Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Iunie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30  
Cautare
 
Luxemburgul ratifica Tratatul de aderare a Romaniei la UEPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :183
Friday, 30 June 2006
Plenul Camerei Deputatilor a Marelui Ducat de Luxemburg a aprobat joi, 29 iunie, raportul Comisiei de Afaceri Externe si Europene in legatura cu proiectul de lege privind ratificarea, in Luxemburg, a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana.
 
 Legea a fost adoptata cu unanimitate de voturi.
Oficialii romani saluta aceasta decizie. „Tratatul de aderare a fost semnat chiar sub presedintia luxemburgheza. Au mai ramas doar patru state care trebuie sa ratifice, dar si acestea au inceput procedurile.
Progresele vizibile inregistrate de Romania in ultima perioada (...) au reprezentat argumente suficient de puternice pentru a elimina eventualele ezitari ale partenerilor nostri europeni”, a declarat Anca Boagiu, ministrul integrarii europene.
Pana la acest moment 21 de state membre ale Uniunii Europene au ratificat Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei, cele mai recente ratificari venind din Franta, Irlanda, Finlanda si Olanda.
 
 
Ordonanta Gojdu si statutul minoritatilor, amanate pana in toamnaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :264
Friday, 30 June 2006
Senatorii au decis ieri atat retrimiterea la comisiile de specialitate a ordonantei de infiintare a Fundatiei publice Gojdu, cat si retrimiterea proiectului de lege privind Statutul minoritatilor nationale inapoi la comisiile de specialitate ale Camerei pentru intocmirea unui raport minoritatilor nationale.
 In ceea ce priveste Ordonanta Gojdu se asteapta o notificare a discutiilor purtate de ministrul de Externe, Razvan Ungureanu, cu reprezentantii Bisericii Ortodoxe Romane. Amanarea pentru sesiunea din toamna a adoptarii unei decizii finale la Ordonanta de urgenta privind infiintarea Fundatiei Gojdu a fost propusa plenului de liderul grupului PD, senatorul Petre Iotcu, asta dupa ce fusese propusa si miercuri de senatorul liberal Teodor Melescanu. Amanarea a fost motivata de necesitatea ca ministrul de Externe sa prezinte o "informare corecta" asupra acordului cu Ungaria. "Asteptam din partea MAE o nota catre comisiile de specialitate in legatura cu discutia dintre minister si BOR. Dorim o notificare sau o informare pe care s-o faca ministrul Ungureanu", a intervenit in dezbateri si liderul grupului PSD, Ioan Solcanu. Propunerea de retrimitere a proiectului la Comisia juridica si la cea de cultura din Senat, in asteptarea notificarii din partea MAE, a fost adoptata cu 72 de voturi pentru, sapte impotriva si cu patru abtineri. In conditiile in care la Senat nu este programata sesiunea extraordinara pentru luna iulie, decizia privind Fundatia Gojdu va fi adoptata, probabil, in sesiunea extraordinara de la sfarsitul lunii august.
In ceea ce priveste legea privind statutul minoritatilor nationale, atat democratii cat si reprezentantii UDMR au vorbit despre un consens in cadrul Coalitiei privind acceptarea statutului minoritatilor. "Din punctul de vedere al Coalitiei, in acest moment lucrurile sunt clare. Daca ar fi numai dupa ceea ce vrem noi, in cateva zile am reusi sa terminam statutul, intr-o formula acceptabila pentru toata lumea. Se cere insa retrimiterea la comisii", a spus democratul Cristian Radulescu. El a mentionat ca aceasta lege nu poate sa arate oricum, pentru ca reprezinta "o promisiune in programul de guvernare, facuta Europei". Si deputatul UDMR Marton Arpad a fost de acord cu retrimiterea proiectului, mentionand si el existenta unui consens in privinta statutului. El si-a exprimat speranta ca, daca se va face un raport acceptabil pentru majoritate, Statutul va fi votat in august sau in toamna de catre plenul Camerei.
Retrimitere proiectului de lege privind Statutul minoritatilor nationale s-a votat cu majoritate de voturi, iar liberalii au propus ca liderii grupurilor parlamentare sa se intalneasca in vacanta parlamentara si sa realizeze un acord politic pe tema proiectului de lege.
Prin invocarea respectarii regulamentului Camerei, deputatii Florin Iordache (PSD) si Lucian Bolcas (PRM) sunt cei care au facut propunerea de retrimitere la comisii a statutului
 
“Romania de la comunism la mineriade”PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :166
Friday, 30 June 2006

La sediul Casei Cartii din Iasi a avut loc pe 29 iunie lansarea volumului “Romania de la comunism la mineriade”, de Mihai Dorin.

 

 

Volumul este editat de Institutul Cultural Roman in cadrul colectiei “Biblioteca de istorie”, iar lansarea cartii a beneficiat de prezenta acad. Alexandru Zub, prof. univ. dr. Catalin Turliuc, prof univ. dr. Alexandru Florin Platon, autorul cartii, conf. univ. Mihai Dorin, autorul cartii, si doamna Viola Vancea, din partea Editurii ICR.     
Sensul ultim al volumului semnat de profesorul universitar Mihai Dorin este ca viitorul politic al unei natiuni nu poate fi imaginat in absenta examinarii critice a propriului ei trecut. Dincolo de miza sa stiintifica, “Romania de la comunism la mineriade” este o carte de extrema actualitate. Multe dintre personajele din paginile ei pot fi regasite si acum  in spatiul public, de la colaborationisti si calai pana la victime, mai mult sau mai putin inocente.
In contextul marcat de polemicile ocazionate de adoptarea legii lustratiei sau de eventuala expunere a angajamentului de informator al unui reprezentant al natiunii, volumul lui Mihai Dorin are potentialul de fi o introducere sintetica si avizata in dinamica politicii de dupa 1989.
Elegant scrisa, dominata de un stil al implicarii etice, atingand  cateva dintre temele cele mai sensibile ale momentului, cartea lui Mihai Dorin iese din sfera exegezei de specialitate pentru a deveni un titlu de referinta accesibil oricarui cititor constient civic. Ea este, in acelasi timp, un mic dictionar reunind termenii cheie ai intervalului de dupa 1989: revolutie, democratie, opozitie, partide si multipartidism, mineriade, represiune, democratizare.
„Este o carte de istorie, in sensul acreditat in ultimele decenii, dar si una de meditatie asupra domeniului, nu o data, polemica si justitiara” – academician Alexandru Zub.
Mihai Dorin este licentiat al Facultatii de Istorie-Filozofie a Universitatii A.I. Cuza si doctor in istorie al aceleiasi universitati cu o teza despre cugetarea social-politica si filozofico-istorica a lui Eminescu. Printre volumele publicate se numara „Civilizatia romanilor in viziunea lui Eminescu” (Editura Fundatiei Culturale Romane, 1998) si „Prelegeri de istorie a civilizatiei romanesti” (Editura Edinter, 1998).
 
90 de ani de la infiintarea Brigazii 8 Artilerie Mixta din FocsaniPDF Print E-mail
Focsani, Romania/Romanian Global News
Accesari :152
Friday, 30 June 2006
Sambata, 1 iulie, incepand cu orele 10.00, la Brigada 8 Artilerie Mixta „Alexandru Ioan Cuza” din Focsani se va sarbatori implinirea a 90 de ani de la infiintarea unitatii.
Va avea loc un ceremonial militar-religios, in cadrul caruia vor fi inmanate drapelele cu denumirile onorifice si insemnele heraldice ale unitatilor subordonate si va fi dezvelit monumentul lui Alexandru Ioan Cuza, transmite Prompt Media.
Prin Inaltul Decret nr. 2436, din 27 iunie 1916, se hotara infiintarea, in garnizoana Bucuresti, incepand cu 1 IULIE 1916, a unui comandament cu denumirea Brigada 2 Artilerie Grea. Brigada a fost supusa, in timp, unor transformari si redislocari in garnizoanele Bistrita, Slobozia, Ploiesti si Focsani. Brigada 8 Artilerie Mixta a primit actuala denumire la 1 decembrie 2001, iar in prezent are in subordine unitati din Focsani, Barlad si Ploiesti.
 
Sinodul BOR cere recuperarea patrimoniului fundatiei Emanoil GojduPDF Print E-mail
Bucuresti, Romani/Romanian Global News
Accesari :183
Friday, 30 June 2006

Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) a sustinut marti 27 iunie calitatea Fundatiei Emanoil Gojdu de la Sibiu de "mostenitoare si continuatoarea legitima" a Fundatiei Gojdu, reconfirmind mandatul ierarhilor ortodocsi insarcinati sa redobindeasca patrimoniul acesteia.

 

 

"Sfintul Sinod isi reafirma pozitia din martie 2003 potrivit careia Fundatia Emanoil Gojdu de la Sibiu este unica mostenitoare si continuatoarea legitima a istoricei Fundatii Emanoil Gojdu", se precizeaza intr-un comunicat al Patriarhiei.
De asemenea, Sinodul BOR a "intarit" mandatul incredintat in februarie 2006 ierarhilor ortodocsi din Transilvania si Banat de a continua toate demersurile de redobindire a patrimoniului Fundatiei Emanoil Gojdu, potrivit dispozitiilor testamentare ale fondatorului ei, se mai spune in comunicat.
Totodata, Sfintul Sinod a luat act de alegerea noii conduceri a Fundatiei "Emanoil Gojdu" de la Sibiu, avind ca presedinte pe IPS Laurentiu al Ardealului. Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, IPS Bartolomeu Anania, declara recent, la Alba-Iulia, ca ierarhii ortodocsi sint pregatiti sa se judece cu statul roman la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg pentru aplicarea testamentului lui Emanoil Gojdu. Acesta sustinea atunci ca se asteapta ca intreg procesul de redobindire a patrimoniului lasat prin testament de Emanoil Gojdu sa fie foarte lung, insa este sigur ca in final va fi in favoarea tinerilor romani crestin ortodocsi, singurii beneficiari ai Fundatiei Gojdu. De asemenea, in 15 iunie, IPS Laurentiu Streza, mitropolit al Ardealului, declara in plenul Senatului, ca Fundatia Gojdu cu sediul la Sibiu este recunoscuta de catre BOR ca "singura mostenitoare legala" a bunurilor patrimoniale care au apartinut avocatului Emanoil Gojdu.
Vorbind in numele celor 15 inalti ierarhi ortodocsi din Transilvania, Banat si Ungaria, IPS Laurentiu Streza a declarat ca au fost surprinsi ca in "Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare, prin infiintarea unei noi fundatii, care va dispune de intreaga mostenire a lui Emanoil Gojdu, din Ungaria si Romania, s-a exclus mostenitorul testamentar, adica acea parte a natiunii romane din Ungaria si Transilvania, care tine de legea rasariteana ortodoxa", transmite Asociatia de Investigatii Media in Balcani.
El a mai aratat ca mostenirea avocatului ardelean a intrat in administrarea Fundatiei Gojdu, pusa sub patronajul Mitropoliei Ardealului, printr-un acord semnat de Romania si Ungaria in anul 1937. Noul acord dezbatut de Senat anuleaza, potrivit reprezentantului Bisericii, actul incheiat anterior. "Dreptul de mostenire si administrare a proprietatilor, conform testamentului, il are aceasta Fundatie Gojdu, care din 1996 si-a reluat activitatea la Sibiu", a mai afirmat IPS Laurentiu.

 

 

 
TVR va sarbatori 50 de ani de la infiintare la ClujPDF Print E-mail
Cluj-Napoca, Romania/Romanian Global News
Accesari :147
Friday, 30 June 2006
Televiziunea Romana va sarbatori 50 de ani de la infiintarea televiziunii publice.
Acest eveniment va fi celebrat printr-o serie de manifestari speciale care se vor desfasura la Cluj, in perioada 30 iunie – 2 iulie. In Piata Lucian Blaga din Cluj va fi  instalat un ecran urias pe care vor fi proiectate meciurile din cadrul Cupei Mondiale din Germania iar intre doua meciuri, se va transmite in direct spectacolele care vor avea loc la Cluj. Telespectatorii vor avea ocazia sa vada la fata locului modul in care lucreaza jurnalistii din televiziunea publica.
 
Intalnire romano-bulgara la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :194
Friday, 30 June 2006
In cadrul vizitei oficiale la Bucuresti a delegatiei Comisiei de integrare europeana a Adunarii Nationale a Bulgariei, delegatie condusa de presedintele comisiei, Atanas Paparizov a avut loc joi, 29 iunie si intalnirea Comisiilor de integrare europeana din Parlamentele Bulgariei si Romaniei.

Printre subiectele abordate se numara si stadiul de pregatire pentru aderare la UE, masurile necesare pentru indeplinirea angajamentelor asumate pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare si pentru aderarea Bulgariei si Romaniei la UE la 1 ianuarie 2007. A fost abordata si problema pregatirii parlamentelor celor doua tari si a comisiilor de integrare europeana pentru noi functii si obligatii care decurg din statutul de stat membru al UE. Aceste functii sunt legate de introducerea sistemului de control parlamentar asupra participarii guvernamentale la procesul de luare a deciziilor in cadrul UE.

 

 
Va avea loc a VI-a editie a Serbarilor Cetatii la OradeaPDF Print E-mail
Oradea, Romania/Romanian Global News
Accesari :117
Friday, 30 June 2006

A VI-a editie a Serbarilor Cetatii se va desfasura la Oradea in perioada 30 iunie - 2 iulie. 

 

Cu acest prilej vor avea loc o serie de manifestari cultural-artistice, precum si cateva concerte sustinute de trupele Iris, Pheonix si  Celelalte Cuvinte. Serbarile Cetatii vor debuta vineri, 30 iunie, la ora 16.00, cu Festivalul dansurilor populare maghiare din Bihor, urmat de un concert simfonic, lansare de carte, expozitii, happening, vizitarea Cetatii si plimbari cu trasura. Seara se va face o intoarcere in timp, in perioada medievala, alaturi de cavalerii de la Medias si trupele de muzica medievala si Irish: Aeternum, Nomen est Omen si Blackbeers. Zilele Cetatii Oradea vor continua sambata, 1 iulie, dupa slujba ecumenica, oficiata, de la ora 10.00, in biserica din Cetate, cu jocuri pentru copii, Scoala de Mesteri Populari, spectacole de teatru, concert folk, expozitii, proiectii multimedia si un tur organizat de vizitare a Cetatii. Seara va fi rezervata in exclusivitate muzicii rock, trupei Iris, care va evolua incepand cu ora 20.30.
Serbarile Cetatii Oradea se vor incheia duminica, 2 iulie. Printre surprizele pregatite de organizatori se numara: jocuri medievale, spectacol de iluzionism, prezentare de porturi medievale si arme, festivalul dansurilor populare romanesti din Bihor, expozitii, plimbari cu trasura si spectacol de teatru. Concertele de muzica folk vor avea loc de la ora 20.00. Marea provocare va fi insa intalnirea cu membrii trupelor Phoenix si Celelalte Cuvinte, de la ora 20.30, dupa care va avea loc un foc de artificii.

 

 
Asociatia "Tara Vinului" va fi constituita dupa model europeanPDF Print E-mail
Alba Iulia, Romania/Romanian Global News
Accesari :497
Friday, 30 June 2006
Mai multe consilii locale din zonele viticole ale judetului Alba se vor reuni, alaturi de Consiliul Judetean Alba, in Asociatia "Tara Vinului", care va urmari valorificarea potentialului economic, turistic si cultural al zonelor respective.

Dupa modelul "Drumului vinului", initiat de Ansamblul Regiunilor Europene Vitivinicole - AREV, autoritatile din Alba au inceput demersurile pentru un proiect similar, un instrument prin care terenurile viticole si productiile viticole pot fi cunoscute, comercializate si imbinate intr-o forma de oferta turistica.
"Drumul vinului" este un traseu semnalat prin panouri speciale, de-a lungul carora se insista pe valorile naturale, culturale si de mediu, vii si exploatari agricole individuale sau asociate deschise publicului. Prin acest proiect se urmareste lansarea unei campanii eficiente de promovare a produsului turistic vitivinicol, precum si ameliorarea si dezvoltarea infrastructurii, incurajarea fluxului de investitii, cresterea numarului de locuri de munca, promovarea caracteristicilor existente ale fiecarei zone vitivinicole, relateaza portalul administratie.ro. Din Asociatia "Tara Vinului" vor face parte autoritatile locale din mai multe localitati de pe Valea Tarnavei Mici, din zona Sebesului, Aiudului, dar si de langa Alba Iulia.


 

 
28 iunie 1940 – inceputul calvaruluiPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :217
Friday, 30 June 2006
{mosimage}Actul de la 28 iunie 1940 aconstituit o agresiune armata a U.R.S.S. impotriva Romaniei, a carei consecinta a fost raptul teritorial al Basarabiei, Nordului Bucovinei si tinutului Herta. Actul de la 28 iunie 1940 a constituit o agresiune armata a U.R.S.S. impotriva Romaniei, a carei consecinta a fost raptul teritorial al Basarabiei, Nordului Bucovinei si tinutului Herta, astfel aplicandu-se in practica prevederile Protocolului aditional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop (numit si Pactul Hitler-Stalin). Semnarea odiosului pact, la 23 august 1939, a insemnat, de fapt, declansarea celui de-al Doilea Razboi Mondial de catre cei doi dictatori. Peste o saptamana dupa semnarea acestui document, la 1 septembrie, Germania nazista atacase Polonia dinspre Vest, iar la 17 septembrie, acelasi lucru l-a facut U.R.S.S., invadand cu trupele sale teritoriile de Est ale statului polonez. In felul acesta, cele doua dictaturi – nazista si comunista, poarta aceeasi vina pentru declansarea celei de-a doua conflagratii mondiale, soldata cu cateva zeci de milioane de vieti omenesti.
Reanexarea la imperiul sovietic a unei parti a Moldovei de Est a constituit un episod al acestui razboi, care a insemnat, de fapt, inceputul unei drame a populatiei din aceste teritorii. Academicianul si istoricul Stefan Ciobanu, originar din comuna Talmaza, judetul Tighina, lansase un protest in acele zile pline de tragism, in care mentiona, intre altele:”... Daca mai exista dreptate pe acest pamant, daca principiile umane mai au vreun rost, daca drepturile popoarelor, sfinte chiar in timpurile intunecate ale istoriei, mai vreo valoare, noi, parlamentarii si fruntasii vietii politice si culturale din Basarabia, romani si minoritari, in numele poporului dintre Prut si Nistru, astazi redus la tacere, apelam la lumea civilizata si atragem atentia asupra dramei sfasietoare prin care trece populatia Basarabiei; in acelasi timp, ridicam glasul nostru de protest viguros in contra incalcarii nelegiuite a celor mai sfinte drepturi ale noastre istorice, etnice si umane”.
Lungul calvar al populatiei de la Est de Prut, care a inceput la 28 iunie 1940, a insemnat suprimarea tuturor drepturilor si libertatilor de care aceasta se bucurase pana atunci, deposedarea abuziva de bunurile si averile agonisite prin munca cinstita. Din primele zile autoritatile sovietice de ocupatie au procedat la realizarea unui jaf fara precedent, operand confiscarea intreprinderilor industriale, bancilor, transportului feroviar, aerian, fluvial, camioanelor, autobuzelor, tramvaielor, mijloacelor de telecomunicatii, unitatilor comerciale, hotelurilor, imobilelor mari. Proprietarii despuiati de aceste bunuri, au fost declarati „dusmani ai poporului”.
28 iunie 1940 a constituit inceputul unor valuri interminabile de deportari de populatie in Siberia si Kazahstan, care au inclus cateva sute de mii de oameni, multi dintre acestia pierzandu-si viata in vagoanele sufocante ale trenurilor mortii, in conditiile antiumane in care s-au pomenit, ajunsi la fata locului, si a lipsei de orice aparare in toiul iernii siberiene sau in timpul prestarii unor munci epuizante, insotite de o subnutritie cronica.
Pentru cei ramasi acasa, 28 iunie 1940 a insemnat dezmatul si abuzurile la care s-au dedat autoritatile de ocupatie care au declansat o campanie de deposedare fortata a taranului basarabean de rezervele de cereale. In conditiile secetei din anul 1946, acesta s-a pomenit lipsit de sanse de supravietuire. In consecinta, s-a declansat o foamete, fara precedent in istoria acestui tinut, cu consecinte greu de imaginat, care a facut victime peste 400.000 de persoane. Multiplele cazuri de canibalism, inregistrate in timpul acestei foamete, vadesc adevarata dimensiune a acestei tragedii umane la care a fost condamnata populatia Basarabiei si care se desfasura sub privirea indiferenta a „eliberatorilor”.
Colectivizarea in agricultura a insemnat un alt jaf cumplit al taranului basarabean, care era fortat sa renunte la averea, terenurile de pamant, animalele pe care le avea in proprietate privata. Multi incercau sa se opuna acestei despuieri abuzive, periclitand astfel reusita campaniei de constituire a colhozurilor. Pentru a infrange aceasta rezistenta, au urmat noi valuri de deportari, cel mai tragic s-a parodus in noaptea de 5 spre 6 iunie 1949, cand aproximativ o suta de mii de persoane absolut nevinovate, au fost ridicate in miezul noptii si transportate la statiile de cale ferata, imbarcate in garniturile de tren si duse pe acelasi drum al mortii, in indepartata Siberie.
Victime ale acelorasi deportari nejustificate au fost si reprezentantii confesiunilor neoprotestante din Moldova de la Est de Prut, care au constituit valul de deportari de la inceputul anilor’50 ai secolului al XX-lea.
28 iunie 1940 a insemnat inceputul procesului de sovietizare a teritoriilor Moldovei istorice de la Est de Prut. Regimul stalinist de ocupatie a declansat un amplu si diabolic proces de deznationalizare care urmarea stergerea memoriei istorice a populatiei din teritoriul din stanga Prutului si implantarea unei ideologii criminale, ale carei urmari le mai resimtim si astazi. Unul din principalii piloni ai acestei politici diabolice l-a constituit teoria stalinista cu privire la existenta a doua limbi diferite – „moldovenesti” si romane si a doua natiuni diferite „moldovenesti” si romane.
Ziua de 28 inie 1940 va ramane in istorie ca una din cele mai tragice din istoria poporului roman. Lectiile amare pe care le-a oferit acest eveniment, plin de dramatism, merita a fi insusite pana la capat pentru a exclude perpetuarea consecintelor sale nefaste.
 
Ocuparea Basarabiei a fost serbata de autoritati comunistePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :273
Friday, 30 June 2006
{mosimage}Ministrul Culturii de la Chisinau, Artur Cozma, a condus zilele trecute o delegatie oficiala a Basarabiei la Rezina unde a fost consemnata ziua de 28 iunie 1940.
Din delegatia oficiala au facut parte reprezentanti ai Parlamentului, alte persoane cu functii publice. Acest gest a creat un scandal in Parlamentul de la Chisinau. Stirea de Garda aminteste, cu aceasta ocazie, ca la data de 28 iunie 1940 trupele sovietice au ocupat Basarabia.
Ieri la ora 16.00 mai multi oficiali de stat din Moldova, reprezentanti ai Partidului Comunistilor, s-au intilnit cu lideri comunisti din Transnistria. In cadrul festivitatilor au fost interpretate cantece sovietice in limba rusa, si au fost aruncate flori in Nistru, menite sa simbolizeze un pod de flori , ca un liant in numele ocuparii Basarabiei de catre trupele sovietice in ziua de 28 iunie 1940.
Azi deputatul Vitalia Pavlicenco a cerut in plenul legislativului ca ministrul Culturii, alaturi de alte persoane cu statut public sa explice acest gest sfidator de serbare a unei zile in care milioane de romani din Basarabia au fost cotropiti de o armata straina. Ea a mai cerut ca functionarii publici sa explice de ce au utilizat timpul de serviciu si utilitatile pentru consemnarea unei sarbatori anulate dupa caderea Uniunii Sovietice.
La anticamera ministrului Cozma ni s-a spus ca el a fost miercuri in deplasare la Rezina, dar detalii ne poate da consilierul Pavel Pelin. “Sa va spuna ministrul ce a facut acolo si ce program a avut, ca are gura. Duceti-va acum la “Buciumul” ca e acolo, si intrebati-l. Eu am gura mea si daca vreau va spun programul meu, daca nu – pun receptorul,” a declarat pentru Stirea de Garda functionarul public Pavel Pelin, consilierul ministrului Culturii din R.Moldova.
Rodica Burzin de la serviciul de presa al Ministerului Culturii ne-a spus ca nu are un comunicat de presa pe aceasta tema.
In anticamera presedintelui raionului Rezina am fost informati ca sarbatoarea de ieri a durat de la ora 16.00 pana la ora 20.00 si ca au participat atat oficialitati de la Chisinau si din raionul Rezina, cat si “oaspeti de la Rabnita”, manifestarea finalizand cu o masa. Secretarul consiliului raional ne-a readresat dupa detalii la vicepresedintele raionului, Petru Gulica. Acesta de la urma a declarat ca nu a participat la aceasta manifestare si “sa nu adunam miniciuni, sunati dimineata si am sa ma mai gandesc”. Despre Presedintele raionului Rezina ni s-a spus ca e in deplasare si nu poate vorbi cu presa.
 
130 de ani de la Rascoala din Valea Timocului – iunie 1876PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :209
Friday, 30 June 2006
{mosimage}Unii istorici cred si considera Rascoala din Valea Timocului ca fiind urmare a Rascoalei din aprilie acelasi an.(un material preluat din publicatia bilingva Timpul/Vreme, periodic al Asociatiei Vlahilor din Bulgaria, Vidin, iulie-august 2000)
Pregatirea a inceput cu ajutorul Comitetului Revolutionar din Vidin condos de Episcopul Partenie Velichi. Inca din iarna, apostolul Stoian Zahariev din regiunea Vrata l-a trimis la Vidin pe adjunctul sau, Gheorghe Apostolov pentru a pregati zona dintre Vidin, Kula si Belogradgic pentru rascoala. Cu ajutorul acestuia, in perioada martie – aprilie au fost adunate din Vidin si trimise la Bucuresti, 400 de lire aur. Rascoala nu a izbucnit imediat datorita faptului ca, in asteptarea razboiului cu Serbia, in zona Vidinului a fost concentrata armata lui Osman-pasa. In Bregova si Novo Selo, un rol important in pregatirea rascoalei l-au avut camarazii lui Vasile Cancea-Levschi, dascalul Ion Ciolaca, Dumitru Vasco, Tani Topciata, Marin Petrov, Gheorghe Tancov, Atanasie Velizarov si Petru Mircea Logofatov.
La 20 iunie 1876 Serbia a inceput razboiul impotriva Turciei, iar armata acesteia din urma a fost grupata la granita in dreptul orasului Zaicear. Inca din prima zi Osman-pasa a cucerit satul Izvorul Mare (Velichi Izvor), locuit de bulgari emigrati din zona Teteven. In noaptea de 25-26 iunie, un grup de rebeli sub comanda lui L. Ostoici au fortat granita de pe raul Timoc. Lor li se alatura locuitorii din satele de pe Valea Timocului: Deleina, Coilova, Zlocutea, Cernomasita si din acest motiv i se mai spune si Rascoala Timoceana. Condusi de preotul Stancu din Bregova, serbii s-au grupat pe dealul Halvagii. In ziua de 27 iunie, insotita de Liuben Karavelov, o ceata formata din 240 de persoane sub conducerea lui Todor Todorov Velcov si a comandatului rus Aleksandar Zaudrik Filipovici a trecut Timocul langa Bregova si si-au stabilit tabara la Craina, intre satele Bregova si Gamzova. Aici au primit ordin de la L. Ostoici sa se indrepte spre Novo Selo si sa-l cucereasca. A doua zi, 28 iunie, ceata ajunge la Novo Selo unde Todor Velkov proclama inceputul rascoalei. Din satele romanesti Bregova, Balei, Varf si altele, s-au adunat 220 rasculati condusi de Mihail Nechiforov Popov ce avea recomandarea lui Todor Velcov. In aceeasi zi, cele doua cete au respins armata otomana ce venea dinspre Dunare. Ceata romanilor rasculati, ce primise sprijinul dorobantilor lui Costa Luca, ataca armata turca repliata in satul Florentin, pe care o infrang si cuceresc satul, avand si ajutorul unui grup de calareti romani florentineni.
Atacul rapid al cetelor romanilor si bulgarilor rasculati impreuna cu unitatile serbe, l-au determinat pe Fazal-pasa, ce sosise de la Rusciuc la Vidin, sa ia masuri. Astfel, el a trimis imediat o parte a soldatilor turci impotriva armatei serbe si a cetei lui Ivan Petcov – Vartopcianina, ce se aflau la Halvagii. Cere apoi ajutor lui Osman-pasa, aflat la Zaicear, iar acesta pe 29 iunie isi trimite intreaga divizie impotriva rasculatilor. In aceeasi zi, are loc o noua lupta cu turcii langa Gamzova, la care participa si Stancu Anghel Marinov, nascut in acest sat, cu ceata lui formata din romani din zona Negotinului. Cetele lui Todor Todorov Velcov si Mihail Nechiforov Popov au fost trimise sa apere flancul stang la Novo Selo. In ziua de 30 iunie 1876, armata lui Fazal-pasa, cu un efectiv de 10.000 de soldati ataca fortele serbe si ceata lui Ivan Petcov – Vartopcianina care sunt nevoite sa se retraga de pe dealul Halvagii spre Bregova, fara a mai putea sa-I anunte pe Todor Todorov Velcov, Stancu Anghel Marinov, Costa Luca si Mihail Nechiforov Popov, care se aflau cu cetele lor langa Novo Selo. In ultimul atac al turcilor, desfasurat la Trinbreg si Tarina, au fost ucisi 800 de rasculati, iar 20 de prizonieri au fost spanzurati in piata satului Novo Selo. Ca urmare a rascoalei, 18 sate din jurul Vidinului, din care 15 romanesti, au fost arse de catre turci, iar 1000 de rasculati au fost ucisi, decapitati, capetele lor fiind infipte in pari in orasul Vidin.
 
Moment comemorativ dedicat Rascoalei TimocenePDF Print E-mail
Vidin, Bulgaria/Romanian Global News
Accesari :171
Friday, 30 June 2006
Asociatia romaneasca “AVE” din Bulgaria organizeaza astazi, 30 iunie, o ceremonie festiva pentru a comemora cei 130 de ani de la Rascoala Timoceana, transmite corespondentul Romanian Global News de la Vidin.

Cu acest prilej Asociatia a editat, din surse proprii, un CD intitulat “Cantece si doine din Timoc” care va fi lansat in prezenta participantilor. Tot cu aceeasi ocazie Asociatia Tinerilor Etnici Romani din Bulgaria “AVE” doreste sa lanseze si periodicul “AVE”, un ziar ce se doreste de informare sociala, culturala si etnica destinat etnicilor romani din Bulgaria. Ziarul va fi lansat in cadrul unei conferinte de presa si urmat de o dezbatere deschisa despre rolul si locul romanilor in istoria Bulgariei precum si noile perspective in vederea integrarii Bulgariei in Uniunea Europeana si drepturile minoritatilor nationale din Bulgaria. Ce au dorit organizatorii sa sublinieze a fost faptul ca este prima manifestare de anvergura pe care Asociatia “AVE” o realizeaza cu resurse proprii, nefiind solicitate fonduri nici din tara, de la DRRP, nici din Bulgaria.

 

 
Parlamentarii europeni cer jurnalistilor basarabeni sa renunte la autocenzuraPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :214
Friday, 30 June 2006
{mosimage}Libertatea presei in Basarabia ramane in continuare obiectul criticilor venite din partea oficialitatilor europene.

Aceste critici au fost reconfirmate si de catre delegatia Parlamentului European care a vizitat Chisinaul. 
Sefa delegatiei Uniunii Europene in Comitetul de colaborare cu Republica Moldova, deputata din Estonia, Marianne Mikko, a declarat intr-o conferinta de presa ca autoritatile de la Chisinau ar trebui sa inteleaga ca mass-media este un sector specific, fara de care nu exista o societate libera, transmite Agentia Monitor Media. Libertatea presei nu depinde insa numai de putere. Cei care ar trebui sa o asigure, deopotriva, sunt jurnalistii. 
Sefa delegatiei UE, citata de BBC, le-a cerut jurnalistilor din Basarabia sa se comporte ca puterea a patra si sa uite autocenzura.
Marianne Mikko a formulat anumite critici si la adresa proiectului de Cod al Audiovizualului, votat, recent, de catre Parlamentul Basarabiei in lectura de principiu si a spus ca la votarea in lectura finala ar trebui luata in consideratie si expertiza Consiliului Europei.
La randul sau, deputatul comunist, Victor Stepaniuc, presedinte al Comisiei parlamentare pentru tineret, sport si mass-media, a declarat ca accepta rezervele formulate de catre expertii Consiliului Europei fata de proiectul Codului. Mai mult, Victor Stepaniuc spune ca, de la bun inceput, a optat pentru unele formule pe care le propun expertii de la Strasbourg, in special pentru cele care se refera la posturile publice locale de radio si televiziune.
Unul dintre cele mai criticate capitole in expertiza Consiliului Europei a fost modul de selectare a membrilor Consiliului Coodonator al Audiovizualului. CCA ar urma sa fie compus din noua membri, desemnati de catre Parlamentul R. Moldova. Fiecare grup parlamentar din Legislativ va fi reprezentat de un anumit numar de membri in Consiliu, in functie de numarul de mandate detinute. In opinia expertilor de la Strasbourg, aceasta prevedere ar insemna o ingerinta directa a politicului in televiziunea si radioul national, ingerinta pe care presedintele Vladimir Voronin promisese sa o elimine la realegerea sa in functie acum un an.


 

 
Clubul de presa de la Chisinau discuta despre regimul de vize acordat de RomaniaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :181
Friday, 30 June 2006

Jurnalistii de la Chisinau vor discuta, la 6 iulie, despre introducerea de catre Romania a regimului de vize pentru cetatenii Basarabiei, proces care va incepe in toamna acestui an.


 

Aceasta este tematica celei de-a doua sedinte a Clubului de Presa de la Chisinau, administrat de Centrul Independent de Jurnalism (CIJ) si Comitetul pentru Libertatea Presei (CLP), informeaza Agentia Monitor Media. 
Coordonatorul de programe la CIJ, Maria Praporscic a anuntat ca pana in prezent si-au confirmat participarea la sedinta Clubului de presa seful aparatului directorului general al Serviciului graniceri, lt. colonelul Rosian Vasiloi; seful Sectiei Consulare a Ambasadei Romaniei in R. Moldova, Ionut Dicu si seful Departamentului Afaceri Consulare al Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Gheorghe Munteanu. La sedinta ar putea sa participe si seful misiunii diplomatice romane la Chisinau, Filip Teodorescu.
Clubul de presa a fost lansat in toamna anului 1995, cu scopul de a organiza intalniri cu personalitati din diverse domenii ale vietii publice si pentru o mai buna comunicare intre jurnalisti, iar prima sedinta din acest an a Clubului de presa a avut loc la 7 iunie.

 

 

 
Diploma pentru Liga Tineretului Roman „Junimea”PDF Print E-mail
Cernauti, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :134
Friday, 30 June 2006
Liga Tineretului Roman „Junimea” din regiunea Cernauti a primit recent o diploma de mentiune pentru revitalizarea cenaclului literar „Mircea Streinul”.
Potrivit unei corespondente trimise de Vitalie Zagrea pentru Romanian Global News, premierea s-a desfasurat intr-un cadru festiv, diploma fiind acordata de catre revista de cultura „Ateneu”, revista editata de Consiliul Judetean Bacau.
 
Primarul din Alcala de Henares are planuri mari pentru concetatenii romaniPDF Print E-mail
Alcala de Henares, Spania/Romanian Global News
Accesari :282
Friday, 30 June 2006
{mosimage}Primarul orasului Alcalá de Henares, in care traiesc peste 15 mii de romani, Bartolome Gonzalez lauda capacitatea de integrare a romanilor, vrea sa infiinteze un colegiu pentru copiii romani si planuieste ridicarea unei biserici ortodoxe, care ar putea beneficia de o finantare totala din partea administratiei locale si regionale.

Publicatia Roman in Lume a realizat recent un interviu cu primarul Alcalei de Henares reluat in cele ce urmeaza de Romanian Global News.
Domnule Primar, cum vi se par romanii?
Romanii sunt locuitori ca oricare altii. Eu intotdeauna am spus, acest oras a devenit ceea ce este astazi datorita persoanelor care au venit din toata tara si sa imbogatit datorita aportului locuitorilor sai. Primul val de imigratie a venit din diferite zone ale Spaniei. Recent, a aparut un fenomen asemanator, dar bazat pe venirea oamenilor din afara tarii noastre. Din fericire, au venit la munca si pentru mine sunt aceeasi vecini, cu aceleasi drepturi si cu aceleasi obligatii. |n consecinta, avem posibilitatea de a cunoaste noi culturi si traditii. In mod concret, romanii care au venit in Alcalá de Henares, se afla aici pentru a lucra si, vorbind cu angajatorii din zonfiltereda, am ajuns la concluzia ca sunt buni muncitori si reprezinta o forta de munca de calitate. In acest sens, eu ma declar multumit pentru faptul ca sunt si buni vecini. Chiar si asa, nu putem exclude faptul ca desi majoritatea este buna, exista, intr-o masura izolata, elemente care pot fi rele. In concluzie, gradul de satisfactie pe care il avem ca administratie publica fata de locuitorii romani este destul de ridicat.
Rep: - Considerati ca romanii au probleme de adaptare in cadrul comunitatii alcalaine?
Primar: - Nu exista semnale de respingere fata de romani din partea locuitorilor orasului. Romanii au venit sa munceasca s-au integrat perfect si nu creaza probleme. Cu toate acestea, as vrea sa semnalez ca exista contacte intre ei, in cadrul comunitatii, insa relatiile acesteia cu populatia orasului nu sunt inca la nivelul pe care si-l doreste toata lumea. Poate ca pentru o integrare totala a romanilor in Alcalá de Henares mai trebuie facut doar acest pas. Imi explic aceasta situatie de moment, cu trecerea romanilor de la o cultura la alta, cu toate ca aveti mari facilitati de a invata limba noastra, iar noi, daca ne vorbiti tare si raspicat, ceva tot intelegem. Cred ca poate este nevoie de o mai mare integrare a comunitatii romanesti in Alcalá de Henares. Adica nu doar ei sa cunoasca traditiile noastre, ci si noi sa avem oportunitatea de a le cunoaste pe cele ale romanilor. Cred ca asta ar mai lipsi ca sa avem deplina integrare.
Rep: - In acest sens, al integrarii romanilor, ce proiecte aveti pentru comunitatea romaneasca?
Primar: - Se pregateste acum un proiect care, personal, ma entuziasmeaza destul de mult, insa pana acum nu am gasit receptivitatea necesara pentru a-l pune in practica. Eu cred ca integrarea trebuie facuta, in special, in raport cu cei mai tineri romani din Alcalá de Henares, cu o deosebita atentie oferita copiilor, pentru ca acestia, atunci cand vor merge in Romania, sa-si poata recunoaste tara. Personal, am avut o surpriza neplacuta, in urma vizitei unui grup de
copii, cand i-am intrebat pe cativa dintre ei de unde sunt, iar unii, romani, nu stiau sa zica mai mult despre locul din care vin, decat ca se numeste Romania. Ei nu stiu de unde sunt. Nu pot sa cred ca un copil roman nu are cunostinte elementare despre tara din care vine. De aceea, una dintre initiativele noastre, la fel ca si in cazul polonezilor, este crearea posibilitatii prin care copiii romani sa poata studia si in limba romana, pentru ca atunci cand se intorc in
Romania sa nu se simta straini, in tara lor. Poate ca acesta este cel mai ambitios proiect prevazut pana acum pentru comunitatea romaneasca din Alcalá de Henares si dorim sa-l punem pe picioare in colaborare cu Ambasada Romaniei. Din nefericire, pentru crearea acestui colegiu romanesc nu am reusit sa gasim inca, sprijinul si colaborarea necesare din partea colectivelor de romani din Alcalá de Henares. Noi suntem dispusi la orice. Avem doua colegii pentru polonezi. De ce sa nu avem macar un colegiu romanesc?
Rep: - Va referiti la crearea unei forme de invatamant in limba romana?
Primar: - Matematica, geografia si istoria mondiala sunt internationale, deci la fel in Romania si Spania, insa limba nu este aceeasi. De aceea, copiii vor avea ocazia ca in fiecare sfarsit de saptamana, sa poata cunoaste tot mai multe lucruri despre propria cultura, despre Romania si despre traditiile romanesti. Acest lucru ar fi complementar cu invatamantul urmat in Spania, insa dorim ca aceste cursuri predate in limba romana sa fie omologate in vreun
fel prin intermediul Ambasadei, pentru ca acestea sa le serveasca copiilor in Romania. Noi suntem dispusi sa dam spatiul si pe deasupra suntem pregatiti sa suportam salariile profesorilor.
Rep: - Ati luat legatura cu Ambasada Romaniei la Madrid, in legatura cu acest subiect?
Primar: - Da, insa, in acest moment, proiectul se afla in asteptarea instalarii viitoarei ambasadoare, de la care speram sa obtinem sprijinul necesar derularii acestui proiect. De asemenea, poate nu se stie inca peste tot in cadrul comunitatii romanesti, dar in sediul Bibliotecii Centrale din Alcalá de Henares exista si o biblioteca romaneasca pentru cititorii romani din municipiul nostru.
Rep: - Ce noutati aveti referitor la solicitarea romanilor ortodocsi de a avea un lacas de cult?
Primar: - Continuam sa lucram impreuna cu Guvernul Comunitatii Madridului pentru identificarea unui teren destinat viitorului loc de cult. Noi am solicitat Comunitatii Madridului ca aceasta biserica sa se afle in Alcalá de Henares, pentru ca aici este cea mai mare concentratie de romani ortodocsi din Coridorul de Henares. Lucram impreuna cu preotul Adrian Pintea ca locul acestei viitoare biserici sa fie in Alcalá de Henares.
Rep: - Cu ce poate ajuta administratia locala finalizarea acestui proiect?
Primar: - Noi, ca Primarie, vom pune la dispozitie terenul, unde se va situa biserica. De asemenea, vom solicita si ajutorul Comunitatii Madridului, pe care cu siguranta il vom primi pentru ca este o promisiune a presedintei (n.r. Esperanza Aguirre), de a initia lucrarile de constructie. Si daca se pot si termina, mai bine.
Rep: - Se poate vorbi deci de un ajutor concret din partea Comunitatii Madridului?
Primar: - Cu singuranta va exista acest ajutor. Acum studiem terenul si speram ca inainte de inceputul verii sa avem o solutie concreta.
Rep: - In conditiile intrarii Romaniei in Uniunea Europeana, romanii din Alcalá de Henares vor putea participa la alegerile municipale. Cum caracterizati aceasta situatie?
Primar: Repet: romanii sunt muncitori si buni vecini. Eu astept ca in luna mai sa se dea vestea cea buna a intrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Consider ca acest lucru este bun, iar in Alcalá de Henares se afla o importanta comunitate de romani, care trebuie sa simta ca este reprezentata de Primaria orasului in care traieste. Acest lucru, privind intrarea Romaniei in randul tarilor membre ale Uniunii Europene, il consider deosebit de pozitiv, atat pentru romani, cat si pentru tarile care primesc romani pe teritoriul lor, asa cum este cazul Spaniei.
Rep: - In ce masura poate influenta participarea  maasiva a romanilor la votul municipal de anul viitor rezultatul alegerilor?
Primar: - Totul va depinde de numarul celor inregistrati in evidentele electorale. Se stie ca in Romania participarea la vot nu este foarte importanta pentru ca exista o mare lipsa de motivatie. In privinta municipiului nostru, participarea romanilor poate influenta... intr-o masura pe care nu o pot determina acum, pentru ca pana acum nu s-a facut niciodata acest lucru.
Rep: - Credeti ca romanii pot participa in mod activ la viata politica a orasului?
Primar: - Eu cred ca da si vreau sa specific ceva, fara sa fiu inteles gresit, pentru ca ceea ce vreau sa spun este un pic delicat. Eu inteleg ca romanii sa aiba proprii lor reprezentanti, dar nimeni sa nu-si aroge reprezentarea romanilor pentru propriile beneficii. Ceea ce se poate intampla este ca cineva sa pretinda ca reprezinta poporul roman in Spania si, de fapt, sa-si reprezinte propriile interese. In acest sens, cei care trebuie sa avem grija suntem noi, cei care lucram in politica municipala, ca nimeni sa nu vanda o forta pe care nu o detine si ca nimeni sa nu se foloseasca de conditia sa ca roman pentru propriul beneficiu.
Rep: - Credeti ca acest lucru se poate evita?
Primar: - Personal cred ca da, pentru ca ceea ce “are” populatia romana din Alcalá de Henares i se ofera datorita faptului ca membrii acesteia sunt cetateni ai orasului si nimeni nu poate veni sa-si asume merite necuvenite. In cazul crestinilor ortodocsi, va fi ridicata o biserica pentru ca trebuie sa fie, nu pentru ca a facut-o cineva anume.

 

 
Procedura consulara pentru pasapoarte expirate sau pierdutePDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian  Global News
Accesari :182
Friday, 30 June 2006

{mosimage}Romanii din Spania care si-au pierdur pasaportul sau cei carora le-a expirat se pot adreza Consulatului roman la Madrid pentru ajutor.

 

Pentru emiterea unei procuri de imputernicire (pret 45 euro) de catre Consulatul Roman de la Madrid se solicita o serie de documente, in functie de situatie. Astfel, daca pasaportul a expirat veti avea nevoie de pasaportul expirat sau in curs de expirare, de acte de rezidenta in Spania sau rezidenta expirata si dovada resguardo”) reinnoirii acesteia (pentru cei care se afla la prima rezidenta se solicita dovada “resguardo” favorabila acordarii acesteia), precum si patru fotografii, care pot fi scoase la automatul din curtea Consulatului. In cazul unui pasaport pierdur este necesara dovada denuntului facut la Politie, un document de identitate cu o copie care se legalizeaza la Consulat (pretul este de 30 euro pe document, insa in conditiile in care se prezinta un document de rezidenta expirata si dovada “resguardo”, se vor legaliza, in consecinta, doua documente – cost 2 x 30 euro), patru fotografii, care pot fi scoase la automatul din curtea Consulatului.
Persoanele imputernicite in tara de catre cei care solicita emiterea pasaportului vor fi nevoite sa prezinte la ridicarea noului document, cartea de identitate a persoanei in cauza. Deci, pe langa imputernicire, persoana din tara care se va ocupa de eliberarea pasaportului trebuie sa detina si cartea de identitate a celui care a efectuat procura de  imputernicire.
 
Proiecte romanesti la Fundatia Publica pentru Minoritati     PDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :514
Friday, 30 June 2006
Saptamana trecuta a fost publicata prima parte a proiectelor sustinute de Fundatia Publica „Pentru Minoritatile Nationale si Etnice din Ungaria” in cinci categorii de concursuri: programe de pregatire a specialistilor din viata publica, participarea trupelor de teatru la cea de-a V-a intalnire a Teatrelor de Nationalitate din Ungaria, programe culturale si religioase in limba materna, tabere de copii si tineret, presa nationalitatilor.
Dupa ce data trecuta au fost publicate rezultatele primelor trei categorii si o parte a celei de-a patra, iata acum continuarea programelor culturale si religioase in limba materna. La acest capitol reamintim ca 41 de organizatii, asociatii, biserici, autoguvernari si persoane fizice pentru organizarea a 131 de programe romanesti au obtinut sprijinul Fundatiei Publice pentru Minoritati, transmite corespondentul Romanian Global News in Ungaria.
 
Jurnalistii din Basarabia vorbesc despre vizita din Bosnia-HerzegovinaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :236
Friday, 30 June 2006
Intre 19 si 24 iunie, un grup de jurnalisti din Basarabia, inclusiv regiunea trasnistreana, a efectuat o vizita de studiu in Bosnia-Herzegovina (BiH).

Vizita a fost efectuata in cadrul Programului „Crearea unui cadru de relatii pasnice in Republica Moldova”, administrat de sectia DFID din cadrul Ambasadei Marii Britanii la Chisinau si finantat de Fondul Guvernului Marii Britanii pentru prevenirea conflictelor din Rusia si statele CSI. Deplasarea ziaristilor si programul vizitei au fost organizate de Centrul Independent de Jurnalism de la Chisinau si Centrul Media din Sarajevo, BiH. Ziaristii au vizitat mai multe institutii din domeniul mass media si redactii, unde, in mare parte, au preluat practici ce tin de depasirea limbajului agresiv in presa. Romanian Global News prezinta un interviu cu acesti jurnalisti, interviu realizat de catre Agentia Monitor Media care a adresat cate doua intrebari jurnalistilor in cauza.

1. Ce ati descoperit in Bosnia-Herzegovina in cadrul vizitei de studiu?
2. Ce experiente pot fi aplicate pentru armonizarea relatiilor dintre cele doua maluri ale Nistrului si consolidarea breslei jurnalistice din ambele parti?

 „Jurnalistii trebuie sa fie mai impaciuitori”
Oleg Banari, analist la publicatia online a Asociatiei „Actiunea civica” (Chisinau): 
1. Am gasit o tara care are curajul sa-si recunoasca greselile si sa-si „trateze” ranile, desi a suferit enorm de mult in timpul si dupa razboi. Razboiul civil prin care a trecut BiH nu poate fi comparat cu cel din Transnistria. Am vazut in BiH cum reprezentantii celor mai importante trei etnii din aceasta tara si ai confesiunilor religioase – musulmani, ortodocsi si catolicii – au ajuns la un consens. 
2. Cred ca noi continuam sa traim cu sentimente de ura si manie, ne intrecem in a arata cu degetul unul catre celalalt si sa ne invinuim reciproc. Trebuie sa tinem cont si de faptul ca deja a crescut si o generatie tanara, care s-a dezvoltat in conditii de indepartare a celor doua maluri. Din cauza separarii sufera, in ultima instanta, tot cele doua parti. In BiH, am inteles ca atat jurnalistii de pe malul drept, cat si cei de pe malul stang pot fi promotorii ideii de reintegrare; ei pot sa convinga conducatorii si politicienii sa renunte la ambitiile care ne dezbina. Jurnalistii trebuie sa fie mai impaciuitori unul fata de altul si mai intelegatori vizavi de problemele noastre comune, pentru ca doar impreuna putem construi o viata mai buna. 

„Si jurnalistii sunt responsabili”
Ludmila Koval, redactor-sef al saptamanalului „Profsoiuznaie vesti” (Tiraspol): 
1. In BiH am sesizat multe situatii similare relatiilor dintre Moldova si Transnistria. Am fost la Mostar, acest oras pe jumatate distrus, si am vazut la ce te pot aduce ambitiile politice si incapacitatea politicienilor de a se gandi la propriul popor. Am vazut o tara care a reusit sa depaseasca ura si ofensele. Am impresia ca fiecare a doua familie din BiH are pe cineva care a murit sau a fost ranit in acel conflict sangeros. Ei au inceput sa-si refaca tara impreuna. In Moldova, daca e sa facem o comparatie cu BiH, nu au fost conflicte generate de ura inter-etnica sau conflicte religioase. Situatia, s-ar parea, este mai simpla. Daca ei au reusit sa ajunga la un numitor comun, cred ca si noi am putea depasi anumite obstacole care ne impiedica sa ne dezvoltam in comun. 
2. Am ramas pe pozitia ca si jurnalistii poarta raspundere mare pentru ceea ce se intampla in tara lor. Noi tot am utilizat limbajul urii in anii ’90. In focul care mocnea am aruncat si noi, jurnalistii, o anumita cantitate de benzina. Unii au facut acest lucru constient sau inconstient, altii platiti sau din convingere. Noi am jucat sub muzica politicienilor. Acum intelegem ca din acel conflict au iesit invingatori doar politicienii. De la jurnalistii din BiH poate fi preluate experientele pe care le-au abordat la abandonarea limbajului limbajul urii. Cred ca trebuie sa renuntam la acest limbaj si etichetari. Nu trebuie acum sa cautam cine are dreptate si cine a fost vinovatul. Oamenii au obosit de o astfel de viata. 

„Jurnalistii de pe malul stang trebuie sa ne vina in intampinare”
Larisa Ungureanu, redactor-sef al revistei electronice „Lanterna magica” (Chisinau): 
1. In BiH am descoperit ziaristi profesionisti, independenti in gandire a caror scop este sa educe un consumator de informatie care sa gandeasca liber, ca in ultima instanta sa creeze o tara cu orientare pro-europeana in care sa domneasca armonia si buna intelegere. Am descoperit curiozitatea ziaristilor de a afla adevarul despre razboiul din BiH pentru ca pe viitor sa nu fie admise asemenea evenimente dramatice. 
2. Cred ca jurnalistii de pe ambele maluri ale Nistrului trebuie sa renunte la invinuirile reciproce, la atacurile la persoana. Daca in BiH aceasta constituie o etapa depasita, la noi, in Moldova, mai avem de lucru in acest sens. Cred ca avem nevoie de mai multa solidaritate si sa renuntam la polemicele desarte si inutile. Banuiesc ca lucrurile vor evolua greu in ce priveste ziaristii din Transnistria, deoarece ei se afla intr-un mediu cu reguli dure din toate punctele de vedere. Ar fi bine ca pe viitor in regiunea transnistreana sa fie organizate intalniri dintre jurnalisti, unde am spune anumite lucruri despre libertatea presei si conditia jurnalistilor. Ziaristii de pe malul stang trebuie sa faca niste pasi concreti in intampinarea noastra, pentru ca noi suntem gata de colaborare. 

„Sa ne facem onest meseria”
Serghei Melnicenko, redactor-sef adjunct al saptamanalului „Dnestrovskaya pravda” (Tiraspol): 
1. Mi-a placut ca in redactiile din BiH lucreaza echipe foarte eficiente. Nu se pune problema in ce limba vorbeste sau scrie jurnalistul. E de invidiat dotarea tehnica a redactiilor din BiH, cel putin a celor pe care le-am vizitat, si standardele conform carora lucreaza. M-a impresionat ca multe femei exercita functiile de redactor si jurnalist. M-a impresionat si faptul ca in tara respectiva nu exista presa de stat, situatie exact inversa la noi. Acest fapt face presa independenta de structurile de stat si cele politice. 
2. In cazul jurnalistilor de pe ambele maluri ale Nistrului poate ar fi cazul sa reluam niste practici mai vechi si anume efectuarea schimbului de pagini intre ziarele transnistrene si cele ce se editeaza in dreapta Nistrului. Tematica acestora trebuie sa poarte mai mult un caracter social, cultural si sa puna in evidenta factorul uman. Cred ca ar fi util sa fie organizate seminare atat la Chisinau, cat si la Tiraspol, la care jurnalistii sa gaseasca teme comune, care sa-i consolideze; sa faca schimb de experienta si de informatii din domeniu, care sa creeze un spirit corporativ in mediul jurnalistic. Trebuie sa evitam insultele reciproce in mediile pentru care lucram si sa ne facem onest meseria. 

„I-am descoperit pe colegii mei din Transnistria”
Eugen Urusciuc, redactor-sef al Agentiei DECA-press (Balti): 
1. M-a impresionat nivelul de intelegere pe care l-au atins etniile din aceasta tara. Faptul ca in redactii lucreaza umar la umar jurnalisti de diferite etnii si confesiuni este, indiscutabil, un progres. Mi-a placut si faptul ca dependenta mediilor de informare fata de structurile de stat si partidele politice este minima. Jurnalistii acorda o mare importanta perfectionarii profesionale si au depasit, cu unele exceptii, „limbajul epocii de piatra”. Cat nu ar parea de ciudat, dar in BiH i-am descoperit pe colegii mei din Transnistria. Prin ei, de fapt, am inteles ca situatia jurnalismului din stanga Nistrului este grava.
2. Ar fi oportun sa fie derulate proiecte mediatice in care sa fie implicati jurnalistii de pe ambele maluri ale Nistrului. Un instrument in acest sens ar fi crearea unei retele de corespondenti de pe ambele maluri ale Nistrului, care sa administreze o pagina web. Cred ca ar iesi un portal divers din toate punctele de vedere. Pagina web ar fi si un mijloc de comunicare dintre jurnalisti, or, conform unui slogan al unui post de radio, „comunicand aflam adevarul”.

„Am comparat cele doua conflicte armate”
Ina Russu, corespondent la ziarele „Pridnestrovie”; „Adevarul nistrean” (Dubasari): 
1. Efectuand aceasta vizita de studiu, am avut posibilitate sa compar consecintele celor conflicte armate – cel din BiH si Trasnistria. Mi-a fost interesant cum jurnalistii depasesc urmarile unui conflict sangeros. Am acumulat, cred, o mare experienta in acest sens si voi scrie o serie de articole pentru medii de informare din Moldova si Transnistria. Sper ca ele sa serveasca drept „materie didactica” pentru colegii de breasla in contextul abordarii tematicii relatiilor dintre cele doua maluri.
2. Cred ca un pas eficient in initierea unor relatii de colaborare dintre jurnalisti ar fi crearea unei publicatii comune care sa fie distribuita pe ambele maluri ale Nistrului. Ar fi un lucru extraordinar.
(Inreviu realizat de Agentia Monitor Media)


 

 
Convorbire cu profesorul universitar Viorel HodisPDF Print E-mail
Szarvas, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :235
Friday, 30 June 2006
Hodis Clement Viorel este profesor doctor conferentiar la Facultatea „Tessedik Samuel” din Szarvas.

El se ocupa de sectia pedagogica de educatori si invatatori bilingvi a Institutului de invatatori din cadrul facultatii. A absolvit  Facultatea de Litere a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Preda de 3 ani de zile in cadrul Facultatii “Tessedik Samuel” si a sprijinit pregatirea invatatorilor bilingvi in primul rand predand metodica predarii la clasele primare, a literaturii la clasele 5–6 precum si cultura si civilizatie romaneasca in invatamantul bilingv din Ungaria. La sfarsitul acestui an scolar, profesorul Hodis paraseste facultatea pedagogica si se intoarce la Cluj. Romanian Global News reda interviul pa care l-a acordat revistei “Foaia romaneasca”.
Reporterul: Stimate domnule profesor, predati la Facultatea „Tessedik Samuel” din Szarvas, la catedra de limba romana, de trei ani. Va rog sa va exprimati cateva aprecieri privind pregatirea invatamantului de nationalitate romana de la aceasta facultate!
Viorel Hodis: In primul rand as dori sa va spun cateva cuvinte despre conducerea acestei scoli superioare, pe care eu o consider foarte exigenta si foarte buna. As putea spune model pentru o asemenea institutie de invatamant superior. In schimb nivelul de pregatire generala, la invatamantul de nationalitate, pe mine ma depaseste. Ma refer la pregatirea in cele trei directii privind competenta mea: limba romana, cultura si civilizatie romaneasca. La acest capitol sunt de facut multe observatii. Candidatii nostri vin cu o limba destul de modesta de la locul lor de nastere, din casa parinteasca unde se vorbeste si nu se vorbeste romaneste, de la liceul pe care l-au facut, unii chiar Liceul „Nicolae Balcescu”, unde ies unii cu o pregatire corespunzatoare, altii cu una destul de modesta. Rezultatul e ca, in anul intai avem suprapuse foarte multe nivele de pregatire si trebuie sa ne adaptam la metodele de predare, sa predam pe doua, trei sau patru nivele, ceea ce ingreuneaza foarte mult. Dar minunat lucru este ca aceasta sectie de invatatori si educatori bilingvi romana-maghiara exista, si scolile si gradinitele din zona locuita de minoritarii nostri romani va fi alimentata cu cadre. Scolile si gradinitele vor avea invatatori si educatori romani.
Reporterul: Ce perspective credeti ca are invatamantul romanesc de la Szarvas privind contextul noii legi a invatamantului?
Viorel Hodis: Noua lege a invatamantului este una europeana, la care se adapteaza legile tuturor statelor, fie integrate, fie pe punct de integrare in Uniunea Europeana. E vorba de tratatul interuniversitar de la Bolognia. Si in Romania se pun aceleasi probleme ca si aici in Ungaria. Eu gandesc ca, daca dorim sa edificam un stat unitar european, e absolut necesar sa ne aliniem programele de invatamant de la gradinite pana la universitati. Si gasesc ca e un lucru foarte bun. De opt luni numai la acreditari lucram mai mult. Acte peste acte de acreditari, refacute pentru ca unele nu erau corespunzatoare etc. Nu-s eu in pozitia de a da note calificative acestei etape, dar pot sa-mi permit sa zic: este necesar si util sa ne aliniem. Si doresc ca si Romania sa o faca, cat mai curand.
Reporterul: Cum apreciati colaborarea cu colega dumneavoastra, profesoara Lucretia Fluieras, care este deja o „veterana” aici la catedra de limba romana?
Viorel Hodis: Profesoara Lucretia Fluieras are experienta enorma in domeniul acesta. Este de 12 ani aici, practic as zice ca supravietuirea sectiei de limba romana-maghiara i se datoreaza ei. Daca era un alt om in locul ei cu mai putina daruire, sectia aceasta putea sa dispara in multe feluri. Ori prin alipire la o alta institutie de invatamant superior, ori printr-o disparitie pur si simplu. Dar eforturile ei si competenta ei a dat acest rezultat pe care-l vedem, ca, pe langa sectia de educatoare bilingve s-a infiintat si sectia de invatatori si institutori bilingvi, ocazie cu care s-a creat si postul pe care eu l-am detinut pana acum, timp de trei ani. E imbucurator ca se poate observa si cu ochiul liber cresterea interesului pentru limba, cultura si civilizatia romaneasca, si cantitativ prin nume – numarul de studenti – si calitativ. Eu am convingerea ca scolile si gradinitele romanesti ar putea inregistra chiar de pe-acum o etapa noua in pregatirea copiilor, si aceasta este una din multumirile cu care eu plec catre universitatea din care am fost adus, Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.
Reporterul: Pe langa interesul didactic si pedagogic dovedit aici la catedra de limba romana, redactati si cursuri de uz intern?
Viorel Hodis: Eu nu tin sa ma etalez ca publicist, preocuparile mele sunt de natura stiintifica in domeniul studiului limbii romane si am sute de titluri publicate in presa de specialitate din tara si din strainatate. N-am apucat sa particip la un concurs national pentru o editare, nici nu am gasit, daca in anul acesta s-a deschis un asemenea concurs, ca eu sa ma pot prezenta cu una dintre creatiile mele de aici, pe langa interesul didactic si pedagogic. Mare preocupare mi-am impus citind presa romaneasca, de care am ramas incantat, in primul rand ca exista. In principal cele doua periodice: saptamanalul „Foaia romaneasca”, lunarul „Cronica” si sporadica „Convietuirea” de la Universitatea din Seghedin. Ii felicit pe toti condeierii care saptamana de saptamana, luna de luna si sunt convins ca zi de zi mediteaza la puritatea si calitatea in general a limbii, publicatiilor pe care le scriu. Personal am crezut ca ma pot face folositor si pe linia aceasta si am inaintat „Foii romanesti” un numar de manuscrise aproape de zece, cu elogii, dar si cu aratarile, greselile, care sunt mai greu de privit din presa. Am ajuns sa constat ca nu suntem departe unii de altii, frontiera aceasta nu e o garantie ca dincolo de Salonta toata lumea beneficiaza de condeie foarte stralucite. Nu! Eu vizez si avizez si pe cei din Romania, ca limba trebuie pastrata si admir ideea multora, care au afirmat „…vrem cu orice pret sa ne pastram limba!”. Cele mai sincere aplaude merita intentia aceasta, dar eu adaug, alaturi de profesorul de mare tinuta universitara Gh. Petrusan, ca ea trebuie pastrata la cele mai inalte cote ca sa fie o limba model pentru cititorii nostrii.

 
Film despre Comunitatea Romaneasca din BelgiaPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :145
Friday, 30 June 2006
Asociatia Iconoblast in colaborare cu Casa de Cultura Belgo-Romana ‘’Arthis’’ a organizat recent un proiect care isi propune realizarea unui film despre comunitatea romana din Bruxelles si din Belgia.La acest proiect sunt invitati sa participe tinerii romani sau de origine romana din Bruxelles. Realizarea filmului presupune participarea tinerilor la o serie de ateliere de expresie si creatie video. Filmul va fi turnat atat in Romania cat si in Belgia si vizeaza prezentarea legaturilor culturale ale celor doua civilizatii, identitatea lor culturala, dar si procesul de dezradacinare a celor care si-au parasit tara de origine.
 
Cautare informatizata a pasapoartelor romanilor din ItaliaPDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :144
Friday, 30 June 2006

Pagina de web a Consulatului General al Romaniei la Milano si-a actualizat zilele trecute sistemul de cautare a pasapoartelor pentru cetatenii romani cu domiciliul in strainatate.

 

 

 Toate datele noi pot fi accesate pe pagina de web a consulatului, la adresa www.consulatmilano.com.
 
Liturghie ortodoxa la Accademia di Romania din RomaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :242
Friday, 30 June 2006

Cu binecuvantarea Prea Sfintitului Siluan, episcop vicar pentru Italia din partea Mitropoliei Ortodoxe Romane a Europei Occidentale si Meridionale, in data de 29 iunie, de praznicul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, s-a organizat si s-a slujit o sfanta Liturgie la capela din Accademia di Romania din Roma, unul dintre cel mai mare institut de cultura romanesca din afara granitelor tarii.

 

Au participat parintele Bogdan Petre si diaconul Cristian Ariton impreuna cu alti 40 de credinciosi ai parohiei Botezul Domnului si cativa studenti ai Accademiei. In omilia sa, parintele a mentionat 4 idei. Mai intai ca Sfintii Apostoli au fost oameni fragili si imperfecti, iar daca ei au devenit sfinti, este un lucru posibil si pentru noi. Dar sfintenia, este o intoarcere de la ego, catre Eu-L lui Dumnezeu. Apoi faptul ca odata ce L-au intalnit pe Cel Inviat au devenit oameni noi si nascuti in Duh; au primit nume noi si o noua misiune: cea duhovniceasca.
Din pacate, majoritatea oamenilor in viata acesta isi descopera doar vocatia profesionala si sociala, dar pe cea spirituala prea tarziu sau deloc. Si de aici intervin toate dramele proprii ale indivizilor. Cat timp nu-l intalnesti pe Hristos, ramai un individ in masa de oameni depersonalizati de sistemul materialist si consumist. Doar Domnul da prosopon, adica chip si identitate, misiune si vocatie. In incheiere parintele a vorbit despre martiriul si marturia celor doi apostoli care i-a costat viata intrucat au luptat impotriva vrajitoriei (religiositate oportunista si de convenienta) si a moravurilor dezordonate ale societatii timpului lor (atat de actuala).
La sfarsitul slujbei, diaconul Cristian a multumit participantilor de prezenta si a explicat pe scurt valoarea culturala a Institutiei Academiei Romane din Roma pentru romanii din diaspora.
A urmat o agapa frateasca. Bucuria ar fi fost deplina daca la aceasta sarbatoare a orasului Roma si a Bisericii, ar fi participat si conducerea Institutiei. 
 
Promovarea culturii rrome in BelgiaPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :111
Friday, 30 June 2006

La Bruxelles s-au desfasurat recent o serie de manifestari dedicate comunitatii rrome din Belgia cu scopul de a promova traditiile si obiceiurile acestei etnii.

 

Organizatorul evenimentelor este Casa de Cultura Belgo-Romana ‘’Arthis’’. Ciclul de manifestari a fost deschis de un atelier de literatura, "Povesti reale tiganesti", apoi Luminita Cioaba, fiica liderului rromilor din Romania, a citit din creatiile proprii, poezii remarcate si de poetul Cezar Ivanescu, care ii aduce un elogiu in prefata cartii sale "Radacina pamantului", publicata la Editura Neo Drom. Luminita Cioaba a realizat si doua filme, unul pe tema deportarii tiganilor in Transnistria, iar celalat intitulat "Amintiri din satra". Au urmat apoi o prezentare de moda cu rochii confectionate de tinere in timpul orelor de atelier de croitorie de la Arthis, tinerele rrome
prezentand si o suita de dansuri traditionale si muzica tiganeasca, insotita de degustare de prajituri si aperitive traditionale ale etniei.
 
Fetele au gratuitate la petrecerile romanesti de la LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :141
Friday, 30 June 2006
Restaurantul 32 Old Baliley, locatie de distractie pentru romanii din Londra pregateste noi suprize pentru luna iunie si pentru petrecerile romanesti din capitala britanica.

Vineri, 30 iunie, membrii comunitatii romanesti din Londra sunt asteptati la o noua seara gazduita de restaurantul 32 Old Bailey, de la ora 20.00. Cei care vor sa ia parte la petrecere si sa se distreze in stilul consacrat deja la Londra, acela plin de veselie al romanilor, pot ajunge pana in ora 21.00 pentru a prinde intrarea libera, iar dupa aceea pretul de intrare va fi de 5 lire sterline. Cei prezenti la o noua petrecere romaneasca se vor bucura, si de aceasta data, de atmosfera romaneasca, imbogatita de savoarea mancarurilor traditionale romanesti, dar si de vinurile rafinate de Cotnari si de berea Ursus, produse devenite deja vedete ale petrecerilor romanesti din capitala britanica.
Si in acesta luna cu talonul din ziarul "Roman in UK" petrecaretii romani pot invita un prieten la Insomnia Party, dar nu va fi nevoie sa plateasca decat pentru o singura persoana. 
O noua surpriza a restaurantului 32 Old Bailey: fetele vor avea intrarea gratuita la petrecerile de vara.
 

 

 
Magazin romanesc din Olanda aniverseaza 2 ani de la infiintarePDF Print E-mail
Amsterdam, Olanda/Romanian Global News
Accesari :143
Friday, 30 June 2006

Magazinul “La romanca mea” din Amsterdam, aniverseaza 2 ani de la infiintare.


 

Cu aceasta ocazie ofera o serie de reduceri si cadouri. Oferta este valabila doar in perioada 1 iulie – 31 august. Magazinul este deschis intre orele 12.30 - 20.00 si se afla pe strada Jan Pieter Heijestraat nr.15.
 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions