Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Iunie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30  
Cautare
 
Senator roman, nu ma trada!PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :235
Monday, 12 June 2006

{mosimage}Este strigatul de dincolo de vazduhuri al Nobel-ului Romaniei, transmis senatorilor romani prin vocea tinerilor ortodocsi din Transilvania si Ungaria, reuniti intr-o asociatie pentru respectarea Testamentului lui Emanuil Gojdu. (Editorial de Victor Roncea, Ziua, 12 iunie 2006)

{mosimage}Multi dintre ei manipulati sau manipulatori, senatorii romani trebuie sa decida saptamana aceasta asupra legalitatii Ordonantei de Urgenta Ungureanu-Tariceanu emisa pentru uzurparea Fundatiei Gojdu. Joia trecuta, uleiul chiar a iesit la suprafata apei, prin declaratia imperbului Razvan Theodorescu, care a recunoscut ca proiectul Ordonantei Rusinii apartine Guvernului Adrian Nastase si ministrului sau de Externe Mircea Geoana, iar preluarea sa de catre Cabinetul Popescu Tariceanu si supusul sau Mihai Ungureanu ar reprezenta "o dovada de continuitate". Adevarul frust ar trebui, cred eu, sa-i ultragieze pe votantii Aliantei fara de Dreptate si fara de Adevar: exista asadar o continuitate politica in tabara executantilor de proiecte anti-romanesti.

Tot joi, in aula Senatului, urechile alesilor tarii au fost zgariate de falsele argumente ale ministrului de Externe Mihai Razvan Ungureanu. Inrosit de furie, micul UTC-ist a inceput sa urle pitigaiat la senatorii Romaniei care se impotriveau din bun simt Ordonantei sale paguboase. Simtind ca situatia scapa de sub control, tartorul masinatiunilor politice din Senat, PD-istul Radu Berceanu i-a facut semn capului UDMR-ist Gyorgy Frunda care i-a dat peste culoar un sut PNL-istului (ex-APR, ex-FSN) Teodor Melescanu pentru a amana dezbaterile. Cu 42 de voturi la 23 (si 4 abtineri), senatorii pro-guvernamentali au decis sa mearga la masa: treburile tarii mai pot astepta.

Dovada ca in afara sefuletilor de grupuri marea majoritate a senatorilor habar nu au ca risca sa aprobe o tradare a intereselor nationale sta in declaratiile lor incerte. Intr-o prima faza, MAE a reusit sa-i pacaleasca, introducand un pretins amendament prin care s-ar respecta drepturile Fundatiei Gojdu originale, de la Sibiu. Fals: un Acord international, deja ratificat ca atare in Parlamentul de la Budapesta, nu suporta "amendamente". ZIUA a demonstrat aceasta printr-o declaratia ferma a MAE al Ungariei publicata in exclusivitate. Senatorii care doresc sa voteze in cunostinta de cauza o pot descoperi in arhiva electronica a ziarului nostru. Mura in gura: www.ziua.ro. Tot asa, pentru a intelege matrapazlacurile legislative ale aparatcik-ul MAE in cardasie cu diversi tovarasi din Comisiile Senatului pentru Politica Externa si Juridica, senatorii pot consulta un Raport profesionist, "Afacerea Gojdu, dincolo de diplomatie", elaborat de Fundatia Strategikon si disponibil la www.strategikon.ro. Aici vor putea descifra ce se afla in spatele aberatiei unice in istoria Parlamentului Romaniei, de "respingere a respingerii", invocate in cazul Gojdu, "dezinteresat", dupa cum declara, de colegul lor UDMR-ist Eckstein Kovaks.

Insa cea mai mare ticalosie comisa de reprezentantii UTC din MAE, in frunte cu secretarul sau general, Mihai Razvan Ungureanu, este invocarea unui pretins acord al Bisericii stramosesti, administrator de drept al averii lasate de Gojdu, prin Testament, tinerilor romani ortodocsi saraci si destepti din Transilvania si Ungaria. Dupa ce insusi Patriarhul Romaniei Teoctist a rugat senatorii sa respecte Testamentul lui Gojdu, Mitropolitul Clujului, IPS Bartolomeu Anania avertizeaza oamenii de paie ai actualului stat capitulard ca risca sa provoace o disputa directa cu Biserica, pentru ca, in numele adevarului, ierarhii ortodocsi sunt dispusi sa apere drepturile fiilor tarii la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. "Nimeni nu are voie sa dispuna de o avere privata, care apartine tinerilor ortodocsi, asa cum este aceea a lui Emanuil Gojdu si sa ignore un Testament care are valoare de lege nationala si internationala", spune transant IPS Anania, in calitatea sa de co-administrator al averii Gojdu. De la Episcopia Ortodoxa Romana din Ungaria, Episcopul ei, PS Sofroniu, ne comunica faptul ca "isi exprima dezaprobarea totala fata de proiectul Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei privind infiintarea "Fundatiei Publice Ungaro-Romane Gojdu" si solicita Senatului Romaniei sa respinga cu hotarare acest act rusinos de capitulare si recunoastere a masurilor unilaterale de nationalizare savarsita de partea maghiara." "Nimeni nu are dreptul sa vorbeasca in numele Bisericii, fara a avea o imputernicire scrisa din partea acesteia", transmite oficial acest co-administrator al Fundatiei Gojdu. "Episcopia Ortodoxa Romana din Ungaria face apel la opinia publica, la societatea civila, la organizatiile neguvernamentale, pentru ca proiectul tradarii memoriei lui Emanuil Gojdu sa primeasca tratamentul pe care-l merita." Este dispus Senatul sa tradeze interesele beneficiarilor de drept ai Testamentului lui Gojdu, sa scuipe pe rugamintea Bisericii si sa terfeleasca vointa propriilor lor alegatori, in special a celor din Transilvania? Parafrazandu-l pe Lucretiu Patrascanu, cred ca senatorii nostri de azi ar trebui sa-si aduca aminte ca inainte de a fi penelisti, pedisti sau pecisti sunt romani.

Emanuil Gojdu, 1862: "Ca fiu credincios al Bisericii mele laud Dumnezeirea, caci m-am nascut Roman: iubirea ce am catre natiunea mea neincetat ma imboldeste a starui in fapta, ca inca si dupa moarte sa erump de sub gliile mormantului spre a putea fi pururea in sanul natiei mele".

Senator roman, nu uita de tinerii ortodocsi in numele carora vei vota!

 
Batjocorirea istoriei romanilor in manuale, naste primele reactii fermePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :245
Monday, 12 June 2006

Sambata, 10 iunie a.c., la Bucuresti s-a desfasurat in Salonul Alb al Senatului Romaniei, la initiativa doamnei prof. univ. dr. Viorica Moisuc, senator, o consfatuire a profesorilor de istorie si a unor cercetatori de specialitate din tara si diaspora pe tema: Locul Istoriei Romanilor in invatamintul de toate gradele din Romania.

Desfasurate sub egida Comisiei romane de Istorie a celui de-al doilea razboi mondial, a Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni a Asociatiei de Balcanistica si Slavistica din Romania, a Asociatiei pentru Cultura si Literatura Romana din Bucovina, a Fundatiei Europene ”Nicolae Titulescu”, a Revistei „Dosarele Istoriei”, a Revistei „Magazin Istoric   lucrarile au  beneficiat de prezenta extrem de activa a peste 60 de istorici din tara, dar si din Basarabia, Bucovina de Nord, din Spania sau… Africa de Sud din rindul carora s-au remarcat acad. Florin Constantiniu, conf. univ.dr. Panait I. Panait, dr. Gelku Maksutovici, George Potra, prof. univ. dr. Radu Stefan Vergatti, dr. Mircea Dogaru s.a.

Constatind situatia incalificabila a Istoriei Romanilor, ca obiect de studiu in invatamintul romanesc, academicienii, cercetatorii si profesorii  prezenti au propus obligativitatea cunoasterii acesteia pentru persoanele care solicita cetatenia romana, obligativitatea Istoriei Romanilor ca materie de examen la capacitate si bacalaureat, sporirea numarului de ore in invatamintul gimnazial si liceal.

Specialistii prezenti au adoptat o Declaratie-Program care urmeaza a fi inaintata Presedintiei, Guvernului, Parlamentului, Ministerului de Resort, mass-media, exprimindu-si hotarirea de a fi promovata o initiativa legislativa vizind repunerea in drepturi a Istoriei Romanilor, ca disciplina de studiu obligatorie, in actualul context al integrarii Romaniei in structurile europene, pentru pastrarea si afirmarea identitatii romanesti si pentru promovarea contributiilor de valoare ale poporului roman la constituirea si afirmarea culturii si civilizatiei europene.

 
Memorandum de Intelegere intre Romania si OIMPDF Print E-mail
Geneva, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :213
Monday, 12 June 2006

Cu ocazia participarii delegatiei tripartite romane la lucrarile celei de a 95-a sesiuni a Conferintei Internationale a Muncii desfasurata la Geneva in perioada 31 mai - 16 iunie, a fost semnat Memorandumul de Intelegere intre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei din Romania, partenerii sociali si Biroul International al Muncii.

Conceptul de “munca decenta” a fost propus de Organizatia Internationala a Muncii (OIM) in 2000 dorind sa formuleze un obiectiv politic universal de promovare a ocuparii si imbunatatirii a conditiilor de munca, dincolo de respectarea drepturilor sociale fundamentale, asa cum sunt definite de cele opt conventii fundamentale ale OIM. Munca decenta consta in patru piloni, si anume: ocuparea productiva si liber aleasa, dreptul la munca, incluzand standardele fundamentale ale muncii, protectia sociala si dialogul social. Aceasta ia in considerare, de asemenea, egalitatea de sanse.

Standardele internationale, adoptate in special de OIM si ONU, exista deja pentru fiecare dintre acestea domenii, stabilind, unde este cazul, principii generale, metode de lucru sau drepturi. OIM are o structura tripartita, care aduce impreuna reprezentantii guvernelor, patronatelor si sindicatelor, in conditii egale, pentru a discuta chestiuni legate de munca si politica sociala. Scopul principal al Programului de cooperare dintre Romania si Biroul International al Muncii (BIM) in perioada 2006-2007 este acela de a promova Munca Decenta, ca o componenta cheie a politicilor de dezvoltare sociala din Romania. Programul defineste principalele obiective si rezultate ale activitatilor derulate de BIM, in cooperare cu constituentii sai tripartiti din Romania. Programul de cooperare privind Munca Decenta este structurat pe trei prioritati, care urmaresc cresterea gradului de ocupare, imbunatatirea protectiei sociale si consolidarea realtiilor industriale, relateaza Prompt Media, citata de Romanian Global News.

 
Saptamana Economiei Basarabiei la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :232
Monday, 12 June 2006

In spatiile Complexului Expozitional „ROMEXPO”, intre 12-17 iunie, se va desfasura Saptamana Economiei Basarabiei in Romania.

Acest eveniment de amploare se organizeaza in scopul consolidarii relatiilor bilaterale dintre Basarabia si Romania, crearii noilor oportunitati de cooperare dintre diverse structuri din ambele state, precum si prezentarii potentialului Basarabiei pe piata romaneasca, anunta portalul Camerei de Comert si Industrie a Basarabiei. Posibila institutionalizare a unor asemenea actiuni ar insemna inca un pas catre adancirea legaturilor dintre statele infratite de pe cele doua maluri ale Prutului.

Fiecare dintre cele doua capitale are angajamente si dificultati specifice, dar, pe langa zestrea de limba, istorie, cultura comuna, mai au un atu care le privilegiaza relatiile: identitatea europeana si dorinta – devenita politica de stat – de integrare in UE. Romania, sensibil mai aproape de realizarea acestui obiectiv, face probabil mai mult decat oricare alta tara pentru a netezi drumul Basarabiei catre Europa Integrata.
 
Actrita Vanessa Redgrave isi dedica premiul Asociatiei Alburnus Maior de la Rosia MontanaPDF Print E-mail
Cluj Napoca, Romani/Romanian Global News
Accesari :175
Monday, 12 June 2006
{mosimage}La festivalul international de film Transylvanian Film (TIFF), desfasurat la sfarsitul saptamanii trecute la Cluj Napoca, actrita Vanessa Redgrave si-a dedicat premiul pentru intreaga sa cariera Asociatiei Alburnus Maior de la Rosia Montana pentru toata campania desfasurata in vederea salvarii ecosistemului.Celebra actrita engleza, laureata a unui premiu Oscar si doua Globuri de Aur este cunoscuta militanta pentru drepturile omului. Inca din 1995 este alaturi de organizatia UNICEF in calitate de Ambasador. “As vrea sa dedic acest premiu lui Eugen David si Eugen Cornea de la Alburnus Maior. Daca am invatat ceva de la viata este puterea de a asculta oamenii care isi dedica activitatea idealurilor importante in viata. In numele celor care cred in ceva as vrea sa le dedic celor doi acest premiu. Salvarea Rosiei Montana in care sunt implicati nu este numai o problema locala este o problema romaneasca si europeana, deopotriva, si daca vreti si a lumii intregi. Planeta noastra moare si noi nu avem nici un drept sa distrugem ecosistemul sau“ a declarat Vanessa Redgrave, invitata de onoare a festivalului TIFF 2006. De asemenea si-a exprimat parerea de rau ca printre sponsorii principali ai editiei din acest an a festivalului se afla si Gabriel Resources. « Chiar si cu bune intentii si cu bani multi, la deversarile de cianura provocate trebuiesc sute de ani pentru refacerea sistemului ecologic afectat », a mai declarat actrita in conferinta de presa.
 
Ungureanu stii ceva,"romanian light" este limba taPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :251
Monday, 12 June 2006
{mosimage}Aproximativ 300 de studenti romani, atat de la universitatile bucurestene cat si bursieri din Basarabia si Galati, dar si membri ai societatii civile din capitala, au protestat ieri in fata Ambasadei Chisinaului impotriva actelor de represiune la care sunt supusi elevii liceului Gheorghe Asachi din Chisinau, pentru faptul ca nu accepta denumirea de liceu "moldo-francez" cu care guvernul vrea sa inlocuiasca vechea denumire de "roman-francez".{mosimage}Cei patru elevi, Tudor, Vitalie, Andrei si Sergiu, care au rupt inscriptia agreata de guvernul comunist de la Chisinau sunt in prezent anchetati de politie si risca dosare penale doar pentru faptul ca au avut curajul de a-si apara identitatea romaneasca. Alaturi de manifestanti au venit si membri ai galeriilor de la Steaua, Dinamo si Rapid care au dat o culoare pitoreasca manifestatiei.
Pe tot parcursul protestului s-au strigat lozinci deosebit de sugestive pentru modul cum se raporteaza autoritatile de la Chisinau, dar si cele de la Bucuresti, la problema nationala: "Pentru noi, voi sunteti eroi!", "Libertatea lor e a romanilor!", "Noi, romanii, nu avem drepturi!", "Basarabia e Romania!", "Dosar penal pentru spirit national!", "Ungureanu stii ceva light romanian e limba ta!", "Acelasi sange, aceeasi tara, romani am fost cu totii odinioara!" si "Sangele apa nu se face!" iar autoritatilor romane si moldovene li s-a strigat in repetate randuri "Rusine, rusine sa va fie!"
La incheierea protestului si la trecerea prin fata Ministerului de Externe Roman protestatarii au huiduit si au scandat "Tradatorii!". Dealtfel pe tot parcursul manifestatiei a fost afisat un banner avand inscriptionat pe el : "Ungureanu stii ceva, romanian light este limba ta", facand referire la prostia debitata de Mihai Razvan Ungureanu cum ca in Basarabia s-ar vorbi un fel de "romanian light", exprimare care a reusit sa jigneasca pe toti basarabenii care in anii grei ai ocupatiei sovietice au reusit sa ramana romani si sa pastreze limba romana. Si asta in timp ce tanarul Mihai Razvan Ungureanu din pozitia de secretar UTC aducea ode lui Ceausescu.
Manifestatia a fost organizata de catre Asociatia "21 Decembrie" cu sprijinul Hyde Park si a asociatiilor studentesti din Bucuresti si din tara. Protestatarii au anuntat ca vor depune la sediul MAE roman in cursul zilei de astazi un protest semnat de peste 5000 de studenti romani care s-au solidarizat cu fratii lor de la Liceul Asachi din Chisinau in speranta ca pe canale diplomatice se vor imblanzii lucrurile si tinerii nu vor suporta represiuni din partea autoritatilor moldovene.
 
Romanii din Ucraina sustin pozitia lui Vlad Cubreacov in privinta proiectului MAEPDF Print E-mail
Cernauti,Nordul Bucovinei, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :265
Monday, 12 June 2006
{mosimage}Dupa pozitia exprimata de europarlamentarul basarabean Vlad Cubreacov, care practic desfinteaza proiectul de lege pentru romanii de pretutindeni, inaintat de MAE-DRRP, un alt lider, de asta data din Ucraina, se alatura argumentelor lui Vlad Cubreacov si la randul sau propune noi amendamente care ar trebui introduse intr-un proiect de lege de o asemenea importanta si pe care "specialistii" MAE le-au ignorat cu seninatate sau cu rea vointa.

{mosimage}Deputatul roman din Rada Suprema Ucrainiana, Ion Popescu, in numele Uniunii Interregionale "Comunitatea Romaneasca din Ucraina" aduce la randul sau argumente pertinente pentru redefinirea proiectului de lege pentru romanii de pretutindeni si sustine ideea reciprocitatii inceea ce priveste modul cum statul ucrainian finanteaza pe romanii din Ucraina si statul roman finanteaza minoritatea ucrainiana din Romania.
"POZITIA Uniunii Interregionale "Comunitatea Romaneasca din Ucraina" referitor la proiectul de Lege privind Romanii din afara Romaniei

Uniunea Interregionala "Comunitatea Romaneasca din Ucraina" se alatura pozitiei expuse de catre dl Vlad Cubreacov, deputat in Parlamentul Republicii Moldova si membru in delegatia Moldovei in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, in legatura cu proiectul de Lege privind Romanii din afara Romaniei.
1. Subscriem in ceea ce priveste aspectele, care, dupa parerea noastra, ar trebui sa fie oglindinte in proiectul de Lege in mod lucid, clar si obligatoriu, si anume : Scopurile si campul de aplicare a legii, directiile fundamentale ale politicii Statului Roman in domeniu, originea si descendenta romaneasca, aparteneta la natiunea istorica si culturala romaneasca, resedinta peste hotare, caracterul autohton (in tarile vecine si Balcani) sau alohton (diaspora) al comunitatilor romanesti de peste hotare, neobligativitatea permisului de sedere in patria etnica, cunostintele de limba romana, dialectele istorice romanesti, drepturile consortilor si ale copiilor minori, natura avantajelor oferite in domeniile cultural, religios si educational , de securitate sociala si asistenta medicala, transport, angajare la munca, scutire de vize, acces la proprietate, obtinerea si redobandirea cetateniei, dreptul de a participa la alegerile locale in cazul stabilirii in Romania , organul reprezentativ al Romanilor de peste hotare , organul de stat pentru Romanii de peste hotare, cota de reprezentare parlamentara a cetatenilor romani stabiliti in afara tarii , dreptul de vot prin corespondenta si votul electronic pentru Romanii care detin cetatenia romana, recensamantul pentru Romanii expatriati si urmasii lor etc.
2. Insistam deasemenea asupra faptului ca noi, Romanii din Ucraina, nu suntem alohtoni sau in diaspora  vietuind din mosi-stramosi la noi acasa, noi SUNTEM O POPULATIE BASTINASA si nu vom accepta nici o data sa fim tratati doar ca o simpla minoritate etnica, care poate proveni si din migranti ! Si insistam ca acest lucru sa fie specificat in  proiectul respectiv.
3. La capitolul finantari si Problema legata de fondurile pentru sustinerea ONG-urilor romanesti din afara Romaniei - deoarece aici se speculeaza cel mai mult  cine, cui, pentru ce si cat da! Exista o solutie legala, care s-ar inscrie si in relatiile diplomatice bilaterale: Constitutia Romaniei are articolul 7, care spune ca ajuta romanii din alte tari. Constitutia Ucrainei are articolele 11-12, care spun ca ajuta pe ucrainenii din alte tari si, in acelasi timp, pe minoritarii din tara respectiva. In toate celelalte tari, daca sunt de optiune europeana, exista acelasi tip de prevederi. Din aceste considerente propunem ca din fondurile care sunt prevazute in Romania pentru minoritari, de exemplu pentru Ucrainenii din Romania,  sa fie date pentru Romanii din Ucraina si 50% sa fie date pentru pentru Ucrainenii din Romania. Si invers: sa se propuna pe parcursul tratativelor bilaterale ca fondurile prevazute in Ucraina pentru aceste necesitati sa fie in proportie de 50% date pentru Ucrainenii din Romania respectiva si 50% pentru Romanii din Ucraina. Tot asa sa se procedeze si fata de Romanii din alte tari. Daca se va proceda in acest mod - atunci se va vedea cine, cui, ce si cat da in realitate, unde este mai multa democratie si cine are mai multa de grija de conationalii sai.
4. Propunem ca in proiectul legii respective sa fie specificat si dreptul romanilor din afara Romaniei la cetatenie dubla, iar in cazul cand legislatia statelor respective nu presupun acest lucru  ca oficialitatile romane sa-l initieze. Mai ales fata de acei romani, care nu si-au parasit nici odata vatra Neamului, dar in urma Istoriei buciumate au ajuns cetateni ai diferitelor state vecine si nu numai vecine.
5. Consideram ca fiind oprtuna includerea in textul acestui "proiect" a principiilor si normelor reflectate in prevederile 30-40 din partea IV a Documentului reuniunii de la Copenhaga a Conferintei asupra dimensiunii umane a Organizatiei pentru securitate si cooperare in Europa din 29 iunie 1990, in Rezolutia ONU 47/135 din 1992 privind Declaratia Adunarii Generale a ONU referitor la drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, confesionale ori lingvistice, in Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare, in Conventia-cadru privind protectia drepturilor minoritatilor nationale si Recomandarea 1201 a Consiliului Europei (Protocolul aditional la Conventia europeana a drepturilor omului privind minoritatile nationale din 1993), in acordurile bilaterale semnate si ratificate de catre Romania si statele, in care exista comunitati romanesti. In acest fel, s-ar realiza nu numai un document declarativ al intentiilor Statului Roman fata de romanii din afara frontierilor romanii, dar si un mecanism eficient de realizare a acestor intentii.
In final, sustinem idea si Propunerile domnului Deputat Vlad Cubreacov, inaintand, in paralel, propunerile si amendamentele expuse mai sus."
Cu profund respect, Dr. Ion Popescu, Deputatul poporului din Ucraina, Romaneasca din Ucraina"
Secretariatul Executiv al UI CRU, Ucraina, Cernauti-Kiev, 11 iunie 2006.

 

 
Legea bulgarilor de pretutindeni mai buna decat proiectul MAEPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :216
Monday, 12 June 2006
Prin intermediul uneia dintre cele mai active asociatii civice din Basarabia, "Rasaritul Romanesc" am primit la redactie traducerea "Legii cu privire la bulgarii din afara Republicii Bulgaria".

Legea este mult superioara proiectului afisat pe pagina de web a MAE si promovat de DRRP-MAE. Pentru ca asociatiile si organizatiile romanesti din afara frontierelor sa poata participa in mod real la o dezbatere privind un proiect de Lege pentru romanii de pretutindeni, care sa serveasca cu adevarat interesele romanesti, le invitam pe acestea sa compare legea bulgara, pe care o publicam mai jos, cu proiectul MAE afisat pe pagina de web a ministerului (www.mae.ro) si cu proiectul propus de Teodor Melescanu si Mona Musca si depus la Senat, proiect afisat in dreapta pe pagina de web a Romanian Global News.
Traducere neoficiala din limba bulgara efectuata de Asociatia „Rasaritul Romanesc" din Chisinau

LEGEA
CU PRIVIRE LA BULGARII DIN AFARA REPUBLICII BULGARIA

publicata in „Monitorul oficial" nr. 30
din 11.04.2000

CAPITOLUL I
DISPOZITII GENERALE

Art. 1. Prezenta lege reglementeaza relatiile statului bulgar cu bulgarii din afara Republicii Bulgaria.
Art. 2. In acceptia prezentei legi, este bulgar din afara Republicii Bulgari orice persoana care:
1. are macar un ascendent de origine bulgara;
2. este purtator al constiintei nationale bulgare;
3. este stabilit pentru o perioada indelungata sau permanent pe teritoriul altui stat.
Art. 3. (1) Originea bulgara se demonstreaza cu un document eliberat de:
1. un organ de stat bulgar sau strain;
2. organizatii ale bulgarilor din afara Republicii Bulgaria recunoscute de organul statal bulgar competent sa mentina relatiile cu acestea;
3. Biserica Ortodoxa Bulgara.
(2) Dovada originii bulgare poate fi facuta si prin procedura judiciara comuna.
Art. 4. (1) Statul bulgar contribuie la crearea unor conditii favorabile liberei dezvoltari a bulgarilor din afara Republicii Bulgaria, potrivit cu principiile dreptului international si legislatia statelor respective, precum si cu scopul apararii si sustinerii drepturilor si intereselor legitime ale acestora (ale bulgarilor din afara Republicii Bulgaria).
(2) Statul bulgar sprijina organizatiile bulgarilor din afara Republicii Bulgaria a caror activitate urmareste pastrarea si dezvoltarea traditiei lingvistice, culturale si religioase bulgare.
Art. 5. (1) Bulgarii din afara granitelor Republicii Bulgaria beneficiaza de dreptul de a fi protejati de statul bulgar care, conform principiilor dreptului international si tratatelor internationale, apara drepturile si interesele legitime ale acestora.
(2) Consiliul de Ministri pune in sarcina ministrilor respectivi si a sefilor altor autoritati promovarea politicii statului in raport cu bulgarii din afara Republicii Bulgaria, creeaza structurile responsabile de supravegherea aplicarii acestei politici, precum si mecanismele de coordonare a acestor activitati.
(3) Pe langa misiunile diplomatice ale Republicii Bulgaria din statele in care exista comunitati bulgare sau minoritati nationale bulgare pot fi create organe consultative ale bulgarilor din statul respectiv, organe care vor fi formate din reprezentanti ai persoanelor vizate in articolul 2.

CAPITOLUL II
DREPTURILE BULGARILOR DIN AFARA REPUBLICII BULGARIA

Art. 6. (1) Statul bulgar le faciliteaza bulgarilor din afara Republicii Bulgaria, indiferent de cetatenia lor, realizarea dreptului acestora la legaturi cu institutiile si organizatiile competente in cazurile respective.
(2) Bulgarii din afara Republicii Bulgaria care nu sunt cetateni bulgari se bucura pe perioada aflarii lor pe teritoriul tarii de inlesniri la plata taxelor de stat legate de prezenta lor in tara sau stabilite de Republica Bulgaria, in conditiile si modul aprobate de Consiliul de Ministri.
Art. 7. Bulgarii din afara Republicii Bulgaria care nu sunt cetateni bulgari isi pot exercita dreptul la munca pe perioada aflarii lor in tara, dupa ce vor intra in mod preferential in posesia unui permis de munca dupa modelul anexat la prezenta lege.
Art. 8. (1) Bulgarii din afara Republicii Bulgaria care nu detin cetatenie bulgara pot desfasura activitati economice in cuprinsul Republicii Bulgaria, pot investi si participa la privatizarea contra bani, isi pot restabili drepturile de proprietate si isi pot redobandi mostenirea potrivit legislatiei in vigoare, in conditiile si modul prevazute pentru cetatenii bulgari, cu exceptia terenurilor.
(2) In cazul in care un tratat international la care Republica Bulgaria este parte prevede conditii mai avantajoase pentru desfasurarea activitatii economice si investitionale, se vor aplica conditiile cele mai avantajoase.
Art. 9. Bulgarii din afara Republicii Bulgaria se bucura de dreptul de a obtine gratuit studii primare si medii in institutiile de stat si private din Republica Bulgaria in conditiile si in modul prevazute pentru cetatenii bulgari.
Art. 10. (1) Bulgarii din afara Republicii Bulgaria se bucura de dreptul de a obtine studii superioare in institutiile de invatamant superior din Republica Bulgaria in conditiile prevazute pentru cetatenii bulgari.
(2) Consiliul de Ministri va stabili anual numarul de studenti si doctoranzi primiti la studii in universitatile si la specialitatile respective, stabilind totodata si inlesnirile care se vor acorda la admitere.
(3) Bulgarii din afara Republicii Bulgaria  care nu sunt in stare sa suporte cheltuielile pentru studii pot candida pentru burse in cadrul programelor finantate din bugetul de stat, finantate de catre universitati sau din alte surse.
Art. 11. (1) Bulgarii din afara Republicii Bulgaria beneficiaza de ajutorul institutiilor si organizatiilor bulgare, ajutor constand in asigurarea cu profesori, manuale, mijloace materiale sau alte lucruri necesare studierii limbii bulgare, a literaturii, istoriei si geografiei bulgare, precum si altor discipline conform normelor internationale, legislatiei nationale si tratatelor sau acordurilor bilaterale.
(2) Statul bulgar creeaza conditii pentru ridicarea calificarii profesorilor de limba bulgara din strainatate, iar in caz de necesitate deleaga in strainatate profesori bulgari.
(3) Trimiterea in strainatate a manualelor si materialelor didactice indicate in alineatul 1 sunt eliberate complet de vama, de plati si taxe vamale si se face prin intermediul institutiilor de stat competente.
Art. 12. Bulgarilor din afara Republicii Bulgaria li se asigura posibilitatea cunoasterii culturii si stiintei multiseculare bulgare, precum si posibilitatea de a contribui la dezvoltarea acestora, potrivit cu doleantele si interesele lor, in intreaga Republica Bulgaria, prin intermediul urmatoarelor mecanisme:
1. difuzarea publicatiilor periodice, a suporturilor informationale si a altor materiale de cunoastere a vietii, culturii si a altor domenii de dezvoltare a Bulgariei;
2. organizarea unor intalniri cu specialisti si cu personalitati din domeniile respective;
3. acordarea de ajutor pentru crearea si functionarea unui mediu favorabil popularizarii si dezvoltarii culturii si stiintei bulgare pe teritoriul statelor respective;
4. organizarea unor manifestari culturale, stiintifice sau de alt ordin pe teritoriul statelor respective sau in Bulgaria, inclusiv cu participarea organismelor internationale si a unor reprezentanti de vaza ai stiintei, artei, culturii si sportului. Acordarea in masura posibilitatilor de sedii si de echipament pentru organizatiile comunitatilor bulgare sau ale minoritatilor nationale bulgare de peste hotare, in scopul desfasurarii activitatii cultrual-instructive, stiintifice etc.
Art. 13. (1) Statul bulgar sustine pastrarea si manifestarea credintei ortodoxe de rasarit ca apartenenta religioasa traditionala a bulgarilor si ca factor relevant pentru identitatea nationala bulgara, scop in care, in coordonare cu Biserica Ortodoxa Bulgara, va sprijini activitatea acesteia printre bulgarii din afara Republicii Bulgaria, va mentine contacte cu comunitatile religioase ale acestora din strainatate si va sprijini activitatea lor peste hotare orientata spre consolidarea valorilor nationale si spirituale.
(2) In coordonare cu statele in care locuiesc bulgari, precum si cu institutiile religioase respective din teritoriile lor, Republica Bulgaria va contribui la realizarea drepturilor confesionale ale conationalilor nostri.
Art. 14. (1) Organele centrale de stat si organele administratiei publice locale, in cazul constatarii unor bunuri mostenite in Republica Bulgaria, ai carei mostenitori sunt bulgari din afara Republicii Bulgaria, le va acorda acestora informatia respectiva prin intermediul misiunilor diplomatice si consulare in cauza.
(2) Bulgarii din afara Republicii Bulgaria vor plati, in cazul eliberarii documentelor privind inregistrarea civila a acestora, taxe in marimea stabilita pentru cetatenii bulgari.

CAPITOLUL III
STABILIREA IN TARA A BULGARILOR DIN AFARA REPUBLICII BULGARIA

Art. 15. (1) Bulgarii din afara Republicii Bulgaria care doresc sa se stabileasca in Republica Bulgaria primesc permisul de sedere permanenta in ordine si conditii facilitare.
(2) Oganele de stat si cele ale administratiei publice locale le vor acorda persoanelor indicate in alineatul 1 asistenta lor, ajutor material si de alt ordin in vederea stabilirii in tara  in conditiile si modul stabilite de Consiliul de Ministri.

Art. 16. (1) Statul bulgar le creeaza conditii bulgarilor stabiliti pe teritoril sau, in cazul in care au nevoie sa li se acorde gratuit dreptul de folosinta asupra terenurilor de stat sau asupra terenurilor publice locale, dupa expirarea a trei ani de la data stabilirii in Bulgaria.
(2) Consiliul de Ministri va stabili conditiile si modul in care persoanele indicate in alineatul 1 pot utiliza credite preferentiale in vederea achizitionarii de bunuri imobile, locuinte si inventar.

CAPITOLUL IV
CONSILIUL NATIONAL PENTRU BULGARII DIN AFARA REPUBLICII BULGARIA

Art. 17. (1 Consiliul national pentru bulgarii din afara Republicii Bulgaria este un organ public de stat investit cu functii de organizare, coordonare si reprezentare, solutionare si armonizare a intereselor nationale cu interesele bulgarilor din afara Republicii Bulgaria.
(2) Consiliul national promoveaza o politica coerenta in raport cu bulgarii din afara Republicii Bulgaria, in conformitate cu Constitutia, traditiile, interesele nationale si principiile si normele internationale; coordoneaza activitatea institutiilor publice si private bulgare, stabileste legaturi cu bulgarii din afara Republicii Bulgaria si le acorda spijin acestora si organizatiilor lor.
(3) Consiliul national reprezinta interesele bulgarilor si ale comunitatilor bulgare din afara Republicii Bulgaria in fata guvernului bulgar.
(4) Consiliul national:
1. organizeaza si coordoneaza cu alte organe ale statului si organizatii civice informarea asupra situatiei si problemelor comunitatilor bulgare din afara Republicii Bulgaria si pregateste analize, prognoze si programe necesare activitatii cu acestea;
2. coordoneaza, sprijina si acorda consultanta in activitatea ministerelor, altor isntitutii si organe ale administratiei publice locale in vederea realizarii practice a politicii statului in raport cu bulgarii din afara Republicii Bulgaria;
3. intetine legaturi cu bulgarii din afara Republicii Bulgaria, cu organizatiile lor si ambientul lor cultural-instructiv, si le acorda ajutor constand in materiale informationale sau de alt gen;
4. impreuna cu organizatiile patriotice bulgare realizeaza manifestatii in spiritul politicii statului in raport cu bulgarii din afara Republicii Bulgaria;
5. desfasoara activitate editoriala si de difuzare;
6. pregateste si prezinta spre examinare, prin intermediul ministrului respectiv - membru al Consiliului national - proiecte de acte normative in concordanta cu functiile sale;
7. participa la activitati internationale in problemele minoritatilor nationale, ale comunitatilor lingvistice si religioase, inclusiv participa la elaborarea tratatelor internationale la care adera Bulgaria;
8. creeaza si organizeaza retele de comunicare puse in serviciul relatiilor cu bulgarii din afara Republicii Bulgaria.
(5) Consiliul national prezinta anual Adunarii Nationale un raport privind activitatea sa.
Art. 18. (1) Consiliul national pentru bulgarii din afara Republicii Bulgaria este persoana juridica finantata de la buget cu sediul in Sofia.
(2) Mijloacele prevazute in alineatul 1 se determina anual prin legea bugetului de stat a Republicii Bulgaria.
(3) Consiliul National isi elaboreaza regulile de organizare a activitatii sale.
Art. 19. (1) Consiliul national pentru bulgarii din afara Republicii Bulgaria este compus din noua membri.
(2) Adunarea Nationasa alege pentru un termen de cinci ani presedintele Consiliului national si sase membri ai acestuia, dintre care cinci membri se aleg dintre bulgarii din afara Republicii Bulgaria.
(3) Candidaturile prevazute in alineatul 2 sunt propuse de presedintele Adunarii Nationale care va consulta in prealabil opinia comunitatilor bulgare din strainatate.
(4) Presedintele republicii numeste un membru al Consiliului National.
(5) Consiliul de Ministri desemneaza un ministru ca membru al Consiliului national.
Art. 20. (1) Imputernicirile presedintelui Consiliului national sau ale membrilor sai inceteaza inainte de termen in caz de:
1. prezentare a demisiei in fata presedintelui Adunarii Nationale;
2. imposibilitate indelungata de a lua parte la lucrarile Consiliului national;
3. intrare in vigoare a sentintei judecatoresti de condamnare pentru crima premeditata;
4. deces.
(2) In cazurile prevazute in puncele 2 si 3 ale alineatului 1 incetarea imputernicirilor este operata prin hotarare a Adunarii Nationale.
Art. 21. Activitatea Consiliului national pentru bulgarii din afara Republicii Bulgaria este sustinuta de organele administratiei de stat formate in conditiile si modul stabilite prin Legea cu privire la administratie.
Art. 22. (1) Consiliul national isi exercita functiile in stransa cooperare cu organele centrale si locale ale puterii de stat, care promoveaza politica statului in raport cu bulgarii din afara Republicii Bulgaria, cu structurile responsabile de supravegherea activitatii sale si care participa la coordonarea activitatii sale.
(2) Consiliul national primeste informatii privind activitatea organelor indicate in alineatul 1 in vederea executarii prezentei legi.

CAPITOLUL V
PROGRAMELE PENTRU BULGARII DIN AFARA REPUBLICII BULGARIA

Art. 23. Sprijinirea bulgarilor din afara Republicii Bulgaria si a organizatiilor acestora se face prin intermediul programelor guvernamentale si private.
Art. 24. (1) Programele guvernamentale sunt elaborate de ministerele corespunzatoare, sunt coordonate cu Consiliul national si sunt adoptate de Consiliul de Ministri.
(2) Programele prevazute in alineatul 1 sunt finantate din bugetul de stat cu prevederea prealabila a mijloacelor destinate acestui scop.
(3) Programele sunt prevazute pentru durata de la unu la cinci ani si au scopul de a le crea bulgarilor din afara Republicii Bulgaria conditii favorabile in domeniile stiintific, cultural, educational si de ocrotire a sanatatii. Orice program poate cuprinde si activitati privind protejarea obiectivelor din strainatate care sunt parte a patrimoniului istoric si cultural bulgar.
(4) Programele sunt realizate prin intermediul proiectelor aprobate de ministerele corespunzatoare in urma selectarii prin concurs. Finantarea proiectelor se efectuaza de ministerele corespunzatoare in limita mijloacelor prevazute de respectivele programe.
(5) Conditiile si modul de participare la oricare dintre programe sunt stabilite de ministerele respective in coordonare cu Consiliul national.
Art. 25. (1) Consiliul national acorda asistenta la elaborarea si aproba programele private pentru bulgarii din afara Republicii Bulgaria.
(2) Finatarea programelor private se efectueaza prin intermediul Consiliului national, de catre persoane private si din contul mijloacelor Consiliului national formate din donatii, mosteniri testamentare, ajutoare si altele.
(3) Programele prevazute in alineatul 1 se realizeaza prin intermediul proiectelor aprobate de Consiliul national in urma selectarii prin concurs, in coordonare cu persoanele private care asigura mijloacele de baza pentru finantarea respectivelor programe.
(4) Conditiile si modul de participare in cadrul oricarui proiect sunt stabilite de Consiliul national.

Art. 26. (1) Mijloacele extrabugetare ale Consiliului national nu vor putea fi utilizate in alte scopuri decat pentru finantarea programelor prevazute in articolul 25.
(2) Consiliul national poate infiinta, in conformitate cu vointa donatorilor, fonduri sau fundatii cu mijloacele si bunurile donate, lasate prin testament sau oferite ca ajutor.
(3) Scopurile fondurilor si fundatiilor prevazute in alineatul 2 constau in finantarea programelor private pentru bulgarii din afara Republicii Bulgaria si in exercitarea controlului asupra realizarii proiectelor aprobate si finantate in cadrul programelor respective.
Art. 27. (1) Consiliul de Ministri, in limitele competentei sale, propune Adunarii nationale aprobarea de facilitati fiscale, vamale si alte inlesniri fiscale pentru persoanele care finanteaza programe private in beneficiul bulgarilor din afara Republicii Bulgaria, in corespundere cu marimea acestor finantari, precum si pentru persoanele care realizeaza programe prin intermediul proiectelor aprobate in modul stabilit de alineatul 4 al articolului 24 si alineatul 3 al articolului 25.
(2) Propunerile in vederea exercitarii imputernicirilor Consiliului de Ministri prevazute in alineatul 1 pot fi facute de Consiliul national, de ministerele si institutiile angajate in promovarea politicii statului in raport cu bulgarii din afara Republicii Bulgaria.

DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII

§ 1. (1) Componenta Consiliului national, formata din bulgarii din afara Republicii Bulgaria pentru primul mandat, se innoieste prin tragere la sorti.
(2) Dupa expirarea a trei ani de la formarea componentei Consiliului national, in conformitate cu prevederile alineatului 1, aceasta componenta se innoieste cu trei membri in modul prevazut de alineatele 2 si 3 ale articolului 19.
(3) In cazul innoirii Consiliului national si pregatirii propunerilor de completare a acestuia se respecta  reprezentarea proportionala  a diferitor comunitati bulgare.
§ 2. Consiliul de Ministri va aduce in conformitate cu prezenta lege actele normative care reglementeaza raporturile Republicii Bulgaria cu bulgarii din afara Republicii Bulgaria.
§ 3. Consiliul de Ministri va adopta regulile necesare aplicarii prezentei legi.
§ 4. Executarea prezentei legi se pune in sarcina Consiliului de Ministri.
Legea a fost adoptata de cea de-a XXXVIII-a Adunare Nationala in data de 29 martie 200 si se va publica in organul oficial de presa al Adunarii Nationale.

 
Elevii romani din Ungaria obligati sa-si dea cu parerea despre Trianon la BACPDF Print E-mail
Giula, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :140
Monday, 12 June 2006
Intr-o scrisoare de protest semnata de cele mai reprezentative asociatii ale romanilor din Ungaria adresata atat primului ministru al Ungariei dar si altor institutii de stat ungare, se atrage atentia asupra unui subiect extrem de controversat care a fost dat elevilor de clasa a XII-a la examenul de bacalaureat si considerat ca un subiect de opinie personala, transmite corespondentul Romanian Global News din Ungaria.Semnatarii protestului, PS Sofronie, Episcop, Episcopia Ortodoxa Romana din Ungaria, Dr. Ioan Ciotea, Presedinte,Uniunea Culturala a Romanilor din Ungaria, Teodor Martin, Presedinte, Coalitia Romanilor din Ungaria, Dr. Gheorghe Ruja, Curator, Fundatia pentru Cultura Romana din Ungaria, Eva Iova, Director, Editura NOI, redactor-sef „Foaia romaneasca", Dr. Gheorghe Mihaiescu, Presedinte, Autoguvernarea Romaneasca, sectorul V, Budapesta, Gabriela Elekes, Asociatia Femeilor Ortodoxe Romane din Budapesta, Dr. Nicolae Lutai, Asociatia Tinerilor Ortodocsi Romani din Budapesta, Marius Maghiaru, Presedinte, Autoguvernarea Romaneasca, sectorul VII, Budapesta, Dr. Ana Hotopan, Sef de catedra, Catedra de limba si literatura romana a Universitatii din Seghedin, Dr. Gheorghe Petrusan, Presedinte, Autoconducerea Romaneasca din SeghedinRedactor-sef, revista „Convietuirea", Seghedin, considera ca elevilor li s-au adus prejudicii morale prin expunerea opiniilor la acest subiect. Redam in cele ce urmeaza textul protestului asa cum a fost el trimis Cabinetului Primului Ministru, Ministerul Invatamantului si Culturii, Ombudsmanului pentru Drepturile Minoritatilor, Oficiului pentru Minoritatile Nationale si Etnice din Ungaria si Autoritatii pentru Tratament Egal.
„In data de 10 mai anul curent s-a desfasurat proba scrisa la disciplina istorie, in cadrul examenului de bacalaureat, vizandu-i pe absolventii liceelor din Ungaria, inclusiv pe cei din liceele de nationalitate. Consideram ca unul dintre subiectele probei scrise pentru absolventii liceelor minoritatilor nationale si etnice, la nivel mediu, are un caracter provocator, deoarece ii pune pe elevi intr-o situatie care depaseste competentele didactice si pedagogice ale disciplinei pe care au studiat-o. Este vorba despre punctul 9, care se refera la Tratatul de Pace de la Trianon, pe parcursul a 5 subpuncte, dintre care ultimul (punctul e) lanseaza o judecata (tendentioasa) de valoare cu privire la cauza de mai sus. Astfel, candidatilor li se sugereaza ca respectivul tratat international, recunoscut oficial si de Ungaria, ar fi fost „injust".
Spre exemplificare, iata textul intrebarii (in traducere romaneasca): „Argumentati pe scurt cauzele pentru care se poate considera injusta din punct de vedere etnic acea parte din tratatul de pace, care fixa granitele noi ale Ungariei."
Este surprinzator faptul ca aceasta intrebare a fost adresata numai absolventilor care apartin minoritatilor nationale si etnice din Ungaria. A solicita elevilor minoritari, la examenul de bacalaureat, unul dintre cele mai importante ale vietii lor si hotarator pentru cariera profesionala, exprimarea unei pozitii personale cu privire la anumite evenimente din trecutul complicat al natiunilor Europei, mai ales in contextul apartenentei elevilor respectivi la natiuni care au beneficiat de avantajele tratatelor de pace, este o eroare grava si un atentat inacceptabil la demnitatea minoritarului.
Ca urmare, noi, reprezentantii institutiilor de mai jos, protestam impotriva unor astfel de provocari si ne exprimam la modul cel mai serios ingrijorarea fata de fenomene de genul acesta, care pun in pericol reconcilierea istorica a popoarelor si tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est.
 
Rusia blameaza si desconsidera CEDOPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :187
Monday, 12 June 2006
Ministrul Rus de Externe al Federatiei Ruse a declarat azi ca este nemultumit de „tendinta Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) de a-si baza deciziile pe prejudecati si confuzii".Aceasta declaratie a fost motivata in primul rand de o decizie luata recent de CEDO in privinta unui cetatean de origine rusa care locuieste in Lituania din perioada sovietica, informeaza Stirea de Garda.
„Logica CEDO starneste mila", se spune intr-un comunicat lansat azi de Ministerul rus de Externe, in care se mai specifica faptul ca deciziile CEDO promoveaza standarde duble si o politica discriminatorie in adresa tarilor membre ale Consiliului Europei. „Printre cele mai politizate cazuri se numara si dosarul „Ilascu impotriva Moldovei si Federatiei Ruse," se spune in comunicat, care blameaza echidistanta si corectitudinea CEDO.
Amintim ca decizia in cazul Ilascu a fost luata de CEDO in iulie 2004, in care se spune ca Rusia este vinovata de detentia celor doi prizonieri de razboi in Transnistria si acestia trebuie eliberati imediat. Expertii sustin ca este pentru prima data cand o tara nu indeplineste o decizie CEDO pe o perioada atat de indelungata, este pentru prima data cand Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a emis tocmai 4 rezolutii interimare in care atentioneaza o tara cu privire la neindeplinirea unei decizii CEDO si este pentru prima data cand o tara presedinta a Comitetului de Ministri al CE, cum este Rusia care a luat aceasta pozitie din luna mai 2006, nu indeplineste o decizia a inaltei Curti.
 
Un copil roman maltratat de parintii adoptivi spanioliPDF Print E-mail
Palma de Mallorca, Spania/Romanian Global News
Accesari :159
Monday, 12 June 2006
Un baietel roman in varsta de sase ani se afla in coma profunda la spitalul Son Dureta din Palma de Mallorca, dupa ce a parintii sau adoptivi, doi cetateni spanioli, i-au provocat multiple fracturi craniene si rani pe tot corpul.Micutul, al carui nume nu a fost dat publicitatii, a fost adoptat de familia spaniola la varsta de doi ani, iar pana la varsta de sase ani se pare ca a mai trecut de inca aproximativ 40 de ori prin spitalele din Spania.
Ultima data cand copilul a fost internat, potrivit presei spaniole marti, 6 iunie, cadrele medicale au decis sa contacteze Corpul National de Politie, care a retinut cuplul cateva ore mai tarziu. Jose si Maria de las Nieves, parintii adoptivi, au sustinut ca si-au gasit baiatul inconstient in casa si din acest motiv au chemat imediat ambulanta. Cu toate acestea, cu patru zile mai tarziu, vineri, 9 iunie, Maria de las Nieves a recunoscut ca ea a fost cea care i-a provocat copilului toate ranile descoperite de medici pe corpul micutului si loviturile la cap care i-au provocat starea de coma in care se afla in prezent. Sotul femeii, desi considerat complice, se afla in stare de libertate, dar trebuie sa se prezinte in fata judecatorilor la fiecare intai si 15 ale lunii.
Autoritatile spaniole au deschis un proces de custodie la sfarsitul caruia copilul va fi trimis in grija Directiei pentru Protectia Copilului din Son Dureta. La randul sau, Institutul pentru Deportari din Mallorca investigheaza procesul de adoptie al romanului. Conform reprezentantilor institutului, "o data terminat procesul de adoptie al unui minor, drepturile acestuia devin egale cu ale oricarui fiu biologic. Din pacate, nu putem interveni decat in cazurile in care parintii adoptivi nu mai respecta drepturile copiilor, cum este si aceasta situatie. Iar uneori este prea tarziu". Cat despre starea copilului, medicii spera ca acesta isi va reveni cat mai curand din coma.
 
"Rospotrebnadzor" a dispus lichidarea vinurilor moldovenesti la MoscovaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :127
Monday, 12 June 2006
Directia Moscova a autoritatii sanitare ruse "Rospotrebnadzor" a dispus nimicirea loturilor de cognacuri, vinuri si vinuri brute, importate din Basarabia si Georgia. Potrivit estimarilor publicatiei ruse „Kommersant", operatorii pietei ar putea suporta pierderi de $70 mln., ca urmare a executarii aceste dispozitii.Potrivit Agentiei Infotag, publicatia mentioneaza ca "Rospotrebnadzor" le cere importatorilor si comerciantilor sa informeze in scris asupra metodelor si conditiilor de utilizare si distrugere a produselor vinicole, amenintind, in cazul in care companiile nu se vor conforma, sa le retraga avizele sanitare (indispensabile activitatii) si sa solicite autoritatilor de licentiere suspendarea licentelor pentru comercializarea si fabricarea bauturilor alcoolice. "Kommersant" mai sustine ca scrisoarea a stirnit un soc la participantii la piata, in conditiile in care, chiar daca "Rospotrebnadzor" declarase in afara legii vinurile moldovenesti si georgiene, fabricile ruse continuau sa-si obtina produse pe baza vinurilor brute moldovenesti. Angrosistii au retras vinurile interzice din magazine si li-au dus la depozite, dar nu au procedat la transportarea sau nimicirea lor, relateaza portalul azi.md. Chiar datele "Rospotrebnadzor"-ului arata ca fabricile producatoare detin peste 636,7 mii dal. de vinuri brute a caror valoare estimativa minima depaseste $4 mln. Angrosistii din Moscova au la depozite 20-30 mln. de sticle cu vin in valoare de $60 mln.
Importatorii au doua ipoteze in privinta actiunilor care vor urma: nimicirea vinurilor sau reexportul.
Pe 27 martie, autoritatea sanitara a Rusiei a interzis importul si comertul cu vinuri moldovenesti in aceasta tara, pe motiv ca produsele ar fi de calitate proasta si ar dauna sanatatii.
 
Punct final pentru Festivalul Romanesc la TorinoPDF Print E-mail
Venetia, Italia/Romanian Global News
Accesari :155
Monday, 12 June 2006
Cele zece zile de Festival Romanesc la Torino s-au incheiat duminica, 11 iunie, in orasul italian Torino, cu proiectia filmului "Niki Ardelean, colonel in rezerva (Niki si Flo), dar si cu un moment semnat Romanitza si un Talk Food pe marginea bucatariei romanesti.Seara a inceput la ora 17.00, in Parcul Carrara della Pellerina, locul unde de altfel s-au desfasurat toate manifestarile romanesti din cadrul Festivalului, cu un moment Romanitza si cu o conferinta despre preparatele traditionale romanesti, sustinuta de Chef Kumale. De la ora 21.30, in zona pentru concerte, momentele muzicale au curs unul dupa altul, in timp ce in zona de cinema, de la aceeasi ora, cei interesati au putut urmari pelicula "Niki si Flo", un film regizat de Lucian Pintilie, ce ii are in distributie pe Victor Rebengiuc, Razvan Vasilescu, Dorina Chiriac, Coca Bloos, etc. Niki Ardelean (un Victor Rebengiuc regal) sufera dupa moartea fiului sau. Fiica, Angela (Dorina Chiriac), urmeaza sa-l paraseasca si sa se casatoreasca cu baiatul unui vecin. Acesta din urma, Florian/Flo cum i se spune (Razvan Vasilescu) va fi cel ce impinge actiunea filmului la paroxism. Atatandu-l tot timpul pe batranul colonel in rezerva, umilindu-l cu incantare, Florian aproape il obliga sa reactioneze. Simplu, fara explicatii, curat, de ziua armatei, Niki traverseaza strada spre apartamentul agasantului vecin si il omoara. Film selectionat la Quinzaine des Realisateurs, Cannes, 2003. Manifestarile dfin cadrul festivalului au beneficuat si de colaborarea Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica din Venetia.
 
Formare in tarile extracomunitare pentru cei atrasi de UmbriaPDF Print E-mail
Umbria, Italia/Romanian Global News
Accesari :132
Monday, 12 June 2006
Romanii care vor sa emigreze in Umbria vor avea la dispozitie o serie de interventii integrate de educare, formare profesionala, desfasurate chiar in tara de origine, dar si insotire la munca pentru cei care vor sa ajunga la Umbria din motive de munca.Asta prevede o noua initiativa legislativa facuta publica de Regiunea Umbria, ilustrata la Palatul Donini, de consilierii regionali pe probleme de formare, Maria Prodi, si de imigrare, Damiano Stufara.
Noua masura are ca scop crearea de conditii potrivite pentru intrarea in tara a imigrantilor, furnizand oportunitati de formare si calificare. Masura vine, totodata, in intampinarea cererii de mana de lucru in sectoarele productive regionale, facilitand si "ghidand" intalnirea dintre cererea si oferta de munca. Interventiile de educare vizeaza, in principiu, sectoare precum constructiile, agricultura si zootehnia, industria, artizanatul, logistica si distributia, serviciile de politie, serviciile pentru intreprinderi, serviciile personale. Ele se adreseaza unui numar de 45 de persoane, dintre care 30 de femei, iar suma cu care va fi finantata aceasta initiativa este de 311.000 de euro. Pentru consilierul Stufara, aceasta reprezinta "o initiativa inovatoare, cu caracter experimental, care cuprinde actiuni a doua competente diferite din administratia regionala". "Aceasta este una dintre modalitatile prin care Regiunea Umbria va pune in practica cele anuntate de Guvern, extinderea Decretului Flussi 2006 la toate cele 483.000 de cereri de regularizare prezentate" a mai spus Stufara.
 
Italia introduce permisele de sedere pentru cautarea unui loc de muncaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :135
Monday, 12 June 2006
Noul ministru italian al Solidaritatii Sociale, Paolo Ferrero, a propus un nou permis de sedere in Italia - permisul de sedere pentru cautarea unui loc de munca, un act care va avea o valabilitate de un an.Propunerea lui Ferrero a venit in cadrul unui interviu recent pe care acesta l-a acordat in emisiunea "Primo Piano" de la Raitre. Ministrul s-a aratat foarte convins ca aceasta propunere va deveni certitudine si a afirmat ca in acest moment este in faza de studiu pe masa de lucru a Guvernului.
In cadrul aceluiasi interviu a fost abordata si problema modalitatilor de expulzare. Asa cum era de asteptat, ministrul a spus ca Executivul studiaza diferite solutii pentru diferentierea expulzarilor imigrantilor clandestini. Astfel, modalitatile de expulzare vor fi diferite pentru extracomunitarii aflati in Italia de multi ani si pentru cei care ajung in Italia si sunt inchisi imediat. Nu vor fi tratate in aceasi maniera persoanele care au o prezenta diversa in Italia. O atentie deosebita va fi acordata clandestinilor detinuti care dupa ce ies din inchisoare trec pe la centrele de permanenta temporara, unde pot ramane maxim 60 de zile. Ipoteza la care se lucreaza este ca acestia sa aiba un parcurs de expulzare diferit.
 
Se cauta operatori telefonici romani in SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :211
Monday, 12 June 2006
Una dintre cele mai importante firme multinationale de Telecomunicatii din Spania ofera 15 posturi de munca pentru rezidenti romani cu domiciliul in Madrid si cu permis de munca in Spania.Postul pe care acestia vor fi angajati este de operator telefonic. Solicitantii trebuie sa raspunda solicitarilor clientilor romani cu privire la serviciile oferite de catre firma de telecomunicatii. Cei angajati vor beneficia de salariu atractiv, precum si de remuneratia cursurilor de formare profesionala. In afara de orarul full-time, exista si posibilitatea angajarii doar la sfarsit de saptamana si in zilele festive. Solicitantii sunt rugati sa trimita un CV in atentia lui Gelu Vlasin la: gelu.vlasin@fedrom.org
 
Informatii in limba romana la Ministerul spaniol al AdministratieiPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :178
Monday, 12 June 2006
Pagina de web a Ministerului spaniol al Administratiei ofera toate detaliile legate de reinnoirea rezidentei si a permisului de munca in limba romana. Ministerul Administratiei Publice din Spania a infiintat recent pe pagina de Internet a institutiei un capitol in limba romana cu toate informatiile legate de straini si de reinnoirea permiselor de rezidenta si de munca.La adresa de internet www.map.es, chiar pe prima pagina a Ministerului spaniol, se afla intre toate informatiile si o trimitere in limba romana - "REGIMUL STRAINILOR", unde se pot gasi acum toate acele informatii necesare pentru reinnoirea actelor de rezidenta. Aparitia acestei pagini in romaneste a fost anuntata inca de la sfarsitul lunii martie, cand ministrul spaniol al Administratiei Publice, Jordi Sevilla s-a intalnit cu omologul sau roman, Vasile Blaga - ministrul Administratiei si Internelor. Cei doi ministri au incheiat un acord de colaborare, iar cu aceasta ocazie, Jordi Sevilla a declarat ca aceasta imbunatatire a paginii web a ministerului ii va ajuta pe cei 192 mii de romani care au rezidenta in Spania in procesul de reinnoire a acesteia. De asemenea, la aceeasi adresa de Internet se poate verifica evolutia procesului de reinnoire si se pot gasi toate informatiile legate de oficiile pentru straini (oficinas de extranjeria).
 
Libertatea presei in pericol... fie in Nepal, fie in MoldovaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :100
Monday, 12 June 2006
{mosimage}Asociatia Mondiala a Ziarelor (WAN) declara ca libertatea presei este in pericol peste tot in lume, in special in tarile ex-sovietice si in curs de dezvoltare, potrivit Asociatiei Presei Independente de la Chisinau, citata de Romanian Global News.„Numai in ultimele sase luni, 38 de jurnalisti au fost ucisi in timp ce-si exercitau meseria, iar un numar record de ziaristi au fost arestati si intemnitati in Nepal, Belarus si Etiopia. Zeci de jurnalisti raman in continuare dupa gratii in China, Cuba si Eritrea. In plus, sute de institutii media de pe glob au fost lichidate sau fortate sa se inchida", se spune intr-o declaratie a Asociatiei Mondiale a Ziarelor, facuta publica in cadrul Congresului Mondial al Ziarelor, care s-a desfasurat in perioada 4-7 iunie a.c., la Moscova.
In cadrul Congresului WAN a adoptat un sir de rezolutii de tara privind libertatea presei. WAN a cerut incetarea hartuirii jurnalistilor in Belarus, a condamnat incercarile autoritatilor ruse de a controla mediile independente, a blamat intemnitarea jurnalistilor in China si Eritrea etc. „Protestele anti-guvernamentale dupa alegerile prezidentiale din Belarus s-au soldat cu arestarea a circa 30 de jurnalisti locali care reflectau obiectiv evenimentele din Minsk. Jurnalistii straini acreditati in Belarus au fost si ei tintele serviciilor de securitate. Si in Kazahstan, dupa alegerile prezidentiale din decembrie 2005, libertatea presei a avut de suferit. Mediile independente sunt permanent in vizorul autoritatilor. Hartuirea legala a presei scrise si controlul rigid asupra televiziunii continua sa influenteze negativ libertatea presei in Rusia. Demiterea jurnalistilor TV pentru ca sunt „prea vorbareti" este o practica obisnuita. In noiembrie 2005, prezentatoarea postului REN-TV, Olga Romanova, a fost demisa pentru ca a protestat public impotriva cenzurii interne", se spune in declaratia WAN.
La Congresul Mondial al Ziarelor nu s-a discutat separat despre situatia libertatii presei in R. Moldova. Insa, in ajunul Zilei Libertatii Presei, Asociatia Presei Independente (API), unicul membru WAN in Basarabia, a realizat un ciclu de articole cu genericul „Presa sub presa" pe care si Romanian Global News le-a difuzat. API a prezentat un sir de cazuri de ingradire a accesului la informatie, de hartuire a ziarelor independente de catre autoritatile si persoanele publice, de intimidare si agresare a jurnalistilor incomozi etc.
 
Cornelia Badelita expune gravura la TorinoPDF Print E-mail
Torino, Italia/Romanian Global News
Accesari :73
Monday, 12 June 2006
{mosimage}Tanara artista romanca Cornelia Badelita, studenta la Torino, si-a vernisat joi, 8 iunie, de la ora 18.00, o expozitie de gravuri si stampe originale pe diverse teme, gazduita de Galeria Salamon.Expozitia deschisa in Via Porta Palatina 13 (Piata IV Marzo, in spatele Domului din Torino), va avea portile deschise pentru public pana la data de 8 iulie, si poate fi vizitata de luni pana sambata, intre orele 15.00 si 19.00
Cornelia este studenta in anul III la Accademia de Belle Arti din Torino (Accademia Albertina), la cursul de Grafica artistica. Ea s-a nascut la Radauti, a absolvit Liceul de Arta Ciprian Porumbescu din Suceava, intre 2001-2002 a frecventat Academia de arta G. Enescu din Iasi, iar din 2003 este studenta la Torino.
 
Mediatori interculturali romani la cetrul de informatii pentru straini din CasellePDF Print E-mail
Caselle, Italia/Romanian Global News
Accesari :169
Monday, 12 June 2006
Din luna mai 2006 s-a deschis in Orasul Caselle oficiul Informa Stranieri, ce isi propune sa fie un punct de referinta pentru zecile de cetateni straini rezidenti in oras, pentru orice tip de informatie din domeniul administrativ.Un fel de Oficiu de Relatii cu Publicul, unde se poate avea acces la informatiile institutionale. Oficiul este administrat de catre mediatori interculturali, printre care se afla si romani. Serviciile oferite de centrul de informatii sunt gratuite si includ sustinere in rezolvarea demersurilor administrative, completarea formularelor, indrumare relativa la permisele/cartea de sedere, reintregirea familiei, cetatenie; consultarea listelor cu pemisele de sedere de la Chestura; orientare corecta si facilitarea accesului la serviciile publice (serviciul sanitar, consultoriile familiale, serviciul de asistenta sociala, scolile de orice tip si grad); colaborarea cu scolile prezente pe teritoriul comunelor interesate; insotirea in situatii speciale, la oficiile competente pentru prezentarea practicilor si pentru uzufruirea de servicii, etc. Centrul este disponibil la adresa Via Cravero, 47, 10072 Caselle Torinese ( pe langa Ufficio Attività Economiche), in fiecare zi de luni, intre orele 9.00 si 11.00. Informatii se pot obtine la numarul de telefon 011/9975695, sau 339/5743725.
 
Lili Davies si Ovidiu Fratila concerteaza la KensingtonPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :74
Monday, 12 June 2006
Pianista si vocalista Lili Davies a sustinut duminica, 11 iunie, un concert alaturi de violonistul Ovidiu Fratila la Thurloe Square Garden din South Kensington SW7. Evenimentul a facut parte din actiunea de caritate "Singing in the Square: Garden Square Open Day". Programul prezentat de cei doi a inclus piese standard de jazz, cateva piese clasice, dar si momente de muzica romaneasca. In cadrul programului au oferit momente deosebite si grupurile a capella Breathing Space si The Tremblemakers.
 
Autoguvernarea din Bichisciaba a stabilit planul de actiuni viitoarePDF Print E-mail
Bichisciaba, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :464
Monday, 12 June 2006
La finele saptamanii trecute membrii Autoguvernarii Romanesti din Bichisciaba, in frunte cu presedintele Gheorghe Gros, s-au intrunit intr-o sedinta de lucru, potrivit Foaia Romaneasca.Primul punct pe ordinea de zi a fost darea de seama si evaluarea evenimentelor care au avut loc pana acum: Concursul pe tara de povesti romanesti, Supermaratonul Bichisciaba-Arad-Bichisciaba, participare la Zilele Beiusului si la conferinta stiintifica a Universitatii „V. Goldis" din Arad. Tot aici s-a dezbatut programul de lucru pentru vara si s-a discutat despre pregatirile pentru alegerile minoritare din toamna.
 
Cum se vede Romania si Elvetia prin ochii studentilorPDF Print E-mail
Zurich, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :73
Monday, 12 June 2006
{mosimage}„Casa romanilor din Elvetia" prin Alina Mondini propune cititorilor sitului o noua rubrica cu si despre persoane care se afla la studii universitare si postuniversitare in tara cantoanelor. Exodul creierelor romanesti este determinat intr-o mare masura de studentii romani din strainatate iar rubrica se doreste a fi una de marturii ale studentilor aflati la studii in Elvetia si sa ofere atat participantilor cat si cititorilor sitului un prilej de a cunoaste puncte de vedere diferite asupra studiului in universitati indepartate, dar si sa ofere un schimb de informatii activ.
{mosimage}„Vom debuta cu o serie de interviuri, ce vor fi facute prin e-mail. Ceea ce intereseaza in special sunt: domeniul de studiu, motivatia alegerii acestuia, conditiile de studiu, subiectul principal de studiu, legatura cu Romania, ce inseamna acasa si orice altceva considera intervievatul(a) ca ar fi important sa comunice cititorilor nostri. Persoanele care doresc sa raspunda la intrebarile interviului sunt rugate sa o contacteze pe Alina Mondini, realizatoarea rubricii, la e-mail : amondini@bluewin.ch. Interviuri interesante sunt deja postate pe situl casa-romanilor.
 
Una din cele mai frumoase sali de concerte din Europa se naruieste chiar in inima ChisinauluiPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :91
Monday, 12 June 2006

{mosimage}Deja de 10 zile, una dintre cele mai frumoase sali de concerte din Europa, Sala cu Orga din Chisinau, este imprejmuita cu sarma. Administratia Salii a decis astfel sa protejeze trecatorii de eventuale traume provocate de fragmentele care se desprind din elementele decorative ale cladirii, relateaza portalul azi.md.

{mosimage}Potrivit surselor de la Sala cu Orga, decizia de a ingradi cladirea a fost luata acum 10 zile, dupa ce o bucata din ornamentul situat pe frontispiciu s-a desprins si a cazut pe trotuar. In prezent, spectatorii vin la concert prin intrarea de serviciu, situata la demisolul cladirii. Inca la sfarsitul anului 2003 a fost ingradit trotuarul de langa Sala cu Orga pe portiunea dinspre strada Vlaicu Parcalab, fara sa inceapa insa lucrarile de restaurare. Directorul Salii, Larisa Zubcu, avertiza, la inceputul anului 2004, ca pe langa starea grava, aproape avariata, a edificiului, un pericol de moarte pentru pietoni il prezinta statuile montate pe acoperis la inceputul secolului al XX-lea.

 
Expozitie de pictura pentru romanii din MontrealPDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :72
Monday, 12 June 2006

Fundatia Romana din Montreal anunta ca va avea loc vernisajul expozitiei de pictura Eva Halus. Evenimentul se va desfasura la Galeria de Arta Inter Pallas Voyages si va avea loc pe 24 iunie, ora 14.00.

 
Credit preferential pentru Basarabia in valoare de $13,2 mlnPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :226
Monday, 12 June 2006

In acest an Fondul International pentru Dezvoltarea Agricola (FIDA) va acorda Basarabiei un credit preferential in marime de $13,2 mln.

Mijloacele acordate de FIDA vor fi utilizate pentru implementarea proiectului pentru stimularea si facilitarea comercializarii productiei agricole. Creditul va fi acordat in conditii facilitare: pe termen de 40 ani, cu o dobanda de 0,75% anual si cu o perioada de gratiere de 10 ani. Creditul va fi utilizat pentru dezvoltarea agrobusinessului si facilitarea interactiunii dintre producator, prelucrator si exportatorul de productie agricola. Acesta va fi al treilea la numar credit acordat Moldovei de catre FIDA. In anul 2000, FIDA a demarat in tara noastra primul proiect in domeniul finantarii rurale, dezvoltarii si cresterii intreprinderilor mici din sectorul agrar, cu un cost total de $8 mln, anunta Info Market, citat de portalul azi.md. Din iulie 2005, organizatia implementeaza in Moldova inca un proiect de renastere a agriculturii moldovenesti, care prevede crearea intreprinderilor mici la sate si dezvoltarea economica a localitatilor rurale. Proiectul se estimeaza la $15 mln.

 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions