Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Mai 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      
Cautare
 
Romania nu are nici o intentie sa devina membru GUAMPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :190
Friday, 26 May 2006

Romania nu intentioneaza sa devina membru al ODDE – GUAM, nu planifica nici o actiune politica legata de acest subiect, statutul de observator fiind considerat reprezentativ pentru profilul relatiei dintre Romania si noua organizatie.

Aceasta este declaratia oficiala a Ministerului roman de Externe, venita in replica la declaratiile recente ale ambasadorului Romaniei la Baku, Nicolae Ureche, citate de mass-media din Azerbaidjan, referitoare la posibilitatea ca Romania sa devina membru al „Organizatiei pentru Democratie si Dezvoltare Economica - GUAM” (ODDE – GUAM).

MAE precizeaza, totodata, ca declaratiile ambasadorului Romaniei la Baku, Nicolae Ureche, asupra posibilitatii ca Romania sa devina membru GUAM au fost facute in absenta unui mandat. Ca urmare, diplomatul roman a fost convocat de urgenta pentru consultari la Bucuresti.

Romania este pregatita, in calitate de observator, sa acorde intregul sprijin statelor membre GUAM pentru accelerarea reformelor necesare consolidarii pregatirii interne, menite sa asigure o cat mai mare apropiere de standardele europene si euro-atlantice, se arata in comunicatul MAE. Politica Europeana de Vecinatate si dialogul structurat al statelor membre GUAM stabilesc matricea care poate asigura dezvoltarea si aprofundarea relatiilor dintre Romania, ca membru NATO si viitor membru UE, si statele membre GUAM. De altfel, de la inceputul anului 2006, Romania este parte a echipei euro-atlantice de consiliere, care urmeaza sa acorde o atentie prioritara implementarii celor doua proiecte lansate de GUAM: (1) Trade and Transportation Facilitation (TTF) in perspectiva crearii unei zone de liber schimb si (2) Virtual Law Enforcement Center (VLEC) - stabilirea unui sistem interstatal de management informational.
 
Cursul Muresului mareste Romania cu 5.000 de metri patratiPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :181
Friday, 26 May 2006

Romania a castigat o suprafata de 5.000 metri patrati in detrimentul Ungariei.

Extinderea se datoreaza schimbarii albiei raului Mures, sustine publicatia electronica mediatica.ro, care ne informeaza ca pe o lungime de 18 km granita romano-ungara coincide cu traseul apei curgatoare amintite, drept urmare „deplasarea” Muresului implica mutarea frontierei. Comentand situatia, publicatia electronica ungara euroctiv.hu constata ca problema nu poate fi solutionata pe cale juridica, dar se consoleaza adaugand ca pe viitor importanta acestui aspect va fi mult diminuata, deoarece Romania va deveni – alaturi de Ungaria – membra a Uniunii Europene

 
Ziua Eroilor se sarbatoreste la Bucuresti si in BasarabiaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :255
Friday, 26 May 2006

Oficiul National pentru Cultul Eroilor va organiza anul acesta la 1 iunie, cu prilejul Zilei Eroilor, o serie de evenimente atat in tara cat si in strainatate.

In tara vor avea loc activitati comemorative in toate localitatile in care sunt cimitire de onoare sau locuri de inhumare ale eroilor romani. Astfel, la Bucuresti, va avea loc o ceremonie oficiala la Mormantul Eroului Necunoscut, ceremonii oficiale la Cimitirul Eroilor Revolutiei, Cimitirul Militar Ghencea, Cimitirul Israelit Filantropia, Monumentul Eroilor Patriei si Monumentul Eroilor Jandarmi din Parcul Cismigiu, precum si inaugurarea parcelei de onoare de la Cimitirul Reinvierea, cu incepere de la ora 13.30. Ziua se va incheia cu un spectacol in Parcul Carol, locatie in care publicul este asteptat si in data de 2 iunie.

In strainatate, principala activitate se va desfasura in Basarabia, unde va avea loc inaugurarea Cimitirului de Onoare Romanesc de la Tiganca, in care sunt inhumati 1020 de eroi romani cazuti in iulie 1941.

 
Jonathan Scheele - Doctor Honoris Causa la Universitatea Ioan Cuza din IasiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :226
Friday, 26 May 2006

Sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele i-a fost decernat, vineri, titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi.

Ceremonia a avut loc cu prilejul aniversarii a 80 de ani de la infiintarea Catedrei de Engleza a universitatii. Ministrul afacerilor externe, Mihai-Razvan Ungureanu, prezent la eveniment, a sustinut o alocutiune in care a subliniat puternica implicare a inaltului oficial european in procesul de integrare a Romaniei la Uniunea Europeana. Titlul acordat de universitatea ieseana este cea de-a treia astfel de distinctie pe care Jonathan Scheele o primeste in Romania, dupa cele acordate de Universitatea din Oradea si de Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” din Timisoara, informeaza Prompt Media.

 
Apa minerala Borsec isi mentine proprietatile curative in diferite boliPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :135
Friday, 26 May 2006

Zilele trecute au avut loc la Bucuresti, in seria de manifestari dedicata celebrarii a 200 de ani de la prima imbuteliere industriala a apei minerale Borsec – Regina apelor minerale, Simpozionul stiintific Apa si viata, organizat de Institutul de diabet, nutritie si boli metabolice „N.C. Paulescu.

Cu acest prilej, au sustinut comunicari stiintifice  directorul Institutului, prof. univ. dr. C. Ionescu-Targoviste, precum si reputatii oameni de stiinta Dr. Rodica Strachinariu, Dr. Luminita Florea si Dr. Eugen Preoteasa, cercetator, fizician.

La Simpozion au luat parte medici, cercetatori, studenti, reprezentanti ai presei. Una dintre concluziile cercetatorilor este ca prevalenta diabetului zaharat creste alarmant, astfel incat, in anul 2010, numarul global al diabeticilor va fi de circa 240 milioane. In prezent, 90% din totalul cazurilor de diabet zaharat sunt de tipul 2 si, din pacate, apar tot mai multe cazuri de diabet zaharat de tip 2 la copii si adolescenti obezi. De asemenea, important este si faptul ca boala cardiovasculara reprezinta 70% din mortalitatea diabetului zaharat de tip 2.

Conform studiului stiintific privind „Influenta consumului de apa minerala Borsec plata si carbogazoasa asupra metabolismului glucidic si stresului oxidativ la persoanele cu si fara diabet zaharat” realizat de  Institutul N.C. Paulescu, s-au demonstrat o serie de proprietati extrem de valoroase, intre care si faptul ca influenta consumului de apa Borsec asupra metabolismului glucidic este pozitiva prin cresterea insulinemiei pe termen scurt dar si pe termen mediu, statusul antioxidant total reflectat de valorile TAS  fiind influentat pozitiv. Independent de tipul de apa minerala Borsec consumat (plata sau carbogazoasa) sau de durata consumului, s-a constatat un efect diuretic cu scaderea concentratiei de sodiu si potasiu urinar cu rol antilitiazic. Consumul de apa minerala Borsec are un efect pozitiv, in proportie de 90%, privind manifestarile digestive din cadrul neuropatiei diabetice. Pe termen scurt s-a observat o crestere semnificativa a amplitudinii fluxului sanguin periferic, efect apreciat prin pletismografie, in special dupa apa minerala Borsec carbogazoasa.
 
Romania inca nu trateaza corespunzator persoanele cu handicapPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :143
Friday, 26 May 2006

Amnesty International a dat publicitatii raportul anual pentru 2005 in care sunt sintetizate informatii privind atingeri ale drepturilor omului comise in 150 de tari si teritorii din intreaga lume.

Raportul cuprinde si cateva acuze la adresa tratamentului pe care Romania il aplica in special persoanelor cu dizabilitati fizice si psihice, dar si comunitatilor de tigani si celor de o alta orientare sexuala.

Potrivit societatii civile care se ocupa de persoanele cu dizabilitati psihice si fizice sunt inca foarte multi pasi pe care Romania nu i-a parcurs in reglementarea situatiei unei vieti normale pentru acesti oameni defavorizati. Astfel persoanele care au dobandit un handicap in urma unui accident de autovehicul nu sunt incluse pe lista oficiala a persoanelor cu handicap si nu beneficiaza de drepturi, asa cum a declarat pentru Romanian Global News dna. Luminita Gheorghiu, fost secretar de stat in Ministerul Sanatatii, actualmente presedinta unei fundatii care se ocupa cu copii care sufera de diferite forme de handicap. Persoanele cu handicap care nu beneficiaza de ajutorul unui insotitor nu se pot deplasa singure pentru ca la nivel de transport in comun Bucurestiul, de exemplu, abia a achizitionat anul acesta 2 (!?) autobuze care sunt prevazute cu rampe de acces pentru persoanele cu probleme. De altfel nici numarul acestora nu este cunoscut cu exactitate, official figurand aproximativ 400 000 insa in realitate, dupa aprecierile doamnei Gheorghiu, comunitatea persoanelorcu diferite forme de handicap ajunge la aproximativ un million de personae, care, potrivit aceleiasi surse, nu beneficiaza de nici o forma de ajutor din partea statului.

La Gala Societatii Civile din acest an au fost premiate, de altfel, proiecte importante care au avut ca scop lupta pentru o viata decenta a persoanelor cu handicap. Centrul pentru Resurse Juridice din Alba a povestit audientei cum au fost inchise numai in 2005 doua sectii ale unor spitale judetene in care copii care sufereau diferite forme de handicap erau tinuti ostati in propriile paturi. Asa ceva inca exista in Romania si nu trebuie sa ne fie rusine ci trebuie sa ne implicam mult mai active, si in loc sa bagam mizeria sub pres, sa il ridicam si sa scuturam cu totul.
 
Documentar american despre traficul de carne vie din BasarabiaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian GLobal News
Accesari :159
Friday, 26 May 2006

Postul public american de televiziune (PBS) a difuzat un film documentar despre traficul de fiinte umane in Europa de Est.

Unul din episoade, realizat cu o camera ascunsa, relateaza despre viata unei fete din Basarabia, Katia, vanduta de o cunostinta, si sotul acesteia, Viorel, relateaza Agentia DECA-press. In varsta de 21 ani, Katia a plecat de acasa cu scopul de a cumpara marfuri din Turcia, insa a fost vanduta pe o mie de dolari de o cunostinta de-a sa pentru a practica prostitutia. Realizatorii documentarului “Sex Slaves” se implica, alaturi de Viorel, care a plecat in cautarea sotiei, intr-o calatorie incredibila in adancul anturajului traficantilor de carne vie pentru a incerca sa-si gaseasca sotia, care era insarcinata de patru luni cand aceasta plecase de acasa. In timpul calatoriei, jurnalistii americani folosesc camera ascunsa pentru a surprinde traficantii, “proprietary” de prostituate si intermediari care cumpara si vand sute de mii de fiinte umane in fiecare an. “Cat va costa o fata?”, intreaba co-realizatorul Felix Golubev un traficant din Moldova, pretinzand ca e interesat sa cumpere o fata pentru “exportul” in SUA. “Mie imi platesti 500-600 de dolari”, a fost raspunsul traficantului. “Pretul final este mai mare, insa eu trebuie sa impart suma cu intermediarii si cu cei care o vor transporta”. Cand jurnalistul Golubev intreaba cum poate el sa fie sigur ca fetele nu vor evada, traficantul ii raspunde ca “odata ce ele vor sosi, trebuie numai sa le confisti pasapoartele”. Aflandu-se in cautarea Katiei, Viorel a aflat despre destinul altor femei, victime ale traficului de carne vie. Filmul “Sex Slaves” scoate in vileag si indiferenta autoritatilor de la Chisinau care, spun realizatorii filmului, permit ca traficul de fiinte sa prospere. Guvernarea nu impiedica si nu cauta o solutie pentru aceasta problema, considera  autorii filmului. Post-scriptumul filmului informeaza ca fondurile care vor fi adunate din contributiile spectatorilor vor fi donate eroilor peliculei pentru a le usura viata.

 
Ziua Portilor Deschise la „Castelul Tepes”PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :161
Friday, 26 May 2006

Castelul Vlad Tepes, din Bucuresti, devenit  Sediul Oficiului National pentru Cultul Eroilor, isi va deschide sambata, 27 mai, portile pentru publicul bucurestean si nu numai.

 Toti cei care vor dori sa viziteze castelul si sa cunoasca istoria acestei bijuterii arhitectonice a Capitalei o pot face intre orele 10.00 si 15.00.

Cladirea, denumita pitoresc "Castelul Tepes", a fost construita in anul 1906, cu ocazia organizarii, pe Campia Libertatii, a Expozitiei Generale Romane, prilejuita de jubileul a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I. Desi destinatia oficiala a edificiului a fost aceea de turn de apa, forma inestetica a rezervorului a dus la modificarea conceptiei arhitectonice. S-a adoptat drept urmare solutia unei constructii care sa intruneasca pretentiile de arta si stil ale organizatorilor. Construita dupa planurile arhitectilor Stefan Burcu si Victor Stephanescu, cladirea a reprodus, in mic, Cetatea Poenari, ridicata de catre domnitorul Tarii Romanesti, in locul numit Cheia Argesului, de pe plaiul Lovistei, judetul Arges. Incepand din anii de dupa Primul Razboi Mondial, castelul a fost transformat intr-un spatiu destinat unui corp de garda. Dupa stramutarea Eroului Necunoscut la Marasesti si inaugurarea, la 30 decembrie 1963, a mausoleului din apropiere, cladirea a fost de militarii destinati pazei acestuia.

Din 30 decembrie 2004, prin Hotararea de Guvern nr. 1585, Castelul Vlad Tepes a devenit sediul Oficiului National pentru Cultul Eroilor.

Organizarea Zilei Portilor Deschise vine in intampinarea Zilei Eroilor, sarbatorita la 1 iunie, si declarata, prin lege, sarbatoare nationala.
 
Debut pentru Festivalul International de Teatru de la SibiuPDF Print E-mail
Sibiu, Romania/Romanian Global News
Accesari :100
Friday, 26 May 2006

Cea de-a 13-a editie a Festivalului International de Teatru de la Sibiu si-a deschis joi, 25 mai, portile, cu un mini-concert sustinut de trupa Cargo.

Prezent la deschiderea manifestarii a fost si ministrul roman al Culturii, Adrian Iorgulescu, care a vorbit in discursul sau de deschidere si despre anul 2007, un an in care Sibiul va fi Capitala Culturala Europeana. „Pentru o noapte, Guvernul Romaniei se va muta la Sibiu”, a spus ministrul Iorgulescu, referindu-se la noaptea de trecere in anul 2007, pe care intregul Executiv roman o va petrece la Sibiu pentru a marca un eveniment de exceptie pentru Romania.

La deschiderea Festivalului au mai fost prezenti primarul Sibiului, Klaus Johannis si Constantin Chiriac, directorul festivalului. A urmat un grandios spectacol de strada, intitulat „World upside down... feet on the ground”, sustinut de Compania „Les Passagers” din Franta, care a incantat numerosul public din Piata Mare.
 
Marca lui Mihai Razvan Ungureanu peste dezastrul de la DRRPPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :542
Friday, 26 May 2006

{mosimage}Vazand ca bilantul dezastuos pe 2005-2006 de la Departamentul pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni, aflat in curtea MAE, a inceput foarte serios sa-i afecteze imaginea, Mihai Razvan Ungureanu da un interviu “utecist” agentiei de presa Rompres, in care cei care i-au pregatit raspunsurile la intrebari, incearca in mod penibil sa dreaga busuiocul.

{mosimage}Ei uita esentialul: nu vorbele ci faptele conteaza. Iar faptele au fost pe larg prezentate de Romanian Global News in toata aceasta perioada neagra pentru romanii de pretutindeni.

Surse oficiale care au dorit sa-si pastreze anonimatul au precizat pentru Romanian Global News ca raspunsurile au fost pregatite de DRRP cu supervizarea secretarului de stat Gheorghiu. Lucrul este extrem de vizibil din limbajul de lemn care caracterizeaza raspunsurile si din incercarea de a raspunde la general, ocolind intrebarile.

DRRP, prin intermediul lui Ungureanu, pe care il utilizeaza pe post de trompeta, ne anunta ca au lucrat un proiect de lege pentru romanii de pretutindeni care este supus dezbaterii publice. Proiectul are un singur scop si anume ramanerea DRRP in MAE, obiectiv principal al unei grupari securiste dintr-un serviciu de informatii care doreste ca astfel sa-si subordoneze si sa controleze asociatiile romanesti din afara frontierelor. Restul proiectului este o compilatie de pe variantele de proiecte de lege depuse deja, unul la Camera Deputatilor de Titus Corlatean (proiect mai bun ca cel al lui Gheorghiu) si un altul depus la Senat avand printre initiatori pe Teodor Melescanu si Mona Musca (cel mai bun proiect), culmea membrii ai PNL ca si Ungureanu.

Va prezentam interviul, iar in subsolul fiecarui raspuns, comentariile Romanian Global News.

 

ROMPRES: Domnule ministru, MAE a elaborat un proiect de lege privind romanii de pretutindeni care a fost aprobat in urma cu doua saptamani de guvern. Cand va fi adoptata de parlament aceasta lege si cand credeti ca va putea fi aplicata?

Mihai-Razvan Ungureanu: Proiectul de lege aprobat in urma cu doua saptamani de guvern priveste regimul acordarii finantarilor nerambursabile programelor, proiectelor sau actiunilor pentru sprijinirea activitatii romanilor de pretutindeni si a organizatiilor reprezentative ale acestora, precum si a modului de repartizare si de utilizare a sumei prevazuta in bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru aceasta activitate, urmand sa intre in vigoare anul viitor. In fapt, ea va inlocui hotararea de guvern care reglementa anual modul de repartizare si utilizare a bugetului alocat acestui gen de actiuni si care, asa cum demonstreaza experienta ultimilor ani, determina intarzieri si intreruperi ale finantarii unor proiecte, la care continuitatea este absolut necesara. Am dorit sa schimbam acest lucru si sa imbunatatim cadrul legislativ in sensul in care sa ne permita o actiune mai eficienta, venind, totodata, in intampinarea solicitarilor partenerilor nostri din comunitatile romanesti. De altfel, nu este singurul proiect de lege referitor la romanii din afara frontierelor aflat in atentia MAE. La nivelul ministerului am finalizat proiectul legii privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, aflat in acest moment pe pagina de internet a MAE, fiind supus dezbaterii publice. Dorim foarte mult ca si acest proiect sa fie aprobat de guvern si adoptat de parlament intr-un termen cat mai scurt, pana la sfarsitul acestui an. Este, de altfel, pentru prima data cand Guvernul Romaniei sustine cu toata fermitatea, coerent si eficient, o atitudine activa, motivata atat de actualul context european, cat si de dorinta actualului executiv de a transmite un semnal foarte clar, acela al interesului deosebit acordat comunitatilor romanesti din afara granitelor.

Romanian Global News - Interesul deosebit pe care MAE il acorda comunitatilor romanesti s-a vazut din faptul ca 10 din cele 12 luni ale anului 2005 DRRP nu a finantat nici-un proiect depus de asociatiile romanesti din afara frontierelor, in pofida apelurilor disperate ale acestora, confruntate cu inchiderea sediilor, oprirea cursurilor de limba romana din Bulgaria, oprirea posturilor de radio si a ziarelor din Basarabia si Bucovina de Nord dar si din Balcani. Speriat de amploarea protestelor si la interventia Administratiei Prezidentiale, MAE-DRRP s-a grabit sa finanteze, in ultimele doua luni ale anului,  anumite proiecte ale asociatiilor romanesti, la unele existand suspiciunea ca documentele prezentate la decont nu ar fi acoperite de realitatea activitatilor invocate pentru finantare.

Suntem in 2006 adica la jumatatea anului iar MAE-DRRP nu a finantat nici-un proiect prezentat de catre asociatiile romanesti pe acest an. Adica activitate zero si bulversarea totala a functionarii asociatiilor romanesti. In sprijinul cui aceasta bulversare? In sprijinul celor care incearca sa inchida gura acestor asociatii adica a a sctructurilor securiste din Romania care lucreaza in complicitati economice cu serviciile “vecine si “prietene” si a autoritatilor din statele vecine si din Balcani care incearca cu disperare anihilarea si asimilarea comunitatilor romanesti? Vezi Ucraina, Sebia, Bulgaria, Albania, Grecia,  Ungaria dar si ofensiva fortelor pro-ruse din Basarabia.

Cam acesta este “interesul deosebit” pe care MAE-DRRP il acorda comunitatilor romanesti din afara frontierelor.

 

ROMPRES: Romania are de mai multi ani o structura guvernamentala care se ocupa de comunitatile romanesti din afara granitelor, Departamentul pentru relatia cu Romanii de Pretutindeni (DRRP), structura care a intrat la inceputul mandatului acestui guvern in subordinea MAE. De ce nu a fost elaborata aceasta lege mai devreme?

M.R.U.: Au existat mai multe intentii de a promova o astfel de lege, intr-un domeniu atat de important, dar includerea DRP in structura MAE a dat un impuls important activitatii departamentului si a determinat reconfigurarea directiilor de actiune politica, in conformitate cu noua logica institutionala. Prin elaborarea acestui proiect de lege intentionam sa dam un mesaj ferm ca autoritatile de la Bucuresti inteleg sa acorde un sprijin direct si substantial comunitatilor romanesti din afara frontierelor. Totodata, am manifestat o atentie sporita fata de respectarea standardelor europene si internationale in materie, avand in vedere orientarile formulate de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept, in Raportul privind tratamentul preferential acordat de statul inrudit minoritatilor nationale, precum si declaratia "Suveranitate, responsabilitate si minoritati nationale" a Inaltului Comisar al OSCE. De asemenea, proiectul actual de lege include substanta proiectului de lege avizat inca din anul 2004 de Comisia de la Venetia si de Inaltul Comisar pentru Minoritatile Nationale al OSCE si transmis spre consultare statelor interesate, care nu au obiectat fata de prevederile cuprinse in acel proiect de act normativ relativ, in special la protectia pe care statul roman este indreptatit sa o acorde persoanelor apartinand minoritatii sale inrudite din acele state.

Romanian Global News- O minciuna mai gogonata trambitata prin gura ministrului de externe al Romaniei nici ca se putea. Auziti “...dar includerea DRP in structura MAE a dat un impuls important activitatii departamentului...”. S-a vazut ce impuls s-a dat. Este de ajuns comentariul RGN de la primul raspuns pentru a vedea binefacerile acestei includeri a DRRP in MAE. In plus nu raspunde nici la intrebare. Penibil pentru un ministru de externe.

 

ROMPRES: MAE sau DRP s-au consultat cu organizatiile si asociatiile romanilor din afara granitelor in elaborarea acestui text legislativ? Care este pozitia acestor asociatii fata de noua lege?

M.R.U.: Am avut intotdeauna in vedere solicitarile si opiniile comunitatilor romanesti din afara frontierelor. Am discutat proiectul de lege cu reprezentanti ai acestora in diverse ocazii si mai mult asa cum am mentionat deja, el este supus dezbaterii publice pe pagina de internet a MAE. Vom institui prin aceasta lege Forumul Comunitatilor Romanesti de Pretutindeni, care va avea un rol esential in identificarea intereselor comune ale comunitatilor si Consiliul Consultativ al Romanilor de Pretutindeni, format din 25 de personalitati representative care va putea propune institutiilor guvernamentale competente masuri pentru imbunatatirea activitatilor de sprijinire a comunitatilor din afara frontierelor.

Romanian Global News- O alta minciuna si evita din nou sa raspunda la intrebare pentru simplu motiv ca proiectul a fost compilat fara sa intrebe nici-o organizatie romaneasca din afara frontierelor  ce propuneri are. Si stie si de ce. Pentru ca in 2005 peste 40 de asociatii romanesti din dintre cele mai reprezentative au semnat un protest impotriva trecerii DRRP la MAE. Spectrul controlului pe care fosta securitate il exercita prin amabasade deci prin MAE, este puternic prezent in comunitatile romanesti ca si in tara. Actiunile impotriva dizidentilor anticomunisti sau celor care se opuneau Bucurestiului este inca prezent in constiinta numerosilor romani din emigratie. Iar din nefericire actiuni din ultima perioada ale diversilor diplomati care au intrat in legatura cu organizatii romanesti din afara frontierelor, nu au facut decat sa alimenteze temerea ca nimic nu s-a schimbat. De aceea ramanerea DRRP in MAE, nu ar face decat sa indeparteze o buna parte ceea ce poate insemna lobbyul romanesc, de Romania.

 

ROMPRES: Care este numarul aproximativ al romanilor carora li se adreseaza aceasta lege? Este vorba despre cetatenii romani din diaspora, comunitatile de etnici romani din tarile vecine?

MRU: Legea se adreseaza romanilor de pretutindeni. Nu am facut niciodata diferente, din punct de vedere al sprijinului acordat si al seriozitatii angajamentelor noastre intre comunitatile din vecinatate si romanii din diaspora, in afara unei abordari adaptate la problemele specifice ale acestora. Este un proiect destinat tuturor persoanelor de origine romana liber asumata, precum si celor ce apartin filonului cultural romanesc, care domiciliaza in afara frontierelor de stat ale Romaniei.

Romanian Global News- A nu judeca diferentiat sprijinul si problematica romanilor autohtoni din vecinatate si Balcani de cea a celor din emigratie este dovada suprema a unei incompetente crase. DRRP-ul punand in gura ministrului de externe o astfel de afirmatie nu face decat sa-l scufunde si mai adanc in angoasele sale filozofice dintre diversele reuniuni internationale, inutile romanilor si Romaniei, in cea mai mare parte a lor. In ceea ce priveste “seriozitate angajamentelor nostre” ele ar putea valora, asa cum s-a demonstrat pana acum, putin sub valoarea unei cepe degerate. L-ati intrebat domnule ministru pe secretarul de stat Gheorghiu ce promisiuni a scos pe gura in toate intalnirile cu diversi lideri ai asociatiilor romanesti sau cu conducatori de publicatii romanesti din afara frontierelor, si cate din ele au fost realizate? Vedeti ca mitomania in numele unor institutii ale statului roman aduce prejudicii nu numai personajului ci si institutiei si in ultima instanta decredibilizeaza statul roman.

 

ROMPRES: Ce li se ofera concret romanilor de pretutindeni prin aplicarea acestei legi?

MRU: Prin promovarea acestei legi, cadrul juridic al drepturilor romanilor de pretutindeni si al angajamentelor statului roman urmeaza sa fie substantial imbogatit. In stricta conformitate cu standardele europene si internationale, proiectul de lege cuprinde numai drepturi culturale si educationale care vizeaza pastrarea si afirmarea identitatii etnice, lingvistice, culturale si religioase a romanilor din afara granitelor. As mentiona cateva: dreptul de a beneficia de acces gratuit in Romania in institutiile de cultura, publice sau private, monumente istorice, situri de patrimoniu; dreptul de a studia in Romania la toate nivelurile si formele de invatamant; dreptul de a solicita si obtine, prin concurs, burse de studiu in Romania, la orice nivel si forma de invatamant, in vederea aprofundarii cunostintelor de limba romana si pentru afirmarea identitatii culturale si stiintifice romane , in conditii similare cetatenilor romani; dreptul de a solicita si obtine sprijinul financiar sau material al statului roman pentru constructia sau renovarea de lacase de cult si institutii educationale cu predarea in limba romana in statul de cetatenie/resedinta; dreptul de a solicita si obtine sprijinul financiar sau material al statului roman pentru sustinerea manifestarilor culturale, artistice si religioase ale romanilor de pretutindeni, a invatamantului in limba romana, precum si pentru functionarea organizatiilor culturale ale romanilor de pretutindeni si pentru alte activitati legate de obiceiurile si traditiile acestora; dreptul de a solicita si obtine sprijin pentru editarea de publicatii si realizarea de productii audio-vizuale in limba romana, precum si pentru crearea de institutii mass-media proprii.

Romanian Global News- Daca aceasta lege va trebui aplicata de birocratia din  MAE, ea nu se va putea aplica. Este o iluzie care se vinde romanilor de pretutindeni, facuta doar pentru propaganda. Pentru ca o lege de acest tip sa se aplice ea are nevoie de o institutie care sa ajute la implementarea sa. Aceasta institutie nu exista la ora actuala si nu va exista daca relatia cu romanii de pretutindeni va ramane in MAE.

 

ROMPRES: Ce li s-a oferit pana acum romanilor din aceste comunitati aflate in afara tarii? DRP a beneficiat in 2005 si in 2006 de fonduri marite substantial fata de anii anteriori. Ce s-a realizat concret cu aceste fonduri?

MRU: Pana acum au fost sprijinite numeroase programe, proiecte sau actiuni vizand pastrarea si afirmarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a romanilor de pretutindeni, din fondurile alocate anual prin legea bugetului de stat. In anul 2005 au fost finantate 43 de proiecte , avand ca beneficiari comunitatile romanesti din statele vecine si Balcani, in valoare de 7.205.341 lei noi; 11 proiecte in valoare de 2.228.614 lei noi au fost derulate in parteneriat cu asociatii si organizatii romanesti din emigratie, iar 38 de proiecte in valoare de 1.648.356 de lei noi s-au realizat in colaborare cu institutii, fundatii si organizatii din Romania. As dori sa mentionez numai cateva actiuni. Au fost sustinute financiar publicatii in limba romana in Republica Moldova, Serbia si Muntenegru, Ungaria sau Ucraina, au fost acordate fonduri pentru construirea unor biserici in Republica Moldova si Ucraina, pentru renovarea sau dotarea unor centre romanesti in Serbia si Muntenegru, Kazahstan, Portugalia, au fost editate sau donate carti si materiale didactice scolilor si organizatiilor romanesti din vecinatate si, nu in ultimul rand, a fost finantata organizarea de manifestari culturale destinate romanilor de pretutindeni atat in Romania, cat si in Franta, Germania, Austria, Statele Unite ale Americii, Irlanda.

Romanian Global News- Indicarea generica a unui numar de proiecte si a unor sume demostreaza necunoastere sau dorinta de a ascunde proiectele derulate. MAE sta foarte prost la respectarea Legii 544, iar justiatia i-a demostrat in procesul intentat de Romanian Globa News ca perioada ceausista a trecut si transparenta in cheltuirea banilor publici este un element fundamental al mult invocatei integrari europene.

Toate proiectele invocate pe anul 2005 au fost finantate in ultimele doua luni ale anului cu o intarziere de 10 luni. Si tot atunci proiecte importante pentru romanii basarabeni, cum ar fi proiectul “Vocea Basarabiei”, proiect de importanta strategica in conditiile controlului cvasi total al pietii mass-media din Basarabia de catre rusi, nu a fost finantat. Si este doar un exemplu. Multi din acesti bani au trebuit sa dea vizibilitate si consistenta vizitelor lui Gheorghiu in numeroasele, lungile si inutilele, pentru interesul public, peripluri prin Occident.

Si domnule ministru, suntem la jumatate a anului 2006 si nu ati pomenit de nici-un proiect pe anul acesta. De ce? Pentru ca nu exista nici-un proiect finantat anul acesta? Asta da eficienta si interes al MAE-DRRP pentru romanii de pretutindeni!

 

ROMPRES: MAE pregateste si un proiect de lege privind modalitatea de vot a cetatenilor romani din strainatate. Ce prevede acesta si cand va fi trimis spre adoptare in parlament?

MRU: Proiectul de lege privind votul prin corespondenta va fi elaborat de catre un grup de lucru constituit la nivelul ministerului, care va colabora cu celelalte autoritati ale statului cu atributii in domeniu pentru a identifica solutiile corespunzatoare, urmand ca pana la sfarsitul actualei sesiuni parlamentare documentul sa fie trimis forului legislativ.

Romanian Global News- Exista deja modele in lume care functioneaza foarte bine. Italia de exemplu. Nu credeti ca ar trebui consultati si romanii de pretutindeni inainte ca “grupul de lucru” din MAE sa finalizele proiectul de lege?

 

ROMPRES: Romania a detinut din toamna presedintia Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, mandat care tocmai s-a incheiat in aceasta luna. In toamna ati declarat ca veti folosi acest prilej pentru imbunatatirea situatiei etnicilor romani din tarile aflate in jurul Romaniei. Ce ati reusit sa faceti concret pentru acestia din pozitia de presedinte al Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei?

MRU: Promovarea unor standarde ridicate pentru protectia minoritatilor nationale a reprezentat o dimensiune importanta a mandatului Romaniei de presedinte al Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei. Am urmarit, pe de o parte, punerea in valoare a propriei noastre experiente, recunoscuta deja drept un model in ceea ce priveste protejarea identitatii etnice si participarea minoritatilor in viata publica, si, pe de alta parte, utilizarea instrumentelor specifice Consiliului Europei pentru a asigura aplicarea unor standarde similare si minoritatii romane din statele vecine. La nivel general, as dori sa mentionez conferinta internationala organizata de presedintia romana a Comitetului Ministrilor, in luna martie 2006, cu participarea tuturor organismelor consultative ale minoritatilor nationale din statele membre al Consiliului Europei. Evenimentul a produs o larga dezbatere pe tema protectiei drepturilor minoritatilor nationale, dintre concluzii desprinzandu-se necesitatea ca organizatiile romanilor din vecinatate sa prezinte un mesaj unitar in dialogul cu autoritatile din statele de resedinta, beneficiind, in acest sens, de sprijinul nostrum deplin pentru o mai buna promovare a intereselor lor legitime. De asemenea, pe perioada mandatului romanesc s-a decis elaborarea unui ghid de bune practici al Consiliului Europei pe tema consultarii si participarii la procesul decizional a minoritatilor nationale, care, sunt convins, va conduce la imbunatatirea protectiei acordate romanilor din statele vecine. Punctual, in ceea ce priveste Serbia si Muntenegru, situatia minoritatilor nationale, inclusiv a celei romane, a fost analizata cu maxima atentie de Comitetul Ministrilor, cu ocazia evaluarii modului de respectare a angajamentelor asumate la aderarea in Consiliul Europei. Raportul prezinta pe larg situatia minoritatilor nationale din Serbia si indeamna autoritatile sarbe sa acorde mai multa atentie implementarii cu acuratete a prevederilor Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, la care acest stat este parte din anul 2001. Mai mult, eforturile noastre de constientizare, la nivelul organizatiei de la Strasbourg, a problemelor specifice cu care se confrunta minoritatea romana din Serbia, au avut un impact important si la nivelul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, care a decis elaborarea unui raport cuprinzator pe aceasta tema. Raportul a fost deja discutat in comisia parlamentara specializata, la 17 mai, si pe baza acestuia urmeaza ca Adunarea Parlamentara sa adopte o rezolutie sau o recomandare, indicand masurile necesare pentru imbunatatirea respectarii drepturilor minoritatii romane din Serbia si Muntenegru. In ceea ce priveste minoritatea romana din Ucraina, eforturile noastre s-au desfasurat pe doua paliere: la nivel bilateral si in cadrul institutional oferit de Consiliul Europei. Dialogul bilateral s-a concentrat pe potentialul oferit de Comisia mixta inter-guvernamentala pe aceasta tema, fiind convenita organizarea unei misiuni comune de monitorizare a respectarii drepturilor romanilor din Ucraina, respectiv ucrainenilor din Romania. La nivelul Comitetului Ministrilor, situatia minoritatilor din Ucraina a fost analizata cu ocazia elaborarii raspunsului la Recomandarea APCE nr. 1722 (2005) privind respectarea obligatiilor si angajamentelor asumate de Ucraina. Raspunsul Comitetului Ministrilor mentioneaza necesitatea ca autoritatile ucrainene sa continue implementarea deplina a Conventiilor Consiliului Europei la care Ucraina a aderat, inclusiv in domeniul minoritatilor nationale. In paralel, Consiliul Europei a adoptat un plan de actiune ce vizeaza alinierea Ucrainei la standardele organizatiei de la Strasbourg, in stransa cooperare cu autoritatile ucrainene. Toate acestea sunt, as spune, realizari de etapa. Situatia etnicilor romani din statele vecine ramane o prioritate a politicii externe romanesti, iar Romania va continua demersurile pentru a asigura respectarea deplina a drepturilor acestora, atat la nivel bilateral, cat si la nivel multilateral.

Romanian Global News- Mandatul de Presedinte al Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei detinut de Ungureanu in numele Romaniei nu a adus nimic nici romanilor nici Romaniei. Lipsa de initiativa a diplomatiei romane a fost perfect reprezentata de catre Mihai Razvan Ungureanu. In ceea ce priveste minoritatea romaneasca din Serbia-Muntenegru, problema a fost pusa pe tapetul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei de catre europarlamentarul basarabean Vlad Cubreacov fara determinarea caruia nimic nu s-ar fi intamplat. Demersurile acestuia au fost mediatizate de catre Romanian Global News si pot fi accesate din arhiva. In ceea ce priveste romanii din Ucraina este doar de amintit de cazul “Iordachescu” si de biserica romaneasca atacata de Inviere. MAE a tacut malc. Comisia mixta interguvernamentala a avut activitate zero, iar atunci cand s-a intrunit a fost un dialog ucrainiano-ucrainian, partea “romana” cea mai activa fiind reprezentantul minoritatii ucrainiene din Romania.

Nu se aminteste nimic de demersuri privind minoritatile romaneasti din Bulgaria, Macedonia, Albania sau cea din Grecia.

 
Votul rusinii pentru mostenirea GojduPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :279
Friday, 26 May 2006

{mosimage}Romanian Global News a intrat in posesia rezultatului votului din 24 mai 2006 din Senatul Romaniei pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare, privind infiintarea Fundatiei Publice Romano-Ungare “Gojdu” si pentru ca romanii de pretutindeni trebuie sa stie cine sunt cei care ofera paractic pe tava Ungariei mostenirea Gojdu, publicam lista cu cei care au votat si cum au votat.

{mosimage}Astfel din Comisia pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa au dat voturi pentru accord si deci impotriva Testamentului marelui mecena roman, I.M. Dumitrescu, PNL, Iotcu Nicolae, PD, Adrian Cioroianu, PNL, George Sabin Cutas, Partidul Conservator (PC), Dan Gabriel Popa, PD si Szabo Karoly Ferenc de la UDMR.

Din senatorii aceleiasi comisii care au ales sa voteze impotriva Acordului tinand cu sfintenie de cele lasate cu limba de moarte de Emanuil Gojdu s-au numarat Adrian Paunescu, presedintele comisiei, de la PSD, Vasile Dancu, PSD, Otilia Neagoe, PSD, Angel Talvar, PSD si senatorul Mihai Ungheanu din partea PRM.

Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a avut si ea “lista neagra” din care fac parte senatorul Eckstein Kovacs Peter din partea UDMR, Dorel Jurcan, PD, Teodor Melescanu, PNL, Norica Nicolai, PNL, Mario-Ovidiu Oprea, PNL si Gavrila Vasilescu, senator din partea PC. Impotriva Acordului au votat Nicolae Serban, PSD, Valentin Dinescu, PRM, Ion Chelaru, PSD, Antonie Iorgovan, PSD, Doru Ioan Taracila, PSD.

 
S-a sfarsit noaptea strigoilorPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :310
Friday, 26 May 2006

{mosimage}La reuniunea GUUAM de la Kiev s-a servit apa georgiana „Borjomi”. La receptie s-au baut vinuri spumante moldovenesti si s-a mancat slanina ucraineana. Astfel, produsele boicotate de Rusia s-au razbunat. Nu stiu daca cei care le-au consumat au folosit agheasma, leustean, tamaie sau, poate, usturoi adus din Azerbaidjan, dar aratarea imperiului, care bantuie inca prin spatiul postsovietc, a crapat.

{mosimage}Inca o palma data Rusiei

Nici nu-i nevoie sa mesteci prea mult stirile care vin din capitala Ucrainei ca sa simti gustul unui eveniment de-a dreptul capital. Si asta nu pentru ca de acum incolo grupul GUAM va purta denumirea de Organizatie pentru Democratie si Dezvoltare Economica. Lucrurile sunt mult mai complexe. S-au schimbat datele problemei CSI. S-a produs o ruptura definitiva intre comunitatea de state condusa de rusi si cea care pariaza pe SUA si aliatii lor europeni.

Pentru prima data nu una, nu doua, ci toate cele patru tari participante la un summit GUAM au lasat sa se intrevada ca inclina sa paraseasca CSI. Oricat ar parea de paradoxal, dar potrivit ziarului britanic The Times, primul stat retras din organizatia condusa de Rusia nu-i exclus sa fie Republica Moldova. Vladimir Voronin si-a facut un cadou de ziua sa de nastere. Poate cu o stilistica mai putin acida decat cea a omologulului sau georgian, fara a-si articula pozitia intr-o maniera publica spectaculoasa, presedintele Republicii Moldova a dat Kremlinului o palma la fel de usturatoare ca si cea de acum aproape trei ani, cand a obligat avionul lui Putin sa nu mai aterizeze la Chisinau si sa faca, pana la urma, cale intoarsa la Moscova. El a spus ca problema iesirii tarii sale din CSI va fi cat mai curand cu putinta dezbatuta de Parlamentul. Comentatorul de la The Times, Richard Beeston, se arata ieri increzator ca deputatii moldoveni vor aproba desprinderea Chisinaului de Comunitatea Statelor Independente.

Patru contra sapte

Presedintele georgian Mihail Saakasvili a fost la Kiev, ca de obicei, categoric si fara echivoc. El a declarat ca CSI urmeaza a fi abandonata cat inca nu-i tarziu. In acelasi timp, presedintele georgian Viktor Iuscenko a sugerat ca separarea de vechile structuri din teritoriile ex-sovietice este dictata nu de niste suparari de moment, dupa cum ar putea sa para la prima vedere, ci de faptul ca „cetatenii nostri ne-au mandatat sa cream state democratice si puternice, tari de succes”. Afirmatia liderului de la Kiev este simptomatica. El a lasat sa se inteleaga astfel ca impreuna cu Rusia sau sub comanda ei, tarile GUAM-ului nu au sorti de izbanda.

Cum ai intoarce-o, reuniunea din capitala Ucrainei trage o linie de hotar in interiorul Comunitatii Statelor Independente. Pe de o parte a ei raman Rusia, Belarus, Kazahstan, Uzbekistan, Karghizstan, Tadjikistan si Armenia. Pe de alta se posteaza Ucraina, Georgia, Azerbaidjan si Moldova. Sapte contra patru. Cele din urma au motive serioase sa isi ia distanta de precautie fata de Rusia. Ucraina vrea sa intre in UE si NATO. Georgia la fel. In plus, Tbilisi ca si Chisinaul care, de asemenea, doreste sa intre in Uniunea Europeana, au teritorii ocupate de Moscova. Iar aceasta de-a lungul anilor le-a demonstrat ca atata timp cat va fi in fruntea lor, nu le va face niciodata dreptate. Si Azerbaidjanul s-a convins ca rusii de buna voie nu le vor face concesii teritoriale in dauna Armeniei. Ca sa nu mai spun ca Bacu la ora actuala construieste impreuna cu americanii un gazoduct care leaga Marea Caspica de Turcia. Acesta le va aduce azerilor profituri fabuloase, dezavantajand totodata Rusia. Caile se despart.

Totusi, impresia mea este ca deznodamanul reuniunii de la Kiev a fost altul decat cel prevazut pana si de unii participanti. In orice caz, si reprezentantii Moldovei, si cei ai Azerbaidjanului erau in ajun destul de prudenti, evitand sa faca declaratii transante. Insa pe durata summitului mesajul lor s-a radicalizat intr-atata, incat in cele din urma s-a soldat cu o ruptura efectiva de CSI.
Ultimul pricolici

De altfel, Comunitatea Statelor Independente sta demult pe loc A incremenit in proiect. E un cadavru in toata legea. Numai ca-i un mort care nu le da pace sa traiasca celor vii. Avem de a face cu o fantoma care bantuie prin fostele republici sovietcie ori de cate ori isi iese din tatani Rusia. Cu toate acestea, Putin, pentru moment, nu are nici un interes sa se desparta de acest strigoi. Liderul de la Kremlin are azi nevoie de el mai mult ca oricand. Desi arata si miroase urat, acesta ramane un simbol al suprematiei rusesti in spatiul postsovietic. Tocmai de aceea, Moscova tine de el cu dintii.

Fara CSI rusilor nu le mai ramane nici macar umbra maretiei de odinioara. Ei au bani, castigati din vanzarile de gaze si petrol. Dar le lipseste eficacitatea, cultura, puterea economica si cea militara ca sa se refaca. Iata de ce, in aceste imprejurari, au nevoie ca de aer de naluca Comunitatii Statelor Independente pentru a avea incredere in fortele proprii acum cand au apucat pe o alta cale decat cea a democratiilor occidentale. Cum, insa, noul curs politic al Moscovei tot mai des deranjeaza puternic comunitatea euroatlantica, vine in contradictie cu interesele vitale ale UE si SUA, acestea au hotarat, pesemne, sa forteze lucrurile si sa dea cu piciorul stafiei CSI.
Asa s-a stins la Kiev vedenia dominatiei rusesti. Se sfarseste noaptea strigoilor. Imperiul raului isi pierde ultimul pricolici.

(Editorial de Petru Bogatu. Preluare Flux)

 
Donatii pentru victimele inundatiilor din RomaniaPDF Print E-mail
Atlanta, SUA/Romanian Global News
Accesari :150
Friday, 26 May 2006

{mosimage}La solicitarea Arhiepiscopului Nicolae, al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane in America si Canada, continua colecta de fonduri pentru sinistratii din Romania.

{mosimage}Astfel duminica, 28 mai la Biserica Ortodoxa Romana Sf. Maria din Atlanta se va incheia seria de donatii pentru sinistratii din Romania. La acest moment Biserica Sf. Maria a colectat suma de 1.300 USD care vor merge direct in contul Arhiepiscopiei, care la randul ei va trimite banii Mitropoliei Olteniei pentru victimele inundatiilor in urma revarsarii Dunarii. „Tuturor celor care au facut o contributie in acest scop le multumim pentru generozitate si daruirea de care au dat dovada. Dumnezeu sa rasplateasca darul fiecaruia”, le transmite parintele paroh pr. Nicolae Clempus, tuturor credinciosilor care au ajutat aceasta actiune.

 
Ministerul italian de Interne cauta noi angajati si printre romaniPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :298
Friday, 26 May 2006

{mosimage}Departamentul Sigurantei Publice din cadrul Ministerului de Interne de la Roma a lansat recent initiativa de constituire a unei Scoli de formare pentru Politia de Frontiera din diverse tari, ce se adreseaza tarilor balcanice si din Africa Mediteraneana.

{mosimage}Profesori la aceasta scoala vor fi o serie de straini care locuiesc in Italia si care vor fi la randul formati de catre Ministerul de Interne italian. Faza de selectie a candidatilor a inceput deja, iar candidatii selectati trebuie sa fie de limba romana, araba, sarba si croata. In prima faza cetatenii straini din Italia vor trebui sa-si trimita candidaturile pana la data de 17 iunie prin intermediul site-ului proiectului LIMENform. Vor fi alesi apoi 40 de candidati straini, ce vor trebui sa participe la un curs de formare ce va dura 8 saptamani si va incepe in luna septembrie. In ultima faza, cea operativa, absolventii cursului se vor ocupa de formarea personalului de politie din tarile implicate in proiect.

Romanii care sunt interesati sa lucreze pentru Ministerul de Interne italian trebuie sa aiba varsta cuprinsa intre 28 si 50 de ani, minim bacalaureatul, sa cunoasca foarte bine limba italiana, sa aiba un permis de sedere valabil, sa aiba experienta profesionala de cel putin doi ani in invatamant, comunicare, orientare profesionala, sau mediere lingvistico-culturala, si sa aiba calitati informatice.

Informatii referitoare la proiectul Ministerului de Interne pot fi gasite pe pagina de web a  Proiectului LIMENform, www.LIMENform.it , de unde poate fi descarcat si formularul care trebuie completat si expediat pana la data de 17 iunie.
 
Casa din Chitigaz a fost vanduta Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din UngariaPDF Print E-mail
Chitigaz, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :177
Friday, 26 May 2006

Saptamana trecuta, la 17 mai, in sala festiva a Primariei din Chitighaz a fost sortit viitorul singurei case-muzeu a romanilor din Ungaria, semnandu-se aici contractul de vanzare-cumparare.

Astfel, casa-muzeu din localitate a ajuns in posesia Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din Ungaria (ATRU), mai concret a Centrului de Documentare si Informare din Jula, transmite corespondentul Romanian Global News in Ungaria.

Casa-muzeu din Chitighaz este singura comoara romaneasca de acest fel in Ungaria. Pentru orice roman de aici, casa-muzeu este o institutie de exceptie. Expozitia aflata in casa de locuit, cu caracter popular din Chitighaz, strada Kossuth nr. 68, reprezinta cultura taraneasca a populatiei romane. Cladirea casei-muzeu a fost zidita in a doua jumatate a secolului XIX. Peretii sunt construiti din pamant batut. Casa, candva cu o structura tertiala in spatiu, si-a primit infatisarea de azi prin anii 1930, cand a fost completata cu doua incaperi noi. Tot pe-atunci a fost construit si cerdacul semideschis dinspre curte, si a fost ridicat si completat acoperisul casei. Cu prilejul acestei ultime reconstructii au ajuns sub un singur acoperis partile vechi si cele noi ale edificiului. Ultimii proprietari ai casei au fost membrii familiei Nicula, de la care a cumparat-o prim anii ’80 Sfatul Comunal Chitighaz.

Familia Nicula a cumparat aceasta cladire pe la sfarsitul anilor ’20. In timpul cand aceasta familie s-a mutat aici, proprietarul a fost un om batran pe nume Petru Avram, de la care au mostenit-o in urma unui contract de intretinere. Fostul proprietar a risipit treptat toata averea – nu prea pretioasa – mostenita de la parinti. Amenajarea imobilului reprezinta aspecte caracteristice anilor in care s-a efectuat schimbul gazdelor, oglindind gustul proprietarilor mici si mijlocii ai anilor ’30. In aceasta perioada au intervenit modificari nu numai in ceea ce priveste infatisarea si marirea cladirii, dar si cu privire la inventarul locuintei. Vopsirea, pictarea peretilor urmareste practica, de mai multe decenii, cu ajutorul unor modele prefabricate, asezate una peste alta, in culori diferite din care rezulta ornamente complicate de flori. Gradul de ornamentare si folosul culorilor de pe peretii varuiti se schimba in raport cu functia incaperilor. Totalitatea obiectelor sunt menite sa oglindeasca gustul paturilor taranesti pe cale de civilizare.

Aceasta cladire a fost cumparata de Sfatul Comunal prin anii ’80, iar dupa o renovare totala in anul 1984 a fost inaugurata ca prima casa-muzeu a romanilor din Ungaria. In urma cu zece ani, primaria din Chitighaz a obtinut prin concurs fonduri din care casa a fost renovata din nou si in interior, si in exterior. Tot atunci acoperisul din tigla a fost inlocuit cu trestie.

Saptamana trecuta, casa-muzeu s-a ales cu un nou proprietar, si anume, prin semnarea contractului de vanzare-cumparare a ajuns in proprietatea Autoguvernarii pe Tara a Romanilor din Ungaria. Miercuri, 17 mai, in sala festiva a primariei din Chitighaz, in fata catorva consilieri si membri ai ATRU, Heizer Antal, presedintele Oficiului pentru Minoritati, Traian Cresta, presedintele ATRU, si Gheorghe Guias, primarul comunei Chitighaz, a fost semnat contractul de vanzare al casei-muzeu.

Decizia vanzarii acestei case-muzeu a fost luata in urma cu trei ani de catre autoguvernarea locala, care a cerut pentru acest imobil 30 milioane forinti. Lucru care a surprins Oficiul pentru Minoritati, in primul rand din cauza sumei mari care s-a cerut si in al doilea rand pentru insasi faptul ca intr-un sat romanesc primaria doreste cu orice pret sa vanda singurul muzeu romanesc din Ungaria. Lucru care la alte minoritati nu se intampla. S-a ridicat problema ca din banii primiti sa se faca renovari, dar nu s-a ajuns la o intelegere de acest fel.

In luna decembrie a anului trecut, cu ocazia vizitei doamnei ministru Göncz Kinga, la Chitighaz, s-a discutat si despre predarea casei-muzeu in grija Autoguvernarii pe Tara, si posibilitatea ca suma obtinuta din vanzarea muzeului (18 milioane forinti) sa fie folosita pentru scopurile scolii romanesti.

Stand de vorba cu Heizer Antal, presedintele Oficiului pentru Minoritati de la Budapesta, acesta ne-a declarat ca vanzarea casei-muzeu s-a amanat din anul 2003 incoace. „La intelegerea autoguvernarii locale cu ATRU s-a decis vanzarea acesteia, iar casa-muzeu va ramane in continuare in comuna. Suma primita pentru acest imobil va fi folosita de primaria Chitighaz pentru diferite scopuri. Din acest buget de 15 milioane plus TVA, primaria va decide cati bani vor fi folositi pentru scoala romaneasca, casa de cultura si caminul de batrani”, ne-a spus domnul Heizer.

Din declaratia primarului Gheorghe Guias in ziarul judetean de limba maghiara reiese ca acest imobil este intr-o situatie critica, iar primaria nu are fonduri necesare nici macar pentru intretinerea acestuia. Cu toate ca l-am solicitat si noi pe domnul primar sa ne de-a o declaratie in ceea ce priveste vanzarea casei-muzeu, Gheorghe Guias, care este totodata si vicepresedintele ATRU, a refuzat sa dea o declaratie presei romanesti sub pretextul ca „nu se ocupa cu Foaia romaneasca” (sic) deoarece, in numerele anterioare ale revistei s-a scris rau despre el. Speriati de-a dreptul de asemenea vorbe venite din gura unei asemenea mari si extraordinare personalitati, si primar si vicepresedinte ATRU, intelectual nemaivazut si lider nemaiauzit al romanilor din Ungaria, membrii redactiei Foaia Romaneasca s-au intrunit in sedinta extraordinara de analiza pentru a stabili ce inseamna sa scrii bine sau rau despre cineva. S-o fi referit domnul primar la ortografie, la stilistica, sau poate la semantica cand a zis ca am scris „rau”? Nu ne-am putut da seama. Cert este ca noi am scris adevarul. Iar daca adevarul este rau pentru domnu’ Guias, atunci are de ce sa fie panicat, pentru ca inca n-am scris nimic.
 
Forum electoral la GiulaPDF Print E-mail
Giual, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :142
Friday, 26 May 2006

Culturala a Romanilor din Ungaria si Coalitia Romanilor din Ungaria organizeaza la sfarsitul acestei saptamani un forum electoral.

Sambata, 27 mai, cu incepere de la ora 14.00, la sediul UCRU (Giula, str. Gh. Doja nr. 8) sunt invitate toate asociatiile civile romanesti, pentru a se informa despre noutatile Legii pentru Minoritati si despre alegerile minoritare din 2006. Vor tine prelegeri informative Stefan Fratean si Marta Braunsteiner Maghiaru, directori ai Oficiului pentru Minoritati, transmite corespondentul Romanian Global News in Ungaria.

 
Reprezentantul romanilor in Rada Suprema a intrat definitiv in functiuniPDF Print E-mail
Cernauti, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :191
Friday, 26 May 2006

Dr. Ion Popescu, Presedintele Uniunii Interregionale Comunitatea Romaneasca din Ucraina s-a prezentat la Rada Suprema pentru a-si depune juramantul si a intra in functia de Deputat al Poporului pentru o perioada de 5 ani (2006-2011), se arata intr-un comunicat de presa al Secretariatului executiv al UI CRU, primit la redactie.

In  conformitate cu Intelegerea dintre Secretariatul executiv al UI CRU si Protocolul Partidului Regiunilor, la prima sedinta plenara, deputatul Romanilor in Parlamentul Ucrainei si-a pus insigna tricolora - simbolul Comunitatii si Neamului Romanesc, precum si insigna Partidului Regiunilor -
ca simbol al apartenentei la fractiunea parlamentara a acestui Partid. Dupa depunerea solemna a Juramantului Dr. Ion POPESCU a primit si cartela electronica nominala Nr. 173 (din 450 existente) - lucru care ii permite sa intre in Sala abilitata a Parlamentului.

 
Parlamentul de la Chisinau a discutat cetatenia lui Ilie IlascuPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :221
Friday, 26 May 2006

{mosimage}Parlamentul de la Chisinau a discutat joi, 25 mai, problema acordarii cetateniei basarabene fostului detinut politic de la Tiraspol, Ilie Ilascu.

{mosimage}Potrivit Ziarului de Garda de la Chisinau, parlamentarul Igor Klipii, secretar general al PSL, a prezentat in plen o interpelare, solicitand Ministerul de Externe de la Chisinau sa raspunda in mod oficial la aceasta solicitare. Prezentam mai jos textul interpelarii:

„La 10 noiembrie 2005, domnul Ilie Ilascu, ex-deputat in Parlamentul Republicii Moldova si ex-detinut politic al regimului ilegal de la Tiraspol s-a adresat Ministerului Afacerilor Externe si al Integrarii Europene (sectia consulara, unde se depun cererile pentru obtinerea cetateniei) cu solicitarea de a redobandi cetatenia Republicii Moldova, la care are dreptul legal odata cu legiferarea dublei cetatenii (eu consider ca dumnealui are si alte merite pentru care trebuie sa i se acorde cetatenia R. Moldova). Pana in prezent, autoritatile ii refuza examinarea acestei cereri. Solicitam informatii in privinta argumentarii si a bazei legale pe care se intemeiaza refuzul de a satisface cererea patriotului roman Ilie Ilascu. Solicitam raspuns verbal, de la tribuna centrala a Parlamentului.”
 
Teatre romanesti din stanga si din dreapta Prutului se intalnesc la ChisinauPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :147
Friday, 26 May 2006

{mosimage}Sapte teatre din Romania, alaturi de companii din Basarabia, dar si din Japonia, Coreea de Sud, Franta, Rusia, Lituania, Ucraina, Italia, Spania, Elvetia, Georgia, Turcia si Polonia participa in perioada 16 - 28 mai la Festivalul International de Teatru "Bienala Teatrului Eugene Ionescu - BITEI" - editia a VII-a, la Chisinau.

{mosimage}Prezent la festival, regizorul Dominic Dembinschi a apreciat ca excelenta editia din acest an, in care a remarcat atat spectacole mediocre, dar si teatre exceptionale, cum ar fi teatrul polonez pe care intentioneaza chiar sa-l aduca la Bucuresti, reprezentatia lui Horatiu Malaiele din "Mascariciul" si altele. Regizorul roman a observat insa situatia incordata din teatrele din Basarabia si ca urmare a tensiunilor politice, dar si marginalizarea romanilor, instrainarea lor, pentru ca "vechile ticuri sovietice au revenit in mentalitatea oamenilor". De altfel, regizorul a anuntat ca a realizat o serie de reportaje la Chisinau pe care intentioneaza sa le monteze intr-un viitor apropiat.

Intrebat despre proiectia  filmului pe care l-a regizat, "Apararea lui Alexandru Sutto", realizat dupa o piesa de teatru a dramaturgului basarabean Dumitru Crudu (care este si corespondent al postului de radio Europa Libera la Chisinau) si despre modul in care aceasta proiectie de film s-a incadrat acest festival de teatru, Dominic Dembinschi a afirmat ca ideea a fost sustinuta de TVR si Institutul Cultural Roman si ca aceasta parabola politica a reprezentat o premiera, un fapt inedit pentru romani la ei acasa si cu mare audienta, pentru ca, pana la urma, teatrul si televiziunea sunt inrudite.

 
Chisinaul si Moscova vor colabora la reluarea exporturilor de vinuri in Federatia RusaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :206
Friday, 26 May 2006
{mosimage}Compania basarabeana Modova-Vin si oficialii rusi au ajuns la un acord in ceea ce priveste reluarea de exporturilor de vinuri catre Federatia Rusa, in cadrul unei intalniri ce a avut loc marti, 23 mai.

{mosimage}Agentia Agroindustriala Moldova-Vin impreuna cu Serviciul Sanitar Rus Rospotrebnadzor au stabilit ca vor elabora un plan comun de actiuni pentru a relua exporturile de productie viticola in Federatia Rusa.

„In premiera dupa sistarea exporturilor, am reusit sa intretinem discutii constructive cu Rospotrebnadzor. Acestia s-au aratat dispusi sa colaboram in vederea reluarii exporturilor” a declarat directorul Moldova-Vin, Valeriu Mironescu, citat de portalul basarabean basa.md.

 
Copiii care frecventeaza „Scoala de duminica” din Atlanta vor lua vacantaPDF Print E-mail
Atlanta, SUA/Romanian Global News
Accesari :116
Friday, 26 May 2006
Duminica, 28 mai 2006 la Parohia Sf. Maria din Atlanta este ultima zi de scoala din acest an scolar.

Cursurile de religie vor fi reluate in toamna acestui an. Data exacta va fi comunicata din timp de catre comitetul de organizare. Parintele paroh multumeste tuturor invatatoarelor care au facut posibila functionarea scolii aducand un cuvant de multumire si binecuvantare lui Mary Hudson, Heidi Popa, Monica Popescu, Laura Danici, Cristina Tamas, Paula Pop, Raluca Recea si Rozei Clempus.

 
Romanii londonezi petrec la 32 Old BaileyPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :100
Friday, 26 May 2006
O noua petrecere Insomnia, una dintre modalitatile preferate de petrecere a timpului liber pentru romanii din capitala britanica, se va desfasura si la acest sfarsit de saptamana.

Vineri, 26 mai, membrii comunitatii romanesti din Londra sunt asteptati la o noua seara gazduita de restaurantul 32 Old Bailey, de la ora 20.00.

Cei care vor sa ia parte la petrecere si sa se distreze in stilul consacrat deja la Londra, acela plin de veselie al romanilor, pot ajunge pana in ora 21.00 pentru a prinde intrarea libera, iar dupa aceea pretul de intrare va fi de 5 lire sterline.

Cei prezenti la o noua petrecere romaneasca se vor bucura, si de aceasta data, de atmosfera romaneasca, imbogatita de savoarea mancarurilor traditionale romanesti, dar si de vinurile rafinate de Cotnari si de berea Ursus, produse devenite deja vedete ale petrecerilor romanesti din capitala britanica. Fiind ultima vineri din lunamai, petrecerea de la acest sfarsit de saptamana va fi ultima ocazie oferita de restarurantul 32 Old Bailey de a cumpara doua bilete la pretul platit de una singura, prin intermediul talonului decupat din ziarul Roman in UK. 

 

 
Scoala romaneasca de sambata la o noua editie in LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :101
Friday, 26 May 2006
O noua editie a Scolii Romanesti de sambata se va desfasura si la acest sfarsit de saptamana la Londra.

Sambata, 27 mai, intre orele 14.00 si 16.00, Biserica Ortodoxa Romana va gazdui o noua sesiunemde doua ore pentru cei care vor sa invete sau sa isi perfectioneze notiunile de limba romana.

Urmatoarele editii ale Scolii Romanesti de sambata sunt programate pentru zilele de 3 si 17 iunie, iar in iulie in zilele de 1 si 15 ale lunii.

Mai multe informatii se pot obtine de la administratorul Scolii Romanesti de Sambata, Adina Evans, la adresa de email adinaevans@yahoo.co.uk.

Programul este sprijinit de Centrul Cultural Roman din Londra.

 
Romanii si Romania in cadrul dezbaterilor balcanice din Marea BritaniePDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :102
Friday, 26 May 2006

Incepand de joi, 25 iunie, la Londra se desfasoara o serie de lecturi intitulata „Arta in constructie: Balcanii in Context”, in cadrul careia vor fi programate si cateva prezente romanesti.

Intrebari precum „Balcanii incotro?”, „Exista o arta balcanica specifica?”, „Sunt Balcanii o piata capitalista globala?” „”Sau este o sursa de rezistenta?” vor incerca sa isi gaseasca un raspuns in perioada 25 mai-16 iunie, in cadrul unei serii de lecturi si expozitii organizate la City University, dar si in alte locatii.

In cadrul acestor evenimente Grupul de arte vizuale H.ARTA din Timisoara va prezenta luni, 12 iunie, intre orele 18.30 si 19.00, la Scoala de Studii Sociale a City University, proiectul „De obicei fac asta”, ce va fi urmat de o discutie. In proiectul grupului H.ARTA sunt implicati Maria Crista, Anca Gyemant, Rodica Tache, iar cuvantul introductiv va fi rostit de catre Raluca Voinea.

Joi, 15 iunie, Scoala de Stiinte Sociale de la City University va prezenta dezbaterea „Balcanii in expozitie”, intre orele 14.00 si 17.00.

 
Asociatia Fratia la sarbatoarea multi-etnica din Porta PalazzoPDF Print E-mail
Porta Palazzo, Italia/Romanian Global News
Accesari :168
Friday, 26 May 2006
{mosimage}Comunitatea romaneasca din Italia va fi prezenta dumnica, 28 mai, la Porta Palazzo in cadrul evenimentului intitulat „Sarbatoarea din Piata Republicilor”.

{mosimage}Piata Republicii din orasul italian va fi locul de desfasurare, de la ora 14.30, a celei mai importante intalniri anuale a comunitatilor straine din Italia. Muzica, dansurile populare, expozitiile artistice si standurile tuturor comunitatilor din Italia, printre care si cea a romanilor, vor avea portile deschise pentru public, informeaza portalul Romania-Italia.

Nu mai putin de 13 asociatii straine din Italia, printre care si asociatia romano-italiana Fratia, isi vor prezenta programele artistice la Porta Palazzo, in cadrul unui mini-spectacol intercultural .

Organizata de catre Asociatia culturale „Laboratorul Creativ”, sarbatoarea isi propune sa valorifice integrarea dintre culturi si dialogul dintre popoare, alegand drept cadru Piata Republicii, locul in care de-a lungul istoriei s-au oprit toate comunitatile de imigranti sositi la Torino din alte regiuni ale Italiei sau din alte tari ale lumii.

 
Sarbatoare romaneasca la Torassi di ChivassoPDF Print E-mail
Torino, Italia/Romanian Global News
Accesari :127
Friday, 26 May 2006
Grupuri muzicale din Romania si din regiunea italiana Piemonte vor fi prezente vineri, 26 mai, in cadrul unei sarbatori gazduite de oraselul Torassi di Chivasso.

Romania va fi reprezentata de grupul Bruscoi Triu, acompaniat de o pereche de dansatori sositi din Transilvania special pentru aceasta ocazie. Nascut din Grpul „Taraf din Bacau”, acest trio italo-roman este condus de Florin Tanase „Stufulica”, cel care va interpreta la chitara si saxofon, muzica traditionala romaneasca, tiganeasca si ungureasca. Programul pe care trio-ul il va prezenta la Torassi di Chivasso va cuprinde hore, sarbe si giamparale. Grupul va fi acompaniat de dansatorii Emma si Benki Lambor.

Alaturi de programele sustinute de romani, Sarbatoarea va mai fi animata si de grupurile italiene Trigomigo, din Cuneo, si Curenta Alternata, din Torino.

Seara va fi completata de un bar cu aperitive si dulciuri. Intrarea costa 6 euro de persoana.

 
„Noua Comunitate” – un nou ziar romanesc in ItaliaPDF Print E-mail
Torino, Italia/Romanian Global News
Accesari :208
Friday, 26 May 2006

{mosimage}Incepand din data de 20 mai, de doua ori pe luna apare la chioscurile de difuzare de presa din Torino, publicatia romaneasca „Noua Comunitate”, publicata in editie bilingva.

{mosimage}Jurnalul, adresat romanilor din Torino, dar si torinezilor care vor sa stie mai multe despre noii lor vecini, va avea un tiraj initial de 5.000 de exemplare. Ziarul are 24 de pagini si este o initiativa a Asociatiilor „Fratia” si ACMOS-Terra del Fuoco. Referindu-se la aparitia acestui nou organ de informatie, Ambasadorul Romaniei in Italia, Cristian Colteanu a spus, citat de portalul Romania-Italia, ca „orice sursa de informare este binevenita. Important este ca 'Noua Comunitate' sa fie un ziar care 'sta de vorba cu oamenii, si, asa cum ne place multora dintre noi sa spunem, un quality newspaper, cu un profil bine precizat, care sa aduca cu adevarat o 'valoare adaugata' in peisajul mass-media. Un ziar nu doar informeaza, ci si stimuleaza aparitia de noi idei, nu de putine ori ajuta cititorul in luarea unor decizii si nu in ultimul rand – in cazul de fata – poate contribui la coeziunea compatriotilor nostri”.

 
Festivalul „Perinita” la cea de-a XIV-a editie in UngariaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :150
Friday, 26 May 2006
Autoguvernarea pe Tara a Romanilor din Ungaria, in colaborare cu Centrul de Documentare si Informare al ATRU, organizeaza vineri, 2 iunie, cea de-a 14-a editie a Festivalului Cercurilor „Perinita”.

Potrivit corespondentului Romanian Global News in Ungaria, festivalul va avea loc in sala festiva a Centrului Cultural Romanesc din Jula, cu incepere de la ora 10.30. La traditionalul festival romanesc la care vor participa elevii scolilor generale romanesti si bilingve din Ungaria, vor urca pe scena peste 300 de participanti, din 16 localitati din Ungaria si Romania.

 
Romania la Olimpiada de Sah din ItaliaPDF Print E-mail
Torino Italia/Romanian Global News
Accesari :200
Friday, 26 May 2006
Cea de-a editia a 37-a editie a Olimpiadei de Sah de la Torino care se desfasoara in perioada 21 mai - 4 iunie, la Torino, are pe tabelele sale si echipa Romaniei, din care fac parte 10 sahisti.

Castigatorii vor fi cunoscuti dupa consumarea a nu mai putin de 13 runde, ceea ce va prelungi marea competitie a sahistilor lumii pana la data de 4 iunie.

Din echipa masculina a Romaniei fac parte Liviu Dieter Nisipeanu (ELO 2.695), Andrei Istratescu (2621), Vladislav Nevednici (2.582), Mihail Marin (2.538), Levente Vajda (2.511), Mircea Parligras (2.543), capitanul echipei fiind marele maestru Constantin Ionescu.

Echipa feminina este alcatuita din Corina Peptan (2.408), Cristina Foisor (2.392), Ana Calotescu (2.325), Adina Bogza (2.297). Capitanul echipei este maestrul international Ovidiu-Doru Foisor.

 

 
Inca un roman devine un nume celebru al boxului internationalPDF Print E-mail
Eivissa, Spania/Romanian Global News
Accesari :212
Friday, 26 May 2006
Dupa succesele remarcabile din ultima perioada ale boxerului roman Lucian Bute, legitimat al Clubului canadian Interbox, este randul unui alt roman sa apara in paginile presei sportive internationale, de data aceasta in Spania.

 Vasile Surcica este boxerul roman ce il va infrunta pe marele favorit hispano-argentinian Sergio „Minunea” Martinez (Segio „Maravilla” Martinez). Asteptata partida dintre cei doi se va desfasura vineri, 26 mai, de la ora 22.00, la Eivissa, la sala Poliesportiu Insular de Blanca Dona, in cadrul unui turneu cu sapte partide, organizat de Bufalo Sport in colaborare cu Primaria Eivissa. Meciul Maryinez-Surcica este meciul vedeta al serii si cel care va deschide turneul.

Ambii pugilisti joaca in Campionatul Intercontinental WBC (World Boxing Council) EBU-UE, la categoria super-grea. Joi, 25 mai, a avut loc la Centrul Cultural din Can Ventosa, cantarul oficial. Atat romanul cat si adversarul sau au o greutate de 69.9 kg.
 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions