Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Iunie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30  
Cautare
 
Copiii muncitorilor romani din Spania – mai aproape de taraPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :158
Tuesday, 06 June 2006

Primaria Sectorului 2 si Scoala Generala nr.71 “Iovan Ducici” au realizat proiectul intitulat “Identitatea culturala a elevilor de nationalitate romana”, dedicat scolarilor de nationalitate romana din provincia spaniola Huelva.

Astfel, profesorii spanioli vor avea ocazia sa cunoasca in amanunt particularitatile culturii si traditiilor romanesti, prin vizitarea atractiilor turistice ale Bucurestilor si a Scolii Generale nr.71 “Iovan Ducici”, ca parte a proiectului. De asemenea, cadrele didactice spaniole vor participa la desfasurarea orelor de curs si la prezentarea tuturor aspectelor legate de activitatea scolii, pe care le vor lua drept model in scolile spaniole unde invata numerosi elevi de nationalitate romana. In provincial Huelva activeaza una dintre cele mai numeroase comunitati romanesti, cu peste 100.000 de muncitori, majoritataea lucrand in domeniul agriculturii, informeaza Prompt Media.

 
Seful diplomatiei elvetiene in vizita la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :118
Tuesday, 06 June 2006

Ministrul de externe si vice-presedintele Confederatiei Elvetiene, Micheline Calmy-Rey, se va afla intr-o vizita oficiala la Bucuresti in perioada 5-6 iunie.

Vizita are loc in contextul participarii ministrului de externe elvetian la lucrarile primului Forum din Europa de Sud Est privind lansarea Platformei Politiei de Proximitate, care are loc in perioada 6-8 iunie 2006.

Programul vizitei oficiale cuprinde convorbiri cu ministrul roman de Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, discutii oficiale in plenul delegatiilor, primirea delegatiei elvetiene de catre presedintele Traian Basescu, precum si convorbiri cu vice-prim-ministrul roman Marko Bela.

In discutiile cu seful diplomatiei romane, vor fi abordate teme precum: asistenta financiara nerambursabila acordata de Elvetia Romaniei si perspectiva continuarii primirii de fonduri elvetiene de catre Romania ulterior momentului aderarii la Uniunea Europeana. De asemenea, pe agenda de discutii se vor afla procesul de pregatire a Romaniei pentru aderarea la UE, perspectivele relatiilor Elvetiei cu Uniunea Europeana, Balcanii de Vest, Europa de Est, situatia din Orientul Mijlociu, Afganistan, Iran si Irak, cooperarea celor doua diplomatii in cadrul Consiliului Europei si al ONU.

 
Cele mai bune vinuri moldovenesti vor fi prezentate in ChinaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :129
Tuesday, 06 June 2006

Reprezentatii Agentiei "Moldova-Vin" si ai 16 companii vinicole din  Basarabia vor participa la expozitia internationala, care va avea loc intre 6 si 10 iunie in orasul Kunmin (provincia Junan), China.

Aceasta expozitie este etapa ordinara a campaniei de promovare a bauturilor moldovenesti pe pietele asiatice. Printre producatorii, care vor prezenta cele mai bune mostre din sortimentul lor, sunt "Aroma", "Cricova", "Barza Alba", "Milestii Mici", "Vinuri Ialoveni", "DK-Intertrade", "Dionysos Mereni", "Asconi" si "Migdal-P". In cadrul acestei actiuni este preconizata, de asemenea, organizarea unui forum international de afaceri, in cadrul caruia reprezentantii Moldovei de peste Prut vor putea stabili noi relatii de afaceri cu parteneri straini, informeaza Prompt Media.

 
Clubul de presa de la Chisinau reia sedintele dupa trei ani de pauzaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :104
Tuesday, 06 June 2006

Prima sedinta a Clubului de Presa de la Chisinau va fi organizata miercuri in capitala, dupa o pauza de circa trei ani, informeaza Agentia Monitor Media. 

Sedinta se va desfasura in dupa amiaza zilei de miercuri in restaurantul „Maestro” din Chisinau. In cadrul acesteia vor fi puse in discutie probleme ce tin de libertatea de expresie in Basarabia. Participantii la sedinta vor discuta despre procesele privind libertatea de exprimare intentate Moldovei la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO). 

Agentia Monitor Media precizeaza ca printre cazurile examinate la CEDO referitor la violarea libertatii de expresie in Moldova se numara dosarele „Busuioc vs Moldova” (2004), „Savitchi vs Moldova” (2005). In prezent, la CEDO, pe rol se afla dosarul „Larisa Manole si altii versus R. Moldova”. Semnatarii cererii, membri ai Comitetului de greva de la Televiziunea Nationala, solicita instantei europene recunoasterea violarii de catre Moldova a dreptului la libera exprimare prin impunerea cenzurii la TVM. Primele sedinte ale Clubului de presa de la Chisinau, administrat de Centrul Independent de Jurnalism si Comitetul pentru Libertatea Presei, au fost organizate in 1995. De atunci, acestea erau organizate in fiecare luna pana in anul 2003. Scopul sedintelor este de a stabili o mai buna comunicare intre jurnalisti si de organizare a intalnirilor cu personalitati din diverse domenii ale vietii publice. Sedintele Clubului de presa au fost reluate gratie sustinerii financiare a „The Balkan Trust for Democracy”. 

 
Castelul Peles, Foisor si Palatul Elisabeta s-ar putea intoarce la statul romanPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :161
Tuesday, 06 June 2006

Statul roman ar putea rascumpara de la Casa Regala Castelul Peles, Foisor si Palatul Elisabeta, pentru suma de 30 de milioane de euro, a declarat ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, citat de postul public de radio.

Acordul ar urma sa fie semnat imediat dupa retrocedarea domeniului Peles. Intrebat despre ce domenii este vorba, Iorgulescu a spus ca in primul rand Castelul Peles, cu domeniul aferent, bunuri mobile si imobile. „Al doilea obiectiv este Pelisorul. Aici lucrurile va trebui sa le clarificam foarte bine. El va fi si muzeu, dar Casa Regala doreste sa fie sediul Casei Regale. De asemenea, se cedeaza, contra acestei sume, si Castelul Foisor in intregime. Urmeaza ca sa fie retrocedate in natura cele doua vile, Ceramica si Stavilar. Aranjamentul mai prevede - de asemenea un lucru nou - si care urmeaza sa fie statutul Palatului Elisabeta. Casa Regala doreste sa fie transformat si suntem de acord in principiu, dar va trebui sa discutam si cum se va realiza acest lucru, intr-un muzeu al istoriei regalitatii autohone. Am spune ca de principiu Guvernul este favorabil unei asemenea tranzactii, evident succesive momentului restituirii” a mai spus ministrul Culturii.

 
Ministerul Afacerilor Externe continua seria „Dialogurilor ProMAEtheus”PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :128
Tuesday, 06 June 2006

Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Diplomatie Publica, continua seria „Dialogurilor ProMAEtheus”, program care aduce periodic in discutie teme de interes in scopul stimularii reflectiei la nivelul mediilor politice, economice, academice si ale societatii civile.

Moderate de Emil Hurezeanu, „Dialogurile ProMAEtheus” au debutat in luna martie cu o dezbatere pe marginea strategiei post-aderare a Romaniei. Editia a doua, programata pentru data de 7 iunie, orele 18:00, la Clubul Prometheus din Piata Natiunilor Unite, are ca subiect „Regimul comunist si politica externa a Romaniei – intre mit si realitate” . Discutiile vor incerca sa scoata in evidenta in ce masura politica externa a tarii noastre a fost produsul laboratoarelor din cadrul MAE sau reflexul in plan extern al directivelor partidului. Sunt asteptati sa participe, alaturi, de ministrul afacerilor externe, Mihai-Razvan Ungureanu, presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu si istorici si diplomati romani si straini, parlamentari, personalitati ale vietii publice, precum Vladimir Tismaneanu, Marius Oprea, Mircea Malita, Teodor Melescanu si Stefan Andrei, relateaza Directia Relatii Culturale Educationale si Stiintifice.

 
Va lua fiinta "Liga Internationala a Femeilor Romane"PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :80
Tuesday, 06 June 2006

In perioada 16 - 18 iunie, in Baia Mare va avea loc reuniunea de lucru si lansarea organizatiei "Liga Internationala a Femeilor Romane" (LIFERO). 

Potrivit Prompt Media, la eveniment sunt asteptati sa participe reprezentanti ai organizatiilor de femei si sustinatori ai drepturilor acestora, organizatii cu istoric in actiuni proactive si de promovare a dezvoltarii respectului reciproc si de pastrare a valorilor romanesti consacrate in istorie, cultura, stiinta si educatie. LIFERO este o organizatie non-profit (ONG/NGO), inclusiv reteaua aferenta, de organizatii si persoane fizice de pretutindeni interesate/implicate in promovarea si sustinerea drepturilor femeilor romane atat in tara, cat si in strainatate.

 
„Foc“ la Mos Martin si focus eurosceptic in BavariaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :90
Tuesday, 06 June 2006

Dupa decenii de absenta a unui urs real in padurile bavareze, iata ca apare un „imigrant“ cu blana deasa si foame de oite, care seamana panica printre autohtoni.

Asa de mare, incat autoritatile locale dau vanatorilor ordin de foc, spre revolta tuturor protectorilor de animale, din Germania si din lume. Tot dinspre Munchen este lansat si cuvantul „sperietoare“, la adresa aderarii, in 2007, a Romaniei si Bulgariei la UE.

Principele retoricii

Spusa ex-presedintelui federal german Roman Herzog, difuzata de agentia de presa Agence France Presse / München, cum ca aderarea Romaniei si Bulgariei la UE, anul viitor, ar fi „un total nonsens“ (cuvantul de jargon „Mumpitz“ folosit de Herzog, inseamna, la origine, „sperietoare de ciori“) a fost preluat de o mare parte a presei germane. Ca titlu de soc, de catre revista ilustrata Focus, editata la München, intr-o analiza cu real miros de usturoi contra efectelor Dracula.

Roman Herzog s-a nascut in 1934, la Landshut (Bavaria, land de care a ramas intotdeauna profund legat), a studiat si profesat dreptul, fiind, vreme de 7 ani presedinte al Tribunalului Constitutional Federal. In 1973, el a intrat in politica, latura crestin-democrata (CDU), fiind numit, in 1994, presedinte federal, functie detinuta pana in 1999. Detasandu-se radical de modelul Adenauer, Herzog limiteaza competentele unui presedinte federal la prezenta

si retorica: „ In primul rand, el [n.r. presedintele] trebuie sa fie sincer. In al doilea rand, trebuie sa fie in stare sa vorbeasca atat de simplu si plastic, incat sa-l inteleaga cetatenii“. Nu numai bun orator, ci si, in mare masura, autor al discursurilor sale, Herzog se remarca prin claritate si lipsa de sofisticare a exprimarii publice, dar si prin mesaj subliminal, ironie si autoironie.

Tot Herzog ar fi autorul -in 1995, cand a vizitat Romania- al indicatiilor date minoritatii sasesti din Sibiu, de a se numi „germani in Romania, nu romani de origine germana sau romano-germani“. In articolul sau din 11 mai, referitor la Sibiu-capitala europeana in 2007, intitulat „Bunii nemti din Sibiu“, Daniel Riegger mentioneaza acest indemn al fostului presedinte federal german, reactualizat prin spusele reprezentantului bisericii evanghelice Klein, care „nu suna nationalist“, in opinia lui Riegger. Citandu-l pe Klein, Riegger scrie ca „in anii 30 si 40 era altfel, deoarece aripa germana a NS-Partei [n.r. Partidul National-Socialist] din Romania si biserica evanghelica aveau renumele de a fi o organizatie fascista“.

Accent pe dreapta

Focus este o revista saptamanala ilustrata, „care a luat nastere acum cativa ani, ca alternativa la revista Spiegel, devenita - din „cetateneasca“, pe vremea lui Adenauer- o publicatie cu orientare politica de stanga“, dupa cum ne precizeaza corespondentul agentiei de presa din nord-vestul Germaniei PDK, K-H Wolfgang Brunner. Editata la München, in capitala Bavariei -un land cu amprenta politica conservatoare, leagan al Uniunii Crestin-Sociale (CSU), prezidate de Edmund Stoiber- Focus reuseste, in cele peste 200 de pagini ale sale, sa dirijeze informatia prezentata succint, inspre promotii cu puternic iz publicitar (ex. „Fascinantul urias: China“) sau inspre non-promotii cu tenta politica conservatoare.

Asa este articolul de la sectiunea Germania, supratitlu„Politica Europei“, titlu „Völliger Mumpitz“ (trad. „total nonsens“) despre problema ratificarii, de catre conducerea federala germana, a tratatelor de aderare ale Romaniei si Bulgariei la UE. Articol care, in fond, este un voalat atac la adresa Coalitiei de guvernamant CDU-SPD, a cancelarului Merkel, si chiar o mascata pledoarie pentru euroscepticism.

Se reproseaza ros-negrilor de la Berlin si euro-freneticilor de la Bruxelles ca „inchid ochii si merg inainte“, ignorand semnalele de alarma date de specialisti in analiza fenomenului crimei organizate (referitor la Bulgaria) sau a celui de posibila „scurgere a subventiilor EU pentru agricultura, pe canale obscure“ (Romania).

Se arata dezacordul fata de „graba sporita“ cu care s-a eliminat practic, din discutii, anul de aderare 2008, in favoarea unui aproape unanim 2007.

Se insinueaza un deficit de imagine, de care ar suferi cancelarul Merkel. „Cum ar sta, ea, in fata propriului partid cu renume de „partid european“si in perspectiva preluarii presedentiei Parlamentului European, daca CDU si Parlamentul federal ar stopa, in octombrie, ratificarea celor doua tratate de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE?“ se intreaba autorii articolului din Focus (21-22 mai 2006, pag. 36-39), Michael Jach si Henning Krumrey.

Printr-o abila metafora jurnalistica insa, cuvintelor autorilor li se pune aura de ecou al „dubiilor si criticii reprezentantilor poporului“. Daca poporul german gandeste in problema UE, a aderarii noilor state, chiar la fel ca in Bavaria, este insa un semn de intrebare. La fel ca si decizia, de a se da ordin de tragere asupra sarmanului Mos Martin, care a indraznit sa cutreiere padurile alpine ale landului, in care se afla si renumitul Dachau.

(Pentru Romanian Global News, Dani Rockhoff) 

 
Andrei Pavel in semifinalele de dublu de la Roland GarrosPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :88
Tuesday, 06 June 2006

Andrei Pavel s-a calificat in semifinalele celui de-al doilea turneu de Mare Slem al anului, Roland Garros, in competitia de dublu.

Perechea formata din Pavel si germanul Alexander Waske, a 15-a favorita pe zgura pariziana, a trecut in sferturi cu 2-6, 6-2, 6-1 de indianul Mahesh Bhupathi si belgianul Xavier Malisse. In semifinale, Pavel si Waske ii vor infrunta pe invingatorii dintre gemenii americani Bob si Mike Bryan si francezii Julien Benneteau si Nicolas Mahut.

 
Cei 250.000 de romani din zona transnistreana uitati de MAE, la Forumul Marii NegrePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :566
Tuesday, 06 June 2006

{mosimage}Cu surle si trambite Ministerul Afacerilor Externe a organizat un “summit GUAM” pe Dambovita care nu a adus nimic nou in afara poate de confirmarea inabilitatii MAE si a ministrului Ungureanu in a construi ceva cu adevarat serios pentru interesul national romanesc.

{mosimage}Diplomatia romaneasca a organizat la Bucuresti Forumul Marii Negre pentru Dialog si Parteneriat in lipsa Federatiei Ruse - jucator geopolitic important la Marea Neagra. Practic la Bucuresti s-au reunit intr-un summit "light" organizatia din fostul spatiu sovietic GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Moldova). Pe langa absenta reprezentantilor Federatiei Ruse trebuie remarcat si faptul ca Turcia este reprezentata la forumul romanesc la Marea Neagra doar la nivel de ministru de stat, iar Bulgaria si-a trimis doar ministrul Afacerilor Externe. Ideea Forumului la Marea Neagra nu pare sa fi trezit un freamat deosebit intre principalii actori ai spatiului pontic, dupa cum se poate vedea chiar din programul manifestarii alcatuit de Ministerul Afacerilor Externe. In cursul saptamanilor trecute inalti oficiali ai diplomatiei romanesti afirmau in cadru neoficial pe la diverse intalniri internationale ca Moscova va fi reprezentata la cel mai inalt nivel cu prilejul Forumului Marii Negre. Povesti. Se pare ca si aceasta initiativa diplomatica romaneasca va avea aceeasi soarta cu declaratia politica a Comunitatilor locale si regionale de la Marea Neagra din luna martie - declaratie care nu a fost asumata si de Rusia, lasand astfel cu ochii in soare euro-regiunea pontica. Ideea acestui Forum al Marii Negre a aparut cu prilejul unei vizite a presedintelui Basescu la Kiev, intr-o incercare diplomatica de a stabili o agenda pentru acea ocazie.
Intalniri la mana a doua

Presedintele Traian Basescu s-a vazut cu Robert Kocharian, presedintele Armeniei; Ilham Aliyev, presedintele Azerbaidjanului; Mikhail Saakasvili, presedintele Georgiei; Vladimir Voronin, presedintele Republicii Moldova si Viktor Iuscenko, presedintele Ucrainei, informeaza MAE.

La un alt nivel de reprezentare au fost prezenti Ivailo Kalfin - vice prim-ministru si ministru al Afacerilor Externe al Bulgariei, Dr. Besir Atalay - ministru de stat, Turcia, Vironas Polydoras - ministru pentru Ordine Publica, Grecia. Pe langa acestia vor mai fi ministri de Externe din Belgia Karel de Gucht, presedinte in exercitiu al OSCE, si din Lituania, Antanas Valionis.
Dintre reprezentantii comunitatii europene si euro-atlantice si ai organizatiilor internationale vor fi prezenti la Bucuresti: Serghei Ordzhonikidze, director general al Biroului ONU la Geneva; Terry Davis, secretar general, Consiliului Europei; Marc Perrin de Brichambaut, secretar general, OSCE; Brunson McKinley, director general, Organizatia Internationala pentru Migratie; Erhard Busek, coordonator special pentru Pactul de Stabilitate in Europa de Sud-Est; Marek Belka, secretar executiv, Comisia Economica ONU pentru Europa; Robert Simmons, reprezentant special NATO pentru Caucaz si Asia Centrala; Peter Semneby, reprezentant special al UE pentru Caucaz si Asia Centrala.

Presedintele Traian Basescu a lansat pe agenda politicii externe a Romaniei subiectul Marii Negre - insa punerea in practica a acestei agende de catre Ministerul de Externe s-a dovedit deosebit de dificila. Presedintele Romaniei a prezentat astfel prioritatile romanesti la Marea Neagra: "Nu avem veleitatile de lideri, pentru ca insusi poporul roman si-a dorit mereu parteneriate cu tarile din zona. Traim in jurul unei mari mici, dar importante prin problematica ei. Important este ca noi toti sa devenim prietenii Marii Negre si sa devenim prieteni intre noi".

Insa este greu de crezut ca va putea fi realizat un parteneriat la Marea Neagra in conditiile in care Federatia Rusa nu participa la intalnirile Forumului de la Bucuresti, iar Turcia si Bulgaria participa la nivel de ministri.

Ministerul Afacerilor Externe se ascunde insa in spatele formelor fara fond afirmand: "Forumul Marii Negre pentru Dialog si Parteneriat este o initiativa romaneasca, menita sa ofere cadrul de intalnire si dialog transparent, favorabil pentru lansarea unui proces de reflectie asupra viitorului si identitatii regiunii, care sa creasca increderea reciproca, sa faciliteze identificarea de proiecte pragmatice capabile sa vina in intampinarea adevaratelor nevoi de dezvoltare regionala. Un asemenea proces trebuie sa se bazeze pe un dialog activ si deschis, desfasurat intre institutii si societatea civila din spatiul Marii Negre, si armonizat cu procesele in desfasurare din cadrul comunitatii euro-atlantice".

Una dintre problemele arzatoare ale interesului national romanesc de pe ambele maluri ale Prutului, conflictul transnistrean care tine ostateci aproape 250.000 de romani, abia a fost amintita in contextul “conflictelor inghetate”, insa lipsind din declaratia finala.

 
Ce se ascunde indaratul demiterii lui Ustinov?PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :178
Tuesday, 06 June 2006

{mosimage}Intrebarea din titlu nu este nici retorica, nici chitibusara, dupa cum ar putea sa para la prima vedere. Este una acuta si chiar vitala nu numai pentru Moscova, ci si pentru interesele noastre nationale.

{mosimage}Pentru ca demiterea procurorului general al Rusiei, Vladimir Ustinov (foto), doar in aparenta e una rutinara. Cum-necum, din varful piramidei rusesti a fost eliminata o piesa extrem de importanta care se identifica de ani buni, de fapt, cu politica presedintelui Vladimir Putin. Si acest lucru nu are cum sa fie intamplator.

Pentru Putin, Ustinov a fost exact ceea ce erau Ejov sau Beria pentru Stalin. Fostul deja procuror general i-a persecutat si i-a hartuit constant pe toti adversarii mai periculosi ai liderului de la Kremlin. A distrus imperiile financiare ale oligarhilor Gusinki si Berezovski. L-a bagat in puscarie pe miliardarul Hodorkovski care anuntase anterior ca va intra in lupta pentru fotoliul prezidential.
Intr-un cuvant, Ustinov a fost un executant exemplar. La o privire superficiala, Putin nu avea motive sa-l concedieze. Numai ca procurorul general a fost destituit, potrivit mai multor observatori de la Moscova, nu pentru ca ar fi neglijat instructiunile administratiei prezidentiale. El a fost, fara doar si poate, un functionar docil. Altceva pare sa fie la mijloc. Inlaturarea sa, in opinia mea, e un semn clar ca Putin a intervenit decisiv in lupta pentru putere dintre principalele factiuni ale Kremlinului. Presedintele, dupa toate probabilitatile, cauta sa le desfiinteze pe cele indezirabile pentru a incuraja si intari astfel tabara succesorului care urmeaza sa devina dupa 2008 noul tar al Rusiei.

Fiind favoritul unor fosti inalti ofiteri FSB, Ustinov a fost sacrificat pentru a netezi drumul spre putere altui grup rival, dominat de persoane provenite, in mare parte, tot din serviciile secrete. La Moscova se vehiculeaza ideea ca in curand vor cadea si multe alte capete.
Oricum, nu cred sa aiba dreptate acei comentatori rusi care sustin cum ca surprinzatoarea eliberare din functie a procurorului general ar insemna o fortificare a liberalilor in dauna durilor. Parerea mea e ca lucrurile sunt mai complicate. Nu intamplator, ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov, liderul factiunii antioccidentale si ultranationaliste, a salutat concedierea procurorului general, precizand ca exista suficiente motive pentru ca acesta sa fie dat afara. Unde mai pui ca in locul lui Ustinov ar putea sa fie numit, zice-se, Dmitri Kozak cel care era sa ne vare pe gat federalizarea tarii. Acesta ar urma sa joace un rol foarte important in politica interna si externa a Rusiei dupa 2008.

Cum ai suci-o, noul tar n-are cum sa fie pentru noi mai bun decat cel actual. De unde si impresia ca in urma ultimelor evolutii din Federatia Rusa, antipatiile Kremlinului fata de Republica Moldova nu vor slabi. Dimpotriva. Vor deveni si mai puternice.

(Editorial Petru Bogatu, pentru Flux)
 
IPS Nathaniel a suspendat dialogul dintre cele doua eparhii romanesti din AmericaPDF Print E-mail
Chicago, SUA/Romanian Global News
Accesari :137
Tuesday, 06 June 2006

{mosimage}Intr-o scrisoare adresata recent clerului si credinciosilor Episcopiei Ortodoxe Romane, Inalt Prea Sfintitul Arhiepiscop Nathaniel a suspendat dialogul dintre Eparhia pe care o reprezinta, Episcopia Ortodoxa Romana din America, si Eparhia Ortodoxa Romana din America si Canada.

{mosimage}Decizia a fost luata unilateral de catre IPS Nathaniel, fara ca membri Comisiei Mixte de Dialog si IPS Nicolae, Arhiepiscopul Ortodox roman din America si Canada sa fie instiintati de acest gest, informeaza pagina de web a Episcopiei Ortodoxa Romana din America si Canada.

Romanian Global News reda in cele ce urmeaza pozitia Comisiei Mixte de Dialog a Arhiepiscopiei, Pr. Prot. Nicholas Apostola, Pr. Vicar Ioan Ionita, Pr. Prot. Ion Gherman, Pr. Prot. George Chisca si Pr. George Sandulescu, fata de decizia IPS Nathaniel de a intrerupe, inca o data, dialogul dintre cele doua eparhii.

„Actiunea Arhiepiscopului Nathaniel este cu atat mai surpinzatoare cu cat in urma cu mai putin de un an la intalnirea unde nu numai membrii Comisiei mixte de Dialog au fost prezenti, ci si cei trei ierarhi ai eparhiilor noastre, a fost aprobata schita unui plan pentru unitate care apoi a fost prezentata la ambele Congrese. Din pacate, nu este pentru prima data cand Arhiepiscopul Nathaniel a oprit dialogul in mod unilateral. Prin mila lui Dumnezeu am reusit sa reluam discutiile, sa facem progres spre unitate si chiar sa cadem de acord asupra unui plan pentru formarea unei Mitropolii Ortodoxe Romane autonome aici. De aceea, chiar daca aceasta scrisoare ne intristeaza, ramanem increzatori ca vom regasi cu timpul calea spre dialog.

Acestea fiind spuse, ne simtim fortati sa aratam ceea ce, in opinia noastra, a fost o problema constanta in dialogul nostru. In ceea ce ne priveste, noi vedem unitatea nu ca o optiune, ci ca un imperativ absolut. Unitatea are un aspect canonic definit. Nu ne putem numi crestini ortodocsi ramanand in starea de despartire in care ne aflam. Arhiepiscopia noastra a fost angajata nu numai in realizarea unitatii dintre cele doua Eparhii Ortodoxe Romane, ci si intre toti crestinii Ortodocsi de pe acest continent. Suntem ferm convinsi ca aceasta unitate se va realiza nu printr-un fiat, nici printr-o actiune unilaterala, ci ca urmare a discutiilor iubitoare in credinta dintre frati si surori care in cele din urma sa duca la un consens asupra problemei unitatii. Faptul ca dialogul a putut fi stopat nici macar cu un cuvant adresat noua in prealabil, subliniaza dificultatile pe care le-am avut in cadrul discutiilor noastre din ultimii 15 ani.

Pentru a-si apara pozitia, Arhiepiscopul Nathaniel face o prezentare istorica la modul general. Am adresat si noi in timpul intrunirilor de dialog unele din aceste probleme dar am gasit de cuviinta ca evocarea lor aduce prea multe sentimente dureroase. In ceea ce ne priveste, din dragoste si din credinta sincera ca este mai important sa ne concentram asupra viitorului, ne-am gandit de-a lungul anilor sa nu aducem in discutie publica aceste probleme considerand ca descoperirea acestor probleme sa fie mai de graba lasata pe seama istoricilor. Din pacate nu putem spune ca cealalta parte s-a folosit de acelasi principiu. Aproape toata istoria prezentata in scrisoare apare ca fapt petrecut intocmai, cand in realitate cea mai mare parte din ea este mult prea disputabila. Parte din aceasta istorie prezentata nu are nici un document la baza. Chiar daca aceasta scrisoare recenta ne intristeaza, nu putem spune ca a venit pe neasteptate. Distorsiuni de felul acesta au aparut de-a lungul anilor in paginile revistei Solia. Am ales, din dragoste frateasca, sa nu raspundem la ceea ce am inteles a fi incercari clare de provocare, nadajduind impotriva oricarei sperante ca va veni o schimbare de atitudine. 

Crede cineva ca noi nu am fost frustrati? Si noi am fost tentati sa abandonam acest dialog. Si noi am dorit si am nadajduit ca progresul spre aceasta tinta sa se fi realizat mai devreme. Ne miram de ce toate celelalte jurisdictii Ortodoxe etnice si-au putut vindeca diviziunile in urma caderii comunismului si numai Romanii au ramas divizati. Am incercat sa ne mentinem credinta noastra ferma ca tot ceea ce ne-a tinut separati ar putea eventual fi inlaturat. Stim ca realizarea acestei unitati nu este usoara. Daca ar fi asa, s-ar fi facut deja. Atat rabdarea cat si dragostea noastra sunt puse prea dureros la incercare.

Am nadajduit ca la Congresele eparhiilor noastre din 2006 vom avea un plan gata sa fie aprobat. Am plecat de la intalnirea din Iunie 2005, la care au fost prezenti toti ierarhii cat si membrii Comisiei de Dialog, cu un acord in mana conceput impreuna de ambele parti. Am decis ca impreuna – ierarhii nostri si membrii Comisiei Mixte de Dialog – sa mergem atat la Patriarhia Romana cat si la Cancelaria Bisericii Ortodoxe in America (OCA). Am fost siguri ca toti impreuna vom finaliza ultimele detalii ale acordului si astfel sa incheiem 60 de ani de separare. Este tragic ca in ciuda sperantelor si eforturilor noastre aceasta nu s-a materializat. In schimb am primit pe usa din dos scrisoarea Arhiepiscopului Nathaniel.

Sf. Pavel ne spune ca trebuie sa traim cu nadejde si este ceea ce facem. Angajamentul nostru la aceasta sarcina spre unitate este neslabit. Dragostea noastra catre fratii si surorile noastre in credinta nu are margini. Cautam un semn din partea fratilor nostri de la Episcopia Ortodoxa Romana ca impatrasesc aceeasi nadejde, ca au bunavointa sa impartaseasca cu noi dragostea si sacrificiul necesare de a lasa trecutul in urma noastra. Poate ca atunci Dialogul poate fi reluat cu oarecare sansa de succes.  
 
“Din amfiteatru, dincolo de sarma ghimpata”PDF Print E-mail
Cernauti, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :551
Tuesday, 06 June 2006

Petru Grior s-a nascut in anul 1949 in satul Molnita, Raionul Herta, Regiunea Cernauti. A absolvit, la fara frecventa, in 1979, Universitatea cernauteana, Catedra de Filologie Romana, iar in 1982, a absolvit, tot la fara frecventa, Institutul de Istorie si Arhiva din Moscova. Din 1978 lucreaza la Arhivele de Stat Cernauti. Este presedintele Societatii „Golgota” a populatiei romane din Cernauti, care a suferit de pe urma represiunilor staliniste.

Petre Grior are o fire bonoma, cum s-ar spune, in ciuda destinului sau zbuciumat. Am stat de vorba cu domnia sa aproape de fiecare data cand am ajuns la Cernauti. I-am marturisit ca incerc sa scriu o carte despre controversatul Arcadie Opait, actualul presedinte al Societatii pentru Cultura Romanreasca „M. Eminescu” din Cernauti. Le-am marturisit-o multora, inclusiv incisivului Petro Kobevko, redactor-sef la ziarul „Ceas”. Lucru ciudat, doar doi oameni au incercat sa-mi tempereze ...entuziasmul, chiar doi frati ...romani. Ce mi-a spus Petro Kobevko? Nu, astazi vom vorbi despre ceea ce mi-a povestit Petru Grior. Cele istorisite de domnia sa au fost chiar tiparite in anul 1995, la Editura Ruta, sub grija Ministerului Invatamantului din Ucraina, a Universitatii de Stat „ Iury Fedkovici” si a Centrului de Cercetare Stiintifica a Bucovinei. Amintirile lui Petru Grior au fost adunate laolata cu amintirile altor studenti din Innstitutele de Invatamant Superior, supusi represiunilor de sistemul totalitar, in volumul intitulat „ Din amfiteatru, dincolo de sarma ghimpata”.

Petru Grior mi-a spus candva ca nu mai trebuie sa ma gandesc la adevarul fiecaruia...ci am doar am datoria sa ma opresc asupra adevarului istoric. Am decis sa iau asupra mea consecintele publicarii acestor fragmente scrise de Petru Grior. Si facand aceasta nu ma tem de nimic, n-au decat sa-si verse veninul in pahare sparte pamfletarii(?) gaunosi si ieftini ai Bucovinei. Ei, care au pretentia ca-i pot judeca pe romanii din nordul Bucovinei din fotoliul lor cald de acasa. Pe ei, cu toata meschinaria lor, ii desfid si merg mai departe.

Fragmente din capitolul „Dupa douazeci de ani”, dedicat amintirii lui Serghei Tabarcea, de Petru Grior

„ Am reusit atunci sa adun liste cu numele celor arestati, deportati si chinuiti de satrapii stalinisti, oameni fara nici o vina din Raionul Hliboca. Lista era foarte mare si se gasea in cateva caiete. M.V. Dascalescu (nota mea, profesor de la universitate) a cunoscut aceste caiete si ne-a sfatuit sa formam o grupa de studenti pentru ca acestia sa ridice problema reabilitarii celor represati in fata organelor corespunzatoare. Printre studenti erau multi care aveau idei comune, erau gata sa continue strangerea materialelor despre jertfele sistemului totalitar. Noi consideram ca ne ocupam de probleme umanitare si ne asteptam ca vom primi sprijinul de la organele de partid si sovietice locale. Ne-am adresat de asemenea ziarului regional “Zorile Bucovinei”, la domnul Simion Gociu ca sa porneasca practic planul nostru. El deodata s-a atasat ideii noastre, luand parte la munca cercului. Cu noi s-au atasat de asemenea Arcadie Opait,  Vasile Medvidi si Serghei Tabarcea.

In toamna tarzie a anului 1972, la usa camerei noastre din camin, unde traiam eu Medvidi si Tabarcea, s-a auzit o bataie puternica in usa. Era pe la ora 5 dimineata. Cineva dintre baieti a invartit cheia in usa, a luminat camera si in prag a aparut  comandantul insotit de patru necunoscuti in civil. Unul dintre ei, cu o voce de sef, a poruncit ca toti sa ne ridicam si sa ne imbracam.  Noi nu stiam ce s-a intamplat, dar am inceput sa ne imbracam. Comandantul ne-a explicat ca la noi s-au prezentat tovarasii din Comitetul Securitatii Statului si ca vor face perchezitie(…) Inca un timp s-au mai miscat prin camera, scuturand saltele, plapume, perne. <Tovarasul> zgomotos , mai tarziu am aflat ca el era seful unei sectii KGB, a facut un semn cu mana ca se poate pleca, iar mie, lui Medvidi si lui Tabarcea ne-a poruncit sa-i insotim. Pe drum ei au batut si la usa camerei unde locuia Opait si l-au luat si pe el.(…) In acea dimineata indepartata de noiembrie, nimeni dintre noi nu se gandea ca peste cateva saptamani viata noastra studenteasca se va termina. La Rectorat, avea sa ajunga informatia, de la organele de securitate, ca < in timp ce intregul popor sovietic, cu inflacarare, se pregatea pentru intampinarea aniversarii a 60 de ani de la crearea URSS –ului , in universitate era descoperit un grup de studenti, care se ocupau de actiuni antisovietice> Si urmau numele noastre.(....)Pentru noi a fost un singur verdict, excluderea din universitate. Organele securitatii statului nu ne-au lasat in pace, pe mine m-au trimis la munca silnica in Nordul Indepartat, pe Opait in Siberia, Medvidi s-a trezit in Urali, pe Simion Gociu l-au eliberat din munca. Tabarcea a fost incorporat in serviciul militar la arma de racheta, unde a fost puternic iradiat si peste cinci ani a si murit (…).

Traind doi ani si jumatate in Nord, am avut posibilitatea sa fiu si eu acolo unde erau lagare staliniste. In acele timpuri, in baracile de lemn, se chinuiau si unii <dusmani ai poporului>si urmasii lor, care in 1956 au obtinut libertatea, dar care n-aveau voie sa se intoarca in tinuturile natale.’’(…)

Intamplarile povestite de Petru Grior sunt cutremuratoare, la fel de cutremuratoare  este si dezvaluirea unui nume, astazi de rasunet in comunitatea romaneasca,nume care a contribuit la condamnarea lui Medvidi, Opait, Grior, Tabarcea, Gociu…. Cititorul, de buna-credinta, sa judece…

(Pentru Romanian Global News, Malina Anitoaei)

 
Excursie in Basarabia si Bucovina pentru romanii din FrantaPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :97
Tuesday, 06 June 2006

{mosimage}Romanii stabiliti de multi ani in Franta sunt invitati in aceasta vara la un tur al manastirilor din Basarabia si Bucovina.

{mosimage}Portalul Franta-Romania anunta lansarea acestei invitatii, ce are ca principal scop pastrarea legaturilor romanilor din Franta cu „patria muma”, si mai ales cu inima ortodoxiei practicate – Bucovina. Romanii din Franta vor avea astfel ocazia sa faca un tur al credintei si relaxarii. Excuria va reprezenta si un prilej al celor care vor lua parte la ea de a se bucura de cele mai frumoase calitati ale romanilor: ospitalitate, generozitate, credinta, „toate conservate intr-un areal inca neatins de furia si disperarea zilelor de azi”.
 
Voronin anunta ca Basarabia va fi un actor activ la Forumul Marii NegrePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :153
Tuesday, 06 June 2006

{mosimage}Forumul Marii Negre pentru Dialog si Parteneriat poate deveni, prin efort comun, un proces de o importanta deosebita pentru destinul european al statelor participante.

{mosimage}Basarabia are un interes clar si declarat pentru acest Forum si va fi un actor foarte activ si cu multa initiativa, a declarat presedintele RM Vladimir Voronin, intr-un discurs sustinut la deschiderea Forumului, care a avut loc luni, 5 mai, la Bucuresti. Forumul Marii Negre, care se organizeaza pe cel mai important segment de frontiera a UE, in opinia lui Voronin,  este o punte de legatura unde isi dau intalnire democratii mai vechi si mai tinere, un cap de pod pentru largirea arealului democratic.

Prin asemenea initiative regionale, a mai spus Voronin, Politica Noii Vecinatati, lansata de Uniunea Europeana, poate capata contururi clare, poate dobandi noi valente si poate fi redimensionata si ajustata permanent la realitatile in continua transformare. In acest sens, forumul trebuie sa devina un poligon pentru elaborarea si valorificarea unor mecanisme eficiente de colaborare transfrontaliera.

Voronin a declarat ca integrarea europeana si reintregirea tarii reprezinta obiective de interes national primordial pentru Chisinau, primul dintre ele asigurand Basarabiei cea mai buna perspectiva de dezvoltare, iar cel de-al doilea oferind sansa supravietuirii ca stat.  Declaratia Comuna, care pune bazele unui proces important in aceasta zona a Europei, trebuie sa abordeze subiectul separatismului in mod transant si fara ambiguitati, deoarece numai asa vor putea fi gasite, mai tarziu, solutii viabile si eficiente, a mai declarat Voronin in cadrul discursului sau. Presedintele roman Traian Basescu a declarat ca Romania pledeaza cu toata convingerea, alaturi de alti parteneri din zona, pentru conturarea unor programe clare, bine structurate si coordonate, care sa conecteze regiunea la spatiul european si euro-atlantic. El a spus ca Forumul se va concentra pe obiective, cum ar fi sustinerea transformarilor democratice in regiunea Marii Negre; generarea unor noi idei si solutii pentru prevenirea conflictelor si gestionarea crizelor; facilitatea unui dialog regional extins intre organizatii guvernamentale si non-guvernamentale.

Referindu-se la conflictele inghetate din regiune, Basescu a spus ca acestea contribuie la propagarea unor probleme de securitate: trafic de armament si fiinte umane, criminalitate transfrontaliera, subminarea institutiilor democratice si incalcarea drepturilor omului. Desi nu exista un model unic, universal pentru solutionarea conflictelor inghetate, ele presupun un test la care nici comunitatea europeana si euro-atlantica, nici statele din regiunea Marii Negre nu isi pot permite sa esueze. Conflictele din Transnistria, Abhazia, Nagorno-Karabach sau Osetia de Sud sunt diferite, iar solutiile, la randul lor, trebuie sa fie diferite. Indiferent daca actionam prin intermediul OSCE, al Uniunii Europene, al NATO sau in alte formate posibile, trebuie sa actionam adaptat fiecarei situatii, plecand de la cauzele conflictului, circumstantele politice, sociale, economice particulare si de la o intelegere nuantata a pozitiilor actorilor implicati, a declarat Basescu.
 
Au fost desemnati castigatorii Festivalului CRONOGRAFPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :82
Tuesday, 06 June 2006

{mosimage}Premiul Mare si Trofeul Festivalului International de Film Documentar “Cronograf”, organizat de OWH TV Studio a revenit in acest an filmului “Zdroi” (Sursa) in regia lui Martin Marecek din Cehia.

{mosimage}Marele premiu este oferit de OWH TV Studio, organizatorul festivalului. De mentionat, ca pentru al doilea an consecutiv la CRONOGRAF, castigatorul Trofeului primeste premiul Simpatia publicului, oferit de catre Centrul de Medicina al Aviatiei Civile.

Premiul pentru regie, oferit de Uniunea Cineastilor, a revenit filmului „Zavedenka” de Galina Adamovici din Belarus, care acum doi ani a obtinut Trofeul festivalului.

Premiul „Cine-verite”, oferit de TV5 a revenit filmului „The Stroke” (Atacul) in regia Catarinei Peters, Germania.

Premiul special al juriului, oferit de catre organizatia „Salvati copiii” a fost oferit Mirei Erdevicki pentru filmul „Sevdanh – podul care a supravietuit”, coproductie Bosnia Hertegovina si Marea Britanie.

UNICEF Moldova a oferit Premiul „Perspectiva” pentru drepturile copilului filmului „Punam” in regia lui Lucian Muntean, Serbia-Muntenegru.

In cadrul galei au fost premiati si castigatorii sectiunilor locale – productie TV locale, videoclip si spot. In cadrul sectiunii videoclip, jurizata de Muz TV Moldova, premiul III a revenit lucrarii „Tu erai cerul”, formatia EDICT, regie Cristi Barbulescu si Anatol Neagu, premiul II „Vnutri”, formatia ExNN, regie Evgenii Grigoriev, Artem Anisimov, premiul I si trofeul fiind acordate videoclipului „Orasul 511”, formatia Alternosfera, regie Igor Cobileanschi.

La sectiunea Spot, Premiul I a fost acordat lucrarii „Festivalul Starii Melnik”, realizat la studioul Simpals, regie Simpals team, premiul II – spotului „Lucky Strike Original Smoke”, Ciuleandra Studio, regie Serge Zanoga. Premiul I si trofeul a fost acordat spotului „Nu ati vazut-o pe mama mea?”, BRIO Studio, regie Igor Cobileanschi. Sectiunea a fost jurizata de Video International Moldova.

La sectiunea „Productie TV locala” premiul I si trofeul au fost acordate de catre Centrul de Resurse pentru Absolventii programelor Ambasadei SUA lucrarii „Radios sau romanticul de la Sangera”, autor Oleg Brega, o productie „Brega brothers”. Premiile II si III au fost oferite de catre Centrul Independent de Jurnalism pentru emisiunea „Istorii la prezent: surzii”, autor Viorica Cucereanu, Euro-TV si, respectiv, emisiunea „Lumea de langa noi”, autor Liliana Barbarosie, DTV.

Aceasta sectiunea a fost jurizata de Corina Cepoi, director CIJ, Sergiu Babara, operator, Valeriu Renita, director general al Agentiei „Moldpres”, Corina Fusu, presedinte CADUP.

Lucrarile din sectiunea internationala Film Documentar au fost jurizate de Oleg Mutu (Romania), Ramaz Khativari (Georgia), Roman Noga (Rusia), Emmanuel Samson (Franta), Sergiu Prodan (Moldova).

La cea de a 5-a editie a Festivalului International de Film Documentar "Cronograf" au fost prezentate 100 de filme de pe cinci continente, iar in concurs au participat documentare din 21 de tari. 
 
Presa basarabeana are nevoie de mai multa pregatirePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :100
Tuesday, 06 June 2006

Mass-media din Basarabia trebuie sa fie mai independenta de influenta politica si guvernamentala, considera directorul de Program pentru Moldova al Institutului Republican International din SUA, Michael Getto.

El a precizat ca o parte din realizarea acestui obiectiv consta in asigurarea unui mediu economic ce ar oferi surse financiare din plasarea publicitatii, ceea ce ar garanta existenta unei prese puternice si independente fara suport financiar din partea guvernului sau partidelor politice, informeaza agentia basarabeana de monitorizare a presei, Monitor Media. 

Aceste aprecieri au fost facute de Getto in cadrul unui interviu realizat in baza intrebarilor adresate de cititorii portalului „Moldova azi”, administrat de Centrul Independent de Jurnalism

Potrivit lui Michael Getto, presa din Moldova se maturizeaza si se perfectioneaza, insa ar trebui sa fie mai bine pregatita pentru a reflecta problemele cu care se confrunta tara. 

Institutul Republican International din SUA deruleaza programe in tarile din fostul spatiu sovietic pentru a avansa si fortificarea proceselor democratice. 
 
Uniunea Europeana se mobilizeaza impotriva imigratiei ilegalePDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :144
Tuesday, 06 June 2006

Prima misiune comuna a Uniunii Europene in sensul combaterii imigratiei clandestine este pe punctul de a fi lansata, si va costa 2.1 milioane de euro, a anuntat recent agentia de coordonare ale granitelor externe ale Uniunii, Frontex.

Detaliile planului vor fi definitivate in termen de doua saptamani, prevede asistenta tehnica pentru Insulele Canare, pentru identificarea imigrantilor si ajutarea Spaniei la repatrierea lor, precum si o operatiune de patrulare in comun in largul Africii Occidentale.

Debarcarile in masa pe insulele din Atlantic au inceput dupa inasprirea controalelor in Maroc si pe coastele meridonale ale Spaniei, decisa la finele anului trecut.

Pana in prezent, inca opt state membre ale Uniuni Europene si-au exprima disponibilitatea de a efectua misiuni de patrulare, printe acestea aflandu-se si Italia, o alta tara de destinatie a grupurilor masive de imigranti ilegali din tarile din afara Uniunii Europene. Chiar si Malta, care se confrunta si ea in ultima perioada cu afluxuri masive de imigranti a cerut ajutorul Frontex, care va trimite experti in insula chiar de saptamana viitoare.

 
Decreteii ajung si la VenetiaPDF Print E-mail
Venetia, Italia/Romanian Global News
Accesari :91
Tuesday, 06 June 2006

{mosimage}Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica din Venetia va difuza marti, 6 iunie, celebrul film documentar care a facut inconjurul lumii: „Nascuti la comanda. Decreteii”. Filmul va fi difuzat cu incepere de la ora 21.30, la IRCCU Venetia.

{mosimage}Filmul, regizat de Florin Iepan, trateaza efectele decretului 770/1966, prin care Ceausescu interzicea avorturile, avand drept obiectiv crearea unei generatii pur-comuniste: Omul Nou.

Peste 2 milioane de copii s-au nascut in urma acestui decret, iar marturii legate de acestia si despre cursul pe care l-a luat viata lor vor vorbi, in cadrul documentarului, parintii lor, medicii si moasele. Materialele folosite de regizorul filmului, Florin Iepan, fac parte din Arhiva Nationala de Film si ele nu lasa la o parte nici povestile tragice ale femeilor care au incercat, prin diverse modalitati sa evite respectarea acestui decret. Avorturile clandestine care au condus, adesea, la moartea unor femei, sau la mutilari pe viata, vor fi aduse in prim-plan ca efect imediat al decretului lui Ceausescu. De cealalta parte sunt si marturii legate de copii «defecti»  pe care sistemul ii refuza si ii extermina inca din incubatoare.

Filmul lui Iepan a fost difuzat de televiziuni din mai multe tari, printre care Franta, Germania, Elvetia, Belgia, Polonia, Luxemburg, Olanda, SUA, Canada, Finlanda si chiar Coreea de Sud.

 
Centre de identificare pentru solicitantii de azil din ItaliaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :118
Tuesday, 06 June 2006

In Italia exista centre de identificare (“centri di identificazione”), unde solicitantii de azil pot fi retinuti in cazul in care este necesara verificarea nationalitatii lor; verificarea elementelor cererii sau in cazul in care va fi necesar sa se stabileasca daca Italia este statul competent pentru a examina cererea de azil.

 Potrivit Actualitatea Romaneasca, parasirea nemotivata a centrului de primire poate fi considerata o renuntare la cererea de recunoastere a statutului de refugiat. In aceste centre solicitantii de azil trebuie sa aiba acces la servicii de informare si asistenta (chiar juridica).

Mentinerea refugiatului in centre de primire este obligatorie in cazul in care persoana care face cerere de azil a primit deja o hotarare de expulzare sau a fost retinuta pentru ca nu prezenta acte in regula. In aceste cazuri, cererea va fi examinata intr-un timp foarte scurt de catre comisiile teritoriale pentru dreptul de azil. Deci, cetateanul strain va fi interogat in termen de 15 zile, iar decizia va fi adoptata in cele trei zile succesive interogatoriului.

Republica Italia recunoaste solicitantilor de azil mai multe drepturi. Astfel, acestia au dreptul sa fie audiati direct de catre Comisiile Teritoriale pentru recunoasterea statutului de refugiat. Au dreptul de a alege limba in care vor vorbi in fata comisiei si dreptul la un interpret.

Daca este vorba de un minor, acesta are dreptul la asistenta din partea unui tutor sau a unei persoane de incredere chiar si in timpul interviului comisiei. In cazul in care nu dispune de bani si nu are un adapost, cel care cere azil are dreptul la o contributie de 17,56 de euro, care ii va fi acordata timp de 45 de zile. Aceeasi suma de bani o vor primi si membrii familiei sale.

Italia mai recunoaste solicitantilor de azil dreptul de a fi inscris in evidentele Serviciului Sanitar National (Servizio Sanitario Nazionale), deci dreptul la un medic de familie, acces la tratamente in policlinici, dreptul la internare in spital.

In functie de locurile disponibile, cei care cer azil in Italia au dreptul sa locuiasca in centrele de primire administrate de catre primarii, de catre prefecturi sau de persoane private.

Daca comunica prefecturii schimbarea locuintei, acesta poate circula liber pe teritoriul italian, se poate inscrie la cursuri de limba italiana sau participa la alte activitati propuse de institutii locale sau private.

Minorii au dreptul de a frecventa scola. In aceasta tara, parintii au obligatia de a trimite copiii la scoala pana la varsta de 16 ani. Solicitantului de azil ii este interzisa sa munceasca.

 
Consulat Onorific roman la Bishkek, in Republica KargazaPDF Print E-mail
Bishkek, Kargastan/Romanian Global News
Accesari :114
Tuesday, 06 June 2006

Romania si-a deschis recent un nou consulat onorific, la Bishkek, in Republica Kargaza. Ceremonia oficiala a avut loc joi, 25 mai, si a beneficiat de prezenta Ambasadorului Romaniei la Alma-Ata (acreditat si in Kargazstan), Vasile Soare, a altor membri ai ambasadei romane.

Au mai participat la eveniment Ishenbai Moldotasev, consulul onorific desemnat al Romaniei, reprezentanti ai MAE kargaz, membrii Corpului Diplomatic strain acreditat la Bihskek, membrii Societatii de Prietenie Kargazstan – Romania (al carui presedinte este chiar Consulul Onorific al Romaniei), reprezentanti ai comunitatii etnicilor romani din Kargazstan (deportati de regimul stalinist in anii ‘40-’50), romani care lucreaza la diverse organizatii si companii internationale la Bihskek (OSCE, UE, UNICEF), reprezentanti ai mass-media locale.

Ceremonia oficiala a constat in dezvelirea de catre ambasadorul Romaniei a placii cu inscriptia “Consulatul Onorific al Romaniei in Republica Kargaza” de pe zidul sediului, taierea unei panglici la intrarea in Consulat, intonarea imnului de stat al Romaniei si luari de cuvant ale ambasadorului Romaniei, consulului onorific, directorului Departamentului Bilateral – Europa din MAE kargaz si ale altor personalitati prezente.

Vasile Soare, ambasadorul Romaniei, acreditat in R. Kargaza cu sediul la Alma-Ata/Kazahstan, a subliniat importanta deschiderii Consulatului Onorific al Romaniei la Bihskek pentru impulsionarea relatiilor bilaterale (in lipsa unei misiuni diplomatice permanente in Kargazstan, Consulatul este chemat sa asigure prezenta romaneasca si sa contribuie identificarea unor domenii de colaborare dintre Romania si R. Kargaza), a evocat personalitatea prof. dr. Ishenbai Moldotashev (fost deputat, om politic cu experienta care in ultimii ani a actionat activ pentru dezvoltarea relatiilor dintre Kargazstan si Romania) si a facut o trecere in revista a stadiului relatiilor bilaterale dintre cele doua tari de la stabilirea in 1992 si pana in prezent.

Ishenbai Moldotashev, consulul onorific al Romaniei in Kargazstan, a multumit Guvernului Romaniei, conducerii MAE roman pentru increderea care i s-a acordat in reprezentarea oficiala a tarii noastre in Kargazstan. El a evocat momentele importante care au determinat, probabil, numirea sa in calitate de consul onorific al Romaniei la Bihskek: infiintarea Societatii de Prietenie Kargazstan-Romania (aprilie 2003), organizarea periodica in colaborare cu Ambasada Romaniei de actiuni culturale la Bihskek, implicarea sa in demararea unor proiecte comercial-economice bilaterale. Totodata, Moldotashev a dat asigurari ca “va reprezenta cu cinste Romania in Kargazstan”, va cauta noi domenii si proiecte de cooperare intre cele doua tari si va fi permanent in contact cu MAE roman prin intermediul Ambasadei Romaniei la Alma-Ata/Kazahstan.

n incheierea ceremoniei oficiale, Ambasadorul Romaniei a acordat cateva diplome si cadouri simbolice etnicilor romani prezenti “pentru pastrarea si promovarea elementului romanesc in Kargazstan si participarea activa la manifestarile organizate periodic de ambasada”.

In sediul Consulatului a fost amenajata o expozitie fotografica, expozitie de carte si albume despre Romania care au fost donate de Ambasada pentru pastrarea in patrimoniul Consulatului Onorific al Romaniei la Bihskek.
 
Coroane de flori de Ziua Eroilor pentru romanii cazuti in KazahstanPDF Print E-mail
Alma-Ata, Kazahstan/Romanian Global News
Accesari :77
Tuesday, 06 June 2006

Ambasadorul Romaniei in Kazahstan, Vasile Soare, a depus joi, 1 iunie, cu Ocazia Zilei Eroilor, o coroana de flori la Monumentul prizonerilor romani morti in lagarele staliniste din centrul Kazahstanului intre 1941-1950.

Momentul a coincis cu marcarea in Kazahstan a memoriei victimelor represaliilor staliniste (ziua de 31 mai, decretata prin lege ca zi de comemorare).

Astfel, la cimitirul din apropierea fostului lagar “Spassk” nr. 99 al NKVD pentru prizioneri de razboi, unde se afla amplasate monumentele tarilor ai caror prizioneri au fost tinuti in detentie intre 1941-1950 (Japonia, Germania, Romania, Polonia, Ungaria, Finlanda, Italia, Lituania, Ucraina plus Rusia si Kazahstan) a fost organizata o ceremonie solemna de comemorare  a miilor de prizioneri militari si civili care au murit in lagarele staliniste din regiunea Karaganda.

Au participat: adjunctul guvernatorului regiunii Karaganda, membri ai Corpului Diplomatic (ambasadorii Romaniei si Ungariei, insarcinatul cu afaceri si atasatul Apararii al Ucrainei, ministrul consilier al Ambasadei F. Ruse), reprezentantii confesiunilor locale (ortodoxa rusa, catolica si musulmana), reprezentantii asociatiilor si centrelor culturale nationale din Karaganda (romani, ucrainieni, lituanieni, polonezi, greci, belorusi, azeri, armeni), mass-media scrisa si TV, in total peste 200 persoane.

Ceremonia a constat in depunerea de coroane de flori de catre reprezentantii misiunilor diplomatice prezenti la monumentele tarilor lor (coroanele au fost purtate de soldati in uniforma pe fondul unor marsuri), dupa care a urmat depunerea in grup de flori la toate monumentele care se gasesc in complexul memorial. La fiecare monument, reprezentantii oficiali au tinut cate un moment de reculegere. Reprezentantii bisericilor ortodoxa, catolica si musulmana au oficiat fiecare cate o slujba de pomenire a celor care au cazut jertfe ale regimului de detentie stalinist si se se afla inmormantati in cimitirul de la Spassk/Karaganda.

Au urmat luari de cuvant ale oficialitatilor locale si reprezentantilor misiunilor diplomatice straine prezenti.

Ambasadorul Romaniei a evocat semnificatia Zilei Eroilor in tara noastra, grija pe care o acorda Guvernul Romaniei pastrarii memoriei celor cazuti pe campurile de lupta in tara si strainatate, un scurt istoric al prezentei prizionerilor romani de razboi si civili in lagarele din Kazahstan in anii 1941-1950 (cca. 8000, din care peste 1000 au murit si se afla inmormantati in cimitirul de la Spassk), date despre ridicarea in anul 2003 a monumentului in memoria prizonierilor romani morti, invitand pe cei prezenti sa aduca un pios omagiu celor care au cazut victime unui regim odios, de exterminare, precum a fost cel stalinist. S-au adus, totodata, multumiri autoritatilor regiunii Karaganda, conducerii Kazahstanului, pentru organizarea anuala a unor astfel de manifestari de comemorare.

In interviul acordat reprezentantilor mass-media (singurul difuzat de programele de striri la TV), ambasadorul Romaniei a prezentat includerea monumentului prizionerilor romani din Karaganda in randul monumentelor existente in tara si strainatate care sunt ridicate si ingrijite de statul roman in memoria eroilor romani si a invitat populatia regiunii sa continuie sa caute noi marturii despre ororile regimului stalinist din anii ’40. A fost subliniat ca astazi, practic, nu se pastreaza decat putine urme ale existentei lagarelor de concentrare si exterminare staliniste din Kazahstan, ca este o datorie a tuturor de a face lumina in istoria recenta pentru ca si generatiile tinere sa cunoasca ce s-a intamplat si cum au cazut victime sute de mii de persoane nevinovate de diferite nationalitati.

La aceasta ceremonie a participat si un grup de etnici romani, membri ai Societatii Culturale Romane “DACIA” din Karaganda, infiintata la initiativa ambasadorului Romaniei in Kazahstan la 28 aprilie 2005. Acestia au depus flori si lumanari la monumentul prizionerilor romani, s-au intretinut indelung, cei mai in varsta depanand amintriri despre conditiile de trai si munca extrem de grele din anii ’50 din Kazahstan, povestind despre existenta in anii ‘40-’50 a sute de mii de prizioneri straini in retea de peste 20 de lagare de concentrare din regiunea Karaganda.

Monumetul prizionerilor romani de la Spassk a devenit loc de pelerinaj pentru romanii basarabeni si bucovineni care au ajuns sa traiasca in aceasta regiune cu decenii in urma. La zile importante de peste an depun flori si aprind lumanari la monument.

 
Program romanesc la Wasser Welt Fest in AustriaPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :77
Tuesday, 06 June 2006

{mosimage}Asociatia „Vorba noastra“, „Pro Arte“ Asociatia „Unirea” si Romania Verein vor fi organizatorii unui program romanesc in Austria, in cadrul Festivalului Wasser Welt, ce se va desfasura vineri, 9 iunie, la Viena.

{mosimage}Programul romanesc va incepe de la ora 14.00 si va oferi romanilor din Austria, pe langa momente artistice si nelipsitele ingrediente ale voii bune la romani: mici, bere, muzica si dans.

Programul artistic va fi sustinut de un grup de copii si artisti din comuna Rona de Jos Maramures, precum si un grup de artisti internationali ai Studioului „Opernsanger”, din Viena. Intrarea este gratuita.
 
Schimb literar romano –american la New YorkPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :86
Tuesday, 06 June 2006

{mosimage}Institutul Cultural Roman de la New York invita, in luna iunie, la un eveniment cu dubla semnificatie pentru literatura romana si americana.

{mosimage}Sambata, 10 iunie, de la ora 19.00, celebra Sala Auditorium – locul de desfasurare al evenimentelor culturale romanesti in metropola americana – va gazdui lansarea volumului „Naming the Nameless” („Locul Nimanui. O antologie de poezie americana contemporana”), aparuta la editura Cartea Romaneasca din Bucuresti. Programul serii va include un cuvant de deschidere sustinut de directorul Institutului Cultural Roman din New York, Corina Suteu, urmat de o prezentare a lui Edward Foster (poet si publicist la Talisman Publishers), Carmen Firan (scriitoare) si Paul Doru Mugur (jurnalist la revista Respiro). Seara va continua cu momente de lectura de poezie si va fi incheiata de o receptie.

 
Inca un concert de cantonete cu Romeo si Silvana Saleno la VenetiaPDF Print E-mail
Venetia, Italia/Romanian Global News
Accesari :93
Tuesday, 06 June 2006

Tenorul roman Romeo Saleno si soprana Silvana Saleno vor sustine marti, 6 iunie, la Palazzo Correr din Venetia cel de-al doilea lor recital de cantonete.

Concertul va incheia seara de conferinta intitulata „Ileana Sonnabend si Leo Castelli: Aventura Artei Americane care incepe la Trieste si Bucuresti”, sustinuta de profesorul si criticul de arta

 
Doua romance lanseaza un stagiu intensiv de teatru la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :128
Tuesday, 06 June 2006

Recastigarea libertatii corpului, stabilirea unei relatii intre corp si text, analizarea limbajului corpului, decorticarea unui text contemporan la nivelul miscarii - acestea sunt numai cateva dintre obiectivele pe care si le propune un stagiu intensiv de teatru ce se va desfasura la acest sfarsit de saptamana la Paris.

Cursul este dirijat de regizoarea romanca Alexandra Badea si de actrita Madalina Constantin si se adrseaza tuturor celor interesati de teatru in esenta sa si de miscarile expresive din care acesta se compune. Tariful cursului este de 90 de euro, iar mai multe detalii pot fi obtinute la numarul de telefon 0618371503. Tehnicile vor viza exercitii corporale si analiza gesturilor psihologice si se va lucra in principiu pe texte contemporane.

 
Dezbatere Mircea Eliade la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :94
Tuesday, 06 June 2006

Volumul „Proba labirintului” (L’Epreuve du Labyrinthe) al lui Mircea Eliade va isca in luna iunie, de la ora 19.00, la Paris, o vie dezbatere, gazduita de Institutul Cultural Roman din capitala franceza.

Dezbaterea va fi prezentata de catre Basarab Nicolescu, membru al Academiei Romane si de scriitorul Claude-Henri Rocquet, cu participarea lui Pierre-Guillaume de Roux, de la Editura Rocher.

Cartea, un dialog intre Claude-Henri Rocquet si Mircea Eliade, va fi republicata la Editura Rocher, iar masa rotunda de la ICR Paris va fi urmata de o sesiune de autografe si dedicatii.
 
Patru tineri poeti romani sunt „Generatia 2000” la BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :89
Tuesday, 06 June 2006

{mosimage}Patru tineri poeti romani, membri ai „Generatiei 2000” – Elena Vladareanu, Claudiu Komartin, Adela Greceanu si Teodor Duna – vor fi prezentati marti, 6 iunie, de la ora 19.30, la Berlin, in cadrul unei seri literare intitulate „Microbiografii europene”.

{mosimage}Scriitoarea Nora Iuga, „Grande Dame” a literaturii romane, asa cum o numeste presa geramna, este cea care ii va prezenta la Berlin pe tinerii romani, sub motto-ul „nu suntem geniali, suntem trimbulinzi...” (Nichita Stanescu).

Intalnirea poetica are loc in decorul al Galeriei de arta contemporana „Kunstagenten” de pe malul Spreei, in Berlin-Mitte, unde sunt expuse in prezent lucrarile artistei plastice Oana Farcas din Cluj, pentru prima data prezentata  in Germania, in contextul programului celor doi galeristi berlinezi Stefanie Feldbusch si Andreas Wiesner, de lansare a unor tineri artisti originali, neincadrabili in curentele la moda (Mainstream). Lucrarile pictoritei- facand parte din aceeasi generatie cu poetii invitati (n. in1981)  – configureaza  un univers care se aseamana uimitor cu acela al liricii tinerilor scriitori, protagonisti ai serii.

 
Alina Cojocaru incheie sezonul Operei Regale cu „Divertissements”PDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :69
Tuesday, 06 June 2006

Opera Regala din Londra va prezenta marti, 6 mai, un nou spectacol ce o va avea pe afis pe balerina romanca Alina Cojocaru.

Spectacolul „Divertissements” se va juca cu incepere de la ora 19.30, la Covent Garden, si este ultima coregrafie a Operei Regale din acest sezon.

Ultimul program al sezonului va continua si el seria de succese ale Companiei cu coregrafii semnate de trei dintre cei mai buni coregrafi: Ninette de Valois, Frederick Ashton si Kenneth MacMillan. „Divertissements”, partea centrala a acestui program, va avea o coregrafie semnata de Kenneth MacMillan, iar pe scena vor urca multi dintre principalii dansatori ai Companiei Regale de Balet.
 
Cum vad sase jurnalisti germani Romania turisticaPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :530
Tuesday, 06 June 2006

{mosimage}Reportaj cu tara-n ochi

Cand ne-am intalnit la check-in Carpatair, pe aeroportul din Muenchen, eram sapte straini. Cinci barbati si doua femei: sase jurnalisti din Germania si directoarea biroului de turism romanesc din Muenchen. Aveam putine lucruri in comun: scopul -o calatorie de presa de sapte zile, in Romania- si limba germana. Mai aveam foamea de „story”, iar unii, chiar o foame teribila de ...papanasi!

{mosimage}Up & fly

Am decolat la Muenchen si am aterizat pe Aeroportul International Timisoara. In avion, doua romance expulzate din Germania, pe motive stiute doar de ele si de autoritatile germane. Dupa prezentarea  promotionala la sediul Carpatair si o baie de aer cald pe aeroportul  timisorean, zburam mai departe, spre Bucuresti.

Un Bucuresti scump la parcarile de pe langa aeroport, cu cai de acces „santieriste”. Macarale si moloz peste tot, se construieste, circulatia e inceata si, pe alocuri, sugrumata de afluenta de masini si ingustimea soselelor. Facem un tur de Bucuresti, cu microbuzul, insotiti de directorul general al Neotours International, Mihai Pastiea si de originalul ghid Liviu Dinca, ce prefera litoralul bulgaresc celui romanesc.

E Ziua Presei, 3 mai. 1 Mai muncitoresc e inca prezent prin mii de steaguri tricolore, agatate de stalpi, de copaci, chiar si de Cotroceni. De mult n-am mai vazut atatea steaguri.

Frumos Bucurestiul, o adevarata metropola, in expansiune si cu un flair inconfundabil. Luam cina la un restaurant marginas: mici, carne de berbec saramurata, bere Ursus si muzica diversa, de la Valurile Dunarii, la Satra. Atmosfera se incalzeste, dar scurt, caci Lebada de langa Herastrau asteapta sa ne cazeze si maine e o zi plina.

Un Peles fara scame

A doua zi in zori, microbuzul ne duce spre Sinaia si castelul Peles. Il mai vizitasem, in copilarie, tot cu papuci de pasla. Era inainte sa-l inchida Ceausescu, care voia, in anii 80, sa il transforme in resedinta personala. Din fericire, presupusele carii din lemnul ornamental l-au speriat pe raposat.

La Peles se ofera spre vizitare doar 16 incaperi, din cele 160 ale castelului. In fiecare camera sta o dama-de-paza, fotografiatul e interzis. Explicatiile de ghid sunt ample si precise, in limba germana. Alti turisti pot solicita ghidaj de specialitate, si in alte limbi.

Colegilor germani li se pare fenomenala tehnica avansata, adusa in castel acum 125 de ani, de

Hohenzollerni, pentru a asigura confort de locuit, cu incalzire centrala si aspirator. Ochii ne sunt mari, fastul decoratiunii interioare nu lasa loc de multe comentarii, la fata locului. Acestea vor urma, dupa  turul de Pelisor, in timpul unui pranz de nota 10,  la restaurantul castelan Economat.

Unde esti tu, Tepes doamne?

Mai departe, spre Bran. De cand cu best-seller-ul lui Bram Stoker, spectrul Dracula planeaza peste locuri. Retrocedat saptamana trecuta lui Dominic de Habsburg, nepotul Regelui Ferdinand si al Reginei Maria a Romaniei, castelul-muzeu Bran ramane, conform contractului de retrocedare, inca trei ani, deschis pentru vizitatori.

Pe unde va mai bantui apoi fantoma lui Tepes, ramane de vazut. In fapt, o fortareata la granitele Imperiului habsburgic si un loc de refugiu pentru artista regina Maria, la Bran nu e tras nimeni in teapa, in ciuda atmosferei aparte, oarecum misterioase. Marturisesc ca nu stiusem, ca Regina Maria a pictat trandafiri, alaturi de zvastici, intr-o fascinanta cromatica ros-negru. Am aflat-o si pe-asta.

La poalele castelului Bran, freamata de lume talciocul cu produse draconice, o piata de amintiri cu muscatura autohtona.

Dupa o cafea la restaurantul din colt, pornim din nou la drum, inspre vechea cetate de la Rasnov si lupii de la Zarnesti. La Vila Hermani e o poveste intreaga, a unei familii de nemti -el „repatriat-tarziu“,  ea nemtoaica  get-beget- care, dupa douazeci de ani in Germania, s-a aciuit  pe platou, acolo unde lupii ies la oi si Europa le supravegheaza pasii spre stana.

Katharina si Hermann Kurmes au  participat la proiectul de observare a  comportamentului lupilor, derulat intre 1993-2003, de catre Institutul de Biologie din München. Acum, ei au in grija doi lupi imblanziti -alti cativa ratacind prin Parcul National Rasnov - si un gard electric, pe care cu greu l-au implementat in zona si in constiinta oierilor. Familia Kurmes s-a stabilit definitiv in Romania si pensiunea lor agroturistica e un popas placut si interesant, pe platoul din Piatra Craiului.

Ulii pe biserica

Brasov. Tampa ca o coama cenusie de mistret, orologiul care bate in turnul  Bisericii Negre. Oare de ce fundatia privata, care administreaza renumitul obiectiv religios si turistic din Brasov, isi angajeaza ulii de paza, si nu porumbei ? Regulamente de vizitare exista peste tot in lume, pe ce ton se spune “fotografiatul interzis” poate fi vital, in a  atrage sau indeparta turisti.

Ne cazam la Aro-Palace, fost si ramas hotel de multe stele, cu confort la standard international. Ideea spontana a catorva colegi, de a vizita Poiana Brasov, e pusa in aplicare de ghidul nostru de tur, directoarea BTR Muenchen, Adina Secara. In paranteza fie spus, Adina e nemtoaica in organizare si romanca in felul in care promoveaza Romania pitoreasca; nici un moment n-au fost hiatus-uri in program sau doleante de nerezolvat.

Un click foto inevitabil, in drum spre Poiana, de pe platforma-belvedere, o parcare care ofera o panorama formidabila a imprejurimilor Brasovului. La Complexul Alpin ni se arata camere de hotel si facilitati: camera de conferinte, piscina, un restaurant grandios ornat, perne moi si narghilele in barul de noapte. Dupa izul oarecum balcanic, nemtii ies la aer curat, insistand sa mearga pe jos la Hotelul Ana (fost Sportul).

Se innorase si era vant. Cu informatiile hoteliere in geanta, ne reintoarcem la Brasov si la cina cu  trei feluri (la desert papanasi, comandati la unison) de la “Butoiul sasului”. Din crama de vinuri a restaurantului, in loc de renumita Feteasca Neagra, cam scumpa, un vin al casei aromat, la carafa. Bine gustat, si acela, de nemti.

Ochii  Sibiului

Parca nu mai poti pronunta Sibiu, fara sa adaugi “capitala europeana in 2007”. De cand luxemburghezii au descoperit ca limba lor e la origini ca saseasca, Sibiul nu mai are liniste. La anul se asteapta sute de mii de vizitatori, orasul “se putuleste”, daca este sa folosim un cuvant hibrid, germano-roman. Pentru a i se pastra traditia arhitectonica, totul este restaurat, nimic demolat. Chiar si pietrele de pavaj de pe promenada sunt inlocuite una cu una, deci  momentan, vizitati Sibiul in “bascheti”.

De sub asfalt, inca ies la iveala ziduri ale vechii cetati,  Sibiul musteste de istorie si isi pastreaza, in centru, izul patriarhal si amprenta saseasca. Pe alocuri, la promenada, doi misionari urla manelist canticele, creind confuzie strainilor atrasi de plancarta Festivalului de jazz. Dar, nu astfel de tonuri predomina in oras. Marcant este aerul de innoire si avant, atat arhitectonic, cat si economic.

Acesta ni-l prezinta pe larg viceprimarul Eugen Mitea, primarul Johannis fiind in concediu. Parcul industrial sibian e teritoriu al firmelor mixte sau internationale, care au pus piciorul aici si ofera locuri de munca, localnicilor. Cu o rata de somaj de aprox. 3%, dupa spusele viceprimarului Mitea, Sibiul se afla pe al doilea loc in tara -dupa Timisoara-, ca ocupare a fortei de munca. Sapte hoteluri are, in planul de constructii, Primaria Sibiu, precum si completa asanare a centrului orasului si cailor sale de trafic rutier si pietonal.

La restaurarea cladirilor din centrul istoric al Sibiului, de cativa ani se lucreaza in parteneriat cu nemtii, intr-un amplu proiect mixt, coordonat prin GTZ/Gesellschaft fuer Technische Zusammenarbeit, coordonator de proiect Steffen Mildner. Despre acest proiect, interesant pentru specialisti, investitori, dar si pentru populatia Sibiului, ma voi referi pe larg intr-un articol viitor. Cert este ca, prin actiunile trecute si prezente, de asanare ale cladirilor vechiului oras, ochii Sibiului incep din nou sa rada la soare.

La trap cu Samoila

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA, din Dumbrava Sibiului, este o oaza de aer, liniste si vegetatie, mai ales pe vreme frumoasa. Noi am avut-o, la inceputul lunii mai. Aerul de dimineata era proaspat, soarele stralucea, pasarelele ciripeau, lacul  din mijlocul parcului se unduia sub o pala de vant usor.  Suna banal, insa chiar asa a fost .

Am pornit-o cu totii, mai pe jos, mai in caleasca, sa vizitam cele 98 de hectare si 158 de gospodarii taranesti ale dumbravei. ASTRA se bucura de cca 1.000 de vizitatori pe zi, romani si straini, din Israel, Germania, Grecia, Danemarca etc., fiind un muzeu al satului romanesc in aer liber, cu locuinte, biserici, unelte de lucru si port ca pe vremuri.

La biserica de lemn din complexul muzeal se oficiaza si nunti; un ritual simplu, campenesc, urmat de o plimbare in caleasca lui Samoila, trasa de o iapa alba, la trap usor, ca in povesti. La intrarea in parc, oarecum ascuns in cladirea administrativa, gasim si un magazin cu suveniruri: ii, marame, port popular autentic, lucrat de mana, poti cumpara cu incredere. Am facut-o si pe-asta, apoi ne-am imbarcat, cu gandul la ape.

Pe sus, ca la Ocna

Asa se spune despre apa lacurilor de la Ocna Sibiului, ca nici nu trebuie sa stii sa inoti, ca sa te tina la suprafata. Mi-am inmuiat si eu labutele in ea, nu mai mult, caci in extrasezon dusurile nu functioneaza la Ocna si risti sa ramai sarat o zi intreaga, daca esti la drum. Adina a intrat insa,in lacul cel mai renumit pentru efectele lui curative si chiar, zic unii, afrodisiace. O adevarata aventura, caci scarile de acces la lac sunt o provocare. Degeaba scrie pe un panou stramb „Atentie“ si „ pe raspundere proprie“. Iti piere cheful de testat efecte, cand risti sa aluneci foarte usor, pe improvizatia de scara, ce duce la lacul cu promisiuni.

Asa ca, am zabovit pe langa Randunica, alt lac-saratura din preajma si am continuat, cu totii, plimbarea pana la unicul chiosc din zona cu bere Ursus si mici. Un pranz frugal, caci  rapid am pornit apoi spre Baile termale de la Ocna Sbiului. La preturi foarte avantajoase, acest complex de tratament complet renovat, ofera, din vara aceasta, sejururi de tratament terapeutic complet, pentru boli reumatice, endocrine, ginecologice, boli de nas-gat-urechi, alergii si disfunctii metabolice. Bai de tot felul, masaj si exercitii fittness, intr-un complex dotat modern si renovat in stilul bailor de pe vremea patricienilor romani.

Daca tot suntem la capitolul sare: cuiva i-a venit ideea vizitarii salinei de la Praid, in drum spre Targu-Mures, urmatorul punct din traseu. Proiect de reabilitare finantat prin fonduri europene PHARE, Praidul salinic era, cand am ajuns noi acolo, inchis pentru vizitatori. Asa ca, am fotografiat cateva gaini infoiate, in derizorie libertate, caci nu stiau nici ele, nici stapanii lor, ca peste putine zile, vor intra in colimator aviar 100%. Pacat. N-am mai vazut, de ani de zile, o gaina scurmand in tarana.

Szeretlek!

Dupa o ciorba de burta la botul calului, pornim spre Targu-Mures si  Sovata. Mi-am adus aminte si de un banc, cum sa faci sa-l cunosti…pe tata!. Sovata era si este inca, cel mai renumit complex din tara, pentru  tratamentul afectiunilor aparatului genital. Pe sosea, indicatoare de localitati bilingve. La hotelurile mari, din reteaua Continental (in Targu-Mures) sau Danubius (din Sovata), nu e nici o problema de comunicare in romana, engleza sau germana. La unele magazine si chioscuri mai marunte insa, mi-a parut sincer rau ca nu ma chema Ilonka.

Oricum, Targu-Muresul ramane un oras ingrijit si frumos, cu un parc si promenada superbe. Suntem cazati la Continental si cina la un restaurant unguresc de vizavi e ireprosabila, culminand cu o portie- rucsac de carnuri la grill asortate, cu un cotlet de tauras, care ti se topea pe limba…parca-parca incepeai sa spui „Szeretlek“ (te iubesc)!

Din nou intre ziduri sasesti

Am uitat ceva din traseu? Desigur. Mediasul si Sighisoara, burguri medievale de care s-a indragostit insusi printul Charles si a intervenit international, sa-l plimbe agatonul pe Dracula, mai la sud-est. La Sighisoara exista insa ramasite ale Vlad Dracului, ele fac parte din atractia turistica a locului. Vremurile vechi, de altadata, plutesc in aer, de la saltimbancul cu toba de adunare la Fest (sarbatoare), pana la batranica, ce imbie cu lacrimioare proaspat culese, pe stradutele „orasului inimilor“. Cetati,  biserici, castele, o excursie in timp si in istorie.

Tot in trecute vremi de domnite, am intrat si la Biertan, sat nu departe de Sibiu, din care sasii au emigrat aproape in totalitate, dar au ramas casele lor, locuite azi de rromi agricultori. A ramas si cetatea, asezamant evanghelic si „monument cultural insuficient subventionat“, dupa spusele ghidei locale. Burgul e strajuit de zidul de protectie si de Turnul candidatilor la divort. Legenda spune, ca sotii certati erau inchisi, pe vremuri, in acest turn, ca sa imparta o vreme paine si sare. Doar ei doi. Se vor fi si impacat, dupa aceasta proba de curaj? Greu de spus, dar ideea nu e rea.

Icoanele Marginimii

Marginimea Sibiului se lauda ca, la ei, „traditia si obiceiurile au ramas la fel de curate ca in vremuri de poveste“. In parte adevarat, oieritul a ramas ocupatie traditionala in zona, care incearca sa dezvolte si o atractie turistica speciala, in care oferta de cas proaspat se imbina cu aceea, de cazare in decor taranesc traditional. Asa e la pensiunea agroturistica „“Adriana“, din Sibiel.

Ciobanii din Rasinari, Saliste, Tilisca sau Orlat sunt insa in randul lumii noi, cu afaceri prospere si comunicare prin Internet si telefon mobil. In randul altei lumi, spirituale, sunt zugravii de icoane din Sibiel si din alte localitati ale Marginimii Sibiului, zona care a dat lumii pe Noica, Cioran, pe D.D. Rosca si Goga, pentru a cita doar cateva nume consacrate ale filosofiei, istoriei si literelor romanesti.

In Germania, in general in Europa, nu exista obiceiul sarutarii icoanelor. Prin acest gest ritualic, credinciosul se contopeste cu imaginea originara, de la care, se zice, primeste putere. Daca aceasta este valabil in Est, de ce n-ar fi si in Vest, s-au intrebat unii dintre colegii jurnalisti, contempland icoanele din Muzeul de icoane pe sticla din Sibiel, apartinand Protopopiei din Saliste. Un preot de spital din Germania, utilizeaza icoane in scop de tratament si, se pare, cu experiente bune. Putem deci vorbi de un efect curativ al icoanelor pe sticla?

La aceasta intrebare si la multe altele, am incercat sa ne dam raspunsuri, pe drumul inapoi spre hotelul Imparatul Romanilor din Sibiu, si mai tarziu, in avion spre Germania. A fost o calatorie de presa in care am pornit straini si ne-am reintors ca prieteni, cu un strop de Romanie in minte, in suflet si …pe limba. Caci, la final, toti fara exceptie, stiau a spune romaneste cel putin „papanasi“ si „Noroc!“.

Opinii despre turul de presa turistica, din Romania, 3-10 mai 2006

„O saptamana puternica si zbor cu Carpatair de la A la B“

Reinhold Andert, scriitor si corespondent la ziarul Neues Deutschland, a fost mai des in Romania, insa pentru prima data, intr-un tur de presa. Interes deosebit a aratat el, relativ la aspectele istorice si linvistice legate de Romania, pe care le mai abordase, sporadic, in cartile sale. „A fost o saptamana puternica, cu multe impresii. Organizarea a fost optima, ca si  trupa de jurnalisti“.

Pe Aeroportul din Timisoara, in scurta escala de intoarcere la Muenchen, Andert remarca despre Carpatair: „Este un operator de zbor care-si duce calatorii in siguranta, de la A la B“. Apartinand unui consortiu elvetiano-roman, Carpatair se ridica la standarde internationale, si lui Andert i se pare deosebit serviciul oferit de operatorul de zbor, „in acoperirea micilor distante in Romania“, venindu-se astfel in intampinarea solicitarilor de deplasare rapida a clientilor, pe teritoriul national. „ A fost o idee desteapta“, apreciaza el.

„Mancare  si bautura buna, fete dragute, dar prea mult fumat“

Gerald Ueberscher locuieste in Berlin si lucreaza actualmente pentru Forum, o revista economica din Berlin-Brandenburg, ce se adreseaza patronilor de firme, fiind si redactor al publicatiei Internet Reisetravel.eu, responsabil cu temele voiaj-moda-lifestyle. „Sunt la al doilea tur de presa in Romania“ spune el, „cel anterior l-am facut in 1999, aproximativ pe aceeasi ruta ca si acum“. Cea mai puternica impresie in urma calatoriei, Ueberscher o caracterizeaza ca „evident, subiectiva: mancare si bautura buna, femei dragute. Deranjant este insa fumatul excesiv in locurile publice, in hotelurile si restaurantele din Romania, unde nu exista, practic, zone sau camere de hotel pentru nefumatori“.

Jurnalist orientat pe tematica hoteliera, Ueberscher remarca doua dintre cazarile oferite in Romania: cea de la pensiunea agroturistica a familiei Kurmes, de la Zarnesti, si hotelul Aro-Palace din Brasov, ultimul ridicandu-se, „fara indoiala, la standardele de confort internationale“.

 „Am avut multe discutii cu localnicii din Romania, am vazut multe constructii mai noi, sau cu trecut istoric. Despre aceste teme voi scrie, insa, trebuie sa spun, ca va fi greu de adus turisti germani in Romania, deoarece este prea departe, caile si legaturile de transport, din Berlin sau de altundeva din Germania, sunt suficient de complicate. Dar acestea sunt, desigur, aspecte discutabile“. El mai doreste sa adauge: „Organizarea de catre Biroul de Turism din München a fost buna, mai rar se intampla ca totul sa se potriveasca, cu una sau doua exceptii. Punctele din program au fost in intregime realizate, a ramas loc si pentru proiecte de vizitare individuala“.

In ce priveste contactul cu colegii de bransa din timpul turului de presa, Ueberscher remarca oportunitatea de a cunoaste noi  jurnalisti, de a discuta, in afara tematicii centrale Romania, si teme sociale legate de Germania, sau detalii de munca specifica, redactionala. „Echipa a fost buna“, in opinia lui Ueberscher, „cu oameni avand interese apropiate“.

 „Reintoarcerea  sasilor la radacini“

Sebastian Barthmes, de la Badische Zeitung din Freiburg, are 32 de ani, este sas originar din Romania si,  in cei peste 20 de ani traiti in Germania, a avut relativ putin contact cu tara si limba romana. Pentru el, calatoria in tara a fost si o reintoarcere la radacini, a vazut lucruri mai demult cunoscute si de care isi aducea vag aminte. Noua a fost pentru el Romania turistica, cu ofertele ei culinare, hoteliere, de cunoastere si divertisment.

 

Intrebat daca exista, in randul comunitatii sasesti din Germania, ideea reintoarcerii in tara, Barthmes mentioneaza ca“ sunt sasi care si-au cumparat in tara locuinte“ si care, „daca se ofera perspective, s-ar reintoarce in tara“.  Este o varianta,  pe care noua generatie de germani originari din Romania, inclusiv el insusi, nu o exclude. Interesul central al lui Barthmes s-a localizat pe Sibiu -capitala europeana in 2007-,  pe istoria care iese prin porii orasului transilvanean, in care sasii se simt inca acasa..

In derularea organizatorica a turului de presa , Barthmes s-a arata entuziasmat de „ buna organizare, programul extrem de variat si  realizarea, in contextul programului general, de proiecte turistice spontane, cum au fost cele de la Salinele Praid sau  Poiana Brasov“.

„A fost chiar asa de rau in Romania comunista?”

Dieter Wacker este redactorul-sef-adjunct al  SuedkurierMedienhaus, cea mai mare editura de presa  din  sudul Germaniei, cu peste 165.000 de cititori  zilnici. Cotidianul Südkurier (n.r. Curierul de Sud) se difuzeaza in zona lacului Bodensee si de granita cu Elvetia. Nu putini abonati, sunt chiar elvetieni. Ca factor de decizie in managementul de presa, Dieter Wacker s-a dovedit interesat de dezvoltarea libertatii de expresie si opinie in Romania, de autenticitatea pasilor facuti, in eliberarea de fantomele trecutului nomenclaturist si securist din Romania.

Deoarece el a auzit multiple si contradictorii pareri referitoare la perioada comunista in Romania, fiecare discutie, cu un roman, l-a ajutat sa inteleaga si sa discearna pozitia diversilor cetateni -din tara sau emigrati in Germania- referitoare la trecutul comunist al Romaniei si incercarile actuale ale tarii, de a se distanta de acesta.

Nici timizii pasi in presa libera -tiparita sau online- de limba romana in Germania, nu au trecut pe langa ascutitul  spirit de observatie al lui Dieter Wacker.  O intrebare fireasca pe care si-a pus-o el, apropo de aceste publicatii editate pe baza de voluntariat, de catre romanii din Germania, a fost: „Daca nu pentru bani, atunci de ce sa editezi un ziar in limba romana?“

Redactorul-sef adjunct al Suedkurier s-a oprit adesea, in discutia finala avuta in 10 mai, la oameni, la bunavointa sau reticenta celor intalniti pe traseul romanesc: „In general primitori, dar si cativa mai putin cordiali. In unele magazine, sunt vanzatoare care par a-ti face un favor, cand  te servesc sau iti incaseaza banii. Si in Germania mai sare cate unul, cu parole si bratul ridicat, deci comportamentul agresiv sau lipsit de bunavointa nu e o tara nationala, ci depinde de fiecare in parte si de educatia lui.“

„Toti turistii ne spun ca infrastructura ne da la pamant“

Curman Doru reprezinta firma Neotours International, cu sediul in Bucuresti, agentie de turism turoperatoare categoria A, care a aranjat cazarea, mesele, pe parcursul de 1500 de km, de la aeroport, la aeroport. Neotours International organizeaza predominant trasee pentru turismul extern, peste 50% cu turisti in afara tarii. Ei au mai organizat tururi turistice de presa cu Ministerul Turismului, pentru jurnalisti americani, pentru prima oara acum, in colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Turism si directoarea Biroului de Turism Romanesc din München, Adina Secara. 

Care este reactia presei fata de ce vad in Romania?  „Sunt fascinati de locuri, de monumente, de manastiri“ spune Doru. „Hotelurile sunt bune, dar toti spun ca infrastructura ne da la pamant. N-avem suficiente autostrazi, drumurile-s proaste. Problema a fost, ca licitatia publica pentru acest tur au anuntat-o cam tarziu. Timpul de pregatire pentru firma noastra, castigatoare a acestei licitatii, a fost foarte scurt, practic o zi, ca sa organizam tot turul. Noi, in momentul darii ofertei, aveam date de contact ale hotelurilor si restaurantelor. Insa, in acest timp scurt, au trebuit facute confirmarile la cazare si stabilite meniurile conform baremului. Caci, e vorba de banii statului“.

„Pentru Germania, se impune nevoia de recuperare”

„Este, desigur, greu sa stabilesti traseul unei astfel de calatorii si intotdeauna exista pericolul lasarii pe dinafara a unor lucruri importante. Excursia a fost insa reusita, cu un program optim, in ce priveste diversitatea, dar si cu ragazurile necesare fiecaruia, pentru a-si aduna impresiile si gandurile, de a sta chiar, la o cafea pe o terasa si a observa lumea de pe strada” spune Wolfgang Brunner, referitor la partea organizatorica a traseului.

Wolfgang Brunner este jurnalist freelance, membru al PCMT / compartimentul presa straina si corespondent al agentiei de presa PDK, biroul regional Hamburg. Pentru prima data intr-un voiaj de presa in Romania, el a mai vizitat, ca turist, Carpatii si Marea Neagra. In urma prezentei calatorii, el ne spune ca a avut sansa unei comparatii, dupa decenii, a Romaniei de atunci si a celei de acum, vazuta, de data aceasta, cu ochi de jurnalist.

„Multa deschidere, mult nou, mai multa grija pentru protectia mediului., dar si elemente, mai ales de infrastructura, care necesita preocupare intensa”. La intrebarea, daca el considera Romania pregatita pentru intrarea, anul viitor, in Europa, el ne raspunde: „Un raspuns precis impune documentare exhaustiva in sfera politicii si economiei tarii; insa, privind aceasta aderare din perspectiva statelor deja membre ale Uniunii, mai ales a celor aderate recent, pot spune ca  DA”.

„Desi calatoria a avut loc in extrasezon –cu mentiunea, ca unele obiective nici nu sunt neaparat

dependente de momentul vizitarii lor- este evident, chiar si in Bucuresti, care este o reala metropola, ca Germania este foarte putin prezenta in turismul romanesc”, considera Brunner. „In acest domeniu, pentru Germania se impune nevoia de recuperare, mai ales ca, in ceea ce priveste colaborarile economice germano-romane, statisticile indica o pozitie de varf” mai adauga el.

La intrebarea, daca el crede ca acest tur geografic si turistic poate fi vazut ca o calatorie in

timp, in istoria romanilor, dar si a germanilor haladuitori pe aceste meleaguri, el ne raspunde

pozitiv si ca turistii germani nu se simt straini in Transilvania, fapt intarit si de pastrarea partiala a denumirilor localitatilor in ambele limbi, romana si germana.

In privinta eventualei necesitati ca statul german sa investeasca mai mult in restaurarea obiectivelor istorice, de cult si culturale care au apartinut candva comunitatilor sasesti in Transilvania, Brunner precizeaza: „Da, desi este un lucru dificil, deoarece aceasta necesitate colideaza, la nivel de politica, cu problema rentabilitatii economice a unor astfel de proiecte”. Cu toate acestea, el vede aceasta

necesitate, ca izvorand firesc si in legatura cu „datoria morala a Germaniei, in urma groaznicului razboi”.

(Pentru Romanian Global News, Dani Rockhoff)

 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions