Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Iulie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Cautare
 
„Poduri europene“ intre Romania si GermaniaPDF Print E-mail
Berlin, Germania / Romanian Global News
Accesari :148
Sunday, 09 July 2006

{mosimage}Expozitia „Poduri Europene" (Europaische Brucken") va putea fi vizitata la Berlin, in perioada 15 iulie-1 septembrie. Expozitia este un proiect nascut in urma unei colaborari intre Asociatia Femeilor Creatoare in Arta Plastica din Romania (AFCAPR), Galeria "Senso" din Bucuresti, fundatia Fildas Art, in parteneriat cu asociatia Förderverband e.V. Berlin si cu sprijinul Institutului Cultural Roman „Titu Maiorescu" din Berlin, avand ca sponsor principal pe Anca Vlad, presedinta fundatiei „Fildas Art".

Vernisajul expozitiei va avea loc in 14 iulie 2006, in prezenta viceprimar al sectorului berlinez Friedrichshain-Kreuzberg, Lorenz Postler, si a directoarei Institutului Cultural Roman din Berlin, Adrianei Popescu. Istoricul de arta Bettina Lukacevic va face o prezentare a lucrarilor expuse in sala de proiecte a centrului cultural „Alte Feuerwache" din sectorul berlinez Friedrichshain-Kreuzberg.

Lucrarile care vor fi prezentate in cadrul expozitiei sunt rezultatul unui simpozion initiat la Constanta, in septembrie 2005, de catre AFCAPR. Presedintele si curatorul expozitiei este Rodica-Xenia Constantin.

Expozitia de la Berlin reprezinta a doua dintr-un sir de patru manifestari de acest gen, care au ca scop promovarea comunicarii si a colaborarii intre artiste din Europa de Vest si cea de Est, in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Expozitia "Poduri europene" prezinta lucrarile a 24 de artiste din Romania, Germania, Bulgaria, Turcia, Elvetia si Israel. Din Romania, participa la acest proiect artistele Ana-Maria Ciulei, Dalia Biacovski, Elena Dumitrescu, Rodica-Xenia Constantin, Suzana Fantanariu, Alma Nemira Skultety, Bogdana Contras, Brandusa Nicolescu, Olga Morarescu Marginean, Cristina Mary Buzamet si Hermina Csata, transmite Institutul Cultural Roman „Titu Maiorescu" din Berlin. Lucrarile au fost deja expuse la galeria „Senso" din Bucuresti si, dupa escala de la Berlin, vor poposi la Karlsruhe. Anul viitor, ele vor ajunge la Sibiu, capitala europeana a culturii in 2007.

In cadrul unui program cultural conex care insoteste expozitia pe toata durata ei, pe 17 august va fi prezentat filmul promotional "Sibiu –oras al culturii, oras al culturilor", realizat de Dumitru Budrala.

 
Emisiune radio bilingva in GermaniaPDF Print E-mail
Mainhardt, Germania / Romanian Global News
Accesari :130
Sunday, 09 July 2006

Marti 4 iulie a debutat cu succes emisiunea de radio bilingva germano-romana "Romania mea".
Realizatorii emisiunii doresc sa ofere prin intermediul acesteia, in special ascultatorilor de limba germana, o mai buna si mai corecta cunoastere a Romaniei. Emisiunea abordeaza subiecte diverse, iar realizatorii sunt convinsi ca si prin calitatea muzicii difuzate ascultatorii vor fi multumiti.

Emisiunea se poate asculta saptamanal, martea de la ora 19 la 20 si in reluare miercurea intre 14 si 15 (orele Germaniei). Se poate asculta pe internet la adresele www.sthörfunk.de sau www.lingua-rom.de.

 
Rapid Bucuresti in turneu in ElvetiaPDF Print E-mail
Zurich, Elvetia / Romanian Global News
Accesari :171
Sunday, 09 July 2006

{mosimage}Formatia de fotbal Rapid Bucuresti se afla in turneu de pregatire in Elvetia. Turneul se va incheia duminica, 9 iulie, la finalul ultimului meci disputat cu campioana Elvetiei FC Zurich.

Meciul se va disputa incepand cu ora 16.30, in Affoltern am Albis. In acest turneu Rapidul a avut meciuri cu FC La Chaux de Fonds, Neuchatel Xamax precum si cu FC Thun.

 
Antena International - o noua legatura a romanilor de pretutineni cu taraPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :166
Sunday, 09 July 2006

Romanii de pretutindeni au acum o noua legatura de suflet cu tara, Antena International, o noua televiziune a trustului media Intact, care a fost lansata recent.

Antena International, un produs media care se adreseaza comunitatilor romaneşti din diaspora, isi propune sa devina un loc de intalnire al tuturor romanilor, indiferent de teritoriul unde locuiesc, un loc in care acestia pot sa-si regaseasca limba materna, cultura, valorile, obiceiurile si traditiile. Noul post de televiziune va putea fi urmarit initial in SUA si Canada dar isi va extinde treptat aria de acoperire si va putea fi urmarit in curand si in alte teritorii locuite de romani. Antena International va emite 24 ore din 24, grila de programe fiind gandita astfel incat fiecare roman, indiferent de fusul orar in care se afla, sa poata afla in timp real cele mai importante stiri si evenimente din tara.

 
Vinuri romanesti promovate in ElvetiaPDF Print E-mail
Lausanne, Elvetia / Romanian Global News
Accesari :138
Sunday, 09 July 2006

Societatea ‘’Romanian Wines’’ organizeaza in perioada 10 iulie – 31 august o actiune de promovare a vinurilor romanesti in Laussane.

Actiunea poarta titlul ‘’Soiuri autohtone romanesti’’ se va desfasura in wine-barul ‘’La Cave du Chateau’’ din Laussane. Dintre vinurile expuse nu vor lipsi Feteasca Regala, Tamaioasa Romaneasca, Busuioaca de Bohotin si altele. De asemenea, cu acest prilej va fi lansat si cel mai nou produs din portofoliu, ‘’Methode Champenoise brut rose’’ produs de Pivnitele Rhein-Azuga din struguri "iordan".

In cadrul aceleiasi actiuni, societatea ‘’Romanian Wines’’ va prezenta si oferta de sezon, destinata in exclusivitate membrilor comunitatii romanesti.

 
Biserica „Sfantul Gheorghe” din Toronto organizeaza un picnicPDF Print E-mail
Ontario, Canada / Romanian Global News
Accesari :80
Sunday, 09 July 2006
Biserica Ortodoxa Romana „Sfantul Gheorghe” din Toronto organizeaza pe  9 iulie, un picnic care va avea loc dupa desfasurarea Sfintei Liturghii. Picnicul se va tine la familia Roman, din Keswick, Ontario. Programul picnicului include  activitati sportive precum volei, fotbal, badminton, dar si pescuit sau inot in lacul Simcoe. Se vor servi bineinteles mancaruri traditionale romanesti.
 
Basarabenii vor primi vize gratuite pentru RomaniaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia / Romanian Global News
Accesari :114
Sunday, 09 July 2006
Consulul general al Romaniei in Basarabia, Ionut Dicu a anuntat recent ca vizele pentru Romania acordate cetatenilor basarabeni se vor efectua fara plata si vor fi eliberate in decurs de 2-5 zile. In cazuri de urgenta, se vor acorda vize in termen de 24 de ore.

Pentru a obtine vize, basarabenii vor trebui sa justifice scopul calatoriei in Romania. Jurnalistii vor beneficia de conditii si mai simple pentru calatoriile in Romania. Centrul comun de acordare a vizelor de catre statele membre ale UE ar putea fi deschis pana la finele acestui an. Acordul dintre cele 2 state va intra in vigoare odata cu aderarea Romaniei la UE.

 
Basarabia a prelungit termenul de confirmare a cetateniei pentru transnistreniPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia / Romanian Global News
Accesari :103
Sunday, 09 July 2006
Guvernul Basarabiei a prelungit pana la 31 decembrie  termenul de confirmare a cetateniei basarabene pentru locuitorii din regiunea transnistreana. Potrivit unei hotarari anterioare a Guvernului, acest termen s-a incheiat la 1 iulie 2006. Insa, potrivit deciziei actuale a Guvernului acesta a fost prelungit pana la finele acestui an, la solicitarea locuitorilor raioanelor de Est ale tarii. Potrivit datelor Guvernului, in prezent peste 200 mii locuitori ai regiunii transnistrene detin cetatenia basarabeana. Procesul de dobandirea a cetateniei a fost impulsionat de decizia autoritatilor Basarabiei privind simplificarea procedurii pentru locuitorii regiunii transnistrene. 
 
Puncte de vedere cu privire la Legea privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :192
Sunday, 09 July 2006

Nou buletin de identitate si o lege pentru capsunari si frustratii de dincolo

Pro si contra cu gust de capsuna

In curand, Legea privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni (RP) urmeaza a fi votata in Parlamentul Romaniei. Despre proiectul de lege supus dezbaterii publice, n-au aflat insa decat putini dintre cei vizati.

Dar cine sunt, de fapt, acestia? Caci „de pretutindeni" sunt romanii din tara, cei din vecinatatea ei si originarii din Romania, rezidenti in strainatate. Cui i se pregateste un nou „buletin de identitate", cu care sa acceseze servicii si fonduri din Romania? Si cu ce pret?

Intr-o circulara trimisa online, in 29 iunie, de agentia de presa Romanian Global News, se spune ca „Ministrul afacerilor externe, Mihai-Razvan Ungureanu, afirma ca nu se primesc observatii din partea cetatenilor, referitoare la viitoarea Lege a romanilor de pretutindeni, potrivit Rompres. Mihai-Razvan Ungureanu a declarat la Iasi, in cadrul unei conferinţe de presa, ca acest proiect de lege nu este accesat, desi este expus dezbaterii publice pe situl oficial al MAE, www.mae.ro. "Au mai ramas trei saptamani pentru astfel de dezbateri, dar prea putine persoane au accesat acest proiect de lege", afirma Mihai-Razvan Ungureanu“ in stirea difuzata electronic de rgnpress.ro sub titlul „Trei saptamani au mai ramas pentru a depune sugestii in privinta Legii romanilor de pretutindeni“.

Pe situl oficial MAE nu se indica un termen limita de reactie din partea opiniei publice, aceasta din urma fiind, cel putin in Germania, cam pe dinafara, referitor la tema. E adevarat, aici Mondialele si open-air-urile au avut prioritate absoluta, insa nici nu s-au facut eforturi mari sa se explice „ce si cum“ romanilor din strainatate mai…fara internet. Pentru cei care totusi il au, linkul direct este http://www.mae.ro/poze_editare/LegeRP_2006.05.12.pdf si comentariile se pot trimite probabil la pliculetul minuscul din subsolul homepage-ului numit. Un alt link interesant este cel al proiectelor finantate de Departamentul pentru Relatia cu Romanii de pretutindeni in anul 2005, http://www.mae.ro/poze_editare/DRRP_Proiecte2005.pdf cu date precise, direct de la sursa, despre folosirea celor peste 3.000.000 de euro „in spiritul afirmarii si dezvoltarii identitatii culturale si lingvistice romanesti“ peste hotare.

Din cate se poate observa, o mare parte din fonduri a fost dedicata proiectelor Bisericii Ortodoxe Romane. Sume importante au fost alocate si unor publicatii editate in tara, care au fost trimise diverselor asociatii din strainatate. Relativ la finantarile BOR si de reviste, Gabriel Penciu -presedintele unei asociatii romanesti din „inima“ Europei, Association Culturelle et Amicale Roumaine ACAR de la Strasbourg, care are peste 15 activitati culturale in parteneriat cu oficialitatile franceze ale orasului si care a beneficiat, in 2005, de 600 de euro de la DRRP- remarca: „Ce tara civilizata mai construieste biserici in ziua de azi? Se uita ca, crezul intr-o anumita religie sau culoare politica, sunt singurele lucruri care ii divizeaza pe oameni in ziua de azi. De aceea, Uniunea Europeana nu vrea sa implice biserica de nici un fel, in luarea de decizii pentru ca ar duce la divizarea oamenilor, care si asa sunt destul de divizati din cauza nationalistilor. In legatura cu ziarele si revistele romanesti: in 2005 a fost o adevarata invazie de ziare si reviste culturale de toate felurile si din toate regiunile tarii, care mai de care mai culturale. Ele sunt interesante, dar multe dintre ele foarte specializate si problema este, cine are timp sa citeasca atatea reviste si ziare saptamanal? Aceste publicatii costa o multime de bani si sunt sigur, ca foarte multi ca noi le puneau imediat la gunoi. Am incercat sa le propun la romanii de pe aici, dar nu a raspuns nimeni la invitatie. Aceste publicatii costa foarte scump, unele fiind cu prezentare luxoasa. Eu am sugerat doamnei Olaru de la DRRP, ca inainte de a trimite in mod obligatoriu cantitatea masiva de ziare si reviste, sa trimita la fiecare asociatie o lista cu ceea ce propun ei si fiecare asociatie sa aleaga ce-l intereseaza. Ce rost are sa cheltuie DRRP o multime de bani cu cumparatul si trimisul publicatiilor, ca acestea sa ajunga la gunoi? Eu i-am spus ca aceasta invazie de publicatii romanesti o consider ca pe un spam si ca, daca se merge pe aceeasi linie, sa ma stearga de pe fisierul lor de expediere.“

Dar, de la proiecte finantate si finalizate in 2005, sa revin la lege -care inca e in dezbatere- incepand cu trei remarci proprii si continuand cu opinii de la cativa intervievati in 2 iulie la Nuernberg.

 

1)        „Romani de pretutindeni“ sunt, fara dubiu, si romanii care traiesc in Romania, deci drepturile cui se reglementeaza, de fapt, prin aceasta lege, care anunta intentia unui sprijin al romanilor rezidenti in afara granitelor de stat ale Romaniei? Cum se intrevede practic acordarea acestei identitati (cu nume impropriu, in opinia mea), daca nu printr-un „act de identitate“, care pune in dificultate pe romanii care au renuntat la cetatenia romana si au alte cetatenii, prin aceasta fiind subiect al legislatiei si Constitutiei din respectivele tari, inclusiv al optiunii prioritare pentru spatiul cultural de resedinta? Nu se deschide o poarta spre abuz, dat fiind faptul ca noul „buletin de identitate romanesc“ se face doar printr-o declaratie de provenienta, afinitate culturala liber asumata si o proba de cunostinte de limba „corespunzatoare“?

 

2)       Legea urmeaza a se aplica „in conformitate cu prevederile Conventiei-cadru privind protectia minoritatilor nationale, ale Raportului privind tratamentul preferential acordat minoritatilor nationale, de catre statul inrudit, adoptat la 19 octombrie 2001“. Statul inrudit fiind Romania, pentru romanii din vecinatatea granitelor de stat ale Romaniei, poate ca textul are sens. Pentru romanii din Germania, din Europa in general (cei de peste oceane stiu si pot sa spuna mai bine cum e in statele lor de resedinta) sansa ca o grupare etnica de imigratie sa fie recunoscuta ca minoritate nationala este aproape nula. Mai ales in conditiile in care Europa dovedeste o din ce in ce mai pronuntata miscare a fortei de munca, insotita de diversitate etnica, multiculturalism si foarte scazuta tendinta de oficializare a enclavelor etnice de tip „comunitar“. Comunitatea este o denumire aplicata generic, insa nu reflecta, cel putin in Germania, un statut acordat, decat foarte putinor etnii. Eforturile „de coagulare“ a imigratiei romanesti in Germania sunt momentan esuate, cu toate variile incercari de a crea un mediu asociativ cu larga rezonanta, monitorizat de un organism tip „umbrela“, sau Liga. Problema inca nerezolvata este o adeziune de masa larga si reala, care sa dea reprezentativitate acestei Ligi in dialogul cu autoritatile federale. Dar, in Germania mai e cale lunga pana acolo. Vor fi romanii din Germania fara buletin de RP-ari, caci nu-s comunitate? Putem spune adio fonduri, adio ziare, adio scoli in limba romana, daca nu ne coagulam rapid sub sceptrul vreunui baietel dibaci?

 

3)       Articolul 9 din proiectul de lege pentru sprijinul RP stipuleaza „Se instituie Ziua Romanilor de pretutindeni, care se va sarbatori in fiecare an la data de 10 mai.“ E adevarat, e caldut, e primavara, dar mai e si Ziua Regelui, o data radiata de comunisti in istoria Romaniei. Oare si Maiestatea sa va primi buletin de Roman de Pretutindeni  si se va bucura, alaturi de „capsunari“ si „frustrati“ de noua semnificatie a zilei?

 

Christian Rätscher, sas, impresar din Romania, locuieste la Muenchen:

 

D.R Aveti cunostinta ca, peste trei saptamani, va fi votata in Parlamentul Romaniei Legea pentru sprijinul Romanilor de pretutindeni?

C.R.Nu. Nu stiu nimic de asta.

D.R Proiectul de lege a fost afisat pe situl in internet al MAE. Stiati acest lucru?

C.R.Nu, dar nu cred ca citeste cineva pagina asta.

D.R Vi se pare interesanta o asemenea lege`?

C.R.Da, insa nu cred ca pe cei din Romania ii intereseaza sa o si dea.

Valeria Biederer, pensionara, din Nürnberg:

D.R Din cate stiu, aveti o intensa activitate si promovati atat asociatiile, cat si Mitropolia BOR din Nuernberg. Este adevarat?

V.B.Da, este adevarat. De 25 de ani sunt in Parohia Sf. Dumitru si de 6 ani in Mitropolia BOR de la Nürnberg. Ajut toate asociatiile care organizeaza ceva in folosul romanilor, ca sa  ducem traditia noastra romaneasca mai departe.

D.R Conoasteti proiectul de lege pentru sprijinul Romanilor de Pretutindeni?

V.B.Nu, nu sunt in cunostinta de cauza, inca n-am aflat des aceasta lege. Inca nu stiu nimic.

Eu nu urmaresc televiziunea romana, nu am posibilitatea unei antene, pozitia blocului in care locuiesc nu permite sa prind posturi romanesti.

D.R Dar internetul?

V.B.Nu am internet, nici in ziar nu am citit pana acum. Poate o sa aflam de la Radio Z in limba romana, din Nürnberg. Eu ascult in fiecare luni, sunt sigura ca Alexandru Schaefer-Garleanu, redactorul-sef de la aceasta emisiune, ne va povesti despre aceasta lege ce se va da in curand si atunci o sa va pot spune mai multe.

 

Maria Clapan, presedinta asociatiei Romania-Club dinTorino:

 

M.C. Am venit la Festivalul „Prichindelul“, si din partea asociatiei, si personal, cu fetele mele care canta. Bravo organizatoarei, Doina Fruehwald, ca a reusit sa faca acest lucru. As dori si eu sa organizez in Italia ceva pentru copii.

D.R. Ati dori mai mult sprijin din partea Departamentului?

M.C. Normal ca am dori. Stiu despre legea in vigoare acum.

D.R Legea nu este inca in vigoare, proiectul a fost publicat pe situl MAE pentru discutii.

M.C. Domnul Branzaru a venit la Torino in urma cu trei saptamani-o luna, si a stat de vorba cu toate asociatiile romanesti. Discutia a fost foarte deschisa, a fost foarte dragut, ne-a incurajat pe toti, ne-a promis mult.

D.R A fost prezentat textul proiectului de lege, a fost citit cuvant cu cuvant?

M.C. Nu, in timpul sedintei nu. Ne-a expediat prin mail tuturor celor care am fost la sedinta hotararea de lege.

D.R Hotararea sau proiectul de lege?

M.C. Hotararea. Eu asa stiu, am primit-o de cateva zile. Tot ce putem face si ce poate fi finantat de catre Departament. Cum sunt actiunile, asta scrie acolo.

D.R Considerati ca romanii din Italia sunt apreciati, la nivel de autoritati italiene, ca si comunitate?

M.C. Eu cred ca da.

D.R Credeti, sau este un demers sau un act oficial in acest sens?

M.C. Un demers oficial, mai putin, desi am incercat. Un act oficial…eu asta nu pot sa stiu. Eu oricum, cand a fost domnul Branzaru am prezentat emisiunea radio pe care o fac pe baza de voluntariat (eu nu mai am duminica) si radioul este dispus sa ne dea spatiu zilnic sa avem o emisiune in limba romana, doar ca depinde de partea cealalta, financiara.

D.R Cum vi se pare intentia de a se acorda un statut sau un „buletin“ de roman de pretutindeni?

M.C. Da, ideea este…buna, dar sa speram ca…eu stiu? Eu va spun sincer ce am simtit eu, cand am vazut ca a fost domnul Branzaru. Te simti putin mai in siguranta, un fel de protectie trebuie si din partea statului roman.

D.R Credeti ca vor exista unii care vor profita abuziv de acest statut, in dobandire de drepturi si finantari din Romania?

M.C. Da, cred ca da. Nu stiu, chiar fraza „romanul de pretutindeni“…? Suntem toti romani, pana la urma. Eu nu cred ca unul, daca cunoaste mai putin limba romana, sau altul vorbeste la perfectie, unul are niste studii si altul mai putin. Suntem tot romani, traim intr-o tara departe de casa, unde nu mai conteaza studiile noastre. Chiar daca ai terminat o facultate in tara, muncim toti la curatenie, suntem egali. Toti suntem „de pretutindeni“.

 

D.R Dar poate ca exista straini care vor incerca sa profite de acest statut, pentru a dobandi finantari. V-ati gandit la acest aspect?

M.C. Nu, nu m-am gandit la aspectul asta. Dar, nu cred.

D.R Fara interventii, opinii si comentarii la proiectul de lege, romanii din strainatate vor fi pusi in fata unei legi gata votate. Este in ordine asa?

M.C. Nu este in ordine, dar asta este. Avem fiecare problemele noastre, e greu de trait dincolo, e dura viata.

 

Ionela Van Rees Zota, directoarea brosurii de autobuz  „Asii valceni“, Ramnicu-Valcea

 

D.R. Publicatia ta se difuzeaza si peste hotare?

I.V.R.Z.Da, in Germania, si, daca am avut un drum in Italia, desigur ca n-am ezitat, am dus reviste si acolo.

D.R Ca om de presa, ai auzit ca, peste trei saptamani, urmeaza a fi votata in Parlament Legea pentru sprijinul romanilor de pretutindeni?

I.V.R.Z Da, am auzit de acest proiect, sper sa fie si votat, nu numai in stadiul de vorba, de proiect. Si ar fi bun, in principiu, ceea ce am auzit. Acum, sa vedem si realitatea.

D.R Pe homepage-ul MAE-ului exista posibilitatea ca romanii de pretutindeni sa-si exprime parerea, daca la proiectul de lege ar mai trebui modificat ceva. Ai cunostinta de aceasta?

I.V.R.Z Nu, chiar nu stiam. Pe homepage-ul Yahoo-ului?

D.R Nu, al MAE-ului.

I.V.R.Z A, ministerul Apararii.

D.R Nu, al Afacerilor Externe.

I.V.R.Z. A…nu, eu am auzit din alte surse, putin mai indirecte, de la colegii de presa care sunt si ei, la randul lor, interesati.

D.R In proiectul de lege exista propunerea ca, pe baza unei declaratii personale si a unor cunostinte de limba corespunzatoare, sa se acorde statutul de „roman de pretutindeni“. Crezi ca va fi nevoie de un buletin de identitate, in acest sens?

I.V.R.Z Nu cred ca va fi nevoie de un acest buletin, dar e interesant, nu?

D.R Crezi ca se creeaza oportunitatea unei folosiri nejudicioase, ca vor fi unii care sa profite?

I.V.R.Z Da, vor fi. Din punctul meu de vedere ca om de presa, care eu n-am nici un interes sa mint, e un lucru foarte bun.

D.R Ca avem o lege?

I.V.R.Z Exact, ca avem o lege. Dar din punctul de vedere al celorlalti, intrusii, care vor intra in presa, cred ca nu este un lucru foarte bun, pentru ca atunci cred ca cei care vor avea bani vor merge, se vor plimba, se vor da oameni de presa, iar noi, cei de rand care nu ne vom putea permite sa ne ducem…eu stiu…nu in tarile noastre europene, poate in America, in tari mult mai indepartate, isi vor face o declaratie ca fiind un om de presa si vor…

D.R Legea nu se refera la oamenii de presa, ci la romanii de pretutindeni.

I.V.R.Z Am inteles, dar ei dandu-si o declaratie pe propria raspundere, atunci…nu stiu…e cu du-te-vino. Poate fi, dintr-un punct de vedere bun, din altul, mai putin bun. Nu am citit textul, dar, din cate am auzit, eu as fi multumita ca acest proiect sa fie reglementat, sa fie aprobat si pus in practica.

 

Vasile Bedreaga, profesor de arta (atelier si scoala de arte la Ulm)

 

D.R.Ati auzit despre legea pentru romanii de pretutindeni, care urmeaza sa fie supusa la vot in Parlamentul Romaniei?

V.B.Da, am auzit. Sunt informat, am auzit si la televiziunea romana, am citit legea, atata cat stiu. Sunt informat, sunt de acord si o sustin.

D.R.Vi se pare ca exista puncte care ar putea fi eventual ajustate sau modificate, prin contributia romanilor din strainatate?

V.B.Loc spre bine intotdeauna exista. Nu ma pricep la politica, eu fac arta.

D.R.Nu e vorba de politica, ci de anumite formulari, cum este de exemplu, „romani de pretutindeni“ care sa beneficieze de finantari si anumite drepturi. Cum crezi ca va putea fi validat conceptul, sub forma unui „buletin“?

V.B.Nu, nu cred. Se merge pe onestitate, pe incredere si pe valori morale si spirituale. Un buletin de identitate, inca nu-ti inlocuieste valoarea morala si spirituala. Deci, in momentul in care dovedesti ca ai o idee, ca misti, ca faci, ca ti-ai oferit o parte din viata ta, din bugetul tau, unui idealism, consider ca este normal sa fii ajutat, sponsorizat si finantat de diferite organizatii, indiferent sub ce forma si ce nume poarta. Eu am incercat asta pe propria mea piele. Sunt roman si am beneficiat intotdeauna de sprijinul tuturor, pentru realizarea unor idealuri artistice.

D.R.Pentru ca vorbeati de circulatia informatiei din Romania. Sunteti  de parere ca acest proiect de lege a fost suficient mediatizat?

V.B.Nu s-a facut destula propaganda si informare. Numai oamenii care cauta informatia, pot s-o gaseasca. Cred ca, in viitor, prin noile programe de satelit, de televiziune, prin radio, informatia va ajunge la masa. Eu sunt multumit de situatia si renumele care il poarta Romania in Germania, din ultimii ani.

D.R. Ati accesat deci, informatia, prin intermediul mass-media TV.

V.B.Da. Si din internet.

D.R.Stiati ca pe pagina din Internet a MAE-ului este publicat acest proiect de lege si ca se poate interveni cu comentarii?

V.B.Da, stiam asta. Si, daca nu singur, am prieteni, alti corespondenti, scriitori sau ziaristi, care ma informeaza. Despre pagina asta m-a informat Alma Baneth, he-he-he, din Frankfurt.

 

Liviu Valenas, scriitor si ziarist din Nuernberg

 

D.R.Ati auzit de proiectul legii pentru romanii de pretutindeni?

L.V.Nu, nu am auzit.

D.R.V-ati informat undeva, in presa sau pe internet?

L.V Nu.

D.R.Cum vi se pare ideea acestei legi?

L.V. Mi se pare o absurditate totala. De ce?  De fapt, este vorba de a transfera ilegal bani din Romania, la anumiti oameni care lucrau si lucreaza pentru Securitate. Asta este legea asta.

D.R.Este vorba, in proiectul de lege, sa se acorde statut de „roman de pretutindeni“, pe baza a doua criterii: primul, o declaratie data pe proprie raspundere referitoare la apartenenta culturala si originea de romana; al doilea: cunostinte de limba romana corespunzatoare.

L.V. Asta e o absurditate totala. In primul rand, de ce trebuia acest DRRP sa acorde bani numai asociatiilor romanesti? De ce nu se puteau acorda unor oameni.? De exemplu, Cioran daca voia sa scrie ceva, nu i se puteau acorda nici un fel de bani, pentru ca nu apartinea nici unei asociatii romanesti.

D.R.In proiectul de lege se stipuleaza ca si persoane private vor avea acces la fonduri.

L.V Bine, acuma, de exemplu. pentru mine, e prea tarziu, dupa ce am cheltuit nu stiu cate zeci de mii de euro pentru o carte cu Traian Vuia, caci sunt 100 de ani de la decolarea lui. Si acuma, cine-mi da banii astia?

 

      © Dani Rockhoff

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions