Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Mai 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31      
Cautare
 
Atac la ZiuaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Gloabl News
Accesari :270
Wednesday, 31 May 2006

Fapt fara precedent: un ziar este pus la zid, printr-un protest halucinant, pentru a proteja cariera politica a ministrului Mihai Ungureanu

* Ziarul nostru este acuzat de antisemitism si - incredibil - "instigare la crima" pentru ca a criticat esecurile diplomatiei romanesti * Protestul semnat de 18 intelectuali ajunge chiar sa faca o paralela cu "instigarile la asasinat politic ale Garzii de Fier" * Dupa ce vorbesc de "raspandirea ideilor xenofobe, sovine si antisemite", "propagarea unor mesaje extremiste si legionaroide", "spirit pur gardist", cei 18 alcatuiesc o lista neagra a jurnalistilor de la ZIUA * "Ziaristi precum Victor Roncea, Miruna Munteanu, Vladimir Alexe, Dan Ciachir, George Damian, s.a. au devenit varful de lance al atacurilor nationalist-securiste", se spune in protest * Cei 18 se declara indignati de publicarea lui Paul Goma si de dezvaluirile despre Vladimir Tismaneanu si Smaranda Enache * Atacul furibund si uluitor la adresa ziarului nostru a fost lansat in urma unui editorial - "Limba lui Ungureanu" - in care ministrul de Externe era criticat pentru ca le-ar fi inventat romanilor de peste Prut o limba noua: "light Romanian" * Editorialul remarca imaginea dezastruoasa pe care Ungureanu o are printre colegii de breasla si haosul pe care l-a produs in cele 18 luni de cand conduce portofoliul Externelor * Afacerea Gojdu, Catedrala, Romania - land austriac si alte scandaluri provocate de seful diplomatiei, erau disecate in material * Indemnul "Comandante, da ordinul!" - adresat lui Basescu in calitate de sef al statului, fost comandant de nava - prin care se cerea curatarea MAE, a fost pretextul sinistru pentru atacul fara precedent la adresa ZIUA.

(Preluare cotidianul Ziua, editia de miercuri, 31 mai)
 
Antisemitismul ca interes politicPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :273
Wednesday, 31 May 2006

Un text halucinant! Asta am primit ieri dimineata pe adresa de e-mail a Ziarului ZIUA. Un asa-zis "Protest" semnat de 18 persoane indignate.

Victor Roncea, seful Departamentului de Politica Externa, este acuzat de xenofobie, sovinism, antisemitism. De "propagarea unor mesaje extremiste si legionaroide", de instigare la ura si violenta. Ba chiar si de instigare la crima, de "incitare la asasinat politic", dupa modelul Garzii de Fier. De aceea, semnatarii cer ca "procuratura sa se sesizeze" si sa ancheteze. Cumplita trebuie sa fie vina lui Roncea! Cei 18 ne explica ce anume i-a indignat: Un editorial in care ziaristul il critica aspru pe ministrul de Externe. In "Limba lui Ungureanu", Roncea trece in revista toate aiurelile ministrului, culminand cu prostia ca peste Prut s-ar vorbi o noua limba - "light romanian" - si cu faptul ca ne-am suit in cap Vaticanul cu zgarie-norul de langa Catedrala Sfantul Iosif. Editorialul se incheie constatand ca, alaturi de Ungureanu, cercul de vinovati de dezastrul politicii externe romanesti este destul de restrans, si conchide: "Departamentul National Antitradare n-ar avea prea mult de lucru. Comandante, da ordinul!"

Aceste fraze par sa-i fi innebunit pe semnatari: "procuratura sa se sesizeze si sa investigheze cine se ascunde in spatele <<Departamentului National Antitradare>> si al <<Comandantului>> invocat in maniera codreno-simista de Roncea", tuna cei 18. Sugestia este perfida: pasamite "Comandantul" ar fi "Capitanul", iar "Departamentul National Antitradare" vreo organizatie oculta, pentru eliminarea fizica a indezirabililor. Nici unuia dintre cei 18 semnatari, altminteri oameni cu carte, nu i-a trecut prin cap ca, pur si simplu, "Comandantul" e Basescu, fost comandant de nava, acum sef de tara? Nici unul dintre cei 18 nu a inteles ca "Departamentul National Antitradare" este, pur si simplu, un joc de cuvinte? Un indemn ca Departamentul National Anticoruptie sa ancheteze cazurile flagrante in care Ministerul de Externe a deservit interesul national si sa verifice daca nu cumva ele sunt consecinta unor meschine interese materiale? Cand vezi incapatanarea cu care Ungureanu tine cu dintii de Ordonanta Gojdu prin care vrea sa deposedeze Biserica Ortodoxa Romana de patrimoniul sau privat, in ciuda protestelor repetate si vehemente ale Patriarhiei, e chiar deplasat sa te intrebi daca aici nu e vorba mai degraba de o panama?

Nici vorba! Cei 18 sunt intelectuali suficient de harsiti ca sa distinga o figura de stil. Ca sa stie ca nici lui Codreanu, nici lui Horia Sima nu li s-a zis vreodata "Comandantul". Mai mult, e interesant de ce indignatii nu s-au gandit mai curand la Che Guevara, caruia chiar i se zicea "Comandante"? Adevarul e ca "Protestul" nu e nici pe departe o indignare spontana si nevinovata. El urmareste in primul rand sa descurajeze dezvaluirile Ziarului ZIUA la adresa ministrului de Externe, intr-un moment in care bilantul acestuia e pe punctul de a bate multe recorduri in materie de catastrofe politice. Intr-un moment in care se vorbeste de remaniere, iar capul lui Ungureanu nu se mai simte atat de sigur pe umeri. De unde pana unde acuzatii de antisemitism la un articol de bilant al politicii externe? Ungureanu nu este nici macar evreu; macar atunci "Protestul" ar fi avut o noima. Acuzatiile la adresa faptelor ministrului de Externe ar fi putut fi interpretate (tot fortat, oricum) drept atacuri la adresa persoanei evreului Ungureanu. Dar asa?!

Mai curand, editorialul din ZIUA a umplut paharul ministrului. El si-a sunat cativa apropiati, cerandu-le sa-i ia apararea. Dar o scrisoare de admiratie pentru Ungureanu a unui grupuscul n-ar fi fost luata in seama de nimeni. Trebuia o tema dura, care sa atraga oprobriul intelighentziei si inchiderea gurilor critice. S-a ales antisemitismul, o tema sensibila. Manevra este murdara si cusuta cu ata alba. Desfid pe oricine sa arate un singur rand antisemit din ZIUA. Nu numai din editorialul incriminat, ci din tot ziarul, in istoria sa.

Si inca ceva. Semnatarii sunt foarte deranjati ca ZIUA este singurul ziar care il publica pe Paul Goma in Romania. "Dupa promovarea incontinenta a lui Paul Goma, cu toate excesele lui, cu repetatul si neobositul sau negationism, ZIUA recidiveaza", scriu acuzatorii nostri. Semnatarilor ar trebui sa le fie rusine. Nici unul dintre ei nu a facut, inainte de 1989, o farama din cat a facut Goma. Iar daca la 16 ani dupa o pretinsa revolutie, lui Paul Goma nu i s-a dat inapoi cetatenia romana, macar libertatea de a publica sa o aiba. Aceiasi semnatari se fac ca uita cum ZIUA a precizat de fiecare data ca punctul sau de vedere nu coincide intotdeauna cu al ilustrului disident, dar asta nu e un motiv de a-l interzice. Cei 18 indignati mai uita si ca ZIUA a gazduit copioase precizari si drepturi la replica. Inclusiv ale unora dintre ei.

Culmea este ca unii dintre acuzatori publica regulat in ZIUA. Maximilian Katz, bunaoara. Opiniile sale au fost gazduite cu generozitate. Ba chiar si un interviu de o intindere impresionanta. La fel in cazul lui Andrei Oisteanu. Si atunci, care antisemitism?

Inca doua precizari. Prima: Victor Roncea nu e un disident in Redactia ZIUA. Dimpotriva, sef al Departamentului de Politica Externa, el este una dintre vocile oficiale ale ziarului. De aceea, apelul "celor 18" catre Sorin Rosca Stanescu "la o actiune concreta" este jignitor. Nici directorul ziarului, nici redactia nu sunt in dezacord cu colegul lor. A doua precizare: acest editorial trebuia scris de Sorin Rosca Stanescu, dar acesta s-a aflat ieri pe drum, intre avioane. Dar toate ideile de mai sus sunt impartasite si de el.

In fine, o concluzie: Antisemiti sunt cei care isi permit sa foloseasca drama evreilor in interese personale!

(Preluare cotidianul Ziua, editia de miercuri, 31 mai/ Editorial de Adrian Patrusca)
 
Limba lui UngureanuPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :315
Wednesday, 31 May 2006

Ca urmare a scandalului iscat zilele acestea de un editorial semnat pentru cotidianul « Ziua », de Victor Roncea, Romanian Global News publica in cele ce urmeaza materialul mentionat, condamnat dur de 18 intelectuali romani, asa cum se autodenumesc intr-o scrisoare trimisa la redactia Ziua.

Cu 16 ani in urma un oviraptor viu al regimului comunist bolsevic, Silviu Brucan, cataloga romanii drept "stupid people", fiinte reduse si incapabile de a invata democratia. Sigur, romanii ar fi fost vinovati, din start, de viitoarea Romanie impiedicata, nedemocratizata, nu conducatorii lor uzurpatori ai insurectiei anti-comuniste, vechii nomenclaturisti intovarasiti peste noapte cu noii dizidentoclaturisti. Astazi, Brucan poate sa-si dea linistit ultima rasuflare, eventual in direct; are un urmas pe masura: mitotetrixul Mihai Razvan Ungureanu. Prezent saptamana trecuta la un "breakfast" de lucru la Camera de Comert romano-britanica, Ungureanu a brevetat o noua limba pe planeta: "light Romanian". Ungureanu a incercat apoi sa se justifice cu mai multe cuvinte afirmand ca cetateni de peste Prut (romanii basarabeni, nota mea) vorbesc "o varianta a limbii romane", mai precis un fel de "light Romanian" ("romana usoara"). Eminescu, creatorul limbii romane moderne, cu toti fiii moldoveni aflati de-a dreapta si de-a stanga Prutului, cazuti pentru neam, limba si tara, trebuie sa se fi rasucit adanc in mormant.

Afirmatia scapata de pe limba grea a Ungureanului a starnit mirarea diplomatilor britanici - si nu numai a lor -, emisari straini care nu sunt obisnuiti ca un demnitar sa-si insulte conationalii. Dar, dupa ce a bagat Romania direct intr-un land al Austriei, la ce ne-am mai putea astepta de la Austro-Ungureanu? La multe, foarte multe rele. Dupa 18 luni de conducere haotica a diplomatiei romane, bilantul lui Ungureanu pe principalele coordonate ale noii politici externe a Romaniei imprimate de Traian Basescu - Marea Neagra si Estul - este un mare minus.

Fiasco-ul total al "Forum-ului Marii Negre" bate la usa cu putere, gaurind bugetul tarii de 700.000 de euro. Amatorii din MAE pretind pe la usile diplomatiilor straine ca va veni la Bucuresti insusi maria sa, Tarul Putin. Eu cred ca este foarte posibil ca nici macar secretarul III al Ambasadei Rusiei sa n-aiba timp de propaganda ieftina a MAE. Locul i-l va lua poate ambasadorul numit de Ungureanu la Moscova si tinut de-atunci pe sub presurile Kremlinului.

In Est, strategia MAE de abandonare a romanilor de peste Prut a inregistrat in aceasta perioada note tragice. Desi nici o autoritate europeana nu ne-o cere - fapt certificat de anchetele ZIUA - MAE pretinde ca instalarea vizelor pentru cetatenii de peste Prut este obligatorie. Cu toate ca n-am intrat in UE si la orizont se mai iteste un an innegurat, romanii din Basarabia sunt hartuiti deja cu ura la granita: pentru o vizita de cateva zile in Romania ciuntita li se pretinde o invitatie, garantii si sute de euro, indiferent de statutul lor, studenti, oameni de cultura, chiar si ziaristi. Dar daca lor li se promite absurd ca dupa intrarea in UE va fi mai bine, caci vor fi vize gratuite, cine din Guvernul pagubos al Romaniei a ridicat vreo intrebare legata de romanii din Ucraina? Stie onor Presedintia Romaniei, diriguitoarea si garantul politicii externe romanesti, ca viza impusa de propria lor tara romanilor din Ucraina se obtine cu chin si bani, 80 de Euro bucata (un salariu mediu din tara "vecina si prietena")?! Stie vreun pretins conducator al Romaniei ca Ungaria, stat membru cu drepturi depline al UE, a creat pentru conationalii sai din Ucraina (spatiu CSI, ex-sovietic) "vize nationale" care se acorda gratuit pe o perioada de cinci ani?! Polonia la fel. Fara posibilitati practice de revedere pentru tinerii ajunsi cu greu aici sa studieze in limba lor, autoritatile Bucurestiului reocupat, de neokominternisti, reusesc sa rupa familii in doua, dupa practicile administratorilor Gulagului sovietic sau ale lagarelor naziste. In schimb, pentru toate aceste servicii galante, zeci de mii de basarabeni si bucovineni deposedati abuziv de bolsevici de drepturile lor naturale - inclusiv cetatenia romana - sunt tinuti de pe vremea guvernarii Nastase la portile inchise ale Justitiei anti-romane. Nici preoteasa societatii civile, actual pretins deratizator al Justitiei si marcator de posturi la Bruxelles, nici mica stea a Comitetului Central al UTC, in prezent ghemotoc al retelei invizibililor roz si aspirator la Presedintia Romaniei (!) nu par interesati sa ajute romanul de mana a doua - "light", conform neo-nomenklaturistilor. Noul zid al Berlinului cade ca o ghilotina pe Prut cu concursul prostituatelor si al lichelelor politice ale Aliantei fara de Dumnezeu.

Si pentru ca am pomenit numele Domnului, cine credeti ca se ocupa, tot prost, de dosarul atat de delicat al relatiilor periclitate dintre Vatican si Romania, ca urmare a scandaloasei afaceri de langa Catedralei Sfantul Iosif: aceleasi personaje necalificate care raspund de relatia inexistenta a romanilor cu tara mama; aceleasi personaje care au sustinut si generat hotia nationala a Fundatiei Gojdu: Leusteanul si guliile lui. Reteau este mica, asadar. Departamentul National Antitradare n-ar avea prea mult de lucru. Comandante, da ordinul!

(Preluare cotidianul Ziua, editia de luni, 29 mai. Editorial de Victor Roncea)

 
Esecurile rasunatoare ale diplomatiei lui UngureanuPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :259
Wednesday, 31 May 2006

Acordul din octombrie 2005 intre guvernele Romaniei si Ungariei prevede infiintarea unei Fundatii Gojdu la Budapesta, supusa legii ungare care urmeaza sa acorde burse tinerilor romani si maghiari.

Noua Fundatie Gojdu ar urma sa primeasca un spatiu in Curtile Gojdu din Budapesta - una dintre cele mai mari afaceri imobiliare ale capitalei ungare, preluata in prezent de firma Autoker Holding.

Practic Ungureanu a semnat cedarea averii Gojdu ramase in Ungaria in beneficiul statului ungar, care a nationalizat abuziv aceasta avere in 1952. In ciuda opozitiei Bisericii Ortodoxe Romane care a cerut respectarea Testamentului lui Emanuil Gojdu, ministrul Ungureanu a continuat sa faca presiuni asupra legislativului pentru ratificarea Acordului din 2005. Camera Deptatilor a respins Acordul Gojdu - acesta aflandu-se in prezent pe masa Senatului. La Senat, care este camera decizionala in acest caz, ministrul Ungureanu i-a dezinformat pe reprezentantii romanilor afirmand ca o declaratie unilaterala interpretativa ar lamuri chestiunea proprietatii Gojdu - opinie contrazisa de diplomatia ungara, dupa cum a informat ZIUA.

Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist a declarat pentru ZIUA: "Fundatia Emanuil Gojdu - desi in perioada interbelica a trecut prin reale dificultati, legate mai cu seama de patrimoniul sau din afara hotarelor romanesti, iar, in 1952, acest patrimoniu sa faca obiectul brutalei nationalizari comuniste - a renascut, incepand din 1996, la o noua viata, mangaindu-ne sufletele cu roadele unei activitati ce aspira la continuarea pilduitoarei sale traditii de odinioara. Fundatia Emanuil Gojdu trebuie sa urmeze intrutotul implinirea Testamentului marelui sprijinitor al tinerilor romani ortodocsi din Transilvania." 15 inalti ierarhi ortodcsi din Transilvania si Ungaria, in frunte cu Mitropolitul Anania, au cerut senatorilor sa respinga Ordonanta MAE si sa respecte memoria si Testamentului Marelui Mecena.

Romanii de pretutindeni - abandonati

In ciuda declaratiilor pompoase de la inceputul mandatului privind sprijinirea romanilor de pretutindeni si din jurul granitelor Ministerul de Externe aproape ca a pierdut contactul cu acestia. Centrul Eudoxiu Hurmuzaki pentru Romanii de Pretutindeni - destinat pregatirii romanilor din jurul granitelor pentru a putea invata la facultatile din Romania este plin de tineri care nu vorbesc o boaba romaneste. Contractele de sprijinire a comunitatilor romane din statele vecine sunt ramase in aer.

Austro - Ungureanu

"Romania ca si un nou land federal (al Austriei n.red.)" a titrat cotidianul austriac Die Presse pe 4 martie un interviu cu ministrul de Externe al Romaniei, Mihai Razvan Ungureanu. Ministrul roman a declarat: "Austria este azi cel mai important investitor strain din Romania. Trebuie sa priviti Romania aproape ca si un nou land federal. Romania este tot atat de importanta pentru economia Austriei ca si sangele pentru corp. Stiu ca exista ceea ce se numeste o anumita oboseala legata de extindere. Trebuie sa explicam cetatenilor ca prin aderare cresc si sansele lor de bunastare".

Minciuna ministeriala de la Moscova

Ungureanu a intreprins in luna octombrie 2005 o vizita de doua zile in Federatia Rusa, prilej cu care a bulversat autoritatile bisericesti de la Bucuresti, dar si de la Moscova. Atunci, pe langa intalnirile avute cu oficialii rusi, Ungureanu s-a vazut intre patru ochi si cu Patriarhul Alexei al II-lea al Intregii Rusii.

Conform comunicatelor oficiale ale MAE de la Bucuresti, seful diplomatiei romane ar fi transmis Patriarhului rus si un mesaj al Prea Fericitului Parinte Teoctist al Bisericii Ortodoxe Romane. Informatia respectiva a fost intarita in mai multe randuri de insusi ministrul Ungureanu prin diverse interviuri si declaratii publice, fara a fi divulgat insa continutul mesajului, incercandu-se crearea unui abur de mister. Interesandu-ne la Moscova asupra modalitatii inedite de comunicare intre Biserici de acelasi rang prin intermediari guvernamentali, experti rusi in relatii bisericesti ne-au transmis ca acest lucru este putin probabil. Apeland apoi, la vremea respectiva, la Patriarhia de la Bucuresti, ni s-a transmis ca Biserica Orodoxa Romana nu discuta cu Bisericile straine prin intermediari. Patriarhul Romaniei nu a transmis nici un mesaj Patriarhului Rusiei in octombrie 2005, in scris sau prin viu grai, ne-au informat surse de la Palatul Patriarhal.

Cortina de fier se muta pe Prut

Basarabia va fi despartita de Romania inca o data printr-o cortina de fier, care va cadea cat de curand pe Prut. Obligativitatea introducerii unor vize pentru basarabeni este o tema des abordata de diplomatia lui Ungureanu - insa nu in sensul unor vize preferentiale. Exemplul Ungariei care acorda "vize nationale" etnicilor maghiari din tarile vecine pe o perioada de 5 ani tocmai pentru a contribui la mentinerea legaturilor culturale nu poate fi urmat de Romania - cel putin asa sustin oficialii MAE.

La conferinta organizata de ZIUA privind situatia romanilor basarabeni la inceputul acestui an mai multe voci au semnalat posibile acte de coruptie la Consulatul Romaniei de la Chisinau - iar oficialii MAE prezenti la aceasta dezbatere au promis ca daca acuzatiile se vor dovedi ca intemeiate ce vinovati vor fi pedepsiti. Pentru a putea obtine cetatenia romana de care au fost deposedati in mod abuziv, basarabenii trebuie sa-si depuna actele la Consulatul Romaniei de la Chisinau - iar procesul birocratic din reprezentanta Romaniei de peste Prut a dat nastere mai multor banuieli.

Marea Neagra si diplomatia schioapa

In ciuda anunturilor entuziaste privind realizarea cooperarii la Marea Neagra si aici diplomatia romana condusa de Ungureanu a incasat esec peste esec. La sfarsitul lunii martie Rusia a respins infiintarea unei euro-regiuni a Marii Negre, propusa in cadrul Conferintei internationale privind cooperarea inter-regionala in regiunea Marii Negre, desfasurata la Constanta. "Rusia nu a participat la pregatirea documentului si nu se considera obligata de aceasta declaratie", a afirmat reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova Vladimir Lebedenko. Respingerea de catre Moscova a initiativei Bucurestilor a avut loc in cadrul unui optimism exagerat din Aleea Alexandru unde se dadea ca sigura participarea Rusiei la proiect. In prezent MAE incearca sa dreaga busuiocul Marii Negre prin intermediul unui Forum regional lipsit de substanta si obiective, care isi doreste in principiu "promovarea dialogului regional" si costa aproape un milion de euro.

Pierderea relatiilor cordiale cu Vaticanul

Romania se indreapta incet incet catre un conflict diplomatic cu Vaticanul. Cauza: lipsa unui raspuns de la Bucuresti la o nota verbala a Sfantului Scaun. Pe 11 mai ZIUA informa ca ambasadorului roman la Vatican, Mihail Dobre, i-a fost comunicata o nota verbala prin care se cere oficialilor de la Bucuresti suspendarea lucrarilor de langa Catedrala Sfantul Iosif. "Am fost, la inceputul saptamanii trecute, chemat in audienta de catre ministrul de Externe al Sfantului Scaun, in aceasta problema si arhiepiscopul Aiolo mi-a confirmat, practic, pozitia exprimata de catre Arhiepiscopia Romano-Catolica de Bucuresti, de catre Monseniorul Robu, in problema constructiei Catedralei", a declarat Mihail Dobre.

ZIUA aplaudata de Sfantul Scaun in Protestul catre MAE

Conform surselor ZIUA, Nota Verbala, care prezinta protestul Sfantului Scaun pe trei pagini, face legatura intre prevederile privind protejarea monumentelor istorice, asumate prin semnarea Tratatului de Aderare la UE, si viitorul integrarii Romaniei. De asemenea, ceea ce probabil a iritat enorm functionarii MAE, protestul Sfantului Scaun mentioneaza petitia on-line initiata de Civic Media si promovata de ZIUA pentru salvarea Catedralei Sfantul Iosif si a Pietei Revolutiei. Pe data de 2 iunie se va implini o luna de la inaintarea acestei note de protest catre Vatican.

Ungureanu si limba romana

Aflat pe 25 mai la un mic-dejun de lucru organizat de Camera de Comert romano-britanica, ministrul de Externe Mihai Ungureanu a declarat ca romanii nu manifesta un interes deosebit fata de piata muncii din Regatul Unit al Marii Britanii, apreciind, in schimb, ca Romania ar putea importa forta de munca, in special din Republica Moldova, in conditiile in care cetatenii de peste Prut vorbesc "o varianta a limbii romane", mai precis un fel de "light Romanian" ("romana usoara"). Ulterior, MAE a intervenit pentru a explica sintagma, sustinand ca expresia "light Romanian" ar trebui interpretata in sensul ca, desi imprima un accent local limbii romane, cetatenii acestei tari vorbesc tot limba romana. Potrivit MAE, ministrul ar fi dorit sa sublinieze, in discursul sau, faptul ca vorbitorilor de "light Romanian" din Republica Moldova le va fi facilitat accesul ca forta de munca pe piata romaneasca.

(Preluare cotidianul Ziua. Un articol de George Damian)
 
Grant cultural acordat de guvernul JaponieiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :146
Wednesday, 31 May 2006

Ambasada Japoniei la Bucuresti a trimis Ministerului Afacerilor Externe – Directia Relatii Culturale, Educationale si Stiintifice – documentatia privind depunerea dosarelor de candidatura pentru programul Grantul cultural japonez (Cultural Grant Aid), pentru anul fiscal aprilie 2008 – martie 2009.

Guvernul Japoniei a instituit, incepand din anul 1991, o remarcabila traditie, prin oferirea, anual, a unui ajutor nerambursabil, constand in echipament electronic, unei institutii culturale din Romania. Pentru anul fiscal mentionat, valoarea totala a echipamentelor care pot fi solicitate de fiecare institutie in parte trebuie sa se situeze in jurul valorii de 20-30 milioane yeni japonezi.

Solicitantii ajutorului cultural trebuie sa fie institutii romanesti de prestigiu, reprezentative pentru eforturile depuse pana in prezent privind promovarea culturii romanesti si nipone, pentru o cat mai buna intelegere intre tarile noastre. Cererile privind achizitionarea de calculatoare, masini de copiat sau aparate de climatizare nu sunt acceptate. De asemenea, nu se accepta dosarele pentru obiective aflate in constructie. Dosarele pentru Grantul cultural japonez trebuie sa cuprinda formularul de cerere din partea institutiei, lista de echipamente de stricta necesitate, lista de echipamente existente, structura organizatorica a institutiei, bugetul anual al institutiei (defalcat pe venituri/cheltuieli), schita cu cotele locului unde vor fi instalate echipamentele, localizarea pe harta a institutiei, fotografii care sa reprezinte institutia, locul unde vor fi instalate echipamentele solicitate, precum si fotografii ale dotarilor existente.

Dosarele pot fi trimise pana la data de 20 iulie 2006, la Ministerul Afacerilor Externe – Directia Relatii Culturale, Educationale si Stiintifice, Aleea Alexandru nr. 33, (tel. 319.68.83; fax 311.25.16), care le va depune la Ambasada Japoniei in Romania, impreuna cu Nota in care se precizeaza pozitia oficiala a Guvernului Romaniei.

 
Luptatorii SIAS – printre cei mai buni tragatori din EuropaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :173
Wednesday, 31 May 2006

Politistii Serviciului pentru Interventii si Actiuni Speciale (SIAS) au participat la Campionatul Mondial al Politistilor si Militarilor Tragatori de Elita, alaturi de reprezentanti din 18 tari europene, care s-a desfasurat la Budapesta.

Potrivit Prompt Media, la finalul a trei zile de concurs si 17 probe de tragere, pe distante cuprinse intre 25 si 420 metri, politistii romani au reusit sa-si surclaseze majoritatea adversarilor, ocupand locul cinci in ierarhia celor mai buni tragatori, dupa Rusia, Ungaria, Ucraina si Cehia. Astfel de competitii sunt organizate anual si au ca scop  schimbul de experienta dintre formatiunile de interventie din diverse  tari, precum si   stimularea pregatirii profesionale a participantilor.
 
Comitetul Parlamentar Mixt UE-Romania solicita raportul CE pana la sfarsitul lui septembriePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :149
Wednesday, 31 May 2006

Declaratia Comitetului Parlamentar Mixt UE-Romania desfasurat in perioada 28-30 mai la Bucuresti solicita Comisiei Europene sa prezinte raportul de monitorizare cel mai tarziu la sfarsitul lunii septembrie, a anuntat, marti, intr-o conferinta de presa, europarlamentarul italian Guido Podesta.

„Este indreptatita temerea din Romania ca prezentarea in octombrie a raportului de monitorizare ridica probleme cu privire la ratificarea la timp Tratatului de aderare de catre parlamentele nationale ale tarilor care asteapta raportul pentru a finaliza aceasta procedura”, a spus Guido Podesta, care este si copresedinte al Comitetului Parlamentar.

De asemenea, declaratia Comitetului Parlamentar Mixt solicita statelor membre care inca nu au ratificat Tratatul de aderare sa accelereze acest proces. „Romania nu are nevoie pentru a indeplini criteriile de aderare de stimul ul reprezentat de presiunea amanarii ratificarii de catre parlamentele unor tari ca Franta sau Germania”, a aratat europarlamentarul italian.

„Avem nevoie de certitudinea ca procesul ratificarii Tratatului de aderare se va incheia la timp din punct de vedere procedural”, a subliniat si Vasile Puscas, secretarul Comisiei pentru Integrare Europeana a Parlamentului si reprezentant al Romaniei in Comitetul Mixt.

In cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Mixt Parlamentar s-au analizat progresele facute de Romania in pregatirea aderarii pe baza raportului de monitorizare din 16 mai, reluandu-se mesajul catre Guvernul de la Bucuresti de a continua cu determinare eforturile necesare pregatirii aderarii la 1 ianuarie 2007. Comitetul Parlamentar a salutat progresele facute in domeniul reformei sistemului judiciar, luptei anticoruptie si securizarii frontierelor, dar atrage atentia, asemenea raportului din 16 mai, ca mai sunt masuri de luat in continuarea ace stor procese.
Totodata, declaratia Comitetului Parlamentar face referire la necesitatea rezolvarii celor patru chestiuni marcate cu stegulete rosii in raportul Comisiei Europene si incurajeaza Guvernul sa continue reforma administratiei, sa asigure intr-o masura mai mare conditiile protectiei pentru persoanele cu dizabilitati psihice si fizice, sa continue eforturile de incluziune sociala a comunitatii rome si sa grabeasca procesul de restituire a proprietatilor.
 
Universitar romano-american tine o conferinta la Institutul Cultural RomanPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :133
Wednesday, 31 May 2006

Miercuri, 7 iunie, la Institutul Cultural Roman din Bucuresti, Aurelian Craiutu, profesor la Universitatea Bloomington din Indiana va sustine conferinta intitulata „Extremism si moderatie”.

Conferinta va fi urmata de o dezbatere la care vor lua parte, printre altii, Mihai Sora, Ioan Stanomir si Sorin Cucerai, informeaza ICR. Moderatorul acestei intalniri este Catalin Avramescu. Teme ca „De ce avem nevoie de moderatie azi ?”, „Moderatia, o virtute discreta, dar nu mai putin importanta” reprezinta doar un exemplu de subiecte ce se vor aborda in cadrul conferintei.

Din anul 1999 Aurelian Craiutu a ocupat postul de doctor in stiinte politice la Universitatea Princeton, dar este si profesor in cadrul Departamentului de Stiinte Politice al Universitatii Indiana, Bloomington. In anul 2000, teza sa de doctorat a fost distinsa cu premiul Leo Strauss pentru cea mai buna lucrare de doctorat in domeniul filosofiei politice sustinuta in 1998 si 1999 in America de Nord si este acordat de Asociatia Americana de Stiinte Politice. Aurelian Craiutu este de asemenea si redactor-asociat al revistei European Journal of Political Theory si membru al Grupului pentru Dialog Social din Bucuresti.
 
Agentiile Nationale de Presa se vor constitui intr-o asociatiePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :132
Wednesday, 31 May 2006

Conferinta de constituire a Asociatiei agentiilor nationale de presa din tarile de la Marea Neagra (PANIA) se desfasoara in capitala Ucrainei, informeaza Agentia Monitor Media.

Potrivit Rompres, la eveniment participa reprezentanti ai celor mai importante agentii de presa din Romania, Republica Moldova, Ucraina, Azerbaidjan, Armenia, Albania, Bulgaria, Georgia, Grecia, Serbia-Muntenegru, Turcia si Rusia. 

Marti, in deschiderea conferintei, presedintele ucrainean Victor Iuscenko si-a exprimat speranta ca noua asociatie regionala va uni intr-un singur spatiu informational tarile riverane Marii Negre si va sprijini medatic Organizatia pentru Cooperare Economica la Marea Neagra (OCEMN). 

Miercuri, participantii la conferinta de constituire a PANIA, vor adopta documentele statutare si o declaratie privind functionarea PANIA, organizatie ce isi propune stabilirea unui schimb informational corect si liber intre agentiile de presa din regiunea Marii Negre
 
Proiecte romano – franceze pentru hunedoreniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :96
Wednesday, 31 May 2006

Un grup de francezi, reprezentanti ai Asociatiei Quimper Santamarie Orlea, au fost prezenti, la Deva, pentru a inaugura impreuna cu Fundatia Conexiuni Deva un nou proiect care vizeaza combaterea violentei in familie.

Acestia si-au prezentat proiectele, activitatea si parteneriatul lor de aproape 16 ani cu primaria din Santamarie Orlea si cu alte localitati din Tara Hategului. Asociatia Quimper Santamarie Orlea a adus in judet si un student francez in ultimul an, la Agronomie, care va face un diagnostic al agriculturii locale si va identifica oportunitatile de dezvoltare care ar putea fi puse in practica. Studentul a facut si o scurta comparatie a agriculturii din Romania, cu cea din Franta. Concluzia lui a fost aceea ca agricultura din tara noastra se afla in stadiul in care se afla Franta anilor ’60. Comuna Santamarie Orlea a fost adoptata de catre orasul Quimper, din vestul Frantei, in anul 1989, iar misiunea de cooperare descentralizata i-a fost incredintata Asociatiei Quimper Santamarie Orlea. Astfel, de 16 ani, asociatia romano – franceza intreprinde actiuni de formare, actiuni sociale, dar si de promovare a limbii franceze in Tara Hategului si actiuni in favoarea minoritatilor. In anul 2003, asociatia a creat o Comisie de Dezvoltare Rurala, iar in anii urmatori au fost organizate schimburi de experienta intre taranii din Franta si cei din Tara Hategului. In acest an, Matthieu Rousset, student in ultimul an la agronomie, a fost recrutat de asociatie pentru a face un stagiu de cinci luni in Tara Hategului. Acesta va realiza un studiu, care va constitui, de altfel, lucrarea sa de licenta, in care va prezenta un diagnostic al agriculturii locale, va studia filierele comerciale si va identifica oportunitatile de dezvoltare care ar putea fi puse in practica. Se doreste a se lucra cu si pentru taranii romani. Potrivit studentului francez, agricultura romaneasca este departe de cea din tarile Uniunii Europene, fiind la fel cu cea a Frantei anilor ’60. „Desi stadiul agriculturii romanesti este unul de subzistenta, exsita totusi o diferenta intre agricultura franceza din anii ’60 si cea a Romaniei din anul 2006: aici exista un capital important de oameni pregatiti. Romania nu se mai poate intoarce la agricultura arhaica, dar poate face o agricultura traditionala. Este nevoie de diversificarea produselor pentru a ajunge la standardul celor din UE si putea fi vandute si pe piata externa. De asemenea, trebuie dezvoltat agroturismul, prin valorificarea potentialului extraordinar care exista in judetul Hunedoara”, a afirmat Matthieu Rousset. Cu spijinul Asociatiei Quimper Santamarie a fost, de asemenea, dezvoltat foarte mult sistemul de protectie a drepturilor copilului, informeaza Prompt Media.
 
Presedintele Austriei a promulgat legea de ratificare a Tratatului de aderare a RomanieiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :140
Wednesday, 31 May 2006

Presedintele federal al Austriei, Heinz Fischer, a promulgat marti, 30 mai, Legea privind ratificarea Tratatului de Aderare a Romaniei si Bulgariei la UE.

Austria este astfel cel de-al 17-lea stat membru UE care a ratificat documentul, urmare adoptarii, cu o larga majoritate, a proiectului de lege de catre ambele camere ale Parlamentului austriac (Consiliul National - 26 aprilie si Bundesrat - 11 mai 2006).

In cadrul unei ceremonii oficiale dedicate acestui eveniment, presedintele federal a declarat, in prezenta ambasadorilor celor doua state, ca „Austria are un interes deosebit ca Romania si Bulgaria sa adere la UE conform  calendarului stabilit, la 1 ianuarie 2007, cu conditia indeplinirii cerintelor UE”. Potrivit MAE, din perspectiva Romaniei, finalizarea oficiala a procesului de ratificare in Austria reflecta calitatea deosebita a relatiilor bilaterale romano-austriece in toate domeniile.

 
Romanii sarbatoresc si ei Ziua Mondiala fara TutunPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :84
Wednesday, 31 May 2006

Sub sloganul "Orice forma de tutun ucide", Organizatia Mondiala a Sanatatii sarbatoreste miercuri, 31 mai, Ziua Mondiala fara Tutun, o ocazie speciala in care va incerca sa atraga atentia asupra consecintelor consumului de tutun.

In Romania, conform statisticilor, exista cel putin 6.000.000 de fumatori. In prezent, peste 36% dintre romani fumeaza. Conform Centrului National de Statistica Medicala, romanii fumeaza zilnic aproape o suta de milioane de tigari. Cel mai grav este insa faptul ca majoritatea fumatorilor sunt tinerii.

In prezent, majoritatea tarilor membre ale Uniunii Europene au legi care interzic partial sau total fumatul in locurile publice si la locul de munca.

In Romania, fumatul a fost interzis in locurile publice in 2002, desi nu exista restrictii clare privind fumatul la locurile de munca, restaurante si baruri.
 
Cinstire a eroilor romani de la TigancaPDF Print E-mail
Tiganca, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :204
Wednesday, 31 May 2006

{mosimage}Maine va avea loc inaugurarea Cimitirului Romanesc de Onoare de la Tiganca, Inaltarea Domnului Nostru Iisus Hristos – ZIUA EROILOR.

{mosimage}Prezent in 2005, ca si acum, la ceremoniile de la Tiganca, secretarul Consiliului Mondial Roman, Nicolae Popa declara: "Parintele Vasile Burduja, preotul bisericii din Cania, calugarii de aici si unii enoriasi, care acorda servicii bisericii, sunt cei care au contribuit ca cimitirul sa fie cel de astazi. In 2000, cand l–am vizitat, dupa ce culese–i o punga de oase de pe camp, l–am intrebat pe parintele Vasile Burduja daca imi permite sa le iau cu mine, intentionand sa le duc la Bucuresti, pentru a–i convinge pe demnitarii de acolo sa ne ajute. Cand auzeau de oase de mort, nu vroiau sa ma primeasca nici la usa. Am adus inapoi oasele si le–am ingropat. De atunci pana acum au trecut ani, iar prima lucrare de edificare a cimitirului a fost instalarea, la 25 octombrie 2004, a acestei Troite, care a fost adusa din Bistrita–Nasaud de romanul de suflet mare, Florin Saserman si cu sprijinul romanilor din cadrul CMR. Intr–un mod cu totul deosebit, multumim lui Dumnezeu ca ne–a trimis in cale un preot ca Vasile Burduja care stie sa adune, in scurt timp, foloase insemnate pentru locasuri."

La ceremonii va fi prezenta si o delegatie oficiala de la Bucuresti din care nu vor lipsi Maiestatea Sa Regele Mihai, Teodor Atanasiu, ministrul apararii nationale, Sergiu Medar, consilier prezidential pentru aparare si securitate nationala precum si noul subsecretar de stat la DRRP, Dan Dungaciu.

 

Documentar

CIMITIRUL DE ONOARE ROMANESC DE LA TIGANCA

INFIINTAREA CIMITIRULUI DE CAMPANIE

 In contextul cresterii pierderilor inregistrate in luptele din Capul de Pod de la Tiganca (4-19 iulie 1941), autoritatile militare romane au fost nevoite sa constituie „din mers“ cimitire de campanie, cel mai adesea in interiorul sau in apropierea cimitirelor parohiale din localitati.
In timpul luptelor, la marginea de nord a localitatii Tiganca a fost realizat un astfel de cimitir de campanie, in care au fost inhumati militarii cazuti pentru cucerirea Dealului Epureni si a altor obiective importante din zona.

Faptul ca nu s-a avut in vedere, inca de la inceput, dramatismul luptelor si tributul de sange ce urma sa fie platit de catre trupele romane, rezulta din dimensiunile mai mult decat modeste ale acestui cimitir (de forma trapezoidala, cu baza mare de 20,5 m, baza mica de 17,2 m si laturile de 36 m) cu o suprafata de 700 mp.

Coroborand aceste date cu prevederile „Regulamentului pentru aplicarea in timp de campanie a Legii asupra regimului mormintelor si operelor comemorative de razboi“ din 1941, rezulta ca in acest cimitir puteau fi inhumati pana la 200 de eroi.

In fapt, pana la incheierea luptelor din Capul de Pod de la Tiganca, aici au fost inhumati peste 300 de militari, iar in urmatorii 2 ani au fost adusi inca de doua ori pe atatia, astfel incat in luna iulie a anului 1943 cifra militarilor inhumati in acest cimitir de campanie ajunsese la 1.020.
Eroii inhumati in Cimitirul de la Tiganca proveneau din: regimentele 1/2 si 2/9 Vanatori de Garda, 6 Infanterie Garda, 3 Artilerie Garda, 1, 11, 12, 17, 21 si 24 Infanterie, 5 si 30 Artilerie, 3 Artilerie Grea, 8 Calarasi, 5 Pionieri, Compania 40 Anticar si Flotila 1 Vanatoare.

Cei mai multi soldati romani inhumati – din totalul celor 830 identificati cu sprijinul Serviciului Istoric al Armatei si Centrului de Studii si Pastrare a Arhivelor Militare Istorice – au apartinut regimentelor 24 Infanterie (237 militari), 12 Infanterie (184 militari), 11 Infanterie (179), 1/2 Vanatori de Garda (95 militari), 6 Infanterie (72 militari), 21 Infanterie (18 militari) si 2/9 Vanatori de Garda (17 militari).

Multi dintre cei cazuti in luptele din Capul de Pod nu au fost inhumati in cimitirele din stanga Prutului, ci au fost adusi in tara si depusi cel mai adesea in cavourile familiilor apartinatoare sau in cimitirele de onoare din garnizoanele de dislocare a unitatilor din care au facut parte:
Colonelul Niculescu Gr. Gheorghe, comandantul Regimentului 12 Infanterie, cazut la 9 iunie in luptele pentru Dealul Epureni, a fost adus in tara si inhumat in cimitirul din cartierul Viisoara, municipiul Ploiesti.

Locotenent-colonelul Iliescu Gh. Gheorghe, comandantul secund al Regimentului 6 Infanterie Garda, cazut la datorie in ziua de 8 iulie 1941 pe Dealul Cania a fost inhumat in Cimitirul de Onoare de la Falciu.

Maiorul Maloiu Ioan, ranit in zona Tiganca, a murit in ziua de 8 iulie 1941 la spitalul din Barlad si a fost inhumat la Ploiesti

Sublocotenentul Dumitru Dumitru din Regimentul 5 Artilerie, ranit pe Dealul Epureni si decedat in ziua de 7 iulie 1941 in Ambulanta Divizionara nr. 21, a fost inhumat initial la Murgeni, iar de aici ramasitele sale pamantesti au fost mutate in cimitirul din Ivesti, jud. Galati.

Dinamica luptelor si cresterea de la o zi la alta a numarului pierderilor inregistrate in Capul de Pod au facut ca cei peste 1.000 de militari romani sa fie depusi in 9 gropi comune, cel mai adesea pe 2, 3 sau chiar 4 randuri suprapuse.

Pe masura ce frontul a avansat spre est, Asezamantul National „Regina Maria“ pentru Cultul Eroilor a preluat ingrijirea si intretinerea cimitirelor de campanie, intre care si cel de la Tiganca.
Prima descriere a acestuia este datata la mijlocul lunii ianuarie a anului 1942 si apartine plutonierului major Mihai Vasile, delegatul Asezamantului.

Din raportul pe care acesta il intocmeste la 20 ianuarie 1942 rezulta ca in „satul Epureni, pendinte de comuna Tiganca, este un cimitir de eroi format din 7 gropi comune lungi de cate 14-15 m (...). Cimitirul este situat pe islazul satului Epureni, pe o coasta, este imprejmuit cu 2 randuri de sarma ghimpata, are cruci de lemn de brad instalate de catre un locotenent din Regimentul 12 Dorobanti pe care este scris numele ostasilor din acest regiment; insa acestea nu sunt asezate la capataiul mortului al carui nume scrie pe cruce. Cimitirul este asezat pe o pozitie foarte frumoasa unde poate fi amenajat definitiv“.

Din aceeasi arhiva aflam si despre primele actiuni distructive inregistrate la Tiganca. Astfel, la 23 iunie 1942, locotenent colonelul Fotescu Stefan, raporta directorului general al Asezamantului ca „in aceste din urma zile a fost o ploaie torentiala cu grindina, care a facut mult rau, astfel ca si terenul ocupat de cimitir fiind in panta a fost scormonit probabil de sivoaiele de apa care s-au scurs din deal, deci, acest teren trebuie neaparat sa fie consolidat fie cu piatra, fie cu un zid protector, care sa abata apele ce se scurg din ploi. Dealminteri, cimitirul este asezat intr-o pozitie admirabila si situat pe izlazul satului Epureni“.

Adeseori, cand in cimitir n-au mai putut fi inhumati militari gasiti in zona, ramasitele pamantesti ale acestora au fost aduse in apropierea cimitirului de campanie de la Tiganca. Plutonierul Panait Nicolae descria o asemenea situatie constatata la 24 octombrie 1942: „in afara de cimitir, in partea de Est, la 5 m. Intr-o rapa se afla un mormant cu 2 cruci, pe una din ele se afla o inscriptie, executata in creion cu textul: „Erou sublocotenent necunoscut“, iar pe cealalta este sapata inscriptia: „Ramasitele pamantesti, soldatul Bonteanu Craciun, Reg. 3 Art. Garda, comuna Cucuruz Vlasca“.

Comandantul Regimentului 12 Dorobanti, colonelul Mavrichi Eugen s-a ocupat ca – in iulie 1943 – la 2 ani de la dramaticele lupte din Capul de Pod de la Tiganca, in acest loc sa fie instalata o troita „ridicata cu contributia benevola a ofiterilor si subofiterilor Reg. 12 Dorobanti la cota 110 de pe Dealul Epureni”.

 
O descriere mai detaliata a cimitirului apartine preotului capitan Alexandru V. Galea, confesorul garnizoanei Tecuci, care elaboreaza o prima schita a acestuia, lucrata la scara 1/100, precum si un plan al zonei. Din raportul intocmit aflam ca: „In cimitir s-au asezat cruci de stejar de catre Regimentul 24 Infanterie. La trei randuri de gropi, cate 10 cruci de fiecare groapa. A asezat si Reg. 12 Dorobanti, la celelalte gropi cruci de brad, multe si fara vreun criteriu. S-a facut, insa, o mare greseala: pe fiecare cruce, acest regiment a scris numele unui erou din acel regiment, astfel ca cine merge astazi acolo, poate banui ca sub anume cruce, este numitul erou, ceea ce este complet fals. Sunt singurul preot din Divizie, care din prima zi si pana la ultima am fost acolo, avand santul de adapost chiar langa cimitir. Sa se dispuna stergerea acestor nume, pentru a nu duce in eroare familiile Eroilor, ei fiind ingropati in comun si numele lor pastrat in registru. Imprejmuirea acestui cimitir lasa foarte mult de dorit: s-a facut o imprejmuire cu sarma ghimpata, atarnata de niste bete, care rupandu-se, vitele de pe izlaz calca mormintele, ceea ce constituie o impietate“.
La 16 mai 1943, preotul paroh al Bisericii „Sfanta Treime“ din comuna Tiganca a obtinut aprobarea distribuirii – catre cimitirele civile din zona – a crucilor din lemn rezultate prin inlocuirea acestora cu altele din beton. Solicitarea a fost avizata de catre delegatul Asezamantului National „Regina Maria“ pentru Cultul Eroilor.

Terenul pe care s-a amenajat cimitirul de campanie de la Tiganca a apartinut localnicilor Mihalcea Tiron si Stefan Comarzan, ambii din comuna Tiganca. Acestia au donat, cu titlu gratuit, o suprafata insumata de 3.150 mp comandantului Regimentului 12 Dorobanti Barlad „in scopul de a ridica pe el o troita in amintirea colonelului Niculescu, a ofiterilor si trupei cazuti in lupta”. Donatia a fost transcrisa la grefa tribunalului Cahul in Registrul de transcriptiuni cu numarul 306/31 august 1942.

 

RECONSTRUCTIA CIMITIRULUI

Proiectul de reconstructie a Cimitirului de Onoare de la Tiganca a fost lansat pe data de 9 iunie 2005, de Ziua Eroilor, cand a avut loc o ceremonie oficiala de comemorare a celor cazuti in prima luna de campanie a armatei romane pe Frontul de Est.

Ceremonia a fost asigurata de catre o garda de onoare a Armatei Republicii Moldova, dovada a preocuparii celor doua state pentru cinstirea – in spiritul Conventiilor de la Geneva din 12 august 1949 – militarilor care au cazut in lupte, in timpul ultimei conflagratii mondiale.
In urma unei licitatii internationale, incheiata pe data de 26 octombrie 2005, executia lucrarilor a fost adjudecata de firma FPC „REVETAN“ SRL din Chisinau, condusa de catre inginerul Ion Hanganu, care are o experienta relevanta in domeniu, intrucat a mai executat lucrari similare la Complexul Comemorativ Serpeni si la Cimitirul German din Capitala Republicii Moldova.
Reconstructia cimitirului respecta intocmai amplasamentul initial si dimensiunile pe care acesta le-a avut la infiintarea sa, in urma cu 65 de ani.

Imprejmuirea dinspre latura de nord este realizata printr-un gard din fier forjat, cu inaltimea de 2,2 m, realizat in stilul specific asezamintelor monahale si locurilor de inhumare ale eroilor.
Fundatia din beton (cu o adancime de pana la 1,5 m si o latime de 40 cm) da trainicie acestui loc de odihna al eroilor, iar placarea cu piatra de Cosauti confera imprejmuirii maiestuozitate si grandoare.
Celelalte 3 laturi ale cimitrului sunt imprejmuite cu un gard (cu inaltimea de 60 cm) care permite vizualizarea locurilor de odihna ale eroilor si protejeaza somnul de veci al celor cazuti pentru tara.
Cele 9 gropi comune (cu lungimea de 13,0 ÷ 14,5 m si latimea de 2,0 m) sunt delimitate de o bordura din beton armat, placata cu piatra si respectand intocmai amplasamentul lor initial.
In groapa comuna dinspre intrarea principala au fost reinhumate – in data de 6 mai 2006, in cadrul unei emotionante ceremonii crestine – ramasitele pamantesti care au fost scoase de catre suvoaiele ce le-au risipit in toata valea sau au fost descoperite, in timpul sapaturilor efectuate pentru reconstructia cimitirului.

Pe laturile de est ale gropilor comune sunt amplasate 143 de insemne de capatai (cruci crestine).
Intrarea in cimitir se face printr-o poarta traditionala romaneasca (cu latimea de 5 m si inaltimea de 3,6 m) care a fost sculptata de catre mesterul popular Ilie Benta din Barsana, Maramures.
Acesta a realizat si troita monumentala (cu inaltimea de 4,0 m), care strajuieste cimitirul din cea mai inalta parte a acestuia, ea fiind amplasata spre rasarit, asemeni altarelor din bisericile ortodoxe, ca simbol al credintei in invierea din viata de apoi.

La intrare au fost dispuse cele 11 placi comemorative realizate (de catre firma SC „MARMUR ART“ SRL din Slatina, jud. Olt) din granit negru de Baia Mare; fiecare dintre ele are forma unei casete paralelipipedice inclinate spre vest.

Pa laturile de N si S ale cimitirului au fost construite aleile de acces, fiecare din acestea avand cate 27 de trepte.

Doua catarge, cu inaltimea de 8 m fiecare, strajuiesc troita crestina, iar pe acestea vor fi arborate in permanenta drapelele tricolore ale celor doua state romanesti.

Iluminatul general al cimitirului este completat de reflectoare orientate spre placile comemorative si troita, iar crucile si gropile comune sunt puse in evidenta prin corpuri de iluminat joase.
In fata fiecarei cruci a fost plantat cate un trandafir, laturile cimitirului au fost incadrate de arbusti ornamentali, iar spatiul verde a fost gazonat.

Cimitirul dispune de sistem de alimentare cu apa, care va permite ca vegetatia din interiorul acestuia sa fie ingrijita si mentinuta in demnitate, pe intreaga perioada a anului.
Pentru odihna si reculegerea celor ce vor ajunge in cimitir, s-au instalat bancute.

 
Romanian Global News solidara cu ZIUAPDF Print E-mail
Bucuresti,Romania/Romanian Global News
Accesari :291
Wednesday, 31 May 2006

{mosimage}Intr-o scrisoare halucinanta prin continutul sau, 18 indivizi care se autodeclara intelectuali condamna pe colegii nostri de la Ziua pentru faptul ca publica materiale despre marele dizident anticomunist Paul Goma, precum si pentru faptul ca descriu situatia haotica si dezastrul provocat de Mihai Razvan Ungureanu in politica externa romaneasca.

{mosimage}Denuntul de tip cominternist este descalificant si introduce in spatiul public romanesc ideea de cenzura. Suntem alaturi de colegii de la Ziua, vizati in denuntul celor 18, si cerem si altor colegi din presa sa ia atitudine fata de acest atac, fara precedent, prin specificul lui, la adresa libertatii de exprimare in Romania.

Romanian Global News va relua in fluxul de stiri de dupa amiaza, adresat emigratiei romane, editorialul lui Victor Roncea, editorial care a declansat isteria celor 18, instigati probabil de Mihai Razvan Ungureanu, caruia Comandantul Basescu trebuie sa-i gaseasca de urgenta inlocuitor, ca si intregii sale echipe de la MAE, vinovata in intregime de dezastrul din ultimul an si jumatate.

Vom prelua de asemenea toate materialele legate de acest caz.
 
Raportul „Afacerea Gojdu” un document exploziv despre reaua credinta a MAEPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :217
Wednesday, 31 May 2006

{mosimage}Centrul Strategikon din cadrul Fundatiei Delta a finalizat Raportul „Afacerea Gojdu: dincolo de diplomatie”, pentru a atrage atentia asupra situatiei actuale a chestiunii Gojdu - intelegand prin aceasta totalitatea documentelor, actelor, subiectelor si actiunilor legate de recuperarea, macar in parte, a mostenirii lui Emanuil Gojdu.

{mosimage}Potrivit Altermedia, „afacerea Gojdu” se prezinta, inca inainte de o rezolutie definitiva pe marginea sa, drept un subiect extrem de controversat si de interes public crescut. Dincolo de miza cuantificabila, financiara (a valorii bunurilor mobiliare si imobiliare a patrimoniului Gojdu), „dosarul” in discutie se subsumeaza unei discutii mai cuprinzatoare referitoare la ceea ce (mai) inseamna „buna guvernare” si respect pentru obiectele de dezvoltare si demnitate nationala. Raportul, care de azi este disponibil publicului, reprezinta, mai inainte de orice speculatie care ar putea fi facuta, un act de recunoastere si de respect adus de societatea civila din Romania celui care a fost Emanuil Gojdu: un semn de respect si de recunostinta pentru viziunea si valorile in care a crezut.

Documentul atrage atentia asupra problematicii mostenirii Gojdu, dar si asupra unui lung sir de balbaieli procedurale mai mult sau mai putin deliberate, care demonstreaza cum in Romania, chiar uitandu-te cu atentie la ceea ce se intampla, nu-ti poti da seama daca o Lege e aprobata sau nu. Ne aflam acum in bizara situatie ca Senatul Romaniei sa se pronunte asupra unei reglementari legislative, care, sub alt nume, e posibil sa fi intrat deja in vigoare!

Raportul vorbeste despre Emanuil Gojdu si istoria Fundatiei care i-a purtat numele. Faptele sunt clare, prezentate in ordine cronologica. Va invitam sa comparati simplitatea acestei cronologii cu dificultatea de a intelege ceea ce se intampla in istoria „reluata” a acestei Fundatii abordand 'sarabanda procedurala' din Parlament. Ungaria ar fi putut de multi ani sa faca un gest reparatoriu. Putea sa-l faca unilateral. A ales sa aiba, abia acum, ca partener, Guvernul Romaniei. Iar romanii, fiecare cetatean, vor plati pentru visul lui Gojdu, desi aceasta ar fi, fireste, impotriva ideii lui de generozitate.

Tinerii romani au nevoie de proiecte care sa le asigure accesul la cea mai buna educatie. Parintii lor platesc deja taxe si impozite pentru a sustine sistemul romanesc de invatamant. De ce a fost nevoie, totusi, ca Guvernul Romaniei, sa faca parte din acest proiect?

Peste zeci de ani, poate, istoria contemporana a Fundatiei Gojdu va fi rescrisa. Noi am vrut doar sa spunem ceea ce am cercetat si ceea ce am inteles. Acum.

Raportul poate fi accesat la adresele:

http://ro.altermedia.info//images/Gojdu_eval_report.pdf
http://www.strategikon.ro/files/analize/gojdu.pdf

 
Gazprom se pregateste sa pedepseasca BasarabiaPDF Print E-mail
Moscova, Rusia/Romanian Global News
Accesari :287
Wednesday, 31 May 2006

{mosimage}Din 1 iulie, concernul rus Gazprom va livra gaze in Basarabia la pretul de $160 pe mia de metri cubi, fata de $110, in prezent. Este cel mai mare pret la gaze printre republicile CSI si care se apropie de nivelul preturilor pentru Europa de Vest, scrie ziarul rus "Kommersant".

{mosimage}Potrivit publicatiei moscovite, decizia furnizorului rus de a scumpi gazele pentru R. Moldova este o replica la refuzul autoritatilor moldovene de a extinde de la 50% la 100% cota pe care o detine Gazprom in societatea moldo-rusa Moldova Gaz.

Un reprezentant al Gazprom-ului, solicitat de "Kommersant", afirma ca negocierile cu Chisinaul au ajuns in impas, asa ca republica nu ar trebui sa spere ca preturile sa fie mentinute la nivelul anterior. La inceputul anului, autoritatile de la Chisinau solicitase pastrarea unui pret la gaze de $80 pe mia de metri cubi (cel mai mare pentru tarile CSI, in 2005), dar Gazprom scumpise gazele pentru R. Moldova pana la $110 si doar pentru semestrul I, 2006. In replica, autoritatile moldovene au facut mai multe oferte de investitii, inclusiv proiectele de constructie a gazoductului Drochia-Iasi si a unei CET in satul Burlaceni, sperand sa obtina in schimb un contract durabil privind mentinerea pretului pentru trei ani.

"Kommersant" scrie ca monopolistul rus al gazelor a tratat propunerile cu impasibilitate. 2 proiecte din 4 au fost respinse din start, iar celelalte 2 au fost respinse dupa ce au fost studiate, pe motiv ca "in loc de inlesnirile fiscale promise s-a propus ca tot beneficiul sa ramana in tara".
Alexandr Miheev, director adjunct de departament in cadrul Gazprom-ului, a declarat, pe 26 mai, la Berlin, la conferinta internationala "Dialog energetic Rusia -UE - aspectul gazelor", ca, in urmatorii 2-3- ani, preturile gazelor pentru Ucraina, R. Moldova, Belarus, Tarile Baltice si cele din Caucaz se vor apropia de nivelul vest-european. In anul 2006, pretul gazelor pentru Germania a crescut cu 40%, pana la $180-220 pe mia de metri cubi, iar pentru Italia - pana la $230-250.
Solicitat de „Infotag” sa comenteze informatiile difuzate de presa rusa, Valeriu Dolgan, reprezentant al societatii moldo-ruse MoldovaGaz, a spus ca nu cunoaste nimic despre planurile Moscovei si ca in adunarea generala a actionarilor MoldovaGaz, care a avut loc vineri, 26 mai, nu s-a discutat despre vreo redistributie a cotelor de actiuni in cadrul intreprinderii mixte.
 
Se implinesc 14 ani de detentie ilegala pentru Tudor Petrov Popa si Andrei IvantocPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :157
Wednesday, 31 May 2006

{mosimage}Saptamana trecuta rudele lui Tudor Petrov-Popa au reusit sa obtina o intrevedere la inchisoarea din Hlinaia, prima dupa jumatate de an.

{mosimage}Tudor le-a spus rudelor ca s-a simtit foarte rau in aceasta perioada si a solicitat interventia medicilor, informeaza Stirea de garda. Din cauza unor crize in zona epigastrului, asistentul medical de la inchisoarea din Hlinaia a decis examinarea lui Tudor la un spital. Astfel Tudor a fost dus la Tiraspol unde i-a fost facut un examen ultrasonografic.
Tudor considera ca problemele cronice de sanatate sunt legate de alimentatia proasta de care dispune deja de peste 14 ani. Pachetele de acasa, permise o data la cateva luni, sunt triate de personalul de la inchisoare. "Nu i se permite zahar, ceai, cafea si multe altele. Conservele sunt deschise si verificate, painea e taiata bucati si controlata. Atatia ani cu mancare proasta cine poate sa reziste si pentru ce?" se intreaba Raisa Popa, sora lui Tudor.

Si Eudochia Ivantoc a avut saptamana trecuta o intrevedere de scurta durata prin peretele de sticla. "Andrei era furios. Are dureri acute de dinti de la sfarsitul anului trecut, dar nici acum nu i s-a permis o vizita la stomatolog. Am scris o cerere de urgenta si astept acceptul autoritatilor inchisorii de a aduce pentru Andrei un medic," a spus Eudochia.

La 2 iunie se implinesc 14 ani din ziua in care membrii grupului Ilascu au fost arestati la Tiraspol. Cei doi detinuti raman in detentie ilegala, in pofida deciziei CEDO cu privire la eliberarea lor imediata si la cele 4 rezolutii ale Comitetului de Ministri al CE cu privire la neindeplinirea deciziei CEDO de catre Federatia Rusa.
 
Servicii pentru romani la RomaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :179
Wednesday, 31 May 2006

La Roma functioneaza un birou care ofera servicii pentru romanii care traiesc si muncesc in capitala Italiei. Deschis in luna aprilie, biroul a devenit in scurt timp cunoscut in randul romanilor, mai ales prin paleta numeroasa de servicii si prin preturile accesibile pe care le practica, informeaza Actualitatea Romaneasca.

Experientele traite de-a lungul celor opt ani, de cand Cristina Serban, se afla in Italia, au determinat-o sa deschida un birou care sa fie un punct de referinta, dar si de sprijin pentru romanii din Italia. “In cei opt ani de «strainatate» am avut ocazia de a vedea si de a simti acea atmosfera care te incojoara pe tine ca strain intr-o tara care uneori te accepta, alteori mai putin.

Ideea mi-a venit ca urmare a unor momente traite de mine cand simteam nevoia de a striga in gura mare: «Sunt roman si sunt mandru de acest lucru». Sunt roman si va pot demonstra ca pot valora cat multi dintre voi sau chiar mai mult” a declarat Cristina Serban, romanca ce a avut curajul sa puna pe picioare aceasta afacere si sa deschida acest birou, care ofera o gama diversa de servicii mergand pe ideea ca, atunci cand un roman intra in agentie, el sa fie sigur ca aici gaseste o persoana amabila, care il ajuta sa economiseasca timp si bani.
“In momentul in care un client mi-a trecut pragul, revine cu siguranta si a doua oara. Pentru ca, odata intrat in agentie, el se poate convinge ca poate trimite bani in tara prin SMITH & SMITH cu un comision mic, deoarece SMITH & SMITH practica cele mai mici comisioane la transferurile valutare.

De asemenea, el poate pleca acasa cu avionul platind un pret convenabil pentru biletul de avion, iar daca are nevoie de traduceri, apostilari, consultatii juridice sau fiscale a nimerit unde trebuie.
Eu colaborez foarte bine cu un avocat roman si cu un contabil, dispusi sa-i ajute pe romani sa-si rezolve problemele pe care le au” ne-a mai declarat Cristina Serban.

In curand, ea va deschide in aceeasi locatie un centru telefonic si un internet point, de unde romanii pot suna in tara sau pot intra pe internet pentru a se informa sau a lua legatura cu cei dragi, ramasi acasa, precum si un punct de vanzare ziare si cartele telefonice. Biroul ACM Money

se afla pe via Tor de Schiavi 127, zona Centocelle, telefon: 3285773609 sau 0624406796.

Biroul este deschis de luni pana vineri, intre orele 9.30 – 19.30 (cu o pauza de masa intre orele 13.30-15.30), sambata de la 9.00 la 18.00, iar duminica de la 9.00-13.00.

Produsele de top pe care le pune la dispozitia romanilor din Roma biroul de pe via Tor de Schiavi sunt transferurile de bani prin SMITH & SMITH si biletele de avion.

 
Peste 20.000 de romani din Spania isi vor gasi de munca prin FEDROMPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :158
Wednesday, 31 May 2006

{mosimage}Federatia Asociatiilor Romanesti din Spania, FEDROM, a semnat luni, 29 mai, o conventie cu Asociatia Profesionala a Firmelor Private din Serviciile de Securitate, APROSER, prin care se stabilesc mai multe criterii de colaborare in legatura cu facilitarea accesului la ofertele de munca din domeniul securitatii private pentru rezidentii de origine romana.

{mosimage}FEDROM a fost reprezentata, la intalnire, de presedintele Miguel Fonda Stefanescu, in timp ce partea spaniola de secretarul general, Eduardo Cobas Urcelay.

Astfel, dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, APROSER estimeaza ca cererea de munca din domeniul securitatii private pe teritoriul iberic o sa depaseasca cifra de 20.000. Prin aceasta conventie FEDROM devine promotoarea unei oferte de munca destinata a peste 20.000 de romani rezidenti pe teritoriul spaniol. APROSER acopera in momentul de fata prin firmele afiliate aproximativ 75% din piata securitatii private pe intreg teritoriul spaniol.

 
Presa romaneasca este cea mai puternica la TorinoPDF Print E-mail
Torino, Italia/Romanian Global News
Accesari :166
Wednesday, 31 May 2006

{mosimage}Stirile din tarile de origine ale imigrantilor din Italia nu vin numai de la posturile de televiziune care transmit prin satelit, ci o mare parte a acestora se datoreaza presei comunitatilor.

{mosimage}Romania este foarte bine reprezentata la acest sector, existand suficiente publicatii romanesti care se vand la punctele de presa din orasele italiene, mai ales din Torino. Cel mai bine vandut ziar strain din Torino, asa cum anuntam si in urma cu ceva timp, este Gazeta Romaneasca, ce vinde aproximativ 350 de exemplare saptamanal la Torino. Directorul saptamanalului romanesc, Sorin Ceham, spune ca Gazeta Romaneasca „este cel mai citit ziar din intreaga Italie”. El declara ca la Roma vanzarile depasesc 2.000 de exemplare, ceea ce „rasplateste eforturile pe care le depunem pentru a face un ziar de calitate”, informeaza Revista Consiliului comunal din orasul Torino, CittAgora.

Actualitatea Romaneasca, si ea tot un saptamanal, vinde 200 de exemplare la fiecare aparitie. Si cotidianul Romania Libera ajunge in Italia, unde se vinde in aproximativ 30 de exemplare.

Comunitatea romaneasca, de alftel, este cea mai numeroasa comunitate straina din Torino, ea numarand peste 20.000 de rezidenti oficiali, iar datele legate de vanzarea publicatiilor romanesti demonstreaza si ele aceste schimbari demografice.

Nu numai numarul de exemplare vandute, ci si numarul de publicatii aseaza Romania in topul publicatiilor preferate de strainii din Italia. Astfel, daca Romania se afla printre tarile cu cate 3 si 4 nume pe piata media italiana, alaturi de Spania, Anglia, Germania si Franta, tari precum SUA, Turcia, China, Albania, Serbia, Egipt, Iran, Siria, Africa, Rusia si Elvetia, nu au decat cate una sau doua publicatii, din care vand maxim 30 de exemplare, cu exceptia publicatiilor americane, ce se ridica undeva in jurul valorii de 140 de exemplare vandute.

Conform indicatiilor distribuitorului de presa torinez Devietti, publicatiile care se adreseaza acestei piete de nisa sunt in jur de 100, iar mare parte dintre acestea se afla in zona centrala. Publicatiile europene si americane sunt cele care predomina in acest sector. Le Monde vinde peste 100 de exemplare, la fel ca si Herald Tribune, Time sau Financial Times (acesta din urma ajungand chiar la 200) si Ola.
 
Peste 60% dintre basarabenii plecati peste hotare au intre 20 si 39 aniPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :140
Wednesday, 31 May 2006

Biroul National de Statistica (BNS) de la Chisinau a finalizat totalizarea informatiei la capitolul migratia populatiei, colectata in cadrul Recensamantului desfasurat in 2004.

Astfel, potrivit specialistilor BNS, in Republica Moldova, plecarile populatiei la munca sau la studii in strainatate a capatat amploare in perioada de tranzitie la economia de piata. La data desfasurarii Recensamantului – 5 octombrie 2004 – oficial, 273 mii persoane cu domiciliul in Republica Moldova erau absente, fiind declarate de alti membri ai gospodariilor casnice plecate in strainatate pentru diferite perioade.

Din numarul celor plecati peste hotare, 130 mii sau 47,7 la suta lipseau mai mult de un an. De remarcat ca ponderea cea mai insemnata din randul acestora o detineau persoanele cu varstele cuprinse intre 20 si 29 ani (38 la suta), urmati de cei cu varste cuprinse intre 30 si 39 ani (23,1 la suta). Printre persoanele absente temporar, 76 la suta aveau nivelul de instruire secundar general sau general obligatoriu.

Merita a fi mentionat ca, din numarul total al populatiei recenzate, ponderea persoanelor absente temporar constituia 8,1 la suta, iar in 12 raioane ale tarii, numarul persoanelor plecate peste hotare constituia 10–12 la suta. Cea mai mare pondere a fost inregistrata in raionul Cimislia - 12,6 la suta din numarul total al populatiei raionului.

Majoritatea persoanelor absente temporar erau plecate peste hotare la munca sau in cautarea unui loc de munca - 88,7 la suta, la studii - 6,5 la suta, din alte motive - 4,8 la suta.
Barbatii reprezinta 57 la suta din totalul moldovenilor plecati peste hotare
Barbatii emigranti au inregistrat performante fata de femeile emigrante, reprezentand 57 la suta din total. Raportand populatia plecata conform tarilor de destinatie, se constata ca 56,2 la suta erau plecati in Rusia, 19,4 la suta - in Italia, 3,9 la suta - in Romania, 3,5 la suta - in Portugalia, 3,1 la suta - in Ucraina, 3,0 la suta - in Turcia. Ponderea celor plecati intr-o alta tara decat cele enumerate era de 10,3 la suta, iar a celor care nu au dorit sa indice tara de destinatie - de 0,6 la suta.
Distributia populatiei stabile a Republicii Moldova dupa domiciliul actual releva ca 2 milioane 479,6 mii persoane (73,3 la suta) locuiau in localitatea de recenzare stabilita de la nastere. In mediul urban, in localitatea de recenzare locuiau de la nastere 55,4 la suta din populatie, iar in mediul rural – 84,5 la suta.

Din randul populatiei stabile, 903,7 mii persoane (26,7 la suta) si-au schimbat domiciliul, cel putin, o data in viata, plasandu-se, astfel, in categoria de migranti. Cel mai des si-au schimbat domiciliul locuitorii urbelor (44,6 la suta), fata de locuitorii satelor (15,5 la suta).
Dupa tara de origine, migrantii externi se repartizeaza dupa cum urmeaza: din Ucraina - 78,8 mii persoane (43,7 la suta), din Rusia – 76,3 mii persoane (42,3 la suta), din Kazahstan – 6,8 mii persoane (3,8 la suta), din Bielarus - 3,8 mii persoane (2,1 la suta), din Romania - 2,0 mii persoane (1,1 la suta) si din alte state - 12,1 mii persoane (7,0 la suta).
Analiza datelor migratiei populatiei intre raioanele si municipiile din tara, pentru ultimii doi ani inainte de Recensamantul populatiei din 2004, denota ca, in majoritatea unitatilor administrativ-teritoriale de nivelul doi, numarul persoanelor plecate din localitatea domiciliului stabil prevaleaza asupra numarului persoanelor sosite pentru a se stabili cu domiciliul, formand astfel un sold migrational negativ.

In municipiile Chisinau si Balti locuieste aproape un sfert din populatia Republicii Moldova
Un sold migrational pozitiv s-a creat doar in municipiile Chisinau, Balti si raionul Cahul. In municipiul Chisinau, in ultimii doi ani s-au stramutat cu traiul 44,4 mii persoane din diferite orase si sate ale tarii, in timp ce doar 5,6 mii persoane au plecat din municipiu cu traiul in alte localitati. Astfel, numarul celor sositi depasea de 7,9 ori numarul celor plecati. In municipiul Balti, numarul persoanelor sosite depasea de 3,3 ori numarul persoanelor plecate, iar in raionul Cahul - de 1,6 ori.
In celelalte raioane, numarul persoanelor plecate depaseste numarul persoanelor sosite - de la 1,4 ori pana la 4,6 ori. Cea mai mica depasire este atestata in raioanele Anenii Noi si Basarabeasca – de 1,4 ori, Briceni, Soroca si Straseni – de 1,7 ori, in raioanele Ocnita si Orhei – de 1,9 ori. O depasire de peste 3 ori au inregistrat raioanele Cantemir, Calarasi, Cimislia, Falesti, Glodeni, Hancesti, Nisporeni, Sangerei si Soldanesti, iar raionul Telenesti - de 4,6 ori.
Asadar, ca urmare a migratiei interne, trei unitati administrativ–teritoriale de nivelul doi primesc populatie, iar 32 unitati furnizeaza populatie.

Caracteristica populatiei dupa locul nasterii, obtinuta in cadrul Recensamantului din 2004, pune in evidenta ca din numarul total al populatiei recenzate, 3 milioane 201,8 mii persoane (94,6 la suta) sunt nascute in Republica Moldova (in 1989 acest indicator constituia 86,2 la suta). Se cere de mentionat ca numarul total al persoanelor nascute in municipiile Chisinau si Balti constituie 12,1 la suta si, respectiv, 2,4 la suta din totalul populatiei nascute in tara, iar ponderea locuitorilor acestor urbe - 21,1 la suta si, respectiv, 3,8 la suta in totalul locuitorilor pe tara. In profil etnic predomina originarii moldoveni - 98,9 la suta, urmati de originarii gagauzi - 97,9 la suta, bulgari - 90,6 la suta, ucraineni - 80,6 la suta si rusi - 64,4 la suta.

BNS precizeaza ca toate etapele recensamantului populatiei din Republica Moldova, inclusiv cea de prelucrare si de prezentare a datelor, sunt monitorizate de Grupul de Experti de Nivel Inalt al Consiliului Europei. Date mult mai ample despre migratia interna si externa, obtinute in urma Recensamantului populatiei din 2004, vor putea fi gasite in publicatia oficiala a BNS, a carei aparitie este programata pentru sfarsitul lunii noiembrie 2006.

(Preluare cotidianul Flux. Articol de Victor Dragan)
 
Inventii romanesti de succes prezentate la BruxellesPDF Print E-mail
Pittsburgh, SUA/Romanian Global News
Accesari :192
Wednesday, 31 May 2006

Doua inventii romanesti, de succes in Europa, vor fi expuse in perioada 7-10 iunie, la Pittsburgh, in cadrul ExpoMart Monroeville.

Culorile Romaniei vor straluci la Standul S432, unde cei prezenti vor putea afla mai multe despre tara noastra, prin realizarile pe care aceasta le are in lume.

Prima inventie ce va fi expusa este un modul antiseismic, ce va fi lansat in SUA chiar cu ocazia Expozitiei. Mai multe date despre inventia care ar putea salva vieti in caz de tornada, cutremure sau actiuni de razboi, vor putea fi aflate de pe pagina de web www.supershelter.net, ce va fi activa din 4 iunie. O a doua inventie cu care Romania va fi prezenta la Pittsburgh este Calor+, un dispozitiv ce vizeaza imbunatatirea confortului termic si diminuarea costurilor energetice. Acesta va fi prezentat la expozitie pentru a fi gasiti distribuitori in SUA. Detalii despre inventie, la www.calorplus.info, activa din 7 iunie

Inventiile au primit aur multiplu la Geneva, Brussels si Bucuresti, precum si multe alte distinctii speciale).

Romanii din SUA pot obtine invitatii gratuite la Expozitie de la Mircea Manolescu, la receptia Hotelului Radisson, langa locul de desfasurare a Expozitiei.
 
Codul Audiovizualului de la Chisinau ar trebui sa favorizeze media autohtonaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :101
Wednesday, 31 May 2006

Experti in audiovizual, reprezentanti ai institutiilor de drept recomanda ca initiativele legislative in domeniu sa contina prevederi de stimulare a institutiilor audiovizuale autohtone, care realizeaza productie proprie, dar nu pe cele care activeaza pe baza retransmisiei posturilor straine. 

Agentia Monitor Media precizeaza ca propunerile au fost formulate in cadrul unei conferinte nationale, desfasurata la 29 si 30 mai la Chisinau, in cadrul careia reprezentantii societatii civile au elaborat propuneri la proiectul Codului Audiovizual.

Valeriu Saharneanu, presedintele Uniunii Jurnalistilor din Moldova, a mentionat ca este necesar de specificat in document ca posturile de rado si TV sa plaseze pe post publicitatea doar cand se difuzeaza productie autohtona, iar limba publicitatii sa fie cea romana.

Raportorii au mai aratat ca documentul adoptat de Parlament in prima lectura nu ofera definitia statutului juridic a radiodifuzorului privat, mecanismul de sustinere din partea statului ale acestora si nu specifica limitarile investitorilor straini. Printre propunerile care vor fi inaintate Legislativului pentru discutare in lectura a doua este si limitarea pana la cel mult 30 la suta a cotei de participare la constituirea capitalului unui singur difuzor care sa apartina unui investitor strain si desfasurarea activitatii posturilor private de radio si TV in baza unei conceptii separate aprobate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

In replica, Angela Arama-Leahu, deputat PPCD, unul dintre autorii proiectului Codului Audiovizual, a declarat ca varianta ideala ar fi ca toate institutiile audiovizuale sa emita suta la suta productie proprie, lucru care nu este posibil, deocamdata. „Limita investitiilor straine nu a fost stipulata in mod intentionat, deoarece mai sunt necesare discutii in acest sens, iar respectivele dezbateri publice sunt foarte utile”, a mai spus Angela Arama-Leahu, citata de BASA-press.

Aceasta actiune a incheiat un sir de dezbateri publice pe marginea a trei initiative legislative in domeniul audiovizualului, adoptate in prima lectura de Legislativul de la Chisinau la 6 aprilie curent. Evenimentul a fost organizat de Institutul de Politici Publice cu sprijinul financiar al fundatiei Soros Moldova si Agentia Suedeza pentru Cooperare Internationala pentru Dezvoltare.
 
Societatea Viitorul Roman la cea de-a 80-a AniversarePDF Print E-mail
Los Angeles, SUA/Romanian Global News
Accesari :156
Wednesday, 31 May 2006

{mosimage}In urma cu 80 de ani, la 18 aprilie 1926, un grup de 18 romani din jurul Los Angeles-ului hotarau infiintarea Societatii Romanesti de Ajutor si Cultura Viitorul Roman.

{mosimage}Membri fondatori ai societatii au fost George Stoica, Alexandru Pop, George Lotrean, Nicolae Toma, Trifu Iova, Maria Stoica, Ioan Niculescu, George Ardelean, Alexandru Tatar, Pascu Toma, Ambrozie Mladin, Vasile Vaida si Paraschiva Gherman.

Doi ani mai tarziu, in 1928, Societatea devine membra a Uniunii si Ligii Societatilor Romanesti din America (pana la desfiintarea acesteia in anul 2001), iar mai tarziu face parte din California Ethnic Leadership Council cat si din Congresul Romano-Americanilor (CORA) din Washington, D.C.

Pentru mai bine de 25 de ani de la infiintare, activitatile se desfasurau la locuintele membrilor. In 1939, membrii societatii decid sa puna bazele unei parohii romanesti, cu numele Sfanta Treime. In 1946 se cumpara biserica din Verdugo Road, Los Angeles, care exista si azi, si unde societatea isi stabileste si ea sediul pana in 1997, cand isi schimba adresa si sediul. Pana la aparitia uniunilor si companiilor americane de asigurare, profilul acestei societati era, primordial, de ajutorare. In ultimii 40 de ani situatia s-a schimbat, lucratorii romani avand posibilitatea de a avea asigurari mult mai substantiale de la companiile unde lucreaza, activitatea societatii in domeniul asigurarilor diminuandu-se, punandu-se accentul pe activitatile culturale si de caritate.

Legal, Societatea este inregistrata in Statul California, functionand dupa statutul de incorporare non profit. Actualmente, principiile de activitate ale societatii sunt bine determinate: aniversarea si comemorarea sarbatorilor nationale romanesti si americane precum si a personalitatilor de origine romana din domeniul culturii si artei, promovarea a noi membri, in special din randurile tineretului, si infiintarea unui Centru Cultural Romanesc in Los Angeles. Marca "Viitorul Roman Cultural and Aid Society" este inregistrata la Oficiul American de Trade Mark.

De mai bine de un sfert de secol societatea organizeaza in fiecare an Balul Romanilor, iar in anul 2000 societatea a infiintat Cinemateca Viitorul Roman, prezentand festivaluri de filme cu participarea extraordinara de peste ocean a regizorilor acestor pelicule. Prin eforturi financiare deosebite societatea a reusit sa aduca in fata romanilor din sudul Californiei un mare numar de artisti romani importanti.

La multe din activitatile societatii au participat personalitati din lumea artei si stiintei, politicieni americani si romani, ambasadori (Mircea Geoana, Gabriel Gafita, Mihai Botez, Sorin Ducaru, James Rosapepe), ministri, parlamentari, regizori de film (Jean Negulesco, John Florea, Dinu Cocea, Mircea Muresan), ziaristi (Nicolae Lupan, Nicolae Dima), profesori universitari de prestigiu mondial (George Palade, Ilie Smultea, George Cioranescu, Radu Florescu, Constantin Cordoneanu), Episcopii Valerian si Nathanael, preotul Calciu Dumitreasa si altii. In anul 2000, societatea a gazduit, Conventia Nationala a Uniunii si Ligii Societatilor Romanesti din America, cat si Conferinta Retelei de Afaceri Romano-Americane, sub patronajul Ambasadei Americane din Bucuresti si al Ambasadei Romane din Washington.

Societatea a militat activ pentru integrarea Romaniei in NATO, strangand mii de semnaturi care au insotit petitiile de includere a Romaniei in NATO prezentate Congresului American, atat in 1997, cat si in 2001. Presedintele Jon Cepoi a primit medalia NATO din partea lui California Ethnic Leadership Council (mai 2001), iar Presedintele Cristian Calugarita a fost co-autorul Declaratiei celor Zece Natiuni aspirante la includerea in NATO, prezentata in Washington DC senatorilor americani (martie, 2002), si care, impreuna cu Presedinta Ionela Kloes, au primit medalia NATO inmanata Societatii de catre Ambasadorul Sorin Ducaru (mai 2005).
 
Conferinta „Femeia Moderna” pentru romancele din MilanoPDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :99
Wednesday, 31 May 2006

Asociatia “Romanilor in Italia” si “A.S.P.R.U. Risvegli” vor organiza sambata, 3 iunie, de la ora 16.00, o conferinta intitulata „Femeia Moderna – Controlul Ginecologic optiune sau necesitate”.

Conferinta, ce se va desfasura in Via Ventura 4, Milano, este o parte a proiectului “Miraj – Un sprijin pentru femei” sustinut de Primaria din Milano, biroul “Politiche sociali”.

Va conferentia pentru cei prezenti la manifestare, conf. dr. Genoveva Boboc, medic specialist la Insitutul European de Oncologie. 
 
Elevii craioveni castigatori in ItaliaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :162
Wednesday, 31 May 2006

{mosimage}20 de elevi de clasa a IV-a de la Liceul Teoretic „Henri Coanda“ din Craiova s-au intors acasa cu „Premiul cel mare“, dupa prima lor participare la un festival international, in Italia.

{mosimage}Potrivit Gazetei de Sud, formatiile „Brauletul“, „Craitele“ si „Calusarii“ au castigat Marele Trofeu al Festivalului International „Festa della Scuola - 2006“ pentru originalitate, stil si interpretare a cantecelor si dansurilor populare.

Coordonatoarea elevilor, invatatoarea Tanta Pauna, cea care i-a pregatit si insotit pe micuti, a spus ca publicul italian a fost impresionat de costumele populare, autentice ale copiilor, de originalitatea, stilul si interpretarea lor. „Pentru micutii scolii noastre a fost o premiera. Primul festival international, primul lor mare succesc. Acest trofeu obtinut de ei ne bucura foarte mult. Ne mandrim ca o scoala din Craiova a castigat Marele Trofeu cu atat mai mult cu cat competitia a fost extrem de stransa, in concurs intrand mai multi participanti din Romania, Valcea, Bacau, Bucuresti, dar si de peste hotare“, a spus Tanta Pauna.

Potrivit acesteia, din programul festivalului nu a lipsit nici sectiunea muzica usoara, castigata de micuta Alina Paun, eleva in clasa a IV-a a Liceului Teoretic „Henri Coanda“ din Craiova.

Alina Paun are doar zece ani si este eleva in clasa a IV-a. Este mandria familiei si a scolii sale. Colegii se lauda ca o au printe ei. Nu exista materie la care Alina sa nu obtina calificativul maxim. In afara materiilor de scoala, in topul preferintelor sale se afla muzica usoara si dansul. Canta de la sapte ani si vrea sa duca mai departe talentul familiei sale. „Cant de la varsta de sapte ani. M-am gandit sa fac cariera in muzica si sa cant toata viata. Talentul cred ca este o mostenire de familie. Mama mea canta la pian si cu vocea, iar tatal meu canta la vioara. Pentru noi, muzica este bogatia familiei. Iar atunci cand iti doresti ceva foarte mult, poti obtine“, a spus Alina.
 
Incepe Festivalul Romanesc la TorinoPDF Print E-mail
Torino, Italia/Romanian Global News
Accesari :185
Wednesday, 31 May 2006

{mosimage}Incepand cu data de 1 iunie, timp de zece zile romanii din Torino, ca si din intreaga Italie, se vor putea intalni si sarbatori, in cadrul primului Festival Romanesc la Torino. Evenimentul se va desfasura in Parcul Carrara della Pellerina.

{mosimage}In Torino, romanii sunt cea mai importanta comunitate straina, numarand peste 20.000 de rezidenti legali. Plecand din Romania cu scopul de a gasi aici o viata mai buna, fiecare dintre ei a lua cu el in valiza cate o frantura din propria viata, dar si din cultura tarii de origine, Romania. Aceasta prima editie a Festivalului Romanesc din Torino reprezinta ocazia pentru ca Italia sa cunoasca mai bine poporul roman, prin intermediul muzicii, cinematografului, artizanatului si bucatariei traditonale. 

La festivitatea de deschidere vor fi prezenti primarul orasului Torino, Sergio Chiamparino, precum si consulul general al Romaniei la Milano, Mircea Gheordunescu. Pe scena din Parcul Carrara, se vor afla pe rand, in cele 11 zile de festival (1-11 iunie) trupele Bambi, Autentic, Funky DJs, BUG Mafia, Fly Project, HI-Q, dar si Romanitza.

Bucataria romaneasca va fi prezentata laTorino in trei zile diferite. Bucatarul Kumale va prezenta vineri, 9 iunie, de la ora 19.30, o discutie si o degustare de bucatarie regionala din Romania. Sambata, tot de la ora 19.30, vor putea fi degustate preparate romanesti de sarbatoare, in timp ce duminica, de la aceeasi ora, la Torino vor fi prezentate, de acelasi Kumala, produsele tipic romanesti – vinuri, branzeturi, etc.

Festivalul Romanesc va oferi publicului si o conferinta intitulata “Pe-un picior de plai, pe-o gura de rai”, sustinuta de jurnalistul Enrico Martino.

 
„Plai Domnesc”, pe plaiuri ibericePDF Print E-mail
Castellon, Spania/Romanian Global News
Accesari :150
Wednesday, 31 May 2006

{mosimage}In orasul Castellon, in perioada 11-14 mai, a avut loc un eveniment deosebit de important pentru romanii din zona.

{mosimage}“Festivalul de dansuri ale Vechii Coroane a Aragonului”, organizat de Junta de Fiestas din Castellon, in colaborare cu Primaria orasului si alti sponsori, a inclus pentru prima oara un participant roman, astfel ca romanii din Spania s-au simtit pentru cateva minute din nou acasa, informeaza Actualitatea Romaneasca. Ansamblul Folcloric “Plai Domnesc”, din Romania a reusit sa impresioneze atat publicul roman, cat si cel spaniol. “Coregraful se numeste Razvan Vaduva, Ansamblul fiind format din tineri studenti ai Universitatii Valahia din Targoviste, judetul Dambovita. Portul traditional romanesc de pe meleagurile Dambovitei, Moldovei si Oasului a stralucit pe scena Castellonului pe parcursul acestor zile. Au fost aplaudati si au emotionat romanii din Castellon prin dansurile si interpretarile vocale si muzicale care au avut loc”, ne-a relatat Diana Dobre.

Seria de evenimente romanesti va continua cu un eveniment organizat cu ocazia zilei de 1 iunie de “Ziua Internationala a Copilului”, de catre Asociatia Romanilor din Castellon, Valencia si Alicante si Uniunea Cultural Romana. Evenimentul va avea loc la sediul Centrului Civic Roman, acesta anuntandu-se de pe acum a fi inedit pentru copiii din Castellon prin distractie, concursuri, surprize si cadouri. Astfel, sunt asteptati joi (1 iunie) la orele 18:00, cei mici dar si parintii, bunicii si vecinii care vor sa vada concursuri de poezie, desen, interpretare muzicala si vocala.
 
„Casa sufleteasca este in Romania“PDF Print E-mail
Zurich, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :184
Wednesday, 31 May 2006

Interviu cu pictorul si graficianul Lucian Popescu

La inaugurarea Clubului Roman de la Baden am avut placerea de a cunoaste pe pictorul Lucian Popescu si pe sotia sa Narcisa, membra a prezidiului clubului si neobosita organizatoare a festivitatii.

Lucrarile domnului Popescu, expuse la inaugurare, denota un simt echilibrat pentru imagine si culori, o dragoste nesfarsita pentru peisaj, pentru transparenta, forta si vigoarea acestuia. Sotii Popescu, desi foarte diferiti ca varsta, raspandesc in egala masura armonie si ceva familiar, prietenesc, firesc. De aceea, ideea de a face un interviu cu domnul Popescu nu cred ca mi-a venit, ci a fost acolo din momentul in care l-am cunoscut. Cu toate acestea, pregatindu-ma sa vin la el, am avut anumite retineri. Simteam in spatele deschiderii sale un caracter ferm, o stapanire de sine pe care ti-o dau reusitele in viata personala si profesionala si ma intrebam: oare nu cumva imi va fi greu orientez convorbirea pe un curs dorit de mine cu un astfel de om? De la primul schimb de replici retinerile s-au spulberat.

Domnule Popescu, ce va amintiti despre inceputurile carierei dumneavoastra artistice, ce profesori v-au orientat si sustinut ?

Ar trebui sa-l mentionez in primul rand pe unchiul meu, Georghe Popescu, un pictor si un mare grafician. El insa, cand a fost sa-mi aleg un drum in viata - abia terminasem liceul - mi-a spus ca a fi artist plastic se aseamana cu felul in care erau vazute pe atunci artistele: ceva de o calitate cam indoielnica si cel mai des muritor de foame. Vazandu-l pe el n-ar fi trebuit sa cred cele spuse, caci era foarte apreciat ca profesionist. Dar pentru ca imi era un fel de loctiitor de tata (tatal meu a fost aviator si a murit in razboi la numai 36 de ani) m-am simtit obligat sa-l ascult si nu am dat la arte plastice.

Dar pentru a raspunde mai bine la intrebare ar trebui sa incep cu copilaria. Cred ca bunica din partea mamei a jucat un rol esential in formarea mea. Cand eram mic ii mazgaleam mereu cu carbune un perete al casei care a fost tabla mea de inceput, faceam tot felul de aiureli, animale, in special, gaini cu zeci de oua, avioane care nu mai stiu daca zburau sau cadeau, in fine, a doua zi ea varuia si eu o luam de la capat, fara sa-mi fi dat vreodata vreo pedeapsa. Probabil, ca toate bunicile, a vazut in mine dragostea pentru desen, ceva talent, sau poate era doar bunatatea ei. Acest inceput mi-a dat curaj pentru mai tarziu. Ciudat este ca pe bunica din partea mamei, alaturi de bunicul, ii pastrez mai puternic in amintire decat pe cei din partea tatalui. Poate din cauza ca uneori oamenii bogati sunt mai putin deschisi in anume privinte.

Dupa piederea tatalui, am mers la gimnaziu, sustinut de familia tatalui care avea o situatie buna pe vremuri. Apoi totul a fost nationalizat, ei au fost obligati la domiciliu fortat iar eu i-am urmat. Odata cu "deplasarile nedorite" ale familiei au inceput pentru mine peregrinarile prin diferite licee unde am avut norocul sa am profesori renumiti. La Mihai Viteazu, pe Teodorescu Romanati, care a fost printre altele un mare renovator de fresce (manastirea Agapia a lui Grigorescu si pridvorul bisericii din fata Facultatii de arhitectura - demolata de furia unui regim ateu - fusesera refacute de el). A mai fost si profesorul Cardei, la Liceul I. L. Caragiale, un ardelean de inima, bun pictor desi putin cunoscut (cum de multe ori se intampla). Chiar si la Calarasi unde am facut o parte din liceu am avut un profesor bun, domnul Zaharia. Ma simt indatorat sa-i trezesc din vecie prin amintirea elevului care am fost candva. Dintre toti Romanati m-a initiat cel mai mult in anii 1949-50 cand am fost intern doi ani la liceul Mihai Viteazul.

In cursul discutiei noastre inainte de interviu mi-ati spus „eu iubesc oamenii“ iar eu v-am raspuns „si eu iubesc oamenii“. Acest schimb de replici mi-a revenit involuntar in gand iar la un moment dat mi-am dat seama ca de fapt acesta este motivul pentru care fac interviuri. Va multumesc ca m-ati ajutat sa-mi gasesc un motto si doresc sa incepem chiar cu aceasta intrebare: ce reprezinta pentru dumneavoastra afirmatia ca iubiti oamenii?

Cred ca am mostenit iubirea de oameni. V-am vorbit despre casa bunicilor mamei: aici se strangeau femeile, babutele satului la cafele. Bunica era casatorita cu un grec (a cata generatie in Romania, nu stiu) dar bunicul meu grecul, era de o bunatate de poveste. Alaturi de el palicarul, am cunoscut satenii, prin el am invatat sa iubesc de copil oamenii si comuna natala. Mama mea era si ea o samanta greaca (Dropol s-a numit, singura familie cu acest nume pe care o cunosc). Pe vremea aceea locuiam in comuna Socariciu, actualmente Unirea, intre Calarasi si Fetesti, o comuna foarte bogata. Mama - vaduva cu doi copii - avea usa deschisa pentru toata lumea. Multi colegi de-ai sorei mele isi aduc si acum aminte cum mancau fasole cu carnati la d-na Popescu. De aici a venit placerea de a vorbi cu oamenii, de a le stii pacatele, bucuriile, nu e insa o curiozitate de barfa, chiar daca uneori fara sa vrei o faci. Cand cineva are nevoie de ceva, asa cum am invatat de-acasa, incerc sa-l ajut. Sotia ma critica zicand ca deseori sunt gata sa ma ocup de altii mai mult decat de mine. Imi place sa vorbesc cu oamenii, uneori poate prea mult, imi place sa-i cunosc, imi plac copiii. Cred ca daca ar fi sa stau izolat as muri. Am avut o perioada grea, poate ca toti la inceput, am suferit o usoara forma de depresiune iar doctorul mi-a recomandat atunci sa ma plimb singur prin padure pentru ca era liniste. I-am spus „Domnule Doctor, mie imi trebuie viata, oameni, nu padure, ca daca ma duc acolo ma spanzur de primul pom!“ . Aici in tara de adoptiune predomina o mentalitate izolationista, individualista, fiecare se retrage la el in citadela, unde pare ca are de toate... La noi daca nu ai ceva te duci la vecin si-i spui „vecine, am nevoie de un ciocan“ si-atunci schimbi doua vorbe. Aici, in general nu prea e asa, desi eu prin pictura mi-am facut in timp relatii multe si bune - diferite de prietenii insa.
Ati mentionat unele momente dificile.

Ca multi emigranti pobabil, am avut momentele mele de cadere si cel mai grav este cand cazi in proprii ochi. Am venit intamplator in 1974, fara intentia sa raman in Elvetia. Fusesem in vizita la sora mea in Italia, dar nu am vrut sa stau in tara aceea splendida pentru ca am surprins vreo trei demonstratii de „brigade rosse“, comunisti cu fluiere si bastoane si mi-am zis ca daca vin la putere ma considera tradator si ma spanzura ca pe Musolini. Se vantura euro-comunismul, asa ca am hotarat sa plec inapoi spre casa. Dar pentru ca mai aveam cinci zile de tranzit, am decis sa trec prin Elvetia uzand de o adresa data de o doamna arhitecta, colega de servici din Romania care mai tarziu s-a stabilit si ea aici. Dumnezeu sa fie cu ea si sora ei, una mi-a dat adresa, cealalta mi-a dat gazduire cinci nopti. Imediat ajuns, am cautat de lucru pentru ca nu vroiam sa ingros randurile unor someri. Din fericire am gasit dupa trei zile, ajutat iarasi de un roman pe care nu vreau sa il numesc dar nici sa il uit. Eram impreuna cu prima mea sotie si cautasem un post la concernul ABB. Norocul a vrut sa primim ultimile posturi libere - „ultimul tren din Gun Hill“ - criza petrolului din 1973 incepuse sa-si arate coltii iar dupa aceea nu s-a mai gasit de lucru.

Am fost angajat ca desenator. La inceput a fost o mica neintelegere poate din cauza francezei mele care nu era prea buna. seful meu, un om deosebit, nu vorbea nici el prea bine. Eu i-am spus ca sunt gata sa fac orice, in sensul ca pot sa desenez, sa copiez, sa fac schite, desi domeniul in care fusesem angajat era total nou pentru mine. Eu eram proiectant in arhitectura iar aici se lucra in domeniul electrotechnic, energetic. Mi s-a dat sa concep un ventil de siguranta care era inima unui intrerupator de inalta tensiune foarte modern. Am invartit acel ventil vreo saptamana fara sa stiu de unde sa incep. Aceasta a fost prima mea umilinta. Apoi un sefulet mai mic s-a dus la seful de grupa care m-a intrebat ce am studiat. I-am spus ca de fapt nu am scoala tehnica, ca am lucrat 12 ani in domeniul constructiilor civile si cu el iata-ma din nou la seful cel mare care ma angajase. I-am explicat ca nu am vrut sa trisez. Cand am afirmat ca pot face „orice“ m-am referit la desen tehnic si nu la conceptie sau constructie de de piese. Imi voi aminti cuvintele sale toata viata, caci probabil a vazut toata tragedia umana pe fata mea cand mi-a zis „Monsieur Popescu, allez à votre place, je suis content de ce que vous avez fait“. Ce facusem nici eu nu prea stiam, desenasem ceva si poate ca nu a fost prea rau pentru ca ulterior un proiectant de specialitate a reluat desenele mele si le-a continuat. Oricum, aceasta a fost a doua umilinta. Am intrat la toaleta, am plans, iar pe urma am revenit la locul de munca cu capul sus.
Au urmat doi ani de chin, din cauza limbii germane. Nu mi-as fi inchipuit niciodata ca voi ajunge intr-o zona de limba germana desi in tara ma distram cu colegii imitand toate limbile. Am invatat-o la 39 de ani din mers - nu rau dar nici perfect - iar asta a fost a treia umilinta a mea, perfectionistul. Profesional insa, am invatat curand normele si am devenit calculator de diagrame pentru arcuri, o specialitate inginereasca de mare raspundere. De aceste arcuri depindea buna functionare a unui intreg mecanism. Dupa vreo trei ani, ABB-ul a cautat un grafician care sa faca perspective - reprezentarea tridimensionala a turbinelor. La vremea aceea nu erau inca computere cu programe de 3D. M-a interesat postul si m-am gandit ca poate inlatur evetualii adversari care ar fi venit din afara firmei si ar fi cerut salarii mari nepretinzand nimic in plus fata de ce aveam ca desenator. Am spus ca vreau sa fac proba si am reusit sa fiu angajat ca grafician. Prima lucrare a fost complicata, trebuia sa gasesc punctele de fuga ale unei turbine partial construite, de pe diapozitive si dupa desenele de constructie, sa schitez partile interne ale turbinei montate pe jumatate. Urma sa se faca un film de desen animat care arata montajul turbinei, iar unde nu se mai putea vedea montajul apareau desenele mele ce se inscriau in conturul exterior al turbinei. Piesele se completau consecutiv aratand cum se monta intreaga turbina. Douazeci si doi din cei douazeci si cinci de ani de munca am lucrat ca singur grafician industrial in sediul central ABB-Baden, o satisfactie pentru care m-am batut destul ca sa o obtin. Am facut documentatie pentru scolarizari, pentru instructuni de montare-demontare sau vinderea unor produse, turbine, generatoare, ventile. La sfarsitul activitatii am primit o diploma de multumire care a compensat acele grele inceputuri. Dar cel mai important a fost faptul ca a venit un moment in care m-am regasit, m-am ridicat in proprii ochi. Din acel baiat istet din Romania, care se cam pierduse la un moment dat, devenisem un barbat la mijlocul vietii care putea sa stea cu capul sus.

Ati avut sentimentul ca v-ati pierdut?

Poate nu ma pierdusem cu totul, desi intr-o perioda am avut pe undeva aceasta senzatie. Dar la un moment dat s-a intamplat ceva pozitiv pentru mine: inainte de a fi invatat germana si de a ma recalifica profesional am facut o prima expozitie. Un fost coleg al meu - Dumnezeu sa-l ierte, un italian din Siena - a vazut ca desenam tot timpul si m-a sustinut in organizarea acestei expozitii. Si in Romania cand eram liber, desenam, faceam o multime de schite. Desenul era placerea mea si pe vremea cand lucram la „Stuf“ pe pasajul Victoriei. Impreuna cu trei architecti (doi dragi colegi din acestia au plecat din viata din pacate destul de timpuriu) mergeam la Muzeul Satului si pictam acuarele. In spatele plansetei mele pastram o mica colelctie cu momente surprinse spontan, pe care nu de putine ori mi le luau colegii. Dar caii mei nebuni (cai verzi pe pereti cum ii numeam eu) au fost si primele tablouri vandute in occident. Amintiri... amintiri... sa ma intorc la intrebare, scuze, poate ca am prea multe de povestit...

Aceasta prima expozitie in Elvetia, prin 1977, m-a ajutat enorm sa cred iarasi in mine, pentru ca am vazut ca multi imi apreciau lucrarile si nu ma judecau dupa felul in care vorbeam. Am omis sa va spun ca am mai avut un soc odata sosit aici, sotia mea s-a hotarat sa ia un alt drum decat cel pe care il aveam in comun. In plus, copilul nostru era in tara iar eu ma luptam din greu sa-l aduc. In fine, erau vremuri grele si cand nu mai gaseam raspunsuri la intrebari imi luam planseta si petreceam trei-patru ore numai eu si prietenul meu, desenul. De atunci si pana acum cand am devenit pensionar, am continuat sa lucrez. Desi am reusit sa castig bani cu tablouri si sunt colectionat, nu o fac numai pentru bani, ci mai ales pentru continuitate si ca sa nu-mi tradez prietenul. In plus, o fac spontan, nu stau mult sa ma gandesc, actionez asa cum vorbesc si cred ca in felul acesta am reusit sa ma regasesc dupa o perioada de indoieli.

Ati expus enorm. Cum ati reusit?

Am avut mult noroc. Si ca exemplu as dori sa va povestesc mai intai cum am vandut primele mele lucrari in occidentul atat de temut pe atunci. Eram in vizita la sora mea care locuia la Milano. Desi era ilegal, aveam cu mine zece acuarele cu peisaje de langa Bucuresti si trei desene cu cai. Vroiam sa incerc sa vand ceva ca sa iau baiatului un cadou frumos, nu eram inca hotarat sa raman in occident. Sora mea imi spusese ca pe langa Dom erau cateva galerii. Nu stiam cum sa procedez: sa tin sau sa nu tin la pret ? Am plecat cu lucrarile si la galeria Cristoforus (acum nu mai exista!) intru si intreb cine e patronul. Secretara galeriei imi raspunde: Signor Dr. Clemente. In italiana mea invatata in 10 ore la biblioteca Italiana de la Sf. Iosif ii spun ce as dori si ea il suna la telefon. Dr. Clemente, desi se ocupa si de alte doua galerii, a venit. Cam fastacit i-am explicat dorinta mea si el mi-a spus sa expun lucrarile pe cornisa de lemn de la jumatatea peretilor. S-a uitat, a spus asta, asta, a luat 3 desene cu cai pe o hartie japoneza si o acuarela cu Lacul Mogosoaia iar apoi m-a intrebat cat doresc pe ele. Pierdut, uimit si cam zapacit am zis 50.000 de lire (erau lire atunci). El ma invita la subsol unde avea biroul si-mi semneaza un cec de 200.000 de mii de lire. De fapt eu cerusem 50.000 pe toate patru. Am balbait cu greu un „mille grazzie“ si iesind afara am luat autobuzul, plangand de emotie. Cand m-au vazut sora si mama (care era in vizita) s-au speriat. De-abia am reusit sa balbai : „Mi-a cumparat patru tablouri“.

Acum revin la intrebare. Incurajat dupa prima expozitie, am facut-o pe a doua in acelasi loc, la Clubul International al ABB unde cu diverse ocazii erau prezentate natiunile celor care lucrau acolo. Am organizat si o seara romaneasca impreuna cu cativa Romani inimosi. Am fost invitati sa ne prezentam ca natie in urma acestor doua expozitii. Cum am spus, norocul mi-a suras de multe ori. De exemplu, la prima expozitie a venit seful echipei elvetiene de salvare, care fusese in Romania la cutremur. El a recunoscut intr-un tablou al meu Muzeul Satului. Din nostalgiile de inceput reluasem atunci niste schite mai vechi din Romania pe care le-am pus mai bine pe hirtie. Intamplarea a facut ca acest om care a recunoscut Muzeul Satului sa fie sotul primei jurnaliste de arta - Doamna Frey - care a scris despre lucrarile mele. A fost o incurajare care m-a motivat sa continui. Am procedat asa: la ora sase eram la lucru, la patru fix plecam ca sa prind ziua cat mai lunga si apoi pictam 4-5 ore acasa.

Dar de fapt primele lucrari facute aici au fost patru icoane. Undeva la o lemnarie am gasit niste scanduri aruncate si mi-a venit idea sa fac icoane desi nu facusem niciodata in viata mea. Le-am luat, le-am taiat, le-am ars vopseaua, le-am pictat in tempera si le-am dat cu bait, o patina speciala. Apoi le-am expus la o biserica reformata unde am fost invitat de niste elvetieni. Doua icoane le-a cumparat chiar biserica. A patra e in Italia, la mormantul mamei. Ea o donase initial unei capele iar cand a murit preotul mi-a propus sa o pun la mormantul ei.

Mai pictati icoane?

Nu mai am timp, fac alte lucruri. A treia icoana, un Sfantul Ilie in pestera (el a avut niste „munci“ de facut) a ramas neterminata... poate vreodata o sa o termin. Daca doriti, va pot arata albumele cu extrase din presa despre expozitiile mele. Am avut o presa buna si sunt mandru sa spun ca nu am cunoscut aproape niciodata pe cei care au scris despre mine. Vedeti, aici am facut o expozitie intr-o banca din Baden. Nu a fost simplu. Vazusem ca bancile organizeaza expozitii si m-am prezentat singur la director sa-i propun o asemenea idee (o mare indrazneala!). El mi-a spus sa ma inscriu pe o lista si sa astept sa-mi vina randul - o forma amabila de a scapa de mine. Intre timp am inchiriat o vitrina mare tot in Baden, intr-un pasaj subteran unde expuneam cam opt tablouri odata. La un moment dat primesc un telefon de la un barbat care imi spune ca ar fi interesat sa cumpere doua tablouri expuse acolo. A doua zi vin la mine doi barbati, le dau tablourile si la un moment dat unul imi spune „Noi ne cunoastem“. Eu raman putin mirat, el continua „dumneavoastra ati venit la mine sa ma intrebati daca puteti sa faceti o expozitie“. Abia atunci mi-am dat seama ca era directorul bancii respective care in momentul acela m-a intrebat „cand doriti sa faceti expozitia?“.

Aici este o galerie in care am avut permanent tablouri dar din pacate galeristul s-a sinucis. Urmeaza o expozitie de grup si o alta. Aceasta a fost expozitia cea mai buna pe care am avut-o, in 1986. Tablourile, ca si persoanele trebuie sa aiba „imbracamintea“ potrivita ca sa iasa in evidenta, ele au nevoie de spatiu si lumina. De aceea, nu accept sa fac expozitii in restaurante si cafenele. O singura data am acceptat, la un restaurant pe malul lacului Zürich, dar nu mi-a placut. M-a deranjat faptul ca, asa intamplator, dupa ce mancau sau mergeau la toaleta, oamenii se mai opreau la un tablou. La acea expozitie in 1986 tablourile au fost foarte bine plasate si am vandut nouasprezece din patruzeci de tablouri. In acest muzeu, in Legnau, am avut o expozitie in 1988, iar anul acesta in luna mai pregatesc din nou o expozitie impreuna cu Livia Balu, o pictorita romanca. Aici a fost un concurs international de pictura la Freiburg in Germania, unde am primit premiul al doilea din partea publicului. Urmeaza expozitii la Montreux, Dusseldorf, Luxemburg, Baden-Baden. Uitati ce scrie acest jurnalist pe care nu il cunosc si care m-a facut sa ma simt foarte magulit: „Cu Lucian Popescu a aparut un artist care este cu siguranta unul dintre cei mai deosebiti acuarelisti din Elvetia“ (cred ca a exagerat)... Aici am facut o expozitie cu lucrarile mele si ale unchiului meu Gheorghe Popescu. Aici am avut onoarea sa-mi fie acceptata o lucrare la o institutie comerciala americana „Bredford Exchange“cu sediul in orasul Zug, Elvetia. Ei lanseaza serii de farfurii de portelan pentru colectionari si pentru acestea preiau picturi ale artistilor din diverse tari. Figurez aici alaturi de unul din cei mai importanti pictori clasici ai Elvetiei - Anker - cu un peisaj din orasul Morcote, cantonul Ticino. Aici am expus din nou cu unchiul meu iar aici am expus la un camin de batrani aducandu-le mai aproape imagini din propria lor tara. Aici am expus la un galerist in Zürich impreuna cu o sculptorita. Aici am avut o expozitie unde intre altele am cunoscut un fost moderator de la televiziunea elvetiana care mi-a propus o idee pe cat de frumoasa pe atat de grea. El ar dori sa fac zece tablouri, cinci din Romania - cinci din Elvetia, iar de la fiecare peisaj sa porneasca un cadru de film in care sa apara o echipa de dansatori traditionali din zona respectiva. E frumos, dar greu.

De ce ?

Ar trebui sa merg in Romania sa fac diapozitive in cinci zone geografice diferite, sa zicem Bistrita Nasaud, Ialomita mea, Oltenia, Poiana Brasov s.a.m.d. Sigur ca acest proiect ar fi o excelenta reclama pentru Romania. Pe urma ar trebui gasit un ansamblu coregrafic. Apoi trebuie gasit un ansamblu, sau mai multe aici. Pentru asta as avea nevoie de un sprijin serios si aici si in tara. Cred ca este prea greu...

Sa continuam.

Una dintre cele mai deosebite realizari ale mele a fost selectionarea ca finalist al Elvetiei la finala unui concurs organizat de UNICEF si firma Windsor la galeria Mall din Londra. Concursul - la care au participat 51 de tari - a fost prezidat de un juriu in fruntea caruia s-au aflat Printul Charles si Kofi Annan, Presedintele Natiunilor Unite. Calitatea lucrarilor selectionate cat si vecinatatea palatului Bukingam au conferit evenimentului o culoare aparte iar mie o mare satisfactie, mai ales ca in catalogul editat, am fost trecut cu mentiunea „nascut in Romania“.

De curand ati participat la al 13-lea Festival international de arta contemporana de la San Remo, care s-a desfasurat intre 14 decembrie 2005 si 6 ianuarie 2006, unde ati primit un premiu.

Da. Sora mea, care locuieste in Italia, are foarte multe tablouri de-ale mele. O prietena de-a ei, romanca, le-a vazut si mi-a propus sa trimit doua lucrari la acest festival. La inceput nu am vrut, din motive de birocratie vamala si transport. Eram foarte ocupat inainte de sarbatori si am acceptat sa particip cand prietena sorei mele s-a oferit sa ma ajute si sa mi le duca ea acolo. De fapt, motivul pentru care am mers la festivitatea de incheiere, a fost ca sa-mi iau inapoi tablourile, nici prin gand nu mi-a trecut ca voi fi premiat. Festivalul a fost un eveniment de mare anvergura care a ocupat spatiile de expunere ale faimoasei vile Ormond. Lucrarile au fost clasificate pe mai multe categorii dupa tehnica utilizata si tematica. Cand ma asteptam mai putin, mi-am auzit numele strigat pentru premiul doi la sectia acuarela. Am fost foarte impresionat. Toti cei dinaintea mea si-au luat diploma fara sa spuna un cuvant. Dar eu - si vreau sa mentionez in mod special acest lucru - am participat ca roman si m-am gandit ca in aceasta calitate s-ar cuveni sa spun cateva cuvinte. Am inventat spontan o formula de multumire amintind pe scurt radacina noastra istorica comuna. Sala a fost placut surprinsa si am fost foarte aplaudat. Au mai participat doi romani: cunoscuta pictorita Uta Elena Chelaru care a primit un premiu pentru intreaga sa activitate si pictorul Andrei Jitaru.

In afara de expozitia de la muzeul din Langnau in luna mai, aveti si alte planuri de viitor?

Da, astept un contract cu o galerie din Wollen, pentru luna martie.

O ultima intrebare inainte de incheiere: ce inseamna acasa pentru dvs.?

O, asta e o intrebare grea. Am sa mor impartit si niciodata linistit. Nu stiu ce sa-i spun lui Narcisa: sa ma arda, ca sa dea o parte in Romania, dar sa fiu si aici. De cate ori merg acolo vad tot praful, dar si frumusetile naturale iar cand plec ma apuca tristetea. Apoi cand ma apropii de casa de aici simt totusi o bucurie pentru ca am 31 de ani traiti aici. Casa sufleteasca insa, imi ramane in Romania. Narcisa este dintr-o alta generatie, tineretea a ajutat-o sa se dezlipeasca mai usor si poate nu are la ce sa se uite in spate, eu am avut 38 de ani cand am sosit aici cu multe amintiri, scoala, mormantul tatalui si aproape o jumatate de viata traita in tara. Pastrez si o amintire recenta pretioasa: in 2000 am avut o intalnire cu fostii colegii din Calarasi. A fost frumos, plin de emotii si amintiri. Latinii spun „ubi bene ibi patria“. Ferice de cei care pot sa o faca asa usor. Casa e o notiune abstracta, nu o poti arata, multi o poarta cu nostalgie in suflet, o porti ca melcul dupa tine, oriunde te duci, iar asta nu prea iti da liniste.

Linistea trebuie sa invatam sa ne-o gasim fiecare in noi, nu credeti?

Hm... asta e ca poanta cu Ferdinand, o stiti ? Un bebelus plangea in carucior si un barbat ii tot spunea „Fii calm Ferdinand, fii calm Ferdinand“, trece o cucoana si spune „Degeaba vorbiti cu copilul, nu intelege, e prea mic !“ La care tipul raspunde „Doamna imi pare rau, dvs. nu intelegeti, Ferdinand sunt eu!“.

Va multumesc foarte mult pentru interviu si sper ca veti gasi linistea.

(Preluare Casa Romanielor din Elvetia. Interviu realizat de Alina Mondini, Zurich)
 
Un basarabean redacteaza la Bruxelles un blog despre Basarabia si integrarea europeanaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :264
Wednesday, 31 May 2006

Valeriu Popovici, un moldovean din Balti care locuieste si munceste in prezent la Bruxelles, redacteaza zilnic un blog (EuroBlog – www.popovici.us) cu revista presei straine care scrie despre Basarabia in contextul proceselor de integrare europeana.

Atunci cand am lansat blog-ul, imi faceam publice opiniile despre Uniunea Europeana si relatiile cu R. Moldova, publicam stiri despre cele mai importante evenimente si diverse oportunitati pentru moldoveni, a spus Valeriu Popovici pentru Agentia Monitor Media. Ulterior, am ajuns la ideea ca ar fi mult mai util sa fac pentru vizitatori o revista a presei straine referitoare la R. Moldova, Romania, integrarea europeana, relatiile R. Moldova cu alte state, spune Val Popovici. 

EuroBlog-ul este si un instrument de dialog intre cititori. Fiecare vizitator are posibilitate sa lase comentariile sale pe marginea unui anumit subiect.

Aproape in fiecare zi, blog-ul este actualizat cu articole si stiri din presa straina si acest fapt l-a facut popular printre utilizatorii de limba romana. In scurt timp, blog-ul a fost vizitat de circa 1500 de vizitatori. Majoritatea cititorilor sunt din R. Moldova, Belgia si Romania. EuroBlog este partener al grupului EuroStiri creat de politologul Nicu Popescu. Acest grup are peste 400 de membri in diferite tari ale lumii.

„Moldoveanul de la Bruxelles” reuseste sa actualizeze EuroBlog-ul in timpul pranzului sau dupa orele de lucru. De asemenea, plaseaza pe site informatii pe care le primeste de la diferite centre de cercetare de la Bruxelles si Washington.

Valeriu Popovici are 26 de ani si s-a nascut la Balti. A absolvit Facultatea de Economie a Universitatii de Stat „Alecu Russo” si a facut masteratul in administratia publica (SUA), politica publica europeana (Olanda) si management (R. Moldova). La ora actuala este consultant pentru asociatii internationale cu reprezentanta la institutiile Uniunii Europene. 

 
Travelling circular cu Mircea Diaconu la New YorkPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :127
Wednesday, 31 May 2006

Actorul, scriitorul si regizorul roman Mircea Diaconu s-a aflat marti, 30 mai, in centrul atentiei romanilor din New York.

Institutul Cultural Roman din metropola americana a prezentat emisiunea Iulianei Ciugulea, „Travelling Circular”, ce l-a avut ca subiect principal pe Mircea Diaconu. Prezentarea a avut loc, de la ora 19.00, la Sala Auditorium a ICR New York si a pus in lumina cariera artistica a lui Diaconu, personajele pe care acesta le-a interpretat de-a lungul timpului, dar si convingerile sale deschise.
 
Muzica populara romaneasca la LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :132
Wednesday, 31 May 2006

{mosimage}Indragitii interpreti de muzica populara Maria Ciobanu si Ionut Dolanescu se vor afla in luna iunie la Londra, unde vor sustine un concert pentru romanii din Marea Britanie.

{mosimage}Mama si fiul vor sustine un program artistic deosebit in cadrul unei Seri Romanesti extraordinare gazduite de restaurantul 32 Old Bailey. Spectacolul celor doi se va desfasura luni, 15 iunie, de la ora 19.00, pretul biletelor fiind de 40 de lire de persoana. Biletul va include si un meniu format din gustari reci, cotlet de porc sau sarmale si ½ sticla de vin.

 
Chef Autentic romanesc la MilanoPDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :96
Wednesday, 31 May 2006

{mosimage}Trupa etno romaneasca Autentic va sustine la acest sfarsit de saptama doua concerte live de senzatie la Milano.

{mosimage}Clubul Kef de Kef va fi locul de desfasurare al celor doua concerte, programate unul pentru vineri, 2 iunie, si celalalt pentru sambata, 3 iunie.
 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions