Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Iunie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30  
Cautare
 
Efecte si defecte ale plecarii romanilor in strainatatePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :245
Friday, 09 June 2006

Plecarea in strainatate a unui numar tot mai mare de romani pentru a trimite bani familiilor, are tot mai multe urmari asupra copiilor ramasi singuri acasa.

"Singur acasa" este si numele unui studiu realizat de Centrul de Asistenta Psihopedagogica asupra unui numar de 11.000 de copii din Iasi, ai caror parinti, fie ca este vorba despre unul sau despre amandoi, sunt plecati la munca in strainatate. Studiul, ce a analizat comportamentul acestor copii precum si rezultatele scolare ale acestora, este un real semnal de alarma pentru romanii care se gandesc sa-si lase copiii singuri o perioada mai lunga de timp. Tulburari de somn, de nutritie, note scazute la scoala si absente cu duiumul - sunt numai cateva dintre efectele observate la copiii analizati in cadrul studiului.

Intrebati ce le lipseste cel mai mult de cand au plecat parintii, cei mai multi dintre copii au raspuns dragostea parinteasca (64% in mediul urban si 52% in mediul rural).

Atat in mediul urban, cat si in cel rural - ambele analizate de studiu - parintele care cu precadere decide sa plece este mama, dar exista si multe cazuri, mai ales in mediu rural, in care ambii parinti pleaca in strainatate. In mediul urban, cei mai multi dintre copiii care raman acasa au varste cuprinse intre 1 si 3 ani, in timp ce in mediul rural parintii lasa in urma, cu precadere, copii intre o luna si un an. Parintii plecati la munca in strainatate, atat in mediul urban, cat si in mediul rural, decid sa lase copiii in grija unuia dintre membrii familiei largite – bunici (26,1%, urban; 38,9%, rural) si altor rude (48,9%, urban; 53,7%, rural).

Factorii care au determinat plecarea parintilor la munca in strainatate pot fi grupati in doua categorii: economici si sociali – cu referire directa la mediul familial. Aprecierile facute de respondentii din mediul urban, atat cei cu studii generale, cat si cei cu studii liceale, indica faptul ca semnificativi sunt factorii economici: lipsa unui loc de munca (51,20%), lipsa banilor (76,90%).

Studiul a fost realizat de in cadrul proiectului „Home Alone”, proiect administrat de Asociatia „Alternative Sociale” in parteneriat cu Inspectoratul scolar Judetean Iasi, Inspectoratul de Politie Judetean Iasi si Serviciul de Protectie a Victimelor si Reintegrare Sociala de pe langa Tribunalul Iasi. Finantarea proiectului este asigurata de Ambasada Olandei la Bucuresti prin programul Matra-Kap. 

 
Scandalul fregatelor zguduie axa Londra-BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :165
Friday, 09 June 2006

Cele doua fregate britanice pe care Romania le-a achizitionat in 2001 de la guvernul britanic, Regele Ferdinand si Regina Maria, au dat nastere unui adevarat scandal de coruptie pe axa Bucuresti-Londra.

Autoritatile de la Bucuresti din acea perioada, respectiv Guvernul Nastase, a fost acuzat de cotidianul britanic The Guardian ca ar fi luat o mita de 7 milioane de lire sterline de la compania britanica BAE, cea care fusese imputernicita de guvernul de la Londra sa gaseasca un cumparator pentru cele doua fregate. In urma vizitei din 2001 a fostului presedinte Iliescu la Londra, Romania s-a angajat sa plateasca pentru cele doua nave de razboi 116 milioane de lire sterline.

Surse de la Ministerul Comertului si Industriei de la Londra au declarat pentru The Guardian ca BAE a dat mita, dar nu au divulgat cui.

In scandal este implicat si cuplul Georgiana si Barry George, care se pare ca ar fi intermediat afacerea Bucuresti-Londra. Romanca si sotul sau britanic au fost retinuti, interogati si ulterior eliberati, iar apartamentul lor a fost perchezitionat si le-au fost confiscate documente.

La Bucuresti, Directia Nationala Anticoruptie s-a autosesizat ca urmare a scandalului scos la lumina de The Guardian si a deschis propriile sale investigatii. Fostul presedinte, Ion Iliescu, a spus ca negocierile pentru achizitionarea navelor au fost purtate la nivelul guvernului si ca Administratia Prezidentiala nu se amesteca in astfel de discutii.  La randul sau, Ioan Mircea Pascu, ministrul Apararii in momentul incheierii contractului, a declarat ca nu are detalii legate de acesta si ca achizitia fregatelor a fost sarcina Departamentului Armamente din cadrul ministerului pe care il conducea. 

Ingrijorata de amploarea fenomenului, conducerea Inspectoratului scolar Iasi a redactat si o scrisoare deschisa catre parinti, in care le cere acestora sa nu uite de copiii lor de acasa. 

 
Colaborare intre universitatile de aparare din Romania si UngariaPDF Print E-mail
Oradea, Romania/Romanian Global News
Accesari :110
Friday, 09 June 2006

La Oradea va fi semnat pe 9 iunie protocolul de colaborare dintre Universitatea Nationala de Aparare „Carol I” si Universitea Nationala de Aparare „Zrinyi Miklos” din Ungaria.

Documentul prevede organizarea in comun a unor studii masterale, cu predare si diplome de absolvire in limba engleza, bazate pe sistemul de credite transferabile, desfasurate in sistem modular, cate un modul la fiecare din cele doua universitati, relateaza Prompt Media. De asemenea, cele doua universitati vor initia schimburi de profesori si studenti si vor realiza o baza de materiale didactice comune. Activitatea se inscrie in preocuparile actuale ale conducerii invatamantului militar romanesc de cautare a unor modalitati noi, creatoare si eficiente de realizare a procesului instructiv-educativ la standardele unui invatamant modern.

 
Distinctie internationala pentru Politia RomanaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :375
Friday, 09 June 2006

Politia Romana a primit, anul acesta, distinctia “Politia Comunitara 2006”, oferita de Agentia Elvetiana pentru Dezvoltare si Cooperare, pentru crearea si dezvoltarea Politiei de Proximitate.

Aceasta diploma se acorda anual, ca o recunoastere a implementarii cu succes a unor proiecte care promoveaza conceptul de “Community policing”, dezvoltat pe baza parteneriatului public-privat. Potrivit agentiei de presa Prompt Media, Politia Romana a fost distinsa cu acest titlu “ca simbol al eforturilor sustinute si al succeselor obtinute in asigurarea unui inalt nivel de securitate cetatenilor romani, prin promovarea unei relatii de incredere reciproca si transparenta fata de populatie”.

 
Eugen Mihaescu vrea demisia lui Ungureanu pentru GojduPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :243
Friday, 09 June 2006

{mosimage}Senatorii au amanat ieri luarea unei decizii asupra Ordonantei Gojdu, dezbaterea fiind marcata de insulte si proteste.

Ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu, prezent la dezbateri, l-a jignit pe senatorul PRM Gheorghe Funar, ridicand vocea in Senat, pentru ca acesta s-a declarat nemultumit de raspunsurile ministeriale si l-a acuzat pe reprezentantul Guvernului ca "incearca sa insulte inteligenta" senatorilor.

Ministrul Mihai Razvan Ungureanu a evitat abil sa raspunda la intrebarea punctuala daca a solicitat si are acordul scris al Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane pentru a trata probleme care tin de Fundatia privata Gojdu. Ministrul Ungureanu a preferat sa relateze ca pe tot parcursul negocierilor in afacerea Gojdu reprezentantii BOR au fost informati prin intermediul directorului Fundatiei Gojdu de la Sibiu, care a fost in legatura permanenta cu Ministerul Afacerilor Externe. Ministrul Ungureanu s-a facut ca uita de protestele publice si repetate ale BOR care si-a exprimat opozitia fata de Ordonanta Gojdu in repetate randuri.

In luna martie Patriarhul Teoctist a sustinut in fata premierului Tariceanu pozitia Bisericii Ortodoxe Romane in conformitate cu Sfantul Sinod din 9 februarie 2006, care a incredintat inaltilor ierarhi ortodocsi din Transilvania si Banat reprezentarea intereselor BOR in chestiunea Gojdu. Pozitia BOR, prezentata intr-un protest inaintat Presedintiei, Guvernului si Parlamentului sustine retragerea Ordonantei de urgenta pentru ratificarea Acordului din octombrie 2005 si respectarea intocmai a Testamentului lui Emanuil Gojdu din 1869. Scrisoarea care sustine pozitia BOR a fost semnata de 15 inalti ierarhi ortodocsi din Transilvania, Banat si Ungaria. La solicitarea mai multor senatori, fiind expirat programul de lucru, la ora 13,00, Taracila a supus la vot prelungirea programului de lucru, insa, la semnele lui Radu Berceanu si Gyorgy Frunda, 42 de senatori au votat impotriva, doar 23 pentru, iar 4 s-au abtinut. Dezbaterea asupra Ordonantei Gojdu a fost astfel amanata pentru saptamana viitoare. Senatul este camera decizionala in privinta Ordonantei Gojdu, care consfinteste infiintarea unei Fundatii, paralel cu cea de la Sibiu, la Budapesta, blocandu-se astfel posibilitatile de recuperare a patrimoniului nationalizat abuziv de guvernul maghiar. Fostul ministru al Culturii si Cultelor, Razvan Theodorescu, a recunoscut ca proiectul apartine PSD si a fost preluat de Alianta DA dovedindu-se "continuitate". "Stilul acesta capitulard, in ciuda intentiilor bune, nu ne face nici un bine, nu pot spune chiar tradare, desi uneori imi sta si acest cuvant pe limba", s-a adresat senatorul Adrian Paunescu ministrului Ungureanu criticand Ordonanta Gojdu. Senatorul Eugen Mihaescu (foto), care in timpul dezbaterii a asteptat nerabdator randul sau la cuvant, avea pregatita o mare pancarta pe care se afla scris "Ungureanu - Demisia!". Articol preluat din cotidianul « Ziua », semnat de George Damian.

 
Ateneul Roman iluminat asemeni palatelor italienePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :118
Friday, 09 June 2006

Ateneul Roman are, de aseara, o noua imagine.

Pe acordurile muzicii lui Beethoven, Oda bucuriei, impozanta cladire a Ateneului a fost invaluita de fascicule de lumina.

Proiectul iluminarii Ateneului apartine Centrului Italian de Cultura, care vrea sa marcheze, prin manifestari organizate in lunile iunie si octombrie, Ziua nationala a Italiei si implinirea a 1.900 de ani de cand Dacia a devenit provincie romana.

Modelul folosit in cazul Ateneului este intalnit la multe palate italiene. La manifestarea de aseara au participat ministrul culturii si cultelor, Adrian Iorgulescu, primarul general al capitalei, Adriean Videanu, diplomati acreditati la Bucuresti, precum si o serie de personalitati ale vietii culturale si stintifice.

 
Acord de colaborare dintre SRR si Compania Teleradio MoldovaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :89
Friday, 09 June 2006

Societatea Romana de Radiodifuziune si Compania Publica Teleradio Moldova semneaza astazi un acord de cooperare pe doi ani, in virtutea caruia cele doua institutii vor realiza periodic emisiuni care sa ii informeze pe ascultatori despre evenimentele politice, economice, sociale si culturale de pe ambele maluri ale Prutului.

Potrivit postului public de radio, studioul Radio Iasi va colabora in regim permanent cu Radio Moldova in vederea schimbului de informatii si materiale jurnalistice, care vor fi difuzate pe baza de reciprocitate in emisiunile celor doua radiouri.

 
Statul roman acorda ajutor tinerilor casatoritiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :186
Friday, 09 June 2006

Tinerele familii vor beneficia de un sprijin financiar de 200 de euro din partea statului.

Decizia a fost luata ieri in Senatul Romaniei, unde a fost aprobat un proiect de lege privind acordarea acestui sprijin financiar.

Sprijinul finaciar se acorda familiei solicitante in baza unei dispozitii scrise a primarului. Cei 200 de euro acordati la constituirea familiei nu vor fi impozitati. Acesti bani vor fi acordati familiilor care se vor constitui dupa 1 ianuarie 2006 si se vor acorda doar persoanelor care se afla la prima casatorie.

 
Emil Ivanescu, scriitor din „generatia razboiului”, editat la ICRPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :68
Friday, 09 June 2006

La Libraria Carturesti, pe 12 iunie, ora 18.00 va avea loc lansarea cartii Artistul si moartea de Emil Ivanescu, aparuta la Editura Institutului Cultural Roman.

Volumul va fi prezentat criticul si teoreticianul literar, profesor la Universitatea Bloomington, Indiana, Matei Calinescu, de criticul literar si publicist, Alexandru George, de editorul Raluca Duna, si de directorul Editurii ICR, Ioan Stanomir. Cartea cuprinde doua piese de teatru – Dialogii psihopatului, Artistul si Moartea, Jurnalul, Note dintr-un carnet, un alt jurnal intim si unul scris in franceza, proze si corespondenta. Scrierile continute in acest volum constituie, conform realizatoarei editiei, Raluca Duna, partea cea mai valoroasa a operei lui Emil Ivanescu (1921 – 1943), autor apartinand „generatiei razboiului”.

 
Proiectul “Managementul Integrat al bazinului raului Prut” va fi evaluatPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :102
Friday, 09 June 2006

Sefii delegatiilor Comisiei Internationale privind Protectia Fluviului Dunarea se vor intruni la Chisinau in perioda 9 –10 iunie, pentru a evalua proiectul “Managementul Integrat al bazinului raului Prut”.

La implementarea acestui proiect vor participa Basarabia, Romania si Ucraina. Ministrul Ecologiei si Resurselor Naturale al Republicii Moldova, Constantin Mihailescu, a mentionat ca proiectul prevede implementarea actiunilor de protectie contra inundatiilor prin crearea unui sistem de avertisment comun, identificarea surselor de poluare si monitorizarea calitatii apei, protectia biodiversitatii si educatia ecologica, transmite Moldpres. El a mai precizat ca in perioada 22 – 26 iunie va fi organizata o expeditie ecologica pe raul Prut, la are vor participa si ministrii de mediu din Romania si din Republica Moldova. Scopul expeditiei este de a testa starea afluentilor raului si identificarea surselor de poluare a raului.

La aceasta intalnire se vor discuta probleme legate de procesul de implementare a tratatelor internationale de mediu, in vederea sensibilizarii publicului privind reducerea si prevenirea impactului în ecosistemele fluviului Dunarea, vor fi fixate punctele strategice de dezvoltare ulterioara a Comisiei Internationale privind Protectia Fluviului Dunarea precum si dezvoltarea cooperarii cu mediul de afaceri in scopul atragerii de fonduri pentru protectia resurselor acvatice din bazinul dunarean.

 
Vlad Cubreacov desfinteaza incopetenta MAE in proiectul legii pentru romanii de pretutindeniPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :554
Friday, 09 June 2006

{mosimage}Intr-o analiza pertinenta si responsabila europarlamentarul basarabean Vlad Cubreacov da o lectie de profesionism si de romanism “expertilor” MAE care au redactat un proiect de lege pentru romanii de pretutindeni, concurent celui sustinut in Senat, de Teodor Melescanu si semnat si de deputatul Mona Musca.

Romanian Global News face apel la toate asociatiile si organizatiile romanesti din afara frontierelor sa se alature analizei si observatiilor lui Vlad Cubreacov si sa propuna amendarea proiectului din Senat cu propunerile extrem de bine argumentate ale europarlamentarului basarabean. Cat despre “proiectul MAE”, surse oficiale care au dorit sa-si pastreze anonimatul au declarat ca proiectul este “impins” de un grupulet mic de interesati dintr-un anumit “serviciu”, care doresc pastrarea DRRP in MAE, pentru a putea controla ca si inainte de 1989, pe romanii din emigratie.



”Chiar de la bun inceput imi exprim convingerea ca analiza si discutiile publice pe marginea proiectului de Lege privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni vor converge spre identificarea unor raspunsuri si solutii practice la noile provocari ale timpului in care Lumea Romaneasca sub forma constructiei politice binare actuale Romania - Republica Moldova, in plin proces de globalizare, isi temeluieste o soarta europeana demna in familia natiunilor de pe continent. Noua ordine europeana si mondiala reclama o Noua Ordine Romaneasca.


Romania, ca si orice alt Stat national, are obligatii fata de compatriotii sai de pretutindeni. In aceasta situatie este cu neputinta sa trecem cu vederea obligatiile istorice pe care Romania, ca modúl politic de baza al Lumii Romanesti, le are fata de cel de-al doilea modúl – adesea derutat identitar – Republica Moldova.

Prima obligatie este cea a recunoasterii oficiale, prin lege, a Romanilor ca Romani, indiferent de locul de resedinta al acestora, de cetatenie, de stare sociala, de dialect sau grai, de sub-nume istoric, stiintific, regional sau local , de confesiune, daca sunt autohtoni sau alohtoni in spatiul lor de vietuire comunitara etc. Nu mai exista astazi in Europa nici o alta natiune a carei identitate sa fie subminata, contestata sau falsificata atat de virulent de cercuri politice si parapolitice de esenta, aspiratie sau obedienta imperiala. Dupa cum nu exista nici o alta natiune europeana care ar tolera un asemenea tratament, ceea ce face nefericita dovada a lipsei de vointa pentru apararea si afirmarea plenara a propriei noastre identitati. Simtim cu totii imperioasa nevoie sa ni se recunoasca filiatia etnica, lingvistica, culturala si de multe ori confesionala cu patria istorica. Ca tara-mama, tara de rudenie si patrie etnica , Romania trebuie sa-si dezvolte si sa aplice un cadru legislativ coerent, compatibil cu norma europeana si practicile notorii in materie. O Lege privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni este mai mult decat necesara. Bineinteles, o lege autentic europeana ca spirit si finalitate, care sa ia in calcul bogata experienta, pozitiva si negativa, a tarilor vecine sau mai indepartate. De precizat ca Romania este printre ultimele tari din cele 48 europene care incearca, cu o intarziere pe deplin reprosabila, sa-si construeasca un cadru legislativ in materie de asistenta a compatriotilor de peste hotare.

Aruncand de la Chisinau o ochire asupra starii de lucruri, consideram ca Legea privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni trebuie sa raspunda catorva sarcini, si anume:

a) sa defineasca conceptul de Natiune Romana, din perspectiva istorica, culturala si etnica, dincolo de semnificatiile politice inguste ale termenului, tinandu-se cont ca nu exista deocamdata o definitie europeana unanim acceptata a notiunii de „natiune”. Legiuitorul roman va trebui sa tina cont la adoptarea legii de Recomandarea APCE 1735 (2006) din 26 ianuarie 2006 cu privire la conceptul de „natiune”, singurul document international in materie;

b) sa defineasca notiunea de Roman, asa cum au facut-o cand a fost vorba de Bulgari , Unguri , Evrei , Germani sau Rusi parlamentele de la Sofia, Budapesta, Tel Aviv, Bonn si respectiv Moscova, ca sa aducem doar cateva exemple euroconforme relevante si demne de urmat . De precizat ca in acest moment Constitutia Romaniei si ansamblul legilor in vigoare nu cuprind definitii juridice clare si exhaustive ale notiunilor de Roman si de Natiune Romana. Acest vid conceptual trebuie completat;

c) sa fixeze tipurile de relatii dintre orice Roman din afara tarii si patria sa etnica;

d) sa statueze asupra tratamentului preferential pe care Statul Roman va trebui sa li-l aplice Romanilor de pretutindeni, majoritari in statul lor, cum e cazul Romanilor din actuala Republica Moldova , sau minoritari din celelalte tari;

e) sa instituie noile categorii de acte valabile prin care va putea fi dovedita calitatea de persoana de origine romana.

d) sa ofere solutii practice juste tuturor problemelor majore pe care le va pune, incepand cu 1 ianuarie 2007, noua frontiera exterioara a Uniunii Europene.

Astfel, Legea trebuie sa vizeze mai multe aspecte si elemente cum sunt: scopurile si campul de aplicare a legii, directiile fundamentale ale politicii Statului Roman in domeniu, originea si descendenta romaneasca, aparteneta la natiunea istorica si culturala romaneasca, resedinta peste hotare, caracterul autohton (in tarile vecine si Balcani) sau alohton (diaspora) al comunitatilor romanesti de peste hotare, neobligativitatea permisului de sedere in patria etnica, cunostintele de limba romana, dialectele istorice romanesti, drepturile consortilor si ale copiilor minori, natura avantajelor oferite in domeniile cultural, religios si educational , de securitate sociala si asistenta medicala, transport, angajare la munca, scutire de vize, acces la proprietate, obtinerea si redobandirea cetateniei, dreptul de a participa la alegerile locale in cazul stabilirii in Romania , organul reprezentativ al Romanilor de peste hotare , organul de stat pentru Romanii de peste hotare, cota de reprezentare parlamentara a cetatenilor romani stabiliti in afara tarii , dreptul de vot prin corespondenta si votul electronic pentru Romanii care detin cetatenia romana, recensamantul pentru Romanii expatriati si urmasii lor etc.

Dati-ne o asemenea Lege si vom schimba la fata Lumea Romaneasca!

Se cuvine sa observam ca actualul cadru legislativ romanesc in materia care ne intereseaza este insuficient si deficitar la mai multe capitole , oferind anumite solutii pe termen scurt si mediu si neriscand sa abordeze intr-o perspectiva istorica larga si de o maniera strategica europeana complexa problematica a Romanilor de peste hotare.

Dat fiind ca una din principalele dificultati pe care, de la 1 ianuarie 2007, le-am putea intampina noi, cei aproximativ 5 milioane de romani din partea de rasarit a arealului etnic, cultural si lingvistic romanesc, va tine de libertatea de circulatie, nutrim convingerea ca la examinarea in Parlamentul de la Bucuresti a Legii privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni vor fi luate in vedere si concluziile formulate de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei privind consecintele extinderii Uniunii Europene asupra libertatii de circulatie intre statele membre ale Consiliului Europei. APCE subliniaza ca “deplasarea spre est a frontierelor exterioare ale Uniunii Europene si introducerea de vize pentru traversarea acestora poate avea consecinte negative asupra schimburilor comerciale, turistice, culturale, stiintifice, umanitare si a altor schimburi dintre populatiile tarilor separate din nou de frontiere. In unele cazuri – si cazul nostru este de capetenie printre acestea, n.n. – inchiderea acestor frontiere va avea drept consecinta reducerea contactelor dintre membrii aceluiasi grup etnic care traiesc de cele doua parti ale frontierei.” O Recomandare in aceasta materie a si fost adoptata de APCE la 30 ianuarie 2004 , completand un sir de alte documente similare ale APCE . Problema e cum vom sti noi romanii sa armonizam interesul european cu cel al natiunii noastre etnice, istorice si culturale in procesul actual de reasezare si redivizare sociogeografica a intregului spatiu european. Raul Prut nu trebuie sa devina un nou Zid Berlinez dupa care sa ramana abandonat un sfert al natiunii romane. Fara a pune in discutie frontierele actuale, o data adoptata, Legea privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni va trebui sa diminueze substantial, pentru Romanul de rand, consecintele nefaste ale Pactului Ribbentrop-Molotov, resimtite pana in prezent pe plan identitar.

De asemenea, Legea privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni va trebui sa constituie un instrument juridic complementar cooperarii transfrontaliere in scopul salvarii, pastrarii si consolidarii identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a conationalilor nostri din vecinatatea spatiului de jurisdictie a Statului Roman.

Revenind la subiectul actelor de confirmare a originii romanesti, gasim potrivit ca Legea privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni sa prevada in mod expres posibilitatea ca Asociatiile recunoscute ale romanilor si structurile Bisericii Ortodoxe Romane din afara tarii sa poata elibera, la cerere, Certificate de origine sau de identitate romana. De remarcat in context ca, aplicat la situatia de la rasarit de Prut, Mitropolia Basarabiei si Exarhatul Plaiurilor, reactivata in 1992 si admisa in legalitate sub presiune externa in 2002 , reprezinta o institutie fundamentala romaneasca cu jurisdictie teritoriala in intreaga Republica Moldova (inclusiv teritoriile ocupate militar de Federatia Rusa) si cu jurisdictie extrateritoriala, din octombrie 1995, asupra romanilor ortodocsi din Ucraina, Bielorusia, Estonia, Letonia, Lituania, Rusia, Armenia, Azerbaidjan si noile state medio-asiatice care solicita benevol jurisdictia acesteia. Acest statut oficial i-a fost recunoscut Mitropoliei Basarabiei de autoritatile centrale de la Chisinau la 30 iulie 2002. Un statut asemanator il au Episcopia Ortodoxa Romana din Ungaria (cu sediul la Gyula) si Episcopia Ortodoxa Romana din Serbia (cu sediul la Varset). Nu trebuie uitate nici Mitropolia Ortodoxa Romana pentru Germania si Europa Centrala si de Nord, Mitropolia Ortodoxa Romana pentru Europa Occidentala, Arhiepiscopia Ortodoxa Romana din America si Canada, bisericile ortodoxe romane din Australia si Noua Zeelanda, Asezamintele Patriarhiei Romane de la Ierusalim, Ierihon si Iordan, structurile de peste hotare ale Bisericii Greco-Catolice Romane, ale Bisericii Romano-Catolice din Romania (Arhiepiscopia de Bucuresti), precum si comunitatile romanesti de alta confesiune, in special neoprotestante, din tarile vecine si din diaspora. Certificatul de identitate romana ar putea servi si ca document pentru intrarea simplificata, adica fara viza platita, in Romania, ceea ce va constitui o solutie practica judicioasa pentru decongestionarea fluxului de persoane la frontiera. Ca sa ne imaginam amploarea unor asemenea efecte benefice, amintim ca numai anul trecut frontiera de rasarit a Romaniei a fost traversata de peste 1 mln 400 mii de persoane, in majoritatea lor etnici romani. Daca o asemenea solutie nu va fi identificata si implementata, efectele omisiunii vor fi catastrofale intai de toate pentru noi, milioanele de romani din jurul Romaniei.

O alta chestiune care ne preocupa serios este cea a necesitatii simplificarii procedurilor de obtinere sau de redobandire de catre Romani a cetateniei romane. La o privire atenta ne dam seama ca procedurile in vigoare sunt in mare parte birocratizate, greoaie si indelungate in comparatie cu procedurile din alte state vecine, fapt care limiteaza drepturile etnicilor romani si constituie o sursa de permanenta si legitima nemultumire din partea acestora. Sa tinem cont ca romanii reprezinta singura natiune asociata si viitor membru al Uniunii Europene pe trupul viu al careia se va asterne dureros peste jumatate de an frontiera comunitara exterioara. Este un handicap pe care legiuitorii bucuresteni au obligatia si sansa reala sa-l converteasca intr-un avantaj cu inca nebanuite efecte benefice.

Referindu-ne nemijlocit la proiectul Lege privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, consideram binevenite cateva observatii de fond si de forma:

• Proiectul, vizand, potrivit statisticilor disponibile, peste 10 milioane de romani din afara tarii, cuprinde doar 16 articole si, in comparatie cu legile altor state europene in materie, se prezinta ca cel mai „subtire”. El trebuie completat cu un sir intreg de prevederi, pentru a reflecta si raspunde intregii game a problematicii culturale si identitare romanesti de peste hotare.

• Proiectul este axat mai mult pe drepturile minoritatilor decat pe drepturile culturale, cuprinse in Conventii si acorduri inernationale, ceea ce reprezinta un grav handicap conceptual.

• Preambulul proiectului este superfluu si inutil, intrucat nu emana vointa suverana a legiuitorilor romani, ci sugereaza limitarea voita a suveranitatii Statului Roman in materia vizata. Lista documentelor OSCE si ale Consiliului Europei, deja invechite, citate expres in Preambul, ca si in articolul 3 al proiectului, este una nici pe departe exhaustiva, nu reflecta statutul viitor al Romaniei de stat membru al Uniunii Europene si, prin caracteriul sau omisiv, ar putea aduce atingere intereselor culturale legitime ale romanilor din afara tarii.

• Notiunea de „stat inrudit” utilizata in proiect este inexacta, deficitara logic, si trebuie inlocuita cu cea de „tara sau stat de rudenie”, intrucat nu Statul Roman este inrudit cu romanii de peste hotare, ci viceversa.

• Specificarea din articolul 1 al proiectului, prin care Statul Roman se angajeaza sa spijine dezvoltarea legaturilor cu romanii de peste hotare doar „cu respectarea legislatiei statelor ai carei cetateni sunt” acestia, este sfidatoare si periculoasa, intrucat legislatiile in cauza pot fi, si adesea sunt, contradictorii si neeuroconforme. Sugestia noastra este ca trimiterea sa fie facuta la legislatia Romaniei si la normele europene si internationale in materie, care au preeminenta in raport cu legislatiile nationale.

• Echivalarea facuta in articolul 2 al proiectului intre persoanele de origine romana de peste hotare si persoanele „apartinand filonului cultural romanesc” este stranie si poate crea dificultati majore la aplicarea legii, intrucat prevederea in cauza deturneaza scopul presupus al legii. Intr-un fel sau altul, neromanii, care studiaza limba romana in isntitutiile de invatamant ale Serviciilor secrete straine, apartin „filonului cultural romanesc”, dar nu necesita sprijin sau protectie din partea Statului Roman. De asemenea, neromanii minirotari etnic din Romania, care au parasit benevol tara si s-au stabilit definitiv in patriile lor istorice (Ungaria, Rusia, Israel etc.), pot fi considerati ca apartinand „filonului cultural romanesc”, dar nu raspund criteriilor de exigenta pentru a fi considerati si „romani de pretutindeni”, fata de care Statul Roman sa aiba obligatii de sprijinire sau protectie. Sprijinul si protectia culturala a Statului Roman trebuie acordate cu prioritate etnicilor romani de peste hotare amenintati, adica supusi proceselor nocive de aculturatie si deznationalizare.

• Sintagma „in/din strainatate” din intreg cuprinsul legii va trebui inlocuita cu sintagma „peste/de peste hotare”, intrucat romanii din afara tarii nu sunt peste tot minoritari sau alohtoni. De asemenea, cuvantul „minoritate”, cu toate variantele lui flexionare, va trebui inlocuit cu cuvintele „populatie” sau „comunitate”, dupa caz.

• Principiul reciprocitatii, in sensul prevazut in proiect, va trebui eliminat sau trecut intre altele, intrucat nu toate statele in care exista romani si comunitati ale acestora au minoritati in Romania sau, daca asemenea minoritati exista, nu avem garantia disponibilitatii pentru reciprocitate din partea statelor respective. Pe de alta parte, principiul reciprocitatii trebuie avut in vedere pentru a veghea, in procesul de examinare si adoptare a proiectului de lege, asupra faptului ca legea romana in materie sa nu fie, sub aspectul avantajelor si tratamentului preferential acordat, inferioara legilor tarilor vecine sau celor in care exista minoritati romanesti. Romania este parte la Conventa Culturala Europeana si aceasta nu obliga partile contractante la reciprocitate.

• O grava omisiune a proiectului este ca acesta ii are in vedere doar pe romanii din cuprinsul altor tari, trecandu-i cu vederea pe romanii din teritoriile cu statut nedefinit, teritoriile plasate sub mandat international si teritoriile aflate sub control sau ocupatie straina.

• In articolul 14, punctul 4 este prevazuta obligativitatea acordului autoritatilor din statele de resedinta pentru infiintarea filialelor Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru romanii de pretutindeni, ceea ce ni se pare mai mult decat o aventura riscanta. Am sugera inlocuirea trimiterii la acordul autoritatilor, cu trimiterea la dreptul european si respectarea procedurilor valabile in statele in cauza.

• Este regretabil ca proiectul stabileste, in articolul 11, doar caracterul onorific, am putea spune decorativ, al Consiliului Consultativ al Romanilor de Pretutindeni si neinvestirea acestuia cu personalitate juridica romana. Intelegem ca statutul preconizat al Consiliului va fi unul inferior oricarei organizatii neguvernamentale, fapt greu de explicat si de inteles.

• Sugeram de asemenea ca proiectul sa fie completat cu prevederi despre proportiile si structura bugetului acordat anual DRRP/MAE pentru sprijinirea romanilor de peste hotare, acest buget, in opinia noastra, neputand fi, pe ansamblu si per capita, inferior cheltuielilor suportate de Statul Roman pentru necesitatile culturale ale etnicilor minoritari din cuprinsul Romaniei. O asemenea prevedere le-ar asigura romanilor de peste hotare garantii legale privind un tratament cel putin egal cu cel aplicat minoritarilor din tara.

• In rest, proiectul sufera de o serie de lacune grave, acestea putand fi completate prin preluarea unor prevederi din legile in materie ale unor tari ca Franta, Finlanda, Italia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Grecia. Una dintre cele mai regretabile omisiuni depistate in proiect este cea a imposibilitatii dovedirii originii si identitatii etnice romane in procedura judiciara comuna, printr-un proces de constatare. De asemenea proiectul trece cu vederea o categorie aparte de romani de peste hotare si anume romanii expatriati prin deportare si prizonierat, explulzati fortat sau refugiati din spatiul de jurisdictie, mai vechi sau actual, al Statului Roman.

Am fi bucurosi daca aceste observatii si sugestii pertinente ar fi luate in consideratie de legiuitorii bucuresteni pana la si in momentul adoptarii Legii.

In prima parte a observatiilor formulate pe marginea proiectului Legii privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni am prezentat un sir de elemente si masuri necesare care nu pot lipsi dintr-o asemenea lege. In cazul in care ar fi acceptate, toate masurile infatisate mai sus, imbinate intelept cu altele de ordin juridic, economic, cultural, spiritual si educativ, deja cuprinse in proiectul Legii, ar putea constitui si o stavila eficienta contra politicilor romanofobe promovate uneori deschis, alteori subtil, de regimuri din alte state, care, de-a lungul mai multor decenii, s-au facut vinovate de crima de etnocid impotriva Romanilor.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va deschide, in mod evident, o noua perspectiva si pentru romanii de peste hotare. Privind spre orizontul de timp marcat de 1 ianuarie 2007, intrezarim indicii clare ca intregul spatiu romanesc, ca unul de perfecta sinteza si de eliminare a oricaror antiteze, isi va recapata rosturile istorice initiale. Puterea de innoire a Neamului Romanesc sta astazi in priceperea noastra de a actiona european, in spiritul epocii drepturilor omului, cu grija pentru fiecare Roman de acum si de maine, cu raspundere fata de misiunea unica pe care Dumnezeu ne-a rezervat-o in simfonia lumii.

Deputat Vlad Cubreacov,

membru APCE (Comisia Cultura, Stiinta, Invatamant),

Presedinte al Asociatiei „Rasaritul Romanesc” din Chisinau 

 
Manifestatie de protest a romanilor de pretutindeni in fata Parlamentului RomanieiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :360
Friday, 09 June 2006

Miercuri, 14 iunie 2006, intre orele 10 - 13 va avea loc in fata Palatului Parlamentului din Bucuresti o manifestatie de protest fata de indiferenta clasei politice la problemele romanilor de pretutindeni in general si la modul rusinos in care autoritatile romane trateaza problema redobandirii sau dobandirii cetateniei romane de catre etnicii romani din afara frontierei, in special.

"In ideea de a salva ceea ce a mai ramas din spiritul romanesc in Basarabia, dar si pentru a semnala tergiversarea si neaplicarea legislatiei in ceea ce priveste dreptul la redobandirea cetateniei romane pentru etnicii romani-basarabeni si bucovineni, care-au pierdut cetatenia Statului Roman impotriva vointei lor”.

La protest sunt invitati romanii de pe ambele maluri ale Prutului care sunt afectati de problema redobandirii cetateniei romane dar si romanii care militeaza pentru cauza Basarabiei. Sunt invitati de asemenea romanii aflati la studii in Romania, din Bucovina de Nord, Sudul Basarabiei si Transcarpatia(Ucraina), Serbia, Macedonia si Albania.

Autorizarea actiunii a fost facuta de ONG Hyde Park, Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni si Institutul Fratii Golescu pentru relatia cu romanii din strainatate.

Relatii suplimentare se pot obtine de la ONG Hyde Park, Ghenadie Brega, la telefoanele (+40) 745435321 Bucuresti,(+373) 69350894 Chisinau.

 
Istoria Romanilor in dezbatere la Palatul ParlamentuluiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :177
Friday, 09 June 2006

Sambata 10 iunie va avea loc la Palatul Parlamentului Seminarul cu tema “Locul istoriei Romanilor in invatamantul de toate gradele din Romania”.

Avand ca organizatori Comisia Românã de Istorie a celui de-al doilea Rãzboi Mondial, Fundaþia Naþionalã pentru Românii de Pretutindeni, Asociaþia de Balcanisticã ºi Slavisticã din România, Asociaþia pentru Cultura ºi Literatura Românã din Bucovina,Revista “Dosarele Istoriei”, Revista “Magazin istoric”,Fundaþia Europeanã “Nicolae Titulescu”, seminarul isi propune sa dezbata modul cum este tratata istoria romanilor in invatamantul romanesc precum si reflectarea istoriei romanilor din afara frontierelor in manualele de istorie. La dezbateri au fost invitate toate institutiile statului interesate de tema precum si numeroase asociatii civice si publicatii cu specific istoric .

Lucrarile seminarului se vor desfasura la Salonul Alb (intrarea de pe Calea 13 Septembrie) din Palatul Parlamentului. Pentru relatii suplimentare puteti apela la : Tel./ Fax : 021 211 76 83; mobil: 0726 300 457;

 
Premierul spaniol are cuvinte de lauda pentru romanii din SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :192
Friday, 09 June 2006
{mosimage}"Tuturor romanilor care se gasesc în Spania vreau sa le transmit recunostinta mea pentru munca lor si pentru aportul adus dezvoltarii noastre economice", a spus seful guvernului spaniol Luis Rodriguez Zapatero.

El a declarat de asemenea ca romanii sunt a treia comunitate ca numar din Spania si a cerut spaniolilor ca atitudinea lor sa fie aceeasi cu cea pe care spaniolii o cereau atunci cand ei au emigrat in alte state. Declaratiile au fost prilejuite de vizita pe care primul ministru roman Calin Popescu Tariceanu o face in Spania. La randul sau Tariceanu a declarat facand referire la importanta comunitatii romanesti la viitoarele alegeri din Spania ca : "Alegerile locale vor avea loc dupã aderarea României la Uniunea Europeanã, iar românii din Spania vor putea vota si vor juca un rol important pentru cã sunt orase unde ei reprezintã aproape 15% din populatie, deci vor avea un vot decisiv".


Tariceanu nu a facut nici-o referire la locul important pe care comunitatea romaneasca din Spania o va avea in ecuatia alegerilor din Romania, in perspectiva introducerii votului prin corespondenta.
Calin Popescu Tariceanu a petrecut joi, 8 iunie, in prima sa zi de sedere in statul iberic o seara romaneasca, in compania membrilor comunitatii romanesti. De la intalnire nu au lipsit fotbalistul roman Gica Craioveanu, o personalitate extrem de apreciata in Spania, dar si cunoscutul producator de televiziune Valeriu Lazarov, si el "un roman fericit" in Spania, insotit de sotia sa, Augusta Lazarov. In cadrul intalnirii, romanii din Spania au cerut premierului roman sa ajute la regularizarea statutului in aceasta tara al celor care nu au acte.

 
Se va deschide o agentie consulara romaneasca la TorinoPDF Print E-mail
Torino, Italia/Romanian Global News
Accesari :114
Friday, 09 June 2006

La Torino se va deschide o agentie consulara romaneasca pana la sfarsitul lui 2006.

Aceasta agentie va fi pusa la dispozitia tuturor romanilor din Piemonte. Mircea Gheordunescu, Consulul general al Romaniei la Milano impreuna cu liderii asociatiilor romanesti din Torino, cauta o locatie pentru noua agentie. Presedinta asociatiei “Fratia”, Aurelia Mirita a luat legatura cu toate agentiile imobiliare din Torino, pentru a gasi cel mai bun spatiu pentru agentia consulara. In ultimii ani prezenta romanilor in Italia este tot mai numeroasa. Peste un milion si jumatate de romani se afla in aceasta tara. Agentia de la Torino va oferi servicii consulare celor 150000 de romani din regiune, care nu vor mai fi nevoiti sa mearga la Milano pentru a-si rezolva problemele ce tin de pasapoarte, transcriere acte de stare civila, pierzand un timp pretios, ziua de munca si bani. 

 
Inaltarea Domnului si Ziua Eroilor sarbatorite la Cenadul UngurescPDF Print E-mail
Cenad, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :71
Friday, 09 June 2006

Crestinii ortodocsi de pretutindeni au praznuit joi, la 40 de zile de la Sfintele Pasti, sarbatoarea inaltarii Domnului nostru Iisus Hristos.

Credinciosii romani din Ungaria s-au aduna si ei, de sfanta sarbatoare, la biserica ortodoxa romana din Cenadul Unguresc, al carui hram se sarbatoreste acum, pentru a asista la o impresionanta slujba oficiata cu negraita evlavie si inaltator fast bisericesc de PS Sofronie, Episcopul Bisericii Ortodoxe Romane din Ungaria, alaturi de un sobor de preoti, transmite corespondentul Romanian Global News in Ungaria.
in cursul liturghiei, Prea Sfintia Sa a preamarit, in vorbe incarcate de smerenie si cucernicie, desavarsirea lucrarii lui Dumnezeu si implinirea cuvantului Sfintelor Scripturi prin inaltarea la Ceruri a Domnului Iisus Hristos, minune urmata dupa zece zile de Pogorarea Duhului Sfant asupra Apostolilor – in ziua Rusaliilor – deschizand definitiv omului calea indumnezeirii.
Un pios omagiu a fost adus cu acelasi prilej eroilor neamului pieriti in lupte, inchisori, deportari sau exiluri, intrucat inaltarea Domnului a fost randuita la romani si pentru a pomeni eroii ale caror suflete s-au inaltat cu vrednicie in imparatia lui Dumnezeu.

In Romania, incepand din anul 1920, comemorarea eroilor cazuti in razboi – Ziua Eroilor – avea loc in fiecare an de Ziua inaltarii Domnului, la 40 de zile dupa Sfintele Pasti, de obicei in luna mai, „cand floarea este mai bogata”, asa cum preciza Decretul regal din 1920 ce statornicea aceasta sarbatoare.
Legiferarea comemorarii eroilor a fost determinata atat de traditia crestina, proprie poporului roman, cat si de prevederile unor articole ale Tratatului de pace de la Versailles care, printre altele, impuneau fostelor natiuni beligerante intretinerea mormintelor tuturor ostasilor ingropati pe teritoriile acelor state, indiferent de apartenenta.

La liturghia oficiata in biserica din Cenadul Unguresc, raspunsurile au fost date de inimosii membri ai unui cor veniti ca oaspeti din tara mama, de la Curtici – oras situat in judetul Arad, in imediata vecinatate a frontierei cu Ungaria.

Alaturi de acesti invitati si de reprezentantii comunitatii romanesti locale, la slujba, ca si la masa sarbatoreasca ce a urmat, a luat parte si intregul personal al Consulatului General al Romaniei din Seghedin, in frunte cu consulul general Constantin Iuliu Aron, care a cinstit in aceleasi smerite cuvinte memoria eroilor trecuti la vesnicie in vremuri de restriste.

 
Frumoase fotografii, rea intentie!PDF Print E-mail
Cluj-Napoca, Romania/Romanian Global News
Accesari :104
Friday, 09 June 2006

{mosimage}Un grup de sustinatori ai campaniei Salvati Rosia Montana au participat la vernisajul expozitiei "Noi am vazut Rosia Montana", sponsorizata de compania miniera Gabriel Resources.

Activistii, ca o continuare a protestului fata de acceptarea acestei companii drept partener in cadrul Festivalului de Film Transilvania -TIFF - s-au reunit la Muzeul de Arta din Cluj Napoca purtand tricouri cu inscriptia "Prostitutia in arta trebuie expusa in Muzeul National de Coruptie. Arta inseamna Creatie, nu distrugere".

Grupului de sustinatori i s-au alaturat artisti clujeni nemultumiti de parteneriatul dintre institutii culturale, artisti independenti si o companie miniera care intentioneaza sa distruga patrimoniul cultural de la Rosia Montana.

"Cum e posibil ca o institutie cum e muzeul de arta, institutie ce promoveaza valorile culturale, sa fie partener la un proiect care distruge o localitate ce trebuie sa devina patrimoniu Unesco?", se

intreaba Luminita Dejeu, artist vizual din Cluj.

"Ce exemplu dau acesti fotografi de notorietate, niste "guru" ai fotografiei artistice romanesti care se prostitueaza in muzeu în fata artistilor tineri ce viseaza sa expuna in galerii de arta si muzee?" adeclarat Laszlo Bencze, artist clujean.

Expozitia realizata de grupul de fotografi "7 Zile" prezinta o imagine distorsionata a Rosiei Montane, fotografiile aratand doar case parasite,vechile exploatari miniere al statului roman, peisaje dezolante, exact ca in campania media initiata de Gabriel Resources. "Fotografiile creaza o imagine falsa asupra comunitatii din Rosia Montana, incercand sa induca impresia ca acesta comunitate este afectata in intregime de o exploatare miniera ce si-a lasat amprente dureroase asupra mediului inconjurator si ca este o localitate parasita, pustie. Imaginile prezinta exploatarea miniera actuala de la Rosia Montana si care nu ocupa decat o suprafata de 55ha din suprafata totala a comunei Rosia Montana de 4161 ha", a declarat Eugen David, localnic din Rosia Montana si presedinte al Asociatiei Alburnus Maior. Ca sa vedeti Rosia Montana si Bucium asa cum le vedem noi, cei care traim in zona, va invitam sa vizitati www.drumulaurului.ro si www.buciumanii.ro " a continuat acesta, se arata intr-un comunicat primit la redactie.

 
Un roman este cel mai bun student pugilist din Statele UnitePDF Print E-mail
West Point, SUA/Romanian Global News
Accesari :128
Friday, 09 June 2006

{mosimage}Cadetul roman Ovidiu Iacob a castigat titlul de campion colegial la box la categoria 175 lbs (79 kg), la Campionatul National de Box inter-colegii, devenind astfel cel mai bun pugilist student din SUA.

Ovidiu este student la Academia Militara SUA, din West Point, iar echipa sa s-a clasat pe locul al treilea la acelasi campionat. Totodata, el a primit titlul de cel mai bun boxer in cadrul Campionatului de Cadeti din West Point si la Campionatul Regional Inter-Colegii. El este si detinatorul recordului in acest sens, fiind singurul student din istorie care a primit toate cele trei titluri.
Ovidiu s-a nascut in Romania, la Buzau, unde a urmat liceul "B.P. Hasdeu" si a fost, timp de un an, student la Academia de Forte Terestre din Sibiu, pana sa fie acceptat ca bursier la Academia Militara SUA. La West Point, Ovidiu studiaza stiintele si urmeaza un program foarte strict de antrenamente fizice, pentru a deveni ofiter de armata. El va absolvi Colegiul West Point in vara lui 2008.

 
191 de milioane de imigranti in intreaga lumePDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :134
Friday, 09 June 2006

In cursul anului trecut, traiau in afara tarilor lor de origine 190.6 milioane de persoane, ceea ce reprezinta 3% din populatia lumii.

Aceasta este concluzia ultimului raport al Organizatiei Natiunilor Unite asupra imigratiei internationale, date publicitatii joi, 8 iunie, de catre secretarul general al acestei organizatii, Kofi Annan.

Din totalul de aproximativ 191 de milioane de imigranti dn intreaga lume, cei mai multi se afla in tari din Europa (64 de milioane), in Asia (53 de milioane) si in America de Nord (45 de milioane).  Trei sferturi din numarul total de imigranti traiau in numai 28 de tari in 2005, dintre acestia unul din cinci fiind in SUA. Aproximativ jumatate din numarul total de imigranti sunt femei (45%), iar in tarile dezvoltate numarul acestora il depaseste pe cel al barbatilor.

Cei mai multi imigranti din lume traiesc in Statele Unite ale Americii - 38.4 milioane, reprezentand peste 20% din cifra totala a imigratiei. Urmatoarea tara gazda este Rusia, unde traiesc 12.1 milioane imigranti, urmata de Germania, cu 10.1 milioane. Franta se afla pe locul al cincilea (6.5 milioane), Canada pe locul 7, cu 6.1 milioane de imigranti, Marea Britanie, pe locul 9, cu 5.4 milioane, urmata de Spania pe locul 10, cu 4.8 milioane imigranti, si Australia, cu 4.1 milioane, in timp ce Italia se afla abia pe locul al 16-lea, cu 2.5 milioane imigranti, la nivelul anului 2005.
Acelasi raport evidentiaza faptul ca, cel mai adesea, imigrantii accepta slujbele pe care nu le fac autohtonii din tarile lor de rezidenta, stimuleaza cererea si, de cele mai multe ori, imbunatatesc performantele economice ale tarii in care traiesc.  

 Banii pe care imigrantii ii castiga din activitatile laborale desfasurate in alte tari ajung in cea mai mare parte a lor in tarile de origine, la familiile ramase acasa, existand si cazuri in care cei care se intorc acasa investesc sumele de bani castigate, in activitati productive. Raportul ONU a calculat ca suma trimisa in tarile de origine de catre imigranti a crescut de la peste 102 miliarde de dolari in 1995, pana la circa 232 de miliarde in 2005. 167 de miliarde din intreaga aceasta suma au mers catre tarile in curs de dezvoltare, din care de altfel provin  cei mai multi dintre imigrantii din intreaga lume. Raportul face si un top al tarilor in care au intrat cei mai multi bani trimisi din strainatate, de la imigrantii care lucreaza in diferite tari. Interesant este ca Romania nu se afla in topul primelor 20 de tari in care intra bani munciti in strainatate, desi exista si dintre romani un numar mare de persoane care lucreaza in alte tari. Pe primul loc, in 2004, in topul acestor tari a fost India, urmata de China si Mexic, si apoi de Franta, Filipine, Spania, Belgia, Germania, UK, etc. Acelasi top realizeaza si un calcul al sumelor intrate, ca parte a PIB din acele tari, clasament in care Moldova se afla pe locul al doilea, dupa Tonga, cu un procent de 27% din PIB rezultat din sumele trimise de muncitorii din strainatate.

"Raportul evidentiaza ca imigratia internationala, sprijinita de politici echitabile, poate fi pozitiva atat pentru dezvoltarea tarii de origine a imigrantilor, cat si pentru cea a tarii de rezidenta" a spus Kofi Annan, care a definit raportul ca fiind "o harta pentru o noua era a mobilitatii". Secretarul general a propus Adunarii Generale a ONU sa ajute tinerii sa urmeze o abordare integrata la nivel national si international in legatura cu temele imigratiei si dezvoltarii. Raportul recunoaste totodata drepturile guvernelor de a decide cine poate intra pe teritoriul tarilor lor, dar incurajeaza coperarea internationala pentru imbunatirea statutului economic si social al imigrantilor. "Depinde de guverne sa decida fluxurile migratorii" a conchis Annan. "Noua, ca si comunitate internationala, ne revine sarcina de a ne concentra pe siguranta si calitatea experientei imigrationale, si pe ceea  ce se poate face pentru a maximiza beneficiile sale pentru dezvoltare".
Ultimul raport ONU vine in avanpremiera unui forum dedicat imigratiei, care se va desfasura in perioada 14-16 septembrie. 

 
Vania Atudorei un roman de cinste al comunitatii romanesti din MontrealPDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :106
Friday, 09 June 2006

“Am intalnit un roman realizat”, as fi putut sa exclam dupa ce l-am intalnit pe Vania Atudorei, un nume cunoscut in comunitatea romana montrealeza, in principal pentru preocuparile sale culturale.

Mai putina lume stie insa ca moldoveanul Vania Atudorei este, de circa o luna, primul roman ajuns director general al unei companii farmaceutice canadiene de renume international. “Nici eu n-as fi crezut, acum 17 ani, la fuga mea din Romania, ca voi ajunge aici. Dintr-un simplu refugiat est-european intr-un lagar din Elvetia pana la director general la Sterigen este o cale destul de lunga, dar probabil ca butada care spune ca “L' impossible - ce n' est pas un mot français” are un sambure de adevar”, spune Vania Atudorei.

Vania Atudorei este bine cunoscut in comunitatea romana din Montreal, in principal pentru preocuparile sale culturale. Desi e greu de crezut, el isi mai gaseste timp si pentru acest gen de actiuni, fiind nu doar participant la (aproape) tot ce inseamna viata culturala romaneasca in Montreal, dar chiar si organizator al multor astfel de manifestari. De la prelegeri pe teme istorice sau stiintifice, pana la comunicari literare sau pe teme muzicale, nimic nu pare a fi strain de preocuparile moldoveanului. Cu o mentiune in plus pentru Mihai Eminescu. Nascut in Botosani, ca si poetul nostru national, Vania Atudorei a scris si prezentat numeroase comunicari pe tema vietii si creatiei eminesciene. Ba chiar a gasit, in cercetarile sale, ultimul urmas al familiei Eminescu, care traieste la Paris, si in care mai adasta o parte a geniului poetic al “Luceafarului” de la Ipotesti.

Vania Atudorei o va avea ca invitata in 2007, la Festivalul International de Folclor de la Drummondville, pe renumita interpreta de muzica populara bucovineana Sofia Vicoveanca, impreuna cu ansamblul “Rapsodia Botosanilor”. Merita amintita si infratirea dintre liceul de Stiintele naturii din Botosani si colegiul Andre Grasset din Montreal, actiune petrecuta tot la initiativa botoseneanului-montrealez Vania Atudorei.

Nimeni nu-i profet in tara lui

De specialitate biolog, Vania Atudorei a parasit Romania in 1989, cu numai cateva luni inainte de caderea lui Ceausescu. Plecarea din Romania este ea insasi o poveste, in conditiile in care Vania avea la activ o “revolta studenteasca”, pusa la cale in 1970, la Iasi, si dejucata de Securitate, precum si difuzarea, la radio Cluj, in plina perioada comunista si atee, a unor colinzi de Craciun. In aceste conditii, primirea pasaportului pentru a calatori in Occident in 1989 a fost o adevarata surpriza pentru el. Angajat ca translator de franceza pentru o delegatie romaneasca, el a ramas in Elvetia, surprinzand grupul din care facea parte, dar si familia sa (sotia si cei doi copii, ramasi la Cluj - adusi in Elvetia in 1990, dupa Revolutie). Ulterior, in 1992, Vania Atudorei face cereri simultane de emigrare pentru SUA, Canada, Australia si Noua Zeelanda. Dosarul lui, “blindat” cu nu mai putin de 9 brevete de inventie, duce la acceptarea sa in toate cele patru tari. Atudorei alege Canada. Si ajunge in Ville de Quebec iarna, cand afara erau -30 de grade Celsius...
Trecem peste primii ani de viata ai moldoveanului pe pamant canadian, nu fara a aminti insa episodul curajos al denuntului unui trafic de narcotice. El a denuntat conducerea uneia dintre companiile la care a lucrat. Ancheta s-a soldat cu scoaterea din ordinul farmacistilor a vinovatilor. “Mi s-a facut propunerea de a accepta o “prima” de 10.000 de dolari in schimbul tacerii mele, propunere pe care am refuzat-o si m-am adresat politiei”, povesteste Vania Atudorei, care este convins ca decizia de atunci l-a ajutat. Si nu regreta nimic, pentru ca oamenii pentru care lucra nu erau curati.

Munca, o a doua religie

O zi de munca a lui Vania Atudorei incepe la 5h00 - 5h30 si se termina aproape de miezul noptii. Ea presupune inclusiv 200 de km pe care ii parcurge zilnic la volan pentru drumul casa - serviciu, iar o data pe saptamana 400 de km (in ziua in care preda cursuri in Ontario, langa Ottawa).
La un asemenea program, trebuie si un concediu pe masura, nu? O saptamana, iarna, in Mexic. Plus inca trei saptamani, toamna, in Romania, unde de fapt “concediul” lui este tot o munca: prelegeri tinute la diverse universitati si institutii de specialitate. Tot la acest capitol, amintim de week-end-urile (doua pe an) pe care Vania Atudorei le petrece la manastirea St-Benoit - du - Lac (al carei design a fost realizat de arhitectul roman Dan Hanganu) - un loc cu adevarat linistit, nu departe de Montreal.
Pana nu demult, Vania Atudorei lucra pentru o companie montrealeza de analize biologice. Aici a fost remarcat de-a lungul anilor de catre conducerea unuia dintre clientii companiei, si anume firma de produse farmaceutice Sterigen. Care i-a propus, la prima strigare, nici mai mult nici mai putin decat postul de... director general. Acceptand oferta (la concurenta cu alte trei-patru oferte venite in aceeasi perioada), Vania Atudorei devine nu numai primul roman ajuns in fruntea unei companii farmaceutice de mare prestigiu din Canada, dar si primul microbiolog care conduce o astfel de institutie. Pentru ca, pana acum, pentru astfel de posturi erau preferate persoane cu pregatire manageriala, economisti sau posesori de MBA. Sterigen este practic un “pionier” al deciziei de instalare in functia de director general a unui specialist microbiolog. Atudorei considera ca printre atuurile de care a beneficiat in frumoasa sa ascensiune profesionala canadiana se afla scoala din Romania si perioada lucrata la “Terapia” Cluj.
Spuneam ca Vania Atudorei a lucrat pana de curand intr-o companie de analize biologice. Mai bine zis a lucrat “si” intr-o companie de analize biologice. Pentru ca, in cazul lui Atudorei, nu putem aproape niciodata sa vorbim de un singur job, ci de o suma de job-uri... De exemplu, acum, pe langa slujba de director general la Sterigen, el preda la doua colegii, unul in Montreal si unul in Ontario, si este consultant al ACDI (Agence Canadienne de Developpement International).
La o universitate din Montreal, el preda cursuri in domeniul fabricatiei medicamentelor sterile (o premiera in domeniu), cursuri terminate de peste 400 de absolventi pana acum, dintre care vreo 60 de romani.

Functia de consultant al ACDI l-a dus pe Atudorei in repetate randuri in Africa, unde a participat la programe de instruire in domeniul industriei alimentare. In “albumul de calatorii” al romanului se afla tari ca Maroc (de mai multe ori), Mauritania si Senegal, iar pentru anii urmatori “stau la rand” Ciad, Congo si Mali. Din aceste deplasari, microbiologul, care e si mare iubitor de arta, si-a adus o sumedenie de amintiri care ii impodobesc casa. Plus fotografii, dintre care, din pacate, va putem prezenta aici prea putine.

Dintr-un e-mail primit de la Vania Atudorei, in cursul pregatirii prezentului material, aflam ca “in luna martie am lucrat intr-o zi 37 de ore fara intrerupere si am dat in aceeasi zi 20 de ore de cursuri fara intrerupere, un record greu de crezut”. Revazand tratatele de astronomie, care spun despre ziua pe Terra ca are 24 de ore, suntem perfect de acord ca recordul de 37 de ore lucrate “intr-o zi” pare greu de crezut. Dar nu imposibil pentru microbiologul Atudorei.
(Reportaj preluat din Pagini romanesti)

 
Noua aparitie literara Theodor Gherasim un SUA si AngliaPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :68
Friday, 09 June 2006

O noua aparitie editoriala semnata de dr. Theodor Gherasim , un roman de succes la New York, a vazut recent lumina tiparului, dincolo de ocean.

"Ancient Dictators, Modern Tyrants" ("Dictatori antici, tirani moderni") este urmatoarea aparitie literara a lui Gherasim, dupa succesul pe care l-a avut autobigrafia sa, "Astride Two World" ("Calare pe doua lumi"), lansata in 2000 in SUA, din care au fost tiparite deja sase editii.

Cartea incununeaza multi ani de cercetari in domeniile: istoric, politic, economic, social, cultural si psihologic si compara trasaturi comune ale "dictatorilor antici", cu cele ale "tiranilor moderni", trasaturi care, fie din studiul oligarhiilor precedente, fie din coincidente umane, datorate reactiilor pavloviene ale maselor in fata persecutiei, par sa duca la persistarea unor regimuri totalitare, care au dus si duc, in continuare, la genocide si la crime contra umanitatii, crime care sunt greu de inteles sau de acceptat in mod logic, scrie Rodica Bordeianu in recenzia cartii lui Gherasim.
Cartea a fost publicata in SUA si respectiv Anglia, de catre Author’s House si poate fi comandata, fie de la librarile locale din aceste doua tari, fie de la librarii virtuale in restul lumii.
Gherasim s-a nascut in Romania, in Bucovina, si-a petrecut tineretea  si perioada de maturitate la Bucuresti, intre 1940 si 1980, fugind mai tarziu in Italia si apoi in America, in ultimii ani ai decadei 80.

 
Creierele romanesti din Elvetia vor avea o rubrica permanenta pe site-ul comunitatiiPDF Print E-mail
Zurich, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :72
Friday, 09 June 2006

„Casa romanilor din Elvetia”, portalul comunitatii romanesti din Elvetia, va lansa in curand o noua rubrica, dedicata persoanelor aflate la studii universitare si postuniversitare in tara cantoanelor.

Rubrica va vorbi despre studentii romani din Elvetia, si va oferi celor interesati ocazia de a cunoaste persoane noi, un punct de legatura, o ocazie de exprimare a parerilor si mai ales un schimb de informatii.

Noua rubrica va debuta cu o serie de interviuri, ce vor fi facute prin e-mail. Ceea ce intereseaza in special sunt: domeniul de studiu, motivatia alegerii acestuia, conditiile de studiu, subiectul principal de studiu, legatura cu Romania, ce inseamna "acasa" si orice altceva considera intervievatul ca ar fi important sa comunice cititorilor nostri.

Persoanele care doresc sa raspunda la intrebarile interviului sunt rugate sa o contacteze pe Alina Mondini, realizatoarea rubricii, prin e-mail, informeaza Casa Romanilor. Cei care sunt interesati de aceasta initiativa pot participa fara retineri, caci, "Viata, calitatea si atractivitatea acestei rubrici va depinde numai de participarea dumneavoastra".

 
Perinita 2006 Sarbatoarea folclorului romanesc la GiulaPDF Print E-mail
Giula, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :126
Friday, 09 June 2006

Muzica, dansuri si cantece populare romanesti au alcatuit si in acest an repertoriul Festivalului Cercurilor „Perinita”, desfasurat la sfarsitul saptamanii trecute in Ungaria.

La cea de-a XIV editie a festivalului din 2 iunie, si-au dat concursul pe scena Centrului Cultural Romanesc din Giula 16 echipe ale scolilor generale unde se preda limba romana, dar si dansatori veniti din Romania.
Potrivit corespondentului Romanian Global News la Giula, festivalul, organizat de Autoguvernarea pe tara a Romanilor din Ungaria si Centrul Cultural si de Documentare al AtRU, a fost deschis de presedintele Traian Cresta si de directoarea CCD, Eva Ruja Bányai. Dupa deschiderea festiva, liceenele Greta Ruja si Evelin Iuhas au prezentat publicului programul zilei. Publicul a fost alcatuit mai ales din participantii la festivalul, respectiv profesorii si elevii scolii generale si liceului romanesc din Giula. Dar au onorat festivalul cu prezenta lor si consulul roman la Seghedin, Radu Florea, directorul Oficiului pentru Minoritatile Nationale si Etnice din Ungaria, stefan Fratean, precum si directoarea Liceului „N. Balcescu”, Maria Gurzau Czegledi.
„Perinita 2006” a inceput cu dansurile micherechene, prezentate de Echipa de Camera a Romanilor din Ungaria, infiintata cu cateva luni in urma de CCD, si a continuat cu cateva cantece interpretate de tanarul Grigore Poiendan din Micherechi. Dintre dansurile romanilor din Ungaria au fost interpretate dansurile din Micherechi, Aletea si Chitighaz, iar folclorul din Romania a fost reprezentat de dansuri din Banat, din Moldova si din Bihor. Programul folcloric a fost imbogatit de scolile din Giula, Chitighaz, Batania, Sacal, Cenadul Unguresc, Medgyesegyháza, Bedeu, Leucushaz, Aletea, Dombegyház, Apateu si Micherechi. Tinerii Ansamblului folcloric „Lilioara” din Beius au prezentat publicului traditii autentice de Pasti.
 

 
Romania la targul de carte de la TesalonicPDF Print E-mail
Tesalonic, Grecia/Romanian Global News
Accesari :79
Friday, 09 June 2006

In perioada 25 – 28 mai a avut loc la Salonic (Grecia), targul international de carte Thessaloniki Bookfair 2006, al carui organizator principal a fost Centrul National de Carte Elena (EKEBI).

La editia din acest an, desfasurata sub titlul „Wine and other delights” („Vinul si alte delicateturi”) au participat peste 250 de editori din Grecia si din strainatate.

Din partea Institutului Cultural Roman au participat Simona Brinzaru, Corina Bernic si Valentin Sandulescu, care au prezentat cu aceasta ocazie noile programe de finantare pentru traduceri din limba romana si bursele pentru traducatori straini si cele de limba, cultura si civilizatie romaneasca.
Translation and Publication Support Programme (TPS) si Programul de traducere a 20 de autori romani in limbi straine au fost primite cu un interes real atat catre editorii autohtoni, cat si de catre reprezentanti ai unor edituri importante din Franta si Germania. in discutii s-a pus accentul pe nevoia unei prezente literare romanesti mai active pe piata internationala de carte.

 
Film, teatru si divertisment romanesc in British ColumbiaPDF Print E-mail
British, Columbia/Romanian Global News
Accesari :125
Friday, 09 June 2006

Romanii din British Columbia vor putea petrece prima seara de week-end in compania filmului si teatrului romanesc, in British Columbia.

Vineri, 9 iunie, de la ora 19.00, in Columbia Street 428, din New Westminster, va avea loc o seara de film, teatru si divertisment, intitulata "La caminul coltoral". Materialele video din cadrul serii vor fi prezentate pe ecran de proiectie, fiind vorba de materiale de calitate superioara. Organizatorii serii ii asteapta pe toti romanii la o seara romaneasca cu racoritoare, cafea si popcorn, desfasurata sub deviza "la caminul coltoral ii mai ceva ca la cinema!".

 
Dana Codorean Berciu pe scena Bath Fringe FestivalPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :60
Friday, 09 June 2006

Mukka Band si Dana Codorean Berciu vor concerta vineri, 9 iunie, la Bath, in cadrul Festivalului Fringe, alaturi de alti invitati speciali.

Concertul sustinut de vocalista romanca, alaturi de deja celebrii instrumentisti de la Mukka Band, va incepe la ora 19.30, la Green Park Brasserie. "Eastern Rising! Britain's Top Eastern Music Specialists Return" (Ridicarea Estului! Cei mai tari specialisti in muzica estica din Marea Britanie se intorc!) scrie presa britanica anuntand concertul de vineri. Mukka Band si Dana Codorean vor sustine un recital de muzica est-europeana, klezmer si gipsy, cu o "energie jazzy swing si punk" ce va aduna din nou un numar mare de spectatori. 

 
Ultimul concert al Cvartetului Belcea la Wigmore HallPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :63
Friday, 09 June 2006

In cadrul Festivalului Bartok gazduit de Wigmore Hall din Londra, Cvartetul Belcea va sustine un nou concert sambata, 10 iunie, dedicat marelui compozitor.

Concertul este programat pentru ora 19.30, iar in program figureaza partituri celebre semnate de Bartok, precum Cvartetul de Coarde No.4, Cvartetul de Coarde No.5 si Cvartetul de Coarde No.6.
Acesta este, de altfel, ultimul concert  pe care Cvartetul Belcea il va sustine in calitate de cvartet rezident la Wigmore Hall, un loc pe care l-a detinut timp de cinci ani, o perioada in care a incantat publicul cu prestatiile sale.

 
Concert Liliana Catuneanu la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :58
Friday, 09 June 2006

Tanara pianista romanca Liliana Catuneanu va sustine la finele lunii iunie, un concert de exceptie organizat de Institutul Cultural Roman din Paris.

Evenimentul va avea loc marti, 20 iunie, de la ora 20.00, iar in program se vor afla piese de Johann Sebastian Bach, Wolfgang Amadeus Mozart, Robert Schumann, Serguei Prokofiev.Cei interesati sunt asteptati la data mentionata in Salonul de Aur al Hotelului Behague, resedinta Ambasadei Romaniei la Paris. Rezervarea este indispensabila si se poate face la numarul de telefon 01.47.05.15.31. Pretul biletului de intrare este de 5 euro.

 
Romanii londonezi petrec la 32 Old BaileyPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :75
Friday, 09 June 2006

O noua petrecere Insomnia, una dintre modalitatile preferate de petrecere a timpului liber pentru romanii din capitala britanica, se va desfasura si la acest sfarsit de saptamana.

Vineri, 9 iunie, membrii comunitatii romanesti din Londra sunt asteptati la o noua seara gazduita de restaurantul 32 Old Bailey, de la ora 20.00. Cei care vor sa ia parte la petrecere si sa se distreze in stilul consacrat deja la Londra, acela plin de veselie al romanilor, pot ajunge pana in ora 21.00 pentru a prinde intrarea libera, iar dupa aceea pretul de intrare va fi de 5 lire sterline.
Cei prezenti la o noua petrecere romaneasca se vor bucura, si de aceasta data, de atmosfera romaneasca, imbogatita de savoarea mancarurilor traditionale romanesti, dar si de vinurile rafinate de Cotnari si de berea Ursus, produse devenite deja vedete ale petrecerilor romanesti din capitala britanica.

 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions