Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Iulie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Cautare
 
Aradul – inclus intr-un proiect de revitalizare a oraselor istorice europenePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :151
Monday, 03 July 2006
Proiectul „Hist Urban” isi propune revitalizarea unor orase istorice din Europa, iar Romania este prezenta in acest proiect prin municipiile Arad si Oradea.

Conferinta de deschide re a proiectului „Hist Urban” a avut loc in Pilsen, Cehia, iar proiectul se va derula in perioada 2006-2008, parteneri fiind 19 municipii europene, intre care Graz, Regensburg, Verona, Wismar, Pilsen, Faenza, Teramo, Arad si Oradea. Realizarea se va face individualizat pe plan local, prin proiecte pilot, prin schimburi de experienta intre parteneri, prin sprijin stiintific ce se va materializa la nivelul municipiului Arad inclusiv prin pregatirea profesionala a personalului care va lucra la restaurarea monumentelor istorice si, nu in ultimul rand, prin editarea unui manual utilizabil de catre oricare oras, in domeniul conservarii monumentelor istorice.
Pentru realizarea acestui proiect, Aradul a primit suma de 100.000 Euro, municipalitatea trebuind sa contribuie cu aproximativ 20.000 Euro din resurse proprii. "Proiectul vizeaza revitalizarea economica si sociala a centrelor oraselor istorice de marime medie si mica, prin punerea in valoare a mostenirii patrimoniului cultural istoric cladit si, de asemenea, o sensibilizare a cetatenilor fata de importanta si valoarea acestui patrimoniu", a mai precizat viceprimarul Levente Bognar care a fost prezent la conferinta amintita mai sus, transmite Portalul National de Administratie.

 

 

 
Negocieri romano-ucrainene la nivel de ministru de externePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :195
Monday, 03 July 2006

La Odesa, va avea loc pe 4 iulie, prima runda de negocieri romano-ucrainene la nivel de ministru al afacerilor externe, urmare intelegerii dintre presedintii Romaniei si Ucrainei din cadrul intrevederii bilaterale ce va avea loc la Summit-ul Forumului Marii Negre pentru Dialog si Parteneriat (5 iunie 2006).

 

Runda de negocieri a fost precedata de o consultare preliminara a sefilor celor doua diplomatii, desfasurata la Odessa, pe 24 iunie.
Agenda convorbirilor cuprinde teme precum delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Ucrainei si Romaniei in Marea Neagra, proiectul ucrainean al canalului de mare adancime Dunare-Marea Neagra, colaborarea romano-ucraineana pentru asigurarea drepturilor minoritatii romane din Ucraina, respectiv minoritatii ucrainene din Romania, precum si evolutii  in reglementarea conflictului transnistrean.
Potrivit MAE, obiectivul celor doua runde de negocieri romano-ucrainene il reprezinta clarificarea pozitiilor celor doua state asupra subiectelor sensibile ale agendei bilaterale, in vedere obtinerii unor solutii constructive, de compromis.


 

 
Muzica militara a rasunat in toata BrailaPDF Print E-mail
Braila, Bucuresti/Romanian Global News
Accesari :168
Monday, 03 July 2006
Cea de-a VII-a editie a Festivalului International al Muzicilor Militare s-a desfasurat la Braila, in perioada 30 iunie–2 iulie, organizatori fiind Ministerul Apararii Nationale, Primaria si Consiliul Municipal Braila.

Au participat formatii din Austria, Basarabia, Turcia si S.U.A, alaturi de Muzica Reprezentativa a Ministerului Apararii Nationale, muzicile reunite din Braila, Buzau si Focsani, Muzica de Cadeti a Scolii de Aplicatii pentru Muzici Militare Bucuresti si Muzica Militara a Fortelor Navale, de la Constanta. Au fost sustinute zilnic, incepand cu orele 18.00, concerte de promenada in piete si parcuri publice, parade muzicale pe artera principala de circulatie din municipiul dunarean, precum si un concert festiv prilejuit de sarbatorirea a 175 de ani de la infiintarea muzicilor militare in Romania. Potrivit Prompt Media, deschiderea oficiala a festivalului a avut loc sambata 1 iulie, la ora 19.30, pe Esplanada Brailei. In acelasi loc, s-a desfasurat pe 2 iulie, la ora 21.50, inchiderea festivalului, prilej cu care toate formatiile au sustinut piese in comun, dupa care a avut loc un foc de artificii.
Prima editie a Festivalului Muzicilor Militare s-a desfasurat in anul 1996, la Braila, cu participare nationala, iar din 1998 acesta a avut loc din doi in doi ani, cu invitarea unor formatii muzicale militare din strainatate.


 

 
Nae Caranfil incepe filmarile la "Restul e Tacere"PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :107
Monday, 03 July 2006
La 5 ani dupa “Filantropica” regizorul Nae Caranfil isi vede implinit un vis mai vechi, ecranizarea unui scenariu premiat in concursuri internationale (Trofeul Martin & Rossi pentru cel mai bun scenariu al anului, Festivalul International de Film de la Paris 1995, Trofeul Hartley & Merrill (second prize) - Los Angeles, 1999).

 “Restul e Tacere” va fi, cel putin prin amploare si prin subiect, un film de referinta al cinematografiei noastre; o superproductie ce povesteste aventura celor care au realizat primul film de lung - metraj romanesc. Filmarile vor incepe pe 6 iulie. Primele scene se vor desfasura la nord de Bucuresti, in decorul creat la Moara Vlasiei, iar scenele de lupta vor fi turnate la Calugareni, in perioada 10 - 15 iulie.
Protagonistii acestei pelicule ce "amesteca realitatea si fictiunea, comedia si drama intr-o larga desfasurare simfonica", dupa cum insusi autorul spune, vor fi Marius Florea "Vizante" si Ovidiu Niculescu. Alaturi de ei, Mirela Zeta, Silviu Biris, Nicu Mihoc, Valentin Popescu, Florin Zamfirescu si alti actori vor evolua sub bagheta lui Nae Caranfil.
Proiectul, castigator al concursului CNC de anul trecut, beneficiaza de sprijinul unui impresionant numar de institutii publice, trusturi media si personalitati ale vietii culturale si politice romanesti, care au inteles importanta realizarii acestui film, mai ales in pragul aderarii Romaniei la UE.
Bugetul total al filmului se ridica la 2,4 milioane EUR, cea mai mare suma mobilizata de un film romanesc in ultimul sfert de veac.
Premiera filmului este asteptata pentru toamna anului viitor, cand vom avea ocazia sa intelegem de ce e “restul”... tacere.

 

 
Posibila colaborare Suceava - NazarethPDF Print E-mail
Suceava, Romania/Romanian Global News
Accesari :118
Monday, 03 July 2006
Primarul sucevean, Ion Lungu, a cerut recent membrilor Consiliului Local sa isi dea acordul pentru a se intocmi o scrisoare cu intentia unei infratiri intre Suceava si Nazaret.
Aceasta initiativa ia nastere in urma faptului ca primarul Nazaretului si-a exprimat intentia de a colabora cu municipalitatea suceveana, pentru stabilirea unor relatii mai stranse. Cum membrii Consiliului Local si-au dat acordul, va fi formulata scrisoarea de intentie ce va fi trimisa administratiei locale din Nazaret.
 
Va avea loc a II-a editie a Festivalului Medias-Cetate Medievala 2006PDF Print E-mail
Medias, Romania/Romanian Global News
Accesari :110
Monday, 03 July 2006
A II-a editie a Festivalului Medias-Cetate Medievala 2006 se va desfasura in perioada 13 – 16 iulie.

Evenimentul va prilejui intalnirea cu cavaleri medievali si cu mestesugari adunati la Marele Targ al Mediasului, o imbinare a muzicii, artei si a traditiilor populare reunite intr-un cadru istoric special. Programul festivalului va cuprinde spectacole oferite de Cavalerii de Medias, Scoala de dans medieval, teatru de papusi BI-BA-BO de la Centrul Cultural Petre Tutea Bucuresti, expozitii de pictura si fotografii, Parada modei cu Ars Amandi Cluj, concursuri medievale, concerte sustinute de Flauto Dolce, Medieval Grafic Arad, Mini Art Studio 24 Bucuresti si Mircea Rusu Band. La festival vor participa localnici si turisti romani si straini, care vor veni special pentru a participa la sarbatoarea culturala din orasul de pe Tarnava Mare. Mediasul, oras renumit al Transilvaniei, este recunoscut ca facand parte din salba de burguri medievale, care in perioada cavalerilor si a menestreilor era mentionat in hrisoave, sub numele de Siebenburgen, ca unul dintre cele mai insemnate sapte orase transilvane.

 

 
Ministrul apararii Belgiei in vizita in RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :126
Monday, 03 July 2006

O delegatie condusa de ministrul belgian al apararii, Andre Flahaut va efectua o vizita oficiala in Romania, in perioada 4 – 5 iulie.

 

 Vizita va avea loc la invitatia ministrului roman al apararii nationale, Teodor Atanasiu. Printre subiectele care vor fi abordate se numara si evolutia mediului de securitate in Balcani si in regiunea Marii Negre, Politica Europeana de Securitate si Aparare si procesul de transformare a Aliantei Nord-Atlantice, cooperarea militara bilaterala si participarea militarilor romani la operatiuni internationale. Ministrul belgian va avea o serie de intalniri cu presedintele Romaniei, cu ministrul afacerilor externe si va fi primit la Comisia pentru Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala din Camera Deputatilor.

 

 

 
Va avea loc a II-a editie a Festivalului Medias-Cetate Medievala 2006PDF Print E-mail
Medias, Romania/Romanian Global News
Accesari :32
Monday, 03 July 2006
A II-a editie a Festivalului Medias-Cetate Medievala 2006 se va desfasura in perioada 13 – 16 iulie.Evenimentul va prilejui intalnirea cu cavaleri medievali si cu mestesugari adunati la Marele Targ al Mediasului, o imbinare a muzicii, artei si a traditiilor populare reunite intr-un cadru istoric special. Programul festivalului va cuprinde spectacole oferite de Cavalerii de Medias, Scoala de dans medieval, teatru de papusi BI-BA-BO de la Centrul Cultural Petre Tutea Bucuresti, expozitii de pictura si fotografii, Parada modei cu Ars Amandi Cluj, concursuri medievale, concerte sustinute de Flauto Dolce, Medieval Grafic Arad, Mini Art Studio 24 Bucuresti si Mircea Rusu Band. La festival vor participa localnici si turisti romani si straini, care vor veni special pentru a participa la sarbatoarea culturala din orasul de pe Tarnava Mare. Mediasul, oras renumit al Transilvaniei, este recunoscut ca facand parte din salba de burguri medievale, care in perioada cavalerilor si a menestreilor era mentionat in hrisoave, sub numele de Siebenburgen, ca unul dintre cele mai insemnate sapte orase transilvane.
 
Presedintele Basescu a propus unirea cu BasarabiaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :305
Monday, 03 July 2006
{mosimage}Presedintele Romaniei Traian Basescu a primit sambata, 1 iulie la Palatul Cotroceni un grup de olimpici din Basarabia carora le-a dezvaluit ca a existat o propunere de la Bucuresti pentru ca Republica Moldova sa adere la Uniunea Europeana impreuna cu Romania, informeaza Rompres.

"As vrea sa stiti de la mine un lucru pe care il voi spune atat cat poate fi spus: Romania a oferit Republicii Moldova, sefului statului moldovean, si varianta de a intra odata cu noi in UE. Este insa optiunea autoritatilor de la Chisinau si a poporului Republicii Moldova ce va dori sa faca", a declarat Traian Basescu. Vorbele presedintelui Basescu pot fi intelese ca o propunere de unire a Romaniei cu Republica Moldova.
Afirmatia presedintelui Basescu a fost prezentata pe pagina electronica oficiala a presedintiei, astfel: "De asemenea, presedintele Basescu a aratat ca Romania a oferit Republicii Moldova, respectiv sefului statului moldovean, si varianta de a intra o data cu tara noastra in Uniunea Europeana. "Este insa optiunea autoritatilor de la Chisinau si a poporului Republicii Moldova ce vor dori sa faca", a precizat presedintele Romaniei".
Potrivit presedintelui Traian Basescu, „unificarea romano-moldoveneasca se va face in interiorul Uniunii Europene si nu altfel”. Seful statului a oferit un dejun pentru 50 de olimpici din Basarabia, aflati in aceste zile la Bucuresti. "Cred ca veti avea si forta si bucuria sa impartasiti istoria adevarata chiar si celor din tara voastra care nu cred in ea", le-a transmis Traian Basescu, elevilor. Seful statului a amintit ca Romania a denuntat Pactul Ribbentrop-Molotov, acel pact care "a rupt natiunea romana in doua" si a subliniat ca tara noastra recunoaste vointa autoritatilor de la Chisinau, de a fi o parte separata de Romania, un stat independent, un stat care "isi croieste singur viitorul sau euro-atlantic". Presedintele a spus ca a fost unul dintre politicienii care au sustinut nevoia de a avea o foarte buna relatie cu Republica Moldova, o relatie deschisa care sa ajute "pasii cat mai rapizi ai tarii vecine" pentru ca intr-un viitor, nu foarte indepartat, cele doua tari sa se poata reintregi, dar de data aceasta in interiorul UE. Seful statului a precizat ca politica externa romaneasca are prevazuta si crearea conditiilor pentru ca elevii din Basarabia sa viziteze si sa invete in Romania. In acest context, Traian Basescu a anuntat ca, pentru anul urmator, Romania va mari cifra de scolarizare pentru studentii din Republica Moldova, pentru ca acestia sa poata invata in universitati din Romania. Presedintele i-a asigurat, astfel, pe elevii moldoveni ca autoritatile de la Bucuresti vor face ceea ce trebuie pentru ca atunci cand Romania va adera la structurile europene, frontiera sa nu fie o bariera de netrecut pentru cetatenii din Republica Moldova si in mod deosebit pentru tinerii care doresc sa invete.
 "Avem convingerea ca legaturile culturale dintre sistemele de invatamant din cele doua tari sunt cele care vor mentine pentru mult timp legatura intre Romania si Republica Moldova, care au fost candva o singura tara", a mai spus presedintele Basescu.
De asemenea, seful statului i-a asigurat pe olimpicii basarabeni ca, imediat dupa intrarea in UE, in acord cu Comisia Europeana, Romania va incerca realizarea unui sistem de vize foarte simplu pentru Basarabia si, in acelasi timp, va incerca sa usureze foarte mult accesul cetatenilor Basarabiei la cetatenia Romaniei. "Va asigur ca, oricand veti dori, sunteti bineveniti in Romania, adica bineveniti la voi acasa", a conchis Traian Basescu.


 

 
Era sa ne reunim cu Romania?PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :327
Monday, 03 July 2006
{mosimage}Presedintele Traian Basescu a facut sambata o dezvaluire socanta.

In cadrul unei intalniri la Cotroceni cu studentii basarabeni, presedintele a declarat ca i-a propus omologului sau de la Chisinau ca Republica Moldova sa intre in Uniunea Europeana impreuna cu Romania. Si a mai lasat sa se intrevada ca a fost tratat cu refuz.
 Cu certitudine, la auzul declaratiilor facute de liderul de la Bucuresti toata suflarea de pe ambele maluri ale Prutului a luat un aer de surpriza. Afirmatiile sale, de buna seama, au picat ca un trasnet. Oricat de senzationala ar fi, totusi, vestea pe care ne-o aduce Basescu nu-i chiar asa de naprasnica, cum pare la prima vedere.
La mijloc, e o surpriza. Nu incape discutie. Numai ca una previzibila. Ideea intrarii Republicii Moldova in UE pe coama Romaniei plutea in aer, cu toate ca nici politicienii de la Bucuresti, nici cei de la Chisinau nu s-au incumetat pana acum sa vorbeasca deschis despre o atare posibilitate. Totusi, ziarul nostru a abordat aceasta problema in mai multe randuri. In unul din editorialele anterioare, bunaoara, am aratat ca o sansa pentru Chisinau ar fi constituirea unei uniuni Romania - Republica Moldova dupa modelul Serbia-Muntenegru. Atata doar ca, spre deosebire de confederatia de pe teritoriul fostei Iugoslavii, creata pentru a incheia conturile cu trecutul, alierea noastra s-ar face in numele viitorului.
Ideea a trezit ecouri, fiind sustinuta si de alti observatori politici. Totusi, putini au crezut ca un astfel de model ar putea fi pus in practica inainte de aderarea Romaniei. Iata de ce cu adevarat uluitor este faptul ca Bucurestiul i-a facut Chisinaului o propunere concreta fara sa mai astepte integrarea sa efectiva in UE.
E la mintea oricui ca Basescu nu avea cum sa invite Republica Moldova in Uniunea Europeana pe cont propriu. De unde si impresia ca posibilitatea integrarii simultane a celor doua state romanesti a fost dezbatuta si aprobata de marile cancelarii occidentale. Si nici nu-i de mirare. Unul din raportorii Consiliului Europei inca acum doi ani spunea ca Republica Moldova poate intra in UE doar daca prinde vagonul Romaniei. Cateva saptamani in urma emisarul Bruxelles-ului la Bucuresti a sugerat si el Chisinaului cum ar putea sa ajunga pe scurtatura in Europa. Potrivit lui, Romania trebuie sa devina pentru Republica Moldova un model economic. Si o sumedenie de alti oficiali si experti occidentali au dat de inteles in repetate randuri ca in actualele conditii Chisinaul de unul singur nu are sorti de izbanda pe drumul european. Dupa 2007 procesul de extindere va fi blocat pentru mai multi ani inainte, iar Republica Moldova nu se numara nici macar printre virtualii candidati la integrare.
Basescu a parut dezamagit de faptul ca autoritatile moldovene au dat cu piciorul in sansa aderarii comune la UE. Dar nu numai el e mahnit. Se arata tot mai deceptionati politicienii si analistii occidentali care de la ultimele alegeri parlamentare incoace nu au ascuns ca pariaza pe Vladimir Voronin. Daca Republica Moldova se identifica, spun ei, cu „patria sovietica”, locul ei nu-i in Europa. Dar unde-i, ne intrebam noi? S-ar putea sa nu fie nicaieri.
(Petru Bogatu – Flux)


 

 
Pentru ca am trimis trupe in Irak si Afganistan, SUA ar putea elimina vizele pentru romaniPDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :166
Monday, 03 July 2006
{mosimage}Un amendament la Legea americana a Imigratiei, introdus recent de senatorii Rick Santorum si Barbara Mikulski, ar putea scuti de viza cetatenii din statele membre UE care au trimis trupe in Irak si Afganistan, situatie care s-ar putea aplica si Romaniei dupa aderarea la UE.Doar cetatenii din 27 de state pot calatori in prezent fara vize in Statele Unite, acest drept fiindu-le refuzat multor aliati importanti ai Statelor Unite din Europa Centrala si de Est, precum si din Asia. Amendamentul la Legea Imigratiei propune exceptii de la regulile normale pentru aliatii Statelor Unite care sint membri ai Uniunii Europene si care au contribuit cu cel putin un batalion la operatiunile din Irak si Afganistan. In aceste conditii se incadreaza si Romania din perspectiva aderarii la UE, dar si Polonia membra a UE.
 
Parlamentul nu a adoptat o adresare catre Rusia pentru eliberarea prizonierilor de razboiPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :156
Monday, 03 July 2006
Parlamentul basarabean a amanat din nou, la finele saptamanii trecute, propunerea legata de formularea unei adresari oficiale catre autoritatile ruse cu privire la eliberarea celor doi prizonieri de razboi, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa.
Potrivit Stirea de Garda, in sedinta de joi, 28 iunie, deputatul AMN, Vitalia Pavlicenco a solicitat raspuns la propunerea facuta joia trecuta cu privire la adresarea acestei scrisori tocmai acum, cand era in toi sesiunea APCE, Rusia detinand si functia de presedinte al Comitetului de Ministri al CE. Presedintele Comisiei pentru politica externa, Sergiu Stati, a pregatit un raspuns special pe parcursul acestei saptamani, iterand ca nu poate fi pusa in discutie aceasta declaratie anume acum, caci nu sunt prezenti toti deputatii, cativa dintre ei tocmai fiind la Strasbourg la sesiunea de vara a APCE. Stati a mai declarat ca impreuna cu acesti deputati adresarea aceasta ar putea fi pusa la discutie mai tarziu, el considerand ca amanarea acestei actiuni e benefica si pentru ca Rusia “preia presedintia Comitetului de Ministri al CE”. Astfel aceasta adresare asa si nu a fost elaborata si pusa in discutie.
Reamintim ca deputatul Vlad Cubreacov a declarat recent ca de o asemenea adresare nu ar fi nevoie, deoarece supravegherea indeplinirii hotararilor CEDO tine de Comitetul de Ministri, care acum tocmai e condus de Federatia Rusa – obligata sa elibereze pe cei doi detinuti deja de doi ani.
Potrivit siteului Consiliului Europei, la 4 si 5 iulie Comitetul de Ministri al CE urmeaza sa puna din nou in discutie aceasta problema in cadrul celei de-a 6-a intruniri din acest an destinate examinarii respectarii hotararilor CEDO. Primul punct al acestei sedinte vizeaza “raspunderea statelor la cea de-a 4-a Rezolutie interimara in cazul Ilascu si altii impotriva Rusiei si Moldovei".
 
Interviu cu un roman care conteaza, din SUAPDF Print E-mail
Chicago, SUA/Romanian Global News
Accesari :333
Monday, 03 July 2006
Sorin Pintiliuc este unul din romanii stabiliti in SUA, impreuna cu familia.

Locuieste in SUA de 10 ani si a ajuns acolo prin Loteria Vizelor. Interviul este transmis pentru Romanian Global News de Gabriel Teodor Gherasim.

Gabriel Gherasim:  Domnule Pintiliuc, dati-ne va rog cateva date biografice despre dumneavoastra.
Sorin Pintiliuc: Am venit in SUA impreuna cu familia, in octombie 1996, prin Loteria Vizelor. La acea data aveam o fetita de 6 ani (acum are aproape 16 ani), iar din 1998 familia noastra s-a marit, eu si sotia devenind fericitii parinti ai unei fetite care are acum 8 ani. Am locuit aproximativ un an si jumatate in Indiana, mutandu-ne apoi in Chicago, Illinois, unde suntem si in prezent.
 G.G.: In America suntem familiarizati cu mare concurenta de egouri intre Chicagoani si New-Yorkezi. Trecand peste cine face hot-dogul  (cremvustiul) cel mai bun, de ce este Chicago totusi mai bun decat New-Yorkul si de ce este Chicago un oras bun pentru imigranti?
S.P.: Daca va referiti la comunitatile romanesti, parerea mea este ca o concurenta de egouri nu exista doar intre Chicago si New York, ci si intre Chicago si Los Angeles, Los Angeles si New York, s.a.m.d. Concurenta este buna in unele cazuri, deoarece aduce beneficii comunitatii romanesti, dar sunt si cazuri in care orgoliile exagerate pot aduce deservicii. Un exemplu in acest sens, poate fi faptul ca nu exista o organizatie recunoscuta universal a romanilor la nivelul intregii Americi, caz in care acestia ar putea avea un cuvant mult mai greu de spus, atat in relatia cu guvernul american, cat si cu cel roman.
Nu pot spune ca Chicago este mai bun sau mai rau decat New York, sau alte orase americane, dar pot spune ca Chicago este unul dintre cele mai bune mari orase din America pentru imigranti. O vorba care circula neoficial pe aici,  spune ca daca nu-ti gasesti de lucru in Chicago, atunci nu o sa gasesti nicaieri in SUA, deci piata locurilor de munca este foarte buna. In alta ordine de idei, faptul ca in Chicago exista o comunitate romaneasca estimata undeva la 100-120 de mii de persoane, este un alt atu care trebuie luat iun considerare.
 G.G.:  Dumneavoastra sunteti si familiarizat cu societatea canadiana. Michael Moore, in faimosul sau documentar Bowling for Colombine (Jucand popice pentru Columbine), opta inspre o societate mai mult canadiana decat americana, ca model de tara ideala. Daca ar fii sa faceti o comparatie intre cele doua societati, care dintre cele doua tari (si de ce ?), le-ati recomanda romanilor doritori de emigrare?
S.P.: Documentarul lui Michael Moore doreste sa sublinieze faptul ca in societatea Americana exista multe crime datorita faptului ca dreptul de a folosi arme de foc este garantat de Constitutie. S-ar parea ca in ultimii ani criminalitatea este in scadere in SUA si oricum nu asi considera acesta ca fiind cel mai important criteriu de luat in seama de imigranti in stabilirea tarii unde sa plece. Datorita informatiilor si statisticilor oferite de internet, locurile cu criminalitate ridicata pot fi pur si simplu ocolite.
S-ar parea ca in Canada, protectia sociala este superioara celei din SUA, pe cand nivelul salariilor si posibilitatea gasirii unei slujbe sunt mai scazute, mai ales in alte domenii decat I.T. Alte diferente sunt legate de posibilitatile diferite de imigrare in cele doua tari, referindu-ma la faptul ca pentru Canada exista un program de aducere a imigrantilor prin care oricine poate sa-si evalueze sansele pe baza unui punctaj si sa-si trimita dosarul inspre aprobare, pe cand in SUA, in afara de Loteria Vizelor, care este foarte aproape de a fi desfiintata, sansele sunt mult mai reduse pentru obtinerea rezidentei permanente, luand ca exemple de posibilitate casatoriile cu cetateni americani, transformarea in timp a unei vize de lucru H1B in “green card”, vize de investitor, etc.
Fiecare trebuie sa-si calculeze foarte bine sansele si posibilele obstacole si riscuri, inainte de a porni spre una din aceste doua tari.
 G.G.:  Ce este Romanian Portal si in ce masura ajuta pe romanii din SUA/Canada si pe cei din Romania/Basarabia?
S.P.: Romanian-Portal.com reprezinta o resursa complexa de informatii pentru romanii care deja traiesc in SUA si Canada, dar si pentru cei care intentioneaza sa inceapa o noua viata pe continental nord-american. Vizitatorii websiteului nostru vor gasi aici unele dintre cele mai complete si la zi liste cuprinzand biserici romanesti, restaurante si magazine romanesti, ambasade si consulate, organizatii, posturi de radio si televiziune romanesti si ceea ce consider deosebit de important, un forum cu aproape 5000 de membri. Pe forum, foarte multa lume a gasit raspunsurile deosebit de utile, in legatura cu emigrarea, obtinerea sau prelungirea vizelor, schimbarea tipurilor de vize, promovarea afacerilor si in plus, se leaga prietenii.
Acest website a fost lansat cu scopul de a avea o acoperire globala pentru romanii din SUA si Canada, nu doar sa reprezinte comunitatea romaneasca din Chicago. 
G.G.:  Ce fel de viata culturala romaneasca exista la Chicago ? In ce masura romanii din Chicago au o identitate (si/sau cartiere) proprii?
S.P.: Fiind al treilea oras din America in ceea ce priveste marimea comunitatii romanesti, Chicago beneficiaza de o viata culturala romaneasca activa, marea majoritate a turneelor efectuate de artistii si actorii romani in America de Nord, avand ca punct de oprire si acest oras. In plus, exista si actiuni culturale locale, organizate cu prilejul diverselor sarbatori, sau evenimente importante.
Romanii din Chicago nu au un cartier propriu asa cum au alte comunitati mai mari (de exemplu polonezii care sunt de vreo 10 ori mai multi ca romanii), dar se poate vorbi de o identitate proprie care poate fi foarte bine evidentiata prin relatiile excelente avute cu administratia locala. Ca exemple concludente in acest sens pot mentiona ca pe site-ul: http://www.cookcountytreasurer.com, veti gasi brosurile cu informatii pentru plata taxelor si in limba romana si ca drapelul national al Romaniei este arborat la Primaria Orasului Chicago (City Hall of Chicago).  
G.G.:  Ce fel de personalitati romanesti si-au pus amprenta in cultura orasului Chicago?
S.P.: Pot enumera trei personalitati remarcante care si-au pus amprenta in cultura orasului Chicago:
-Mircea Eliade, care s-a stabilit in Chicago in anul 1957, locuind aici pana in 1986 cand s-a stins din viata. Eliade a predat Istoria Religiilor  la  University of Chicago, primind in timp mai multe doctorate honoris causa. Ca o recunoastere a activitatii si a contributiei sale extraordinare, Catedra de Istoria Religiilor  de la Universitatea din Chicago ii poarta numele;
-George Enescu, care a trait si a concertat pentru un timp la Chicago. Activitatea lui George Enescu in Illinois este legata si de vizitele acestuia in anii 1948, 1949 si 1950 ca artist si profesor la University of Illinois. In prezent, dl. John Sorensen lucreaza la definitivarea unui amplu proiect despre George Enescu (Tales of Enescu), care va fi difuzat pe WFMT Radio Network cu prilejul aniversarii a 125 ani de la nasterea lui Enescu;
-Constantin Brancusi, care incepand din 1913 a avut unele din operele sale expuse la Institutul de Arta din Chicago (The Art Institute of Chicago). In prezent, cateva din operele lui Brancusi, printre care “Pasarea de aur” si “Doi pinguini” pot fi vazute in Chicago.
 G.G.:  Cum credeti ca intrarea Romaniei in Comunitatea Europeana in anul viitor, va afecta imigratia romaneasca in SUA/Canada?
S.P.: Ca o parere pur personala, pot spune ca nu cred ca aceasta integrare va afecta in vre-un fel imigratia romaneasca in SUA si/sau Canada, cel putin in primii cativa ani. Fac aceasta afirmatie bazandu-ma pe faptul ca intrarea in Comunitatea Europeana nu va aduce automat un nivel de viata mai ridicat romanilor, fiind nevoie de un anumit timp pentru a se vedea o crestere economica semnificativa care sa-i tina pe romani acasa si de ce nu, chiar sa-i atraga inapoi pe unii din romanii din diaspora.
 G.G.:  Observati vre-o diferenta intre imigrantii romani veniti din Romania comunista fata de cei veniti de dupa 1989? Dar intre romanii veniti inainte de comunizarea Romaniei si cei care au venit ulterior? Unde se intalnesc si unde se despart interesele romanilor veniti la diferite timpuri in SUA din tara Mama?
S. P.: Exista diferente intre imigrantii romani veniti inainte si dupa ’89, in primul rand datorita conditiilor total diferite in care au venit, iar in al doilea rand mai este vorba si de “conflictul” intre generatii, in ceea ce priveste gandirea in general. Cei veniti inainte de ’89 au emigrat din Romania in conditii mult mai grele, multi dintre ei riscandu-si chiar vietile, pe cand cei de dupa ’89 au avut un drum mult mai neted, venind cu loteria vizelor, cu vize de lucru H1B transformate apoi in rezidente permanente, etc.
Romania este vazuta de imigrantii dinainte de ’89 in culori mai sumbre, acestia fiind in general mai putin legati de patria mama (probabil datorita amintirilor mai putin placute), mergand mai rar (unii chiar deloc) in vizita. Cei de dupa ’89 insa, mentin o legatura mult mai activa cu Romania si cu prietenii pe care i-au lasat acolo, mergand destul de des (unii chiar in fiecare an) in vizita.
In ceea ce priveste diferenta dintre romanii veniti inainte de comunizarea Romaniei, nu pot sa-mi spun parerea, pentru ca nu am intalnit suficiente cazuri pentru a-mi face o impresie generala.
Cred ca interesele romanilor, indiferent de perioada in care au venit, se intalnesc atunci cand e vorba de actiunile romanesti de ordin cultural, sportiv, diverse spectacole cu artisti romani, etc., cand fiecare vede partea frumoasa a Romaniei, fara amintiri mai putin placute pentru cei care au plecat pe vremea regimului comunist din Romania.
Probabil ca sunt mai multe cazuri in care interesele acestor doua categorii de romani se despart, dar asi vrea sa subliniez, chiar cu riscul de a gresi, o abordare din puncte de vedere diferite a felului de a face afaceri (impreuna sau separat), datorita conservatorismului de care dau unii dovada si deschiderii catre metodele moderne de marketing si reclama a celorlalti. 
G.G.:  Multi romani din America se 'americanizeaza' rapid, desi guvernul american nu impune o 'americanizare' ca politica de stat. De ce credeti ca ar trebui totusi romanii sa-si incurajeze copiii ca sa-si mentina si cultura si limba de bastina, pe langa acumularea celei adoptive?
S.P.: Ati atins un punct foarte important in ceea ce priveste “americanizarea” romanilor. In ceea ce priveste limba romana vorbita in Statele Unite, pot sublinia cu regret doua aspecte de amploare. Primul ar fi transformarea limbii romane intr-un fel de “rogleza”, cand o buna parte din cuvintele folosite intr-o propozitie sau fraza sunt cuvinte din limba engleza. De exemplu: “am avut o inundatie in basementul meu  (subsol) si imi trebuie carpeta  (mocheta) noua”. Sau si mai rau chiar.  De exemplu: “am lovit trockul (camioneta) si va trebui sa-l pentuiesc (vopsesc).  Aceste hibride de  cuvinte folosite nu sunt nici romanesti nici englezesti. Exista si reversul medaliei, intalnind romani care sunt veniti aici de zeci de ani si care vorbesc romaneste perfect.
Un al doilea aspect pe care doresc sa-l subliniez, este legat de faptul ca in multe familii 100% romanesti (deci nu casatorii mixte), parintii vorbesc cu proprii copii in limba engleza, ceea ce nu poate decat sa-i dezavantajeze pe copii.
Consider ca o datorie morala pentru noi cei din diaspora sa ne mentinem si sa perpetuam pe cat posibil limba materna si cultura romaneasca, aceasta fiind posibila prin copiii nostri in primul rand, apoi prin exemple personale in orice situatie in care se pot da astfel de exemple.
G.G.:  Cum pot cititorii nostri sa intre in contact cu dumneavoastra?
S.P.: Oricine doreste sa ne contacteze, o poate face prin intermediul websiteului nostru: www.romanian-portal.com, unde vor gasi informatiile necesare. Suntem oricand deschisi la sugestii si critici in ceea ce priveste acest site si tratam cu deosebita atentie mesajele primite.
G.G.:  Domnule Pintiliuc, va multumesc pentru interviu!
S.P.: Si eu pentru atentie.

 

 
Conferinte culturale pentru romanii din GermaniaPDF Print E-mail
Munchen, Germania/Romanian Global News
Accesari :181
Monday, 03 July 2006
{mosimage}La invitatia Societatii Culturale Romano-Germane „Apozitia” si sub egida Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanistica din Venetia, prof. Ioan-Aurel Pop, a sustinut la München, in zilele de 30 iunie si 1 iulie 2006, doua conferinte intitulate „Chestiuni controversate privind identitatea romanilor” si, respectiv „Romani, sasi, maghiari in Transilvania de-a lungul secolelor”.
La eveniment au participat membri marcanti ai comunitatii romanesti, diplomati de la Consulatul General al Romaniei din München, oameni de cultura germani si romani, intre care Pavel Chihaia, Ion Dumitru, Alexandra Sora, Theodor Christen, Gheorghe Sasarman, Geo Goidaci, Mihai Botorog. Dupa conferintele sustinute de prof. Ioan-Aurel Pop au urmat dezbateri privind locul romanilor in Uniunea Europeana si evolutia minoritatilor nationale in context national si international. Au fost facute donatii de carti (publicate la Editura Institutului Cultural Roman si a Centrului de Studii Transilvane) pentru Societatea „Apozitia” si pentru Consulatul General al Romaniei, transmite printr-o corespondenta de la Venetia prof. dr. Ioan-Aurel Pop.
 
Romania – tema de discutie la Casa Tineretului din AlcobendasPDF Print E-mail
Alcobendas, Spania/Romanian Global News
Accesari :147
Monday, 03 July 2006
{mosimage}Una dintre initiativele tinerilor care frecventeaza Casa Tineretului din Alcobendas (Casa de la Juventud) a fost sa cunoasca Lumea, iar cea mai buna metoda pe care au gasit-o a fost "la o cafea".De aceea, o tanara franceza care se afla in Alcobendas ca voluntar european a infiintat un ciclu de intalniri pe teme legate de cunoasterea mai multor tari din lume: Los Cafes del Mundo - Cafelele Lumii. "Los Cafes del Mundo sunt intalniri pe tema unei tari, a unei culturi care ajung sa se cunoasca prin intermediul persoanelor originare din acel loc si prin prezentarea materialelor video pe care le avem. Ideea pe care o urmarim este sa trezim interesul persoanelor in a cunoaste particularitatile, fie ele politice, fie lingvistice, geografice, istorice sau culturale ale tarii respective. Pentru a atinge acest scop este bine sa ne folosim de marturiile persoanelor care le-au trait in tara lor, ca sa ajungem astfel la un schimb cat mai personal cu acea lume", a precizat creatoarea cursului Los Cafes del Mundo, Alice Medigue, citata de publicatia Roman in Lume. Ciclul de intalniri s-a desfasurat in fiecare seara de luni de la ora 19, in Aula Audiovisual a Casei Tineretului din Alcobendas. Temele parcurse de Alice Medigue in cadrul acestui ciclu care s-a incheiat cu Romania au fost Ecuador, Colombia, Peru, Bolivia, Republica Dominicana, Maroc, Angola si China. "Am invatat extraordinar de multe lucruri si totul prin sprijinul participantilor. De aceea mi-ar placea ca acest ciclu sa continue si dupa  plecarea mea. Pentru ca oricine sa poata cunoaste continutul acestui curs, Alice a pregatit o adresa de internet unde a incarcat materiale fotografice si marturiile participantilor la ciclul Los Cafes del Mundo. Programul s-a incheiat data de 19 iunie, cu o ultima actiune legata de Romania prin proiectia filmului regizat de Emir Kusturica - Pisica alba, pisica neagra.
 
Fond de carte romaneasca pentru biblioteca ICR BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :100
Monday, 03 July 2006
{mosimage}Biblioteca Institutului Cultural Roman „Titu Maiorescu“ din Berlin a demarat recent un program de  restructurare si alcatuire a unui  fond  de carte adecvat misiunii culturale a  Institutului.

Infiintata in 1999, aceasta biblioteca insumeaza circa 2000 de volume, in mare parte carte politica de dinainte  de  1989 (circa 300  volume), o serie  de  traduceri de  literatura si critica literara franceza, germana, rusa, s.a., cateva zeci de albume de pictura romaneasca si extrem de putina literatura romana. 
 Pentru remedierea acestei situatii precare, Institutul Cultural Roman  “Titu Maiorescu” din Berlin a lansat un apel catre editurile romanesti, bibliotecile publice din tara si bibliofilii privati  din tara si diaspora interesati sa sprijine, fie prin donatii de carte fie prin rabaturi financiare,  initiativa  Institutului  de alcatuire a unui fond specific de carte romaneasca la  ICR Berlin. Principalele domenii de interes sunt literatura  romana, istoriografie romana, relatii interculturale romano-germane, teologie, sociologie, arte, stiinte sociale, film, muzica, materiale audio-vizuale adecvate cursurilor de limba romana pentru straini, etc.
Persoana de legatura si responsabila de acest program este Gabriel Jarnea, (gabriel@rokultur.de, Tel. 49- 030- 890 61 987) referent la ICR Berlin.

 

 
Franta cauta IT-isti romaniPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :129
Monday, 03 July 2006
Companiile de IT din Paris prefera romanii specializati in acest domeniu deoarece sunt buni vorbitori de limbi straine, sunt flexibili si au cunostinte foarte bune in domeniu.
Romanii care au terminat o facultate specializata pe IT si au minimum trei ani experienta in acest domeniu isi pot gasi o slujba si in Franta sau in Italia. Salariul este de aproximativ 1500 - 2500 de euro pe luna net, la care se adauga o masa gratuita, masina de serviciu, telefon mobil. In Paris sunt cautati specialistii in software sau hardware si initial se incepe cu un contract de minimum sase luni de zile, dupa care in functie de prestatia angajatului, acest contract se poate prelungi.
 
O zi din viata unui roman in UK: Ospatar in KnightsbridgePDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :214
Monday, 03 July 2006
Ana Mazzoti - cetatean italian pe acte, roman in pasaportul din sertar, are 23 de ani, este rezidenta la Londra, in Leyton si este necasatorita.

Lucreaza ca ospatarita in Marea Britanie, fara sa maic onteze studiile facute in Romania...
Publicatia Roman in UK publica o zi din viata sa, redata in cele ce urmeaza si de Romanian Global News.
A sunat ceasul.. Deschid incet ochii si imi amintesc unde sunt si ce am de facut. Inca ma mai dor
picioarele de seara trecuta.  Mai sunt 32 de saptamani pana cand intram in UE si studiile mele vor fi recunoscute, iar eu voi putea sa caut un serviciu decent si voi putea sa zbor spre casa ca sa imi vad parintii.
Cafeaua amara si ea, goana la metrou, si dupa o ora de mers cu metroul, urc grabita scarile in statia de metrou Knightsbridge. Imi permit un zambet ironic cand vad Harrod’s si o iau la pas grabit, savurand o tigara din mers. Ma mai despart doua strazi de restaurantul unde imi petrec zilele si serile. Ma leaga de Knightsbridge aminitiri necunoscute de milionarii care traiesc in aceasta celebra zona a Londrei. Ajung, imi imbrac uniforma de ospatar, aplic machiajul si zambetul, care fac parte tot din uniforma si merg sa verific rezervarile de la pranz si cele de seara, pentru a vedea ce ma asteapta. O zi plina, in care nu voi avea timp sa gandesc prea mult, deoarece voi zbura printre mese cu farfuriile frumos ornate, meniurile pentru clienti si notele de plata.
Multi clienti sunt oameni de afaceri, educati, politicosi, pentru ca politetea este o parte din ceea ce sunt, masca lor. Pentru majoritatea sunt invizibila, doua maini care ii servesc si  toarna vinul in pahare. O fata necunoscuta, stearsa, parte a unui decor cu care s-au obisnuit.
Preferatele pranzului sunt sotiile de milionari, care iau pranzul impreuna cu prietenele, plangandu-se de multele probleme ale vietii cotidiene: mare haos astazi in familia doamnei Smith, care a avut o cearta cu sotul. Domnul Smith i-a spus categoric ca begoniile achizitionate de ea nu arata estetic in coltul dinspre Hyde Park al balconului vilei. Iar doamna Johnston e foarte stresata pentru ca nu stie daca sa isi cumpere o rochie din noua colectie a Stellei McCartney pentru receptia de sambata seara, sau sa o poarte pe cea rosie de la Alexander McQuinn. Iar eu stau langa bar si ma intreb daca e momentul sa intrerup aceasta discutie extraordinar de interesanta si dramatica, pentru a le lua comanda.
E ora 13:00 si pe usa intra un grup de zece persoane care vor sa ia pranzul. Maganerul restaurantului zambeste din spatele barului, gandindu-se la incasarile suplimentare. Zambesc si eu cu gandul la potentialul bacsis. La ora 15:00, a plecat si grupul, am terminat de sters paharele si tacamurile din argint si am trei ore libere, pana incepe distractia de seara
Astazi ploua din nou, si e urat, desi suntem in luna mai. Daca eram acasa, probabil ma plimbam cu un iubit pe sub teii infloriti si traiam inocenta varstei. Dar am ales alt drum.
Cu bacsisul facut ieri si azi, merg si cumpar o carte de la Waterstones, din High Street Kensington: De la idee la Bani. Cartea, si cafeaua de la Cafe Rouge imi ocupa timpul pana la ora 17:30, cand trebuie sa ma intorc la restaurant pentru schimbul de seara. Din nou pe drum, fredonand versurile formatiei Spitalul de Urgenta: Fara acte, fara nume, sunt un pasager strain, nu mai stiu de unde vin, un clandestin! Fara suflet, fara zambet, sunt un pasager strain, nu mai stiu de unde vin, un clandestin. Ma uit la vitrinele de la Harvey Nichols, la cladirile imperioase si scumpe care ma inconjoara si ma intreb, ca in fiecare zi: „ De ce fac eu parte din acei 10% care vin in Knightsbridge pentru o munca prost platita si fara satisfactii?” Si ma stramb, amintindu-mi de replicile celor cu care impart chiria in casa, care spun ca trebuie sa ma consider norocoasa ca am aceasta slujba, ca, putea sa fie si mai rau.
Ma asteapta o seara minunata: un ospatar a sunat sa spuna ca nu vine, managerul bolboroseste nervos in italiana, bucatarul tranteste oalele scumpe in spatele usilor inchise, iar eu ridic din umeri si ii simt grei. Pasesc spre primul client, si strang pumnul mic: „Intr-o buna zi voi intra si eu cu dezinvoltura si naturalete intr-un restaurant similar, intr-o zi voi cuceri si eu Londra si imi voi implini visurile!” imi spun in gand...
Mai sunt treisprezece minute pana la miezul noptii si sar in metroul care ma duce spre casa, nu pot sa spun nici acum, dupa atata timp, acasa, pentru ca acasa, nu e aici, acasa e departe. In casa e liniste. Ceilalti chiriasi dorm deja. Deshid usa si intru in micul meu univers, inchiriat pentru suma de doua sute trei si opt de lire pe luna. Dar aici nu mai sunt ospatarita draguta din Romania. Imi dau jos masca si sunt doar eu. Ma uit in oglinda si ma intreb ce mai sunt din ce eram, si cat ma schimba viata in Londra. Adorm cu gandul ca trec doar printr-o etapa a drumului spre propriul succes. O etapa necesara pentru a ajunge acolo unde imi doresc. Si imi imaginez ca intr-o buna zi voi sterge cu buretele aceasta perioada, iar copii mei nu vor stii niciodata cum e sa auzi zgomotele metroului care trece aproape de casa, cum arata Leyton-ul si cum e sa fii doar un clandestin. Franta, adorm.
A doua zi, suna iar ceasul si ma trezesc din vis. Sunt tot aici si o iau de la capat. Dar asta e! Am ales un drum mai greu!
("Ana Miller" pentru "Roman in UK")

 

 
Expozitia Alexandra Nechita la Bay StatePDF Print E-mail
Boston, SUA/Romanian Global News
Accesari :144
Monday, 03 July 2006

{mosimage}Pictorita romanca in varsta de 20 de ani, Alexandra Nechita, al carui nume a fost mentionat in SUA alaturi de numele celebre ale lui Pablo Picasso sau Wolfgang Amadeus Mozart, este din nou in prim planul vietii artistice din Statele Unite.

 

 

Saptamana viitoare Nechita isi va expune noile lucrari la Wenthworth Gallery din Chestnut Hill Mall si Burlington. Expozitia din Chestnut Hill va avea loc in data de 14 iulie, si va putea fi vizitata intre orele 18.00 si 21.00, iar cea de la Burlington este programata pentru 15 iulie, intre orele 18.00 si 21.00.
"95% dintre oamenii care vin la expozitii vin ca sa se uite la lucrarile bune si la cele rele. Mi-a placut intotdeauna sa vad oamenii aici. Ca artist, principalul scop este sa obtii o reactie" a spus Nechita, citata de publicatia The Boston Herald.
Pictorita romanca a inceput sa picteze in ulei si vopseluri acrilice la varsta de 7 ani iar in prezent lucreaza la un proiect ambitios de sculptura, in cadrul caruia va creea monumente pentru fiecare dintre cele sapte continente.
In prezent, Alexandra Nechita merge mai departe cu cariera sa de artist, fiind in paralel studenta full-time la UCLA, iar recent a fost admisa chiar in cadrul programului de elita, din care fac parte numai 25 de studenti in fiecare an. Pentru toate realizarile din viata sa, Nechita este indatorata parintilor sai, care au tinut-o cu picioarele pe pamant o data cu trecerea anilor. "Cred ca unul dintre marile avantaje ale faptului ca am avut succes de timpuriu a fost acela ca i-am avut pe parintii mei alaturi tot timpul, sa ma traga de mana si sa imi spuna <<Sa nu ti se urce la cap!>>. Nu am venit niciodata acasa ca Alexandra Nechita pictorita. Am venit acasa si am auzit <<Ce carte ai mai citit saptamana asta?>> - si <<Ai putea sa duci gunoiul?>>, mai spune Alexandra.
 
Fotbalul strange legaturile intre romanii si ecuadorienii din SpaniaPDF Print E-mail
La Rioja, Spania/Romanian Global News
Accesari :189
Monday, 03 July 2006
O partida amicala de fotbal Romania-Ecuador desfasurata duminica, 2 iulie, la Colegiul Jezuit din Logrono a adus mai aproape comunitatile romana si ecuadoriana din Logrono.
Chiar daca pe teren nu s-au aflat nici Tin Delgado, nici "Umbra" Espinoza, dar nici Adi Mutu, Ecuadorul a invins Romania, insa partida a avut un alt scop: cunoastere reciproca, sport si stabilirea unor lanturi de prietenie intre doua dintre cele mai numeroase comunitati straine din La Rioja. Turneul de fotbal din La Rioja, la care au participat 16 echipe, a fost organizat de asociatia ecuadorienilor, CISNE.
Duminica, o selectionata formata din membri ai celor 16 echipe ecuadoriene a jucat cu o echipa formata din romani. Presedinta asociatiei de romani, Ana Cornelia Onea, a recunoscut ca "ecuadorienii sunt mai uniti decat romanii".
Succesul acestei intalniri ar putea fi un prim pas catre un adevarat "Mondial" in varianta mai mica intre echipele diferitelor comunitati care traiesc in La Rioja. De fapt, fotbalul, sportul cel mai important in intreaga lume este unul dintre elementele care ii ajuta cel mai mult pe imigranti sa se integreze. Nelson Pasaca, presedinte al CISNE, crede ca dupa aceasta vara se vor pune bazele pregatirii acestui campionat, care ar trebui sa beneficieze de colaborarea intitutiilor si asociatiilor de imigranti.
 
Reunirea familiei - Intalnire informativaPDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :107
Monday, 03 July 2006
Romanii din Italia interesati de procedura reunirii familiei in aceasta tara au ocazia de a participa la o dezbatere pe aceasta tema ce va avea loc miercuri, 5 iulie, la Milano.

Intalnirea este organizata de Biroul pentru straini de la Primaria din Milano, in colaborare cu Asociatia "Romanii in Italia", Asociatia "A.S.P.R.U. - Risvegli", in cadrul proiectului "Miraj - un sprijin pentru femei", si impreuna cu Consulatul Romaniei din Milano.  Locul de desfasurare a evenimentului va fi sediul Asociatiei "ASPRU - Risvegli" in Via Vittadini, 3 - 20136 Milano, care isi va deschide portile intre orele 18:00 si 20:00. 


 

 
Romanii din Spania si-au ales reprezentanta la Miss Diaspora 2006PDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :154
Monday, 03 July 2006
Comunitatea romaeasca din Spania si-a ales la finele lunii trecute reprezentanta la deja celebrul concurs Miss Diaspora, ce se va desfasura in luna august la Mangalia, in cadrul Festivalului Callatis.Romanii din Spania o vor trimite la Mangalia pe Ana Maria Gaiseanu, cea care a fost aleasa Miss Catalunya.
Concursul de selectie a fost organizat de Comunitatea Romanilor din Spania Interes Bilaterales, in colaborare cu "Fundatia PRO FAMILY" si TVR-International.
Juriul - format din coordonatorul Comunitatii Romanilor din Spania Interes Bilaterales, Alexandru Petrescu; fostul antrenor al echipei nationale de gimnastica ritmica, Mioara Andone; managerul grupului"Azucar Moreno" si producator de spectacole, Mauricio Alejandro Trillo; presedinta C. R Andaluzia, Ioana Anastasiu; presedintele Comunitatii Romanilor in Benalmadena (Malaga) si creatorul paginii de web www.spaniaromaneasca.com, George Vasile; producatorul de spectaocole Daniel Velazquez; utilizatorii paginilor web: www.sincolores.com si spaniaromaneasca; vicepresedintele organizatiei "A Flor de Piel", Ioana Dragnea si fosta Miss Diaspora Spania 2004, Corina Oanca - a analizat 25 de dosare, apartinand candidatelor ce au aspirat sa reprezinte diaspora romana din Spania.
 
Brancusi inspira o coloana fara sfarsit in Plaza de Castilla din MadridPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :110
Monday, 03 July 2006
{mosimage}Singurul proiect al renumitului artist, sculptor si  arhitect valencian, Santiago Calatrava planuit pana in acest moment in Madrid este un obelisc de 120 metri inaltime, inspirat din tema “Coloanei fara sfarsit” a lui Constantin Brancusi si care va fi construit in urmatorii doi ani in Plaza de Castilla.

Nu se cunoaste cu exactitate de ce Santiago Calatrava, care este un arhitect original si cu creatii premiate in lumea intreaga, a dorit sa reia tema Coloanei, insa proiectul este finantat de Fundacion Caja Madrid si este o donatie pentru capitala Spaniei cu ocazia implinirii a 300 ani de existenta a bancii, informeaza Roman in Lume.
Constructia Obeliscului lui Calatrava va incepe, se pare, in cursul anului viitor, dupa ce conducerea Fundatiei anuntase in 2004 ca proiectul urma sa fie realizat pana in acest an. In decursul acestui timp au aparut insa probleme de ordin tehnic care au impiedicat respectarea proiectului initial, care prevedea implantarea columnei pe o baza reprezentata de o fantana arteziana. Pentru ca pe sub Plaza de Castilla trec tunele de circulatie rutiera si metroul, Santiago Calatrava a renuntat la ideea asezarii Obeliscului pe o fantana si a schimbat proiectul aplicandu-i acestuia o baza de sustinere pe 3 picioare din otel. Monumentul va avea o inaltime de 120 metri, cu 5 metri mai mult decat Turnurile inclinate Kio si datorita pozitiei geografice va fi cea mai inalta constructie din Madrid si a opta ca inaltime. Obeliscul va avea 6 metri diametru si va fi amplasat inaintea si intre cele doua turnuri inclinate din Plaza de Castilla.
Va fi format din 12 elementi din bronz si otel care vor realiza o miscare circulara si probabil vor fi iluminati din interior. Proiectul a fost caracterizat de insusi Santiago Calatrava drept o opera care imbina arhitectura, sculptura si ingineria Cele 12 inele se vor roti intr-un ritm oarecum neregulat, pe un tub central care va fi sustinut pe o baza de beton, creand astfel impresia urcarii. Santiago Calatrava a precizat la prezentarea proiectului, ca daca ar trebui sa numeasca o sursa de inspiratie aceea ar fi tema Coloanei fara sfarsit a lui Constantin Brancusi de la Targu Jiu. Construirea Obeliscului lui Calatrava ar trebui sa dureze doi ani de la inceperea lucrarilor.
Coloana fara sfarsit a lui Constantin Brancusi face parte dintr-un Ansamblu ridicat la Targu Jiu in onoarea eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial si a fost asemanata cu “o scara la cer sau cu un cantec ce se repeta la nesfarsit putand fi prelungit spre cer acest ritm. Mircea Eliade spunea ca Brancusi comparase Coloana cu Stalpul cosmic care sustine cerul si face posibila comunicatia intre Firmament si Pamant. Monumentul aminteste de o datina intalnita in variate regiuni ale tarii: aceea de a aseza pe mormintele flacailor stalpi inalti de lemn crestati in forme geometrice similare” – brancusi.ro. Din prezentarea proiectului de la Madrid, Obeliscul lui Calatrava are alte semnificatii si va imbina principiul masculin, caracterizat prin verticalitate, cu principiul feminitatii, reflectat de rotunjimea elementelor.

 
Filmul lui Corneliu Porumboiu, si la TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :106
Monday, 03 July 2006
Filmul „A fost sau n-a fost?” al regizorului roman Corneliu Porumboiu este prezent si la Festivalul International de Film de la Toronto.
Filmul care recent a castigat si premiul Camera d’Or in cadrul Festivalului de Film de la Cannes, este prezent in cadrul Festivalului Internatinal de Film de la Toronto in cadrul sectiunii „Contemporary World Cinema”. La sectiunea Contemporary World Cinema, au fost incluse 11 premiere pentru America de Nord, incluzand castigatorul  Premiului Juriului de la Festivalului de la Cannes, „Red Road”, ce a reprezentat debutul regizoarei britanice Andrea Arnold. Filmul prezinta povestea unei femei ce urmareste barbatul care i-a distrus familia pentru a se razbuna. De asemenea, la sectiunea Contemporary World Cinema alaturi de filmul lui Porumboiu, „A fost sau n-a fost?” („12:08 East of Bucharest”), se mai gasesc si filme ale regizorilor din Australia, Rusia si Ungaria.
 
Romanii au avut succes in cadrul fesivalului Ziua Natiunilor din NussbaumenPDF Print E-mail
Nussbaumen, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :84
Monday, 03 July 2006
{mosimage}Participarea Clubului Roman Baden la festivalul Ziua Natiunilor din Nussbaumen, 25 iunie, a fost incununata cu succes.

Reprezentanta Romaniei a participat la acest eveniment, in calitate de invitat oficial, alaturi de tari ca Germania, Italia, Franta, India si altele. Standul romanesc a fost vizitat atat de membrii Clubului cat si de romanii abia sositi in Elvetia. Au fost servite mancaruri traditionale romanesti dar nu au lipsit nici vinurile romanesti, spre desfatarea vizitatorilor. Cu acesta ocazie Clubul Roman Baden a castigat noi membri, dar a legat si relatii cu reprezentantii altor tari participante.

 

 
Un nou numar al revistei ’’Caminul Romanesc’’ din GenevaPDF Print E-mail
Geneva, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :93
Monday, 03 July 2006
A aparut al doilea numar al revistei ‘’Caminul Romanesc’’.
Revista apare de 4 ori pe an, este editata la Geneva de catre Comunitatea Romana din Elvetia si il are ca editor pe Stefan Racovita. Printre subiectele din aceasta editie se numara si ‘’Neagu Djuvara la Geneva’’, ‘’Cultura romaneasca la Grutli’’, ‘’Alina Mungiu si fenomenul Pitesti’’ si altele.
 
Si Romania participa la festivalul ’’Paleo’’ din ElvetiaPDF Print E-mail
Nyon, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :94
Monday, 03 July 2006
{mosimage}In cadrul festivalului open-air ‘’Paleo’’ din Nyon, Romania va fi reprezentata de Taraful Haiducilor.Festivalul ‘’Paleo’’ este al doilea ca marime din Elvetia si anul acesta se va desfasura in perioada 18 – 23 iulie. Taraful Haiducilor va evolua chiar in prima zi a festivalului, in data de 18 iulie.
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions