarabeni, nefiindu-i insa straina poetica postmoderna. Traseul creatiei lui Iurie Bojonca – de la debutul din 1989 pana astazi – a fost ilustrat cu poeme reprezentative, in sensibila lectura a autorului. Publicul venetian a fost captivat de scenariul poetic elaborat de autorul insusi, care a evocat si alte nume importante ale poeziei romanesti, de la George Bacovia la Nichita Stanescu. La reusita serii au contribuit Anna Lombardo, cunoscuta poeta din regiunea Veneto, precum si un grup de artisti venetieni, condus de Alina Moraru, studenta la Universitatea din Bologna.

 
Ziua Mamei la Parohia Sfanta Treime din Los AngelesPDF Print E-mail
Los Angeles, SUA/Romanian Global News
Accesari :150
Monday, 22 May 2006
Biserica Sfanta Treime din Verdugo Road, a fost duminica, 14 mai, locul de oficiere a unui Te-Deum, ocazie cu care au fost inaltate rugaciuni pentru toate mamele din lume, pentru monarhie si eroii neamului, care s-au jertfit pentru apararea gliei strabune si slava sfintei lui Dumnezeu Biserici.

Evenimentul, desfasurat prin grija P.C.Pr. Protopop Constantin Alecse, se inscrie in linia generala a cinstirii evenimentelor care marcheaza momente din viata poporului roman.

Omagierea mamei.

In oceanul lumesc, locul mamei este primordial. De la proto-mama lumii, Eva, si pana in zilele noastre,mama a fost figura centrala,care a zamislit viata si dupa locul fiecaruia, harazit de Dumnezeu,fructul dragostei feminine a cuprins dealungul istoriei planetare paleta tuturor caracterelor. Prin mama Creatorul asigura perpetuarea actului creatiei. Numai puterea de a realiza ca oricare om are o mama,care a investit in el dragoste fara margini,grija fara odihna,eforturi imense pline de daruire,ne-ar face sa fim caritabili si buni,sa intelegem ca pe acest pamant este loc pentru toti si ca nu avem nimic ce nu putem imparti,deoarece Dumnezeu a dat totul, tuturor.

(Pentru Romanian Global News, Ion Anton)

 
Recunoasterea calificarii ii va duce pe romani la munca in strainatatePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :188
Monday, 22 May 2006

Dreptul romanilor de a lucra in statele membre ale Uniunii Europene dupa aderarea tarii noastre la UE se va asigura pe baza recunoasterii calificarii profesionale, a afirmat recent, in cadrul seminarului “Libera circulatie a persoanelor”, vicepresedintele Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB), Nicolae Vasile.

In Romania se desfasoara in prezent programul “Recunoasterea reciproca a calificarilor in scopuri profesionale”, program implementat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED).

Incepand din octombrie 2007, va intra in vigoare Directiva 2005/36 privind libera circulatie a persoanelor in UE. Noile reglementari contin proceduri si conditii uniforme, aplicabile tuturor statelor membre. Astfel, datorita recunoasterii diplomelor si calificarilor profesionale, solicitantul, cetatean al unei tari membre UE, poate avea acces direct la o activitate lucrativa in celelalte state membre.
Dupa recunoasterea calificarilor, solicitantul poate fi consiliat si indrumat catre autoritatea competenta pentru acordarea dreptului de practica.

 
Dunarea romaneasca evocata pe malurile BosforuluiPDF Print E-mail
Istanbul, Turcia/Romanian Global News
Accesari :118
Monday, 22 May 2006

Directorul Institutului Cultural Roman “Dimitrie Cantemir” din Istanbul, prof. univ. dr. Mihai Maxim, va sustine luni, 22 mai, conferinta intitulata “Dunarea romaneasca in perioada otomana.Documente noi din arhivele turcesti”.

Evenimentul se va desfasura de la ora 19.00, la Institutul American din Istanbul, si va avea la baza investigatiile intreprinse in marile colectii de condici ale Inaltei Porti (financiare, de venituri si cheltuieli zilnice ale Vistieriei, de porunci imparatesti etc), conservate  la Basbakanlık Osmanlı Arsivi (Arhiva Otomana de pe langa Presedintia Consiliului de Ministri) din Istanbul, fosta arhiva a marilor viziri, una dintre cele mai mari arhive ale lumii. Turcologul roman va reconstui, cu date noi, organizarea militara si mai ales financiara a Dunarii  romanesti  din secolele XVI-XVII, in contextul mai larg al organizarii “Dunarii imperiale” otomane (Tuna-i Amire), de la Esztergom pana la varsarea in Marea Neagra. Cu deosebire prezinta interes un aspect complet necunoscut pana acum: organizarea si functionarea “Circumscriptiei financiare” a Dunarii (Tuna Defterdarlıgı), care asigura finantarea intregului sistemului militar din zona marelui fluviu, controlata de otomani. İn acest cadru au functionat si cetatile – porturi romanesti de la Dunare:Tulcea, Braila, Macin, Giurgiu, Turnu, Orsova.

 
Participare romaneasca la aniversarea Institutului pentru Intalniri Culturale Central-EuropenePDF Print E-mail
Venetia, Italia/Romanian Global News
Accesari :149
Monday, 22 May 2006
Cu ocazia celei de-a 40-a aniversari a fondarii Institutului pentru Intalniri Culturale Central-Europene (Istituto per gli Incontri Culturali Mitteleuropei) din Gorizia (ICM), la manifestarile organizate cu acest prilej sambata, 20 mai, de catre Primaria orasului, a fost invitat sa participe, alaturi de alte institutii si personalitati, Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica din Venetia (IRCCU).

ICM, creat in 1966, in plin „Razboi Rece”, cu scopul de a strapunge cu armele culturii „Cortina de Fier”, a indeplinit in cele patru decenii de activitate o misiune istorica, plecand de la premisa ca divizarea Europei era inacceptabila si ca, privita ca un accident nefast al istoriei, aceasta separatie trebuia combatuta. In cadrul ceremoniei oficiale, primarul Goriziei – ramas ca oras-simbol al divizarii Europei si dornic de a deveni un simbol al reunificarii continentului nostru – a conferit presedintelui ICM, prof. Marco Grusovin, medalia de onoare pentru merite culturale deosebite, iar prof. Fausto Pocar, presedinte al Tribunalului Penal International, a tinut o conferinta cu tema „Viitorul Constitutiei europene in lumina largirii UE”.

Prof. Ioan-Aurel Pop, ales in 2005 membru al ICM, a prezentat institutiei-surori salutul IRCCU, cu urarea de a contribui si mai mult, in deceniile urmatoare, la consolidarea unitatii europene pe calea culturii. Invitarea unui reprezentant al Romaniei la manifestari a avut si alte trei ratiuni: a) situarea tarii noastre – alaturi de Italia, Austria, Cehoslovacia, Iugoslavia si Ungaria – intre statele fondatoare ale ICM, in 1966; b) organizarea in ultimii trei ani a unor apreciate actiuni culturale comune, prin colaborarea dintre ICM si IRCCU; c) dorinta organizatorilor de a marca apropiata intrare a Romaniei in UE. Toate aceste lucruri au fost mentionate in alocutiunile oficiale rostite la Gorizia. Manifestarile vor continua in intreg anul 2006 si vor culmina cu o importanta sesiune internationala de comunicari (in noiembrie a.c.), pe tema rolului Europei Centro-Orientale in consolidarea unitatii continentului nostru.   

 
SBS Radio in sprijinul batranilor romani din AustraliaPDF Print E-mail
Sydney, Australia/Romanian Global News
Accesari :186
Monday, 22 May 2006

Postul australian de radio SBS a lansat recent o noua serie radiofonica in limba romana, care isi propune sa vina in sprijinul batranilor, persoanelor cu infirmitati, precum si celor care se ocupa de ingrijirea lor.

Seria, produsa de SBS Radio, in colaborare cu The Department of Ageing, Disability and HomeCare, din statul New South Wales, este intitulata "HomeReach" si va cuprinde 11 episoade. Printre temele emisiunii se afla asistenta financiara pentru cei care se ingrijesc de cei batrani, sau infirmi, intocmirea unui testament, intretinerea proprietatii, ingrijirea la domiciliu, etc, informeaza Portalul Asociatiei Romanilor din Australia.

Coordonatoarul proiectului, Alice Sam, spera ca seria va fi de folos celor in varsta din comunitatea romana, celor infirmi si celor care se ocupa de ingrijirea lor. "Este posibil ca membrii in varsta sau cei cu infirmitati din comunitatea romana sa nu fie la curent cu toate organizatiile comunitare si guvernamentale si cu serviciile oferite de acestea. HomeReach intentioneaza sa rezolve aceasta, prin diversele informatii oferite privind aceste servicii, precum si prin localizarea departamentelor si organizatiilor care le asigura”, a mai adaugat ea.

SBS Radio este o statie de radio guvernamentala care transmite in 68 de limbi straine, printre care si limba romana. Emsiunile din seria Home Reach Program romanesc de luni seara, intre orele 8 pm si 9 pm. Programul romanesc poate fi receptat pe frecventa de 97,7 FM in Sydney si 93,1 FM in Melbourne.

 
Un roman ranit in AfganistanPDF Print E-mail
Afganistan/Romanian Global News
Accesari :146
Monday, 22 May 2006

Un cetatean roman din Afganistam a fost ranit la finele saptamanii trecute, in provincia afgana Herat, dupa ce convoiul de securitate in care se afla a fost lovit de un dispozitiv exploziv.

Cetateanul roman a primit asistenta si ingrijirile medicale necesare, el aflandu-se in acest moment in afara oricarui pericol. Potrivit unui comunicat al Ministerului roman de Externe, cetateanul roman este angajat al companiei DynCorp International, care asigura instruirea fortelor de politie afgane si securitatea convoaielor oficiale ale fortei multinationale din Afganistan.

MAE reaminteste, totodata, tuturor cetatenilor romani recomandarea de a evita orice deplasare in Afganistan, prezenta in aceasta tara fiind supusa unui inalt grad de risc de securitate.

 

 
Alina Cojocaru – din nou frumoasa adormita de la Covent GardenPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :118
Monday, 22 May 2006

Solista baletului regal britanic de la Covent Garden, Alina Cojocaru revine in zilele urmatoare pe afisul celebrului balet al lui  Tchaikovsky, „Frumoasa din padurea adormita”.

Dupa succesul de luni, 15 mai, cu acelasi spectacol, romanca va fi din nou o frumoasa adormita in spectacolele de marti, 23 mai si miercuri, 31 mai, de la ora 19.30.
 
Ziua Romanilor din Finlanda – invitatie deschisaPDF Print E-mail
Helsinki, Finlanda/Romanian Global News
Accesari :183
Monday, 22 May 2006

Romanii din Finlanda isi vor sarbatori ziua la finele acestei saptamani, ocazie si pentru celebrarea venirii primaverii.

Manifestarea, la care ambasadorul Romaniei la Helsinki ii invita pe toti cei dornici sa petreaca o zi romaneasca, se va desfasura sambata, 27 mai, de la ora 16.00, la Ambasasa Romaniei din capitala finlandeza, in strada Stenbackinkatu 24.
 
Expozitie Cristina Nemteanu in FinlandaPDF Print E-mail
Tapiola, Finlanda/Romanian Global News
Accesari :148
Monday, 22 May 2006

{mosimage}Tanara artista romanca Cristina Nemteanu si-a vernisat sambata, 20 mai, in Finlanda, expozitia „Love in Shapes”.

{mosimage}Expozitia, gazduita de biserica ortodoxa din Tapiola (Kaupinkalliontie 2, 02100 Espoo), va ramane deschisa publicului pana la data de 10 iunie. 
 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions