Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Iulie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Cautare
 
Voronin sustine ca in 1940 Basarabia a fost eliberata de sub ocupatia romanaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :165
Wednesday, 12 July 2006
{mosimage}Unirea R. Moldova cu Romania nu se va produce nici dupa aderarea la Uniunea Europeana, iar arhitectii acestor scenarii, atat de la Tiraspol, cat si de la Bucuresti, trebuie sa se impace cu ideea ca asemenea vise sunt irealizabile, a declarat presedintele Vladimir Voronin, in cadrul unei conferinte de presa, sustinuta marti, 11 iulie.
Voronin a spus ca este impotriva acestei, precum si a oricarei altei uniri sau crearii unei confederatii etc., nici chiar pentru a urgenta integrarea in UE sau in alte scopuri. „Am fost ales in calitate de presedinte al R. Moldova si voi respecta Constitutia”, a spus Voronin, sustinand totodata ca „unionistii trebuie pedepsiti”.
In cadrul aceleiasi conferinte, Voronin a declarat ca in anul 1918 Romania a ocupat teritoriul care azi se numeste R. Moldova, iar la 28 iunie 1940, acesta a fost eliberat de sub ocupatia romana.
Referindu-se la recentele declaratii ale presedintelui Romaniei Traian Basescu, potrivit carora Romania a oferit Basarabiei sansa de a se integra impreuna in UE, Voronin a declarat ca nu a inteles contextul acestor declaratii si ca presedintele roman nu a inaintat oficial nici un fele de propuneri in acest sens. „Presedintele Basescu este om si el, si ca orice om are dreptul sa greseasca”, a declarat Voronin.
Referindu-se la un plan al Romaniei de reglementare a conflictului transnistrean, despre care Bucurestiul a anuntat acum 2 luni, Voronin a spus ca nici acest plan nu a fost inaintat Chisinaului. In acest context, seful statului a declarat ca in problema transnistreana „nu exista deficit de propuneri si planuri”. Voronin e de parere ca cea mai mare contributie pe care ar putea-o aduce Romania la reglementarea diferendului transnistrean ar fi semnarea Acordului politic si al Acordului de frontiera cu Basarabia. Totodata, presedintele s-a declarat multumit de nivelul actual al relatiilor moldo-romane, invocand relatia sa prieteneasca cu presedintele Romaniei Traian Basescu.
 
Legea Bossi-Fini va fi modificata in toamnaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :100
Wednesday, 12 July 2006
{mosimage}"Toamna este o perioada buna pentru inceperea parcursului legislativ care va duce la abrogarea legii Bossi-Fini" a spus ministrul pentru Politici Sociale, Paolo Ferrero, intr-o declaratie din cadrul mitingului antirasist al ARCI.
Ferrero a reamintit promisiunea din campania electorala de a modifica legea Bossi-Fini care, in acest moment, face imposibil pentru un imigrant sa intre legal in Italia. "Este o lege care reproduce un mecanism de clandestinitate si care il face sa dureze ani intregi". Ferrero a mai spus ca centru-stanga vrea sa redacteze o lege care sa faca posibila intrarea legala in Italia si care, in acelasi timp, sa permita legalizarea celor care lucreaza deja in Italia". Pentru ministru "este necesar un raport de cooperare cu acele tari din care provine cea mai mare parte a imigratiei din Italia, pentru a se incerca construirea unui raport de intrare si de reintoarcere acasa: dar asta este posibil numai daca va fi insotita de transparenta si de legalitate - a conchis Ferrero -si nu prefacandu-ne ca persoanele nu exista".
Ferrero a mai spus, in context, ca este nevoie sa fie pus la punct un parcurs la care sa ia parte toti subiectii interesati de drepturile imigrantilor si ca "guvernul trebuie sa se confrunte cu toate aceste parti prin intermediul unei conferinte nationale pe tema imigratiei".
Pe de alta parte, responsabilul national al ARCI, Filippo Miraglia, a spus cu ocazia mitingului ca trebuie sa existe "o reforma a legislatiei si in acelasi timp sa fie intreprinse, cu toate instrumentele disponibile, actiunile care pot modifica viata a milioane de persoane care traiesc in Italia si suporta discriminari insuportabile".
 
Romanii pot obtine un nou pasaport de la Consulatul din ValenciaPDF Print E-mail
Valencia, Spania/Romanian Global News
Accesari :117
Wednesday, 12 July 2006

{mosimage}Cetatenii romani care au domiciliul in Spania pot obtine un nou pasaport de la Consulatul Romaniei la Barcelona fara a mai fi nevoie sa se deplaseze in tara sau pot delega o persoana in tara pentru a solicita eliberarea unui nou pasaport.

 

Pentru obtinerea unui pasaport nou, cetateanul roman, rezident permanent pe teritoriul Spaniei, are posibilitatea de a solicita autoritatilor romane, prin intermediul Consulatului General al Romaniei la Barcelona sau prin procura autentificata numai la oficiul consulatului, confectionarea acestuia la Serviciul de Pasapoarte unde a avut ultimul domiciliu, informeaza siteul Consulatului Romaniei la Barcelona.
Pentru obtinerea pasaportului prin intermediul sectiei consulare este nevoie de pasaportul expirat sau in curs de expirare, formularul cu numarul 5 (cerere pentru dobandirea statutului de cetatean roman cu domiciliul in strainatate), completat in doua exemplare, patru fotografii de 3.5 x 4.5 cm, permisul de rezidenta permanenta sau permisul de rezidenta comunitara, obtinut in baza casatoriei cu un cetatean spaniol si doua fotocopii ale acestuia. Se va anexa si traducerea legalizata a acestuia, facuta de un traducator autorizat (din lista Consulatului), precum si o fotocopie. Alte acte necesare sunt certificatul de nastere romanesc in doua fotocopii, certificatul de casatorie romanesc in doua fotocopii si sentinta de divort (daca este cazul), ramasa definitiva si irevocabila, eliberata de autoritatile competente din Romania in doua fotocopii.
Pentru obtinerea pasaportului prin procura este nevoie de datele persoanei imputernicite din Romania: nume, prenume, data si locul nasterii, domiciliul si documentul cu care se va legitima in fata autoritatilor romane (pasaport sau buletin de identitate/carte de identitate), precum si de celelalte acte enumerate mai sus.

 

 
Voronin, Basescu si UnireaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :189
Wednesday, 12 July 2006

{mosimage}Republica Moldova respinge orice idee de unire cu Romania, chiar si dupa integrarea ambelor state in Uniunea Europeana, a glasuit ieri seful de la Chisinau, Vladimir Voronin, intr-o conferinta de presa speciala, organizata ca raspuns la efuziunea de sinceritate a presedintelui Romaniei Traian Basescu privind intentia sa de Unire a Basarabiei cu tara.

 

Voronin, ca general pensionar al Ministerului de Interne al RSS Moldovenesti, respinge la fel de categoric eventuala aderare a actualului statulet independent la Alianta Nord Atlantica. Voronin mai sustine ca nu a primit nici o propunere oficiala din partea presedintelui Basescu pentru intrarea Republicii Moldova in Uniunea Europeana la aceeasi data si impreuna cu Romania, dar a lasat sa se inteleaga ca propunerea ar fi putut fi inaintata "intr-un cadru informal". Dupa ce a rumegat timp de 10 zile confesiunea presedintelui tuturor romanilor despre dorinta sa de reunificare a Romaniei, asteptand porumbelul din Piata Liubianka, Voronin si-a dat ieri arama pe fata, contrazicand in sfarsit rapoartele spoite ale structurilor neprofesioniste de la Bucuresti. El a condamnat existenta unei "clici unioniste" care incearca sa destrame Republica Moldova si sa o uneasca cu Romania sau cu alta tara (!) si a avertizat ca cei care pledeaza pentru asemenea idei trebuie sa fie pedepsiti! Nu e singurul, de altfel, care cere condamnarea unionistilor. Un grup de tovarasi aciuiati in ograda Ministerului de Externe, insa, culmea!, de la Bucuresti, au aceleasi (re)sentimente (ne)fratesti. Intr-un stil asemanator acestora, Voronin a insistat ieri ca Republica Moldova nu trebuie sa condamne Pactul Ribbentrop-Molotov (Stalin-Hitler), intrucat nu a fost vizata de acest act si a reiterat teza sovietica a "ocuparii" Basarabiei de catre Romania.
Toate aceste informatii-trasnet ne-au parvenit ieri de la Chisinau datorita prestatiei profesioniste a singurului corespondent de presa al statului roman la Chisinau, ziaristul Radio Romania Cristina Dumitrescu. Daca jurnalista noastra ar fi avut ieri un guturai, acea parte a natiunii romane care isi doreste sa beneficieze de cel mai mare drept redobandit dupa 1989, libera informatie, ar fi trebuit sa astepte vreo interpretare bajbaita si intarziata a Ministerului Extern de la Bucuresti. Iar presedintele Basescu, cel mai informat om al tarii, ar fi aflat probabil abia maine, din ZIUA, ca prietenul sau de pivnita i-a aruncat paharul in fata (ca n-are rost sa-l deranjam pe comandantul CSAT...). Cam asa se poate sintetiza si relatia reala a Romaniei mici cu provincia sa amputata de URSS: daca presedintele nostru ar fi avut guturai pe 1 iulie sau oamenii MAE-SIE ar fi reusit deturnarea de la Cotroceni a copiilor olimpici de peste Prut, n-am fi aflat, poate, niciodata, ce s-a intamplat in acea zi de ianuarie 2005, cand Basescu a facut primul pas din cariera sa de sef de stat, pe strazile Chisinaului. Si totul ar fi fost tacere.
Dupa anuntul privind Axa Bucuresti-Londra-Washington, Basescu a mers mai departe, actionand direct in incercarea sa de a reaseza Romania in spatiul sau firesc, dupa cum e si cunoscuta in lumea ortodoxa: Gradina Maicii Domnului, cu tot cu floarea sa cea mai dorita si chinuita, Basarabia. Basescu a propus scurt si la obiect un act concret de care s-au ferit, ca dracu' de tamaie, ceilalti locatari ai Cotroceniului: Unirea. El a mers mai departe, si a cerut o noua politica externa, o real politica, daca vreti, spre Est, inclusiv sau mai ales spre marea putere mondiala Rusia. Si presedintele american George W. Bush isi dorea acelasi lucru, dupa cum a transmis lumii din Piata Revolutiei de la Bucuresti, in celebrul "discurs al curcubeului". Insa Moscova a inteles gresit: Romania ca o punte de dialog nu insemna ca SUA ar introduce un intermediar pentru Rusia in aceasta zona extinsa a Marii Negre aflata intr-o transformare febrila. Nu! Romania putea insa sa devina o piatra a geopoliticii regionale, dupa cum a lasat-o Dumnezeu, in apele involburate care despart Eurasia de Europa Occidentala, CSI de Uniunea Europeana, Organizatia Securitatii Colective si Rusia de NATO si SUA. O piatra unghiulara pe care Rusia poate sa poposeasca si sa mai stea la taifas, la un ceai rusesc sau o cafea turceasca, in interesul stavilirii afluviului si a cooperarii dincolo de eterna confruntare dintre cei doi rivali de pe tabla de sah a lumii. Dar tot asa cum n-a inteles Rusia lui Putin cererea lui Bush, n-a vrut sa inteleaga nici Romania diplomatica directiile lui Basescu. El vorbea, numai el auzea. Romanii basarabeni raman tot cei mai napastuiti din acest spatiu, romanii bucovineni tot cei mai neaparati, prostia tot la putere, vorba unor tineri muzicieni. MAE a dat chix pe toata linia rasariteana.
"In politica nu-si are loc sinceritatea", imi remarca un lider politic de la Chisinau dupa declaratia lui Basescu. Si totusi, sfidand tradarea moralei de politica, Basescu are raspuns pentru toti, inclusiv pentru Voronin si restul: "Unii vor zambi de ceea ce voi spune, dar natiunea romana se va reintregi in interiorul Uniunii Europene". Tinerii Romaniei din "clicile unioniste", carora Prea Fericitul Patriarh Teoctist le-a binecuvantat Proiectul Unirii, cred la fel: ca Basarabia a fost, este si va fi de-a pururi pamant romanesc.
(Victor Roncea, Ziua)
 
Putin poate invada MoldovaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :211
Wednesday, 12 July 2006
{mosimage}Desi necunoscutele planeaza inca asupra exploziei de la Tiraspol, unele lucruri au inceput sa se limpezeasca.

Si nu oarecum, ci de o maniera extrem de ingrijoratoare.
Intâmplator sau nu, tragicul incident din Transnistria s-a produs doar cu o zi inainte ca Duma de Stat sa voteze niste amendamente la legislatia antiterorista care ii confera presedintelui Rusiei dreptul de a folosi forta armata sau trupe speciale in afara granitelor tarii. Acum, daca ar decide sa trimita militari inarmati peste hotare, seful statului n-ar mai trebui sa convoace nici Legislativul, nici Consiliul de Securitate. Ar putea sa rezolve toate singur.
Doua zile mai târziu, practic fara dezbateri si pe neobservate, proiectul de lege a fost votat si de Consiliul Federatiei, camera superioara a Parlamentului rus. Astfel, potrivit unor analisti independenti de la Moscova, presedintelui i se acorda imputerniciri dictatoriale. Unei singure persoane i s-a dat posibilitatea sa desfasoare in afara tarii operatiuni militare sau secrete impotriva unor elemente calificate ca fiind teroriste.
Putin are acum niste atributii prezidentiale iesite din comun. De ce? Pentru ca acestea sunt incompatibile cu practicile democratice. Presedintele poate purta in afara granitelor un razboi mic sau mare care nu va fi controlat sub nici o forma de puterea legislativa. De remarcat este faptul ca seful statului are prerogative sa ofere protectie in orice colt al lumii nu numai cetatenilor rusi, ci si persoanelor care au domiciliu in tara sa. El poate, astfel, ordona o invazie in Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia, Crimeea, oriunde crede ca exista un pericol terorist.
Ascultati-ma bine! Acum cu rusii nu-i de glumit. Putin are dreptul, de exemplu, sa expedieze un comando pentru a-l scoate din puscarie pe Pasat. Sau pentru a apara interesele cetatenilor rusi Smirnov, Antiufeev sau Litkai. Sa trimita niste killeri pentru a-i pedepsi pe cei care, in opinia lui Putin, pun in primejdie existenta autoproclamatei republici nistrene etc.
Ca presedintelui Rusiei i se da mâna libera sa disloce armata regulata, graniceri sau trupe speciale dincolo de hotarele tarii se stia, bineinteles, si in regiunea rebela. Acum va dati seama cui serveste incidentul din stânga Nistrului?
Cine poate pune mâna in foc ca detunarea microbuzului chiar in preziua acordarii lui Vladimir Putin a dreptului de a invada un teritoriu strain a fost o simpla coincidenta? Greu de crezut asa ceva. Astazi, dupa explozia de la Tiraspol, presedintele rus are un pretext sa suplimenteze efectivele de lupta ale Rusiei in Transnistria sau chiar sa intervina in forta.
(Petru Bogatu, Flux)

 
Si copiii romanilor din Canada beneficiaza de ajutorul material acordat de Guvernul canadianPDF Print E-mail
Ottawa, Canada/Romanian Global News
Accesari :72
Wednesday, 12 July 2006
{mosimage}"Universal Child Care Benefit" (UCCB) este o noua initiativa a Guvernului Canadian pentru a ajuta familiile care traiesc in Canada indiferent daca sunt cetateni, rezidenti permanent sau rezidenti temporar cu copii.
Prin acest program fiecare copil sub 6 ani primeste cate 100 de dolari pe luna incepand din iulie 2006. De acest binefacerile acestui program beneficiaza si romanii din Canada, indiferent daca sunt rezidenti permanenti sau nu.
Pentru a aplica pentru UCCB completati trebuie completat formularul "Canada Child Tax Benefit", iar apoi trebuie trimis impreuna cu copiile dupa documentele necesare la centru de taxare cel mai apropiat.
Un lucru notabil este ca banii de la UCCB sunt primiti in numele copilului. Desi este primit in numele copilului se stipuleaza ca se adauga la taxare la parintele cu venitul mai mic. Daca parinti investesc banii in numele copilului atunci venitul din acesti bani va fi taxat un numele copilului, deci aceasta este o oportunitate pentru parintii ce locuiesc pe teritoriul Canadei de a pune banii deoparte pentru copil, posibil pentru educatie.
 
Noi reglementari la Consulatul Italian pentru romanii din ItaliaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :127
Wednesday, 12 July 2006
Marti 18 iulie la ora 10:30 (ora locala a Bucurestiului) Consulatul italian de la Bucuresti va redeschide programarile on-line pentru inscrierile in vederea obtinerii declaratiilor de valoare.
Adresa site-ului oficial al Ambasadei Italiei creat pentru programari este: www.consitbucarest.ro
Declaratia de Valoare este un document prin care cetatenii romani care detin acte de studii in Romania pe care intentioneaza sa le legalizeze in Italia, pot declara valoarea locala a actului de studiu si inexistenta unor limitari de tip profesional pentru exercitarea activitatii.
Actele de studii obtinute in Romania si legalizate conform prevederilor Conventiei de la Haga din 5 octombrie 1961 sunt recunoscute ca atare in alte tari membre Haga, insa, pentru Italia este necesara o procedura suplimentara, care se poate face doar prin intermediul Cancelariei Consulare a Ambasadei Italiei din Bucuresti, iar aceasta este obtinerea declaratiilor de valoare. Declaratia contine numele, prenumele, data si locul nasterii titularului, institutia sub autoritatea careia a fost eliberat actul de studiu, data eliberarii actului, numarul de inregistrare, institutia de invatamant absolvita si institutia frecventata, filiera, specializarea, profilul, durata ciclului de studiu, media generala de absolvire a examenului final, sistemul de notare valabil in sistemul national de invatamant, precum si profesia pe care o poate exercita in urma absolvirii. De asemenea, "Declaratia de Valoare’" contine scurte descrieri ale sistemului national de invatamant conform prevederilor Legii Invatamantului nr. 84 din 24 iulie 1995.
Durata necesara eliberarii unei declaratii de valoare este de 8 (opt) zile de la data prezentarii documentatiei la Cancelaria Consulara. Documentele se depun in fiecare zi de luni (cu exceptia zilelor de sarbatoare) la ora 10:00 si se elibereaza in ziua de marti a saptamanii urmatoare la orele 12.00. Taxa eliberarii unei Declaratii de Valoare este actualmente de 1.180.000 lei (30,99 euro).
 
Examen mai usor la permisul de conducere pentru profesionisti pentru romanii din SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :80
Wednesday, 12 July 2006
{mosimage}Romanii care sustin examenele pentru convalidarea permiselor de conducere pentru camion au observat o oarecare imbunatatire a modalitatii de examinare, dupa ce in primele convocari, foarte multi nu luau examenele din pricina intrebarilor dificile.“Daca prima data am intalnit termeni in enuntul intrebarilor de mecanica, despre care nu auzisem niciodata, acum intrebarile am observat ca sunt mult mai bine formulate”, a declarat Vasile Marinescu, membru al Asociatiei Culturale de Ajutorare si Integrare a Romanilor din Alcala de Henares, citat de Roman in Lume. Primele examinari au fost realizate, potrivit acestei asociatii, in dezacord cu prevederile conventiei de convalidare a permiselor de conducere semnata intre Romania si Spania, din cauza intrebarilor din mecanica care nu fusesera incluse in acest acord. La sesizarea Asociatiei Culturale de Ajutorare si Integrare a Romanilor din Alcala de Henares, Consulatul Romaniei de la Madrid a facut o nota simpla catre Ministerul de Interne al Spaniei prin care solicita reglementarea acestei situatii. “Dupa interventia domnului consul Nicu Stan, am observat ca la examenul teoretic, pe noi romanii ne-au examinat inaintea celor care solicitau categoria pentru prima oara, iar intrebarile erau cu mult mai usoare. Schimbarea a fost evidenta pentru ca din 4 romani prezenti in ziua examenului, am trecut 3, in timp ce prima oara nu trecea nimeni, ba, mai mult, erau multi care picasera deja o data”, a mai adaugat Marinescu. Examenul pentru convalidarea carnetelor de  conducere pentru categoriile C, D si E se desfasoara dupa cerintele Ministerului de Interne, care sunt comunicate odata cu data examenului, in momentul prezentarii actelor. La examenul practic pentru camion, examinatul trebuie sa se prezinte ca elev al unei scoli, pentru ca altfel nu poate obtine un camion cu instructor si comenzi duble. De aceea, cei care solicita convalidarea acesti categorii sunt obligati sa cheltuie ceva in plus pentru inscrierea la o scoala de soferi si pentru contratarea catorva ore de practica.
 
“Semanatorul”- o noua revista culturala pentru romanii de pretutindeniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :92
Wednesday, 12 July 2006
Revista “Semanatorul” este o noua revista culturala, in format electronic, care se adreseaza romanilor de pretutindeni.
Revista va fi editata din toamna si va contine subiecte despre cultura, istoria si actiunea romaneasca, viata crestina si analiza sociala. De asemeni vor fi publicate informatii privind actiuni culturale, sociale, initiative si proiecte, simpozioane si adunari, aparitii de carti si publicatii, vernisaje de expozitii , calendar de muzee etc. Initiatorul acestui proiect este Asociatia Romana pentru Patrimoniu, care este totodata si editorul pubicatiei saptamanale ‘’Analize si Fapte’’.
 
Romanii din Boston organizeaza o strangere de fonduri pentru copii romani abandonatiPDF Print E-mail
Boston, SUA/Romanian Global News
Accesari :94
Wednesday, 12 July 2006
{mosimage}La Biserica Sf. Parascheva din Boston va avea loc duminica, 16 iulie, intre orele 16.00 si 18.00, un evenimentul organizat de ‘’Romanian Children Relief ‘’.
Evenimentul va fi precedat de o prezentare inaugurala ce va incepe de la ora 12.30, prin intermediul careia organizatia ‘’Romanian Children Relief’’ isi va prezenta activitatile desfasurate in Romania, ocazie prin care se pot face donatii ce vor merge la copiii romani abandonati prin intermediul organizatiei ‘’Romanian Children Relief’’ si fundatia ‘’Inocenti’’.
Misiunea organizatiei ‘’Romanian Children Relief’’ este aceea de a sprijini copii si familiile din Romania in scopul de a preveni abandonare acestora. Aceasta organizatie activeaza in Romania din 1990. De atunci si pana in prezent s-a observat o imbunatatire a felului in care sunt tratati copii abandonati in Romania, imbunatatire care s-a realizat si prin intermediul aceastei organizatii.
“Romanian Children’s Relief” impreuna cu partenerul sau, fundatia “Inocenti”, sustin financiar munca zilnicaa unui personal roman de 22 de persoane, dar si a peste 100 de voluntari ce se ingrijesc de nevoile copiilor abandonati, dar si a celor cu nevoi speciale.
 
Noi activitati artistice si culturale romanesti in IsraelPDF Print E-mail
Tel Aviv, Israel/Romanian Global News
Accesari :114
Wednesday, 12 July 2006
{mosimage}Institutul Cultural Roman din Tel Aviv in colaborare cu Cinemateca de la Ierusalim, prezinta in cadrul Festivalului International de Film din Capitala, cele mai recente pelicule de succes ale cinematografiei romanesti.Este vorba despre trei filme si anume "Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii", in regia lui Catalin Mitulescu(foto) si in prezenta Dorotheei Petre, distinsa cu premiul pentru cea mai buna actrita la Festivalul International de la Cannes, "A fost sau n-a fost?", regizat de Corneliu Porumboiu, considerat si premiat ca cel mai reusit film european, tot la Cannes, precum si "Tertium non datur", realizat de Lucian Pintilie.
O alta activitate culturala romaneasca reprezinta decernarea premiilor anuale "Ianculovici", acordat in special scriitorilor si in general oamenilor de cultura si arta de origine romana, eveniment care s-a desfasurat recent la Haifa. De-a lungul anilor au beneficiat de acest premiu atat oameni de litere, stiinta, arta etc, consacrati, cunoscuti, cat si debutanti de talent carora li s-au oferit diplome de incurajare. Mentionam ca unele distinctii s-au acordat unor persoanlitati care domicilieaza in Romania. Printre cei onorati la festivitatea din acest an, se numara si Andrei Strihan, profesor universitar, autorul unor volume de critica teatrala, Nurit Dreizen, creatoare in ceramica, M. Fermo, istoric, Biti Caragiale, ziarista.
 
Un nou ziar romanesc in IsraelPDF Print E-mail
Natania, Israel/Romanian Global News
Accesari :124
Wednesday, 12 July 2006
Printre publicatiile romanesti care apar in Israel se va numara si jurnalul “Tribuna Nataniei”.
Acest ziar a aparut recent in localitatea Natania si este editat de filiala locala a Uniunii Originarilor din Romania. Orasul Natania este unul din orasele mari din Israel si este infratit cu municipiul Iasi.
 
Se va lansa o carte despre minoritatile din Sud-Estul Europei si presa acesteiaPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :79
Wednesday, 12 July 2006
Institutul International de Presa impreuna cu Organizatia de Media din Europa de Sud-Est (SEEMO),  si o retea de editori si lideri ai jurnalismului din Sud-Estul Europei, au anuntat lansarea volumului „Media si minoritatile din sud-estul Europei”. 
Autorii lucrarii sunt Oliver Vujovic, secretar general al SEEMO si profesorul Universitatii din Viena, Thomas A. Bauer.
Cartea ia in dezbatere situatia minoritatilor etnice si mass media acestora din Albania, Bosnia-Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Grecia, Ungaria, Republica Macedonia, Basarabia, Muntenegru, Romania, Serbia/Kosovo, Slovacia, Slovenia, Turcia si Ucraina. 
Cartea include prezentari ale mass media minoritatilor si o lista de contact a acestor institutii, transmite agentia Monitor Media.
„Media si minoritatile din sud-estul Europei” contine rapoarte despre situatia unor institutii de presa ale minoritatilor. La fel, in volum este descrisa situatia generala a minoritatilor si a pietei media, incluzand o trecere in revista a celor mai importante conventii internationale si regionale din acest domeniu.
Acesta lucrare reprezinta un apel de incurajare pentru intreaga regiune in aspect de intelegere reciproca intre etnii, si promoveaza libertatea presei si a standardelor jurnalistice profesionale, scrie in prefata Ursula Plassnik, ministrul afacerilor Externe al Austriei.
Reprezentantul OSCE pentru libertatea presei, Miklós Haraszti, mentioneaza la inceputul volumului ca, in regiune, au fost identificate un sir de probleme care impiedica dezvoltarea presei minoritatilor, iar printre acestea se numara neputinta sectorului privat de a garanta existenta si functionarea presei minoritatilor. Autoritatilor din tarile respective, fara implicari in politica editoriala, le revine un rol important in mentinerea acestor mass media, sustine Haraszti. 
Fondata in octombrie 2000 in Zagreb, Croatia, Organizatia de Media din Sud-Estul Europei, din care fac parte cei mai importanti redactori, manageri si jurnalisti din regiunea de sud-est a Europei, isi are sediul la Viena , Austria. 
 
"Io nu ma las da limba mamii”PDF Print E-mail
Leucushaz, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :121
Wednesday, 12 July 2006
Publicatia romanilor din Ungaria, "Foaia Romaneasca" publica cea mai recenta editie a sa, un interviu cu Maria Botas, o "romanca adevarata" din Ungaria, un om simplu, dar cu o filozofie romaneasca bine inradacinata, o femeie hotarata sa nu renunte in veci la limba romana.

Romanian Global News reda in cele ce urmeaza interviul cu Maria Botas.
Uneori cand te pregatesti mult pentru o intalnire, nu primesti mult de la ea. Iar alta data, cand stai de vorba cu cineva fara sa stii prea multe despre el, te surprinde cum intampini ideologia profunda a oamenilor simpli, dar cu atat mai evlaviosi. Aflandu-ma intr-o buna zi la Leucushaz, ma asteptam sa fac cunostinta cu o batranica care poate a mai retinut ceva din limba mamei. insa intalnirea cu acea romanca a fost peste asteptarile mele. La o varsta inaintata, intr-un sat in care abia mai auzi vorba romaneasca, intr-o familie in care ti se cere sa nu vorbesti romaneste, Maria Botas tine sa te salute in „limba mamii” si sa ramana romanca pe veci…
– Io m-am nascut la Pusta Otlacii – incepe sa depene firul povestirii nana Maria. – Cand am fost mai micuta inca am trait acolo, dar n-am sezut multi ani acolo ca ne-am mutat la Chitighaz si d-acolo am ajuns noi la salas. La salas am sezut multa vreme, pana ce or venit rusii si inca si apoi. Tata mneu se numea Szerb, ungureste spus, pentru ca tata o fost vita de ungur, dar nu mai stiu cum. Mama o fost romanca. Ea se numea Maria Marosan. Era din Chitighaz si era ruda cu toti Marosanii d-acolo. Suntem trei frati, io, fratele Iuane (Ioan) si sora Tita (Ecaterina). Na, p-atunci, la parinti, noi vorbem acasa numa’ romaneste. Amu traba sa vorbesc mult ungureste ca amandoi junerii mi-s unguri. Afara la salas erau plin de romani in jurul nostru, n-am avut cum sa vorbim ungureste – spune cu oarecare mandrie batranica, in ochii ei aparand tristetea pierderii acelor vremuri frumoase. Insa acele vremuri frumoase au cuprins si multe necazuri.
- La Chitighaz am trait ca oameni saraci – imi spune cu amaraciune. – Tata tat o mai facut pa „tapele” (pantofi), or mars cu zua, or lucrat ce-o fost da lucru. Mama da multe ori o spalat la gazde. Apoi, la salas ne-am bagat ca ciosi. Pana ce am fost in clasa a patra am sezut acolo. Nu-mi aduc aminte cine ne-o invatat la scoala, numai atunci o fost popa Borza si Miscuta. Apoi ne-am mutat la salas. Am mai mars noi la Chitighaz ca acolo o sezut buna-me. si la salas trabuie sa ne mai mutam ici-colo la gazde. Numai cand or venit rusii am capatat salasu’ aista si cu oleaca da pamant. Asta numai tin minte cat am trait acolo. Tata familie o lucrat cu pamantu’ si cu iosagii. D-aici m-am maritat io apoi cu Iacob Botas. Atunci o venit lume’ cand tata lume s-o bagat in colectiva si s-o lucrat cu porcii, cu vacile. Ta’ mult lucru am avut, si la gazde si la colectiva. Io daca am ajuns acolo, am facut pa scoaca, pa unt, pa zmantana. Am carat in multe locuri din ele. Ase am facut bani. Atata am stranguit pana am putut lua casa asta. 
– Cum v-ati cunoscut cu barbatul?
- Ca ficior si fata. N-am fost multi la salas, apoi ne-am mai strans laolalta mai cu hermonica, mai la joc. Mai facem bal si o ducem pa mama cu noi, ca p-atunci n-o fost sclobod sa mearga fetele singure. Aici ne-am cunoscut mai bine cu barbatu’, apoi ne-am dus si ne-am cununat la Aletea. Cativa ani am mai fost la salas. Apoi socrii mnei si-or luat casa la Aletea, si noi ne-am mutat cu ii, si mai tarziu ne-am mutat la Leucushaz. Tat ase dupa o vreme si parintii mnei si-or strans bani si si-or luat casa aici la Leucushaz.
– Aici s-au nascut copiii dvs.?
Da, aici. Io am doua fete, Lenuta si Marika. Amandoua is maritate dupa unguri. Am si nepoti, doi prunci si doua fete: Csabi, Dani, Klarika si Marti. Da sasa ani va fi in septembrie ca o murit barbatu’ mneu, asa ca traiesc singura. Pruncii vin la mine, ma mai ajuta, mai vad da mine. Cu ei am noroc.
- Bine v-ati inteles cu leucushazenii?
– Da, bine ne intelejem. Mie imi place sa traiesc aici. Cu barbatu-mneu am trait bine. Apoi si cand or sezut fetele cu barbatu’ lor cu mine pana ce si-or facut casa, ne-am inteles bine – raspunde tanti Botas, cam pe scurt. insa la capitolul „limba materna”, apar razele bucuriei in privirea ei.
- Fetele dvs. stiu romaneste?
Ei… Marika stie mai mult, da’ Lenuta nu prea stie – spune totusi cu regret. – Barbatu’ ii imi mai zice sa vorbesc si io ungureste, iar io ii spun sa se invete si el. Atunci tace. Da’ stiu ca el pricepe multe. si barbatu’ Lenutei pricepe multe romaneste si el nu-mi mai zice sa vorbesc ungureste. Io tat romaneste vorbesc cu ele. Io mult dau cu romaneasca. Aici langa mine o sezut dascalu’ Aurel Unc si noi am vorbit bine romaneste. Ase imi banui dupa el ca s-or dus da langa mine. N-o fost seara, n-o fost zi sa nu ma coate, sa nu ma intrebe: „Ce faci maica?”. El cand uo adus pa mama lui aici, ea o picat beteaga si io i-am ajutat mult p-atunci. Io nu ma las da limba me’. Ase m-am invatat, si gata. Numai ca nu stiu ase bine, ca liceu n-am umblat. stiu vorbi romaneste, numai citi nu stiu bine. Pana am fost la Chitighaz am umblat la scoala, patru clase am umblat si gata a fost. Nu m-am lasat io… ca tat mai citesc, pricep, numa’ ar fi bine sa pricep si mai mult romaneste. Doara limba mamii ii ce’ romana. ii bai ca nepoti nu stiu romaneste. Io tat am vorbit cu ii romaneste, da’ ii n-or vrut sa se-nvete. Mie imi place sa vorbasc romaneste, daca odata suntem romani. 
- La Chitighaz si la Otlaca mai umblati?
– Nu umblu. Da o gramada da ani nu mai umblu nicari ca nu mai pot. Nu mai umblu nici pin sat. Pana am fost sanatoasa, mai umblam la piat si mai vorbem doaua-trii voarbe cu romanii nosti din sat. imi pare bine da romani ca putem vorbi romaneste. Io n-am bai cu nime, ma inteleg cu tati vecinii. Zuua lucru pa langa casa, am niste gainute. Doamne multamu-ti am da toate. Atata-i rau ca am ramas singura. Da’ nu ne plangem, e bine pana mai traim…


 

 
Imigrantii romani pe “Strada Viselor”PDF Print E-mail
San Fernando de Henares, Spania/Romanian Global News
Accesari :46
Wednesday, 12 July 2006
O expozitie de “arta stradala” numita “Strada Viselor” (El Paseo de los Sueños) a fost instalata in centrul orasului San Fernando de Henares si include o serie de fotografii reprezentative pentru colective care sufera de o oarecare  marginalizare sociala.
Primarul orasului, doamna Montserrat Munoz si directorul Festivalului de Cultura Gay (in cadrul caruia are loc aceasta manifestare), Pablo Peinado, au inaugurat expozitia care a fost montata in Plaza de Espana, pentru “a face vizibile expresiile artistice ale unor colective care nu sunt decat imaginea nelinistilor lor, a vietilor si privirilor lor, informeaza Roman in Lume. In definitiv, este o reprezentare a felului in care acesti oameni inteleg societatea”. Expozitia de arta  publica a fost organizata cu sprijinul unor colective si organizatii reprezentative pentru femei, batrani, copiii, familii de bolnavi de Alzheimer, gays si imigranti din San Fernando. O fotografie a imigrantilor romani a fost inclusa in aceasta expozitie datorita Asociatiei Obatala din Coslada si, dupa cum ne-a declarat presedintele acesteia, Agustin Gonzalez Plasencia, “romanii care apar in aceasta fotografie simuleaza jocul copiilor, parca din dorinta de a fi din nou copiii si liberi”. Fotografiile de pe “Strada Viselor” din San Fernando de Henares au pe verso explicatiile colectivului pe care-l reprezinta si visul fiecaruia dintre acestea. “Este expozitia unei comunitati, a unui oras si cateva dintre visele sale”, a precizat Montserrat Munoz.
 
150 de romani expulzati ilegal din IrunPDF Print E-mail
San Sebastian, Spania/Romanian Global News
Accesari :62
Wednesday, 12 July 2006
Colegiul de Avocati din Gipuzkoa, prin coordonatorul departamentului pentru straini, Inaki Almandoz, a denuntat recent expulzarea ilegala a 150 de romani din Irun, fara ca acestia sa fi beneficiat de asistenta unui avocat.Almandoz a reamintit subdelegatului Guvernului din Gipuzkoa care orice imigrant caruia ii este refuzata intrarea in Spabia trebuie sa conteze pe asistenta prevazuta de lege.
Cei 150 de romani expulzati vinerea trecuta au fost predati la punctul de frontiera Irun autoritatilor politienesti franceze. Din cate se pare, romanii calatoreau in trei autobuze, iar cand au ajuns la limita de frontiera din Biriatou li s-a interzis intrarea, ei vazandu-se obligati sa se intoarca din drum.
Fata de cele intamplate, Inaki Almandoz a adresat cateva scrisori subdelegatului Guvernului Gipuzkoa si comisarului sef al Corpului National al Politiei din Irun in care cerea respectarea legii imigratiei. El reaminteste ca legea organica stabileste dreptul pe care il au toti cetatenii straini de a primi asistenta juridica gratuita in orice probleme legate de refuzarea intrarii sau expulzare.
 
Alexandra Nechita la o noua expozitie in Statele UnitePDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :68
Wednesday, 12 July 2006

{mosimage}Pictorita romanca in varsta de 20 de ani, Alexandra Nechita, al carui nume a fost mentionat in SUA alaturi de numele celebre ale lui Pablo Picasso sau Wolfgang Amadeus Mozart, este din nou in prim planul vietii artistice din Statele Unite.

 

Saptamana viitoare Nechita isi va expune noile lucrari la Wenthworth Gallery din Chestnut Hill Mall si Burlington. Expozitia din Chestnut Hill va avea loc vineri, 14 iulie, si va putea fi vizitata intre orele 18.00 si 21.00, iar cea de la Burlington este programata pentru sambata, 15 iulie, intre orele 18.00 si 21.00.
"95% dintre oamenii care vin la expozitii vin ca sa se uite la lucrarile bune si la cele rele. Mi-a placut intotdeauna sa vad oamenii aici. Ca artist, principalul scop este sa obtii o reactie" a spus Nechita, citata de publicatia The Boston Herald.
Pictorita romanca a inceput sa picteze in ulei si vopseluri acrilice la varsta de 7 ani iar in prezent lucreaza la un proiect ambitios de sculptura, in cadrul caruia va creea monumente pentru fiecare dintre cele sapte continente.
In prezent, Alexandra Nechita merge mai departe cu cariera sa de artist, fiind in paralel studenta full-time la UCLA, iar recent a fost admisa chiar in cadrul programului de elita, din care fac parte numai 25 de studenti in fiecare an. Pentru toate realizarile din viata sa, Nechita este indatorata parintilor sai, care au tinut-o cu picioarele pe pamant o data cu trecerea anilor. "Cred ca unul dintre marile avantaje ale faptului ca am avut succes de timpuriu a fost acela ca i-am avut pe parintii mei alaturi tot timpul, sa ma traga de mana si sa imi spuna „Sa nu ti se urce la cap!”. Nu am venit niciodata acasa ca Alexandra Nechita pictorita. Am venit acasa si am auzit „Ce carte ai mai citit saptamana asta?” - si „Ai putea sa duci gunoiul?”, mai spune Alexandra. 
 
Concert al Grupului Valuri de Matase  in DrummonvillePDF Print E-mail
Drummonville, Canada/Romanian Global News
Accesari :61
Wednesday, 12 July 2006
{mosimage}Grupul Valuri de Matase, format din chitaristul roman Mircea Trifan si flautista canadiana  Terry Ellen Christophersen isi vor prezenta concertul ‘’Calatorie Muzicala’’ in seara zilei de 20 iulie, intre orele 19:00-21:00 in ambianta Parcului St-Frédérik din Drummondville, Québec.
Concertul lor va purta spectatorii prin muzica celtica veche si moderna, clasica, romaneasca, ungureasca, ceha si rusa. Concertul face parte dintr-o serie de activitati musicale (‘’Les mardis groupuscules’’, ‘’Les jeudis variétés’’, ‘’Les samedis amusants’’) organizate in parcul St-Frédérik de ‘’Société de développement commercial Centre-Ville’’  sub mandatul primariei orasului Drumondville, in perioada 17 iulie si 29 august, transmite Dan Trifu pentru Romanian Global News. Intrarea este libera.
Drumondville  este renumit in special pentru evenimentul cultural ‘’Mondial des Cultures’’ la care in anii trecuti au participat si ansamble folclorice din Romania.
 
Tineri din diaspora romana in tabara la Manastirea TismanaPDF Print E-mail
Tismana, Romania/Romanian Global News
Accesari :72
Wednesday, 12 July 2006
Tinerii si copiii din diaspora romana se afla in perioada 7 – 20 iulie intr-o tabara la Manastirea Tismana, din judetul Gorj.
Organizatorul evenimentului este Mitropolia Ortodoxa Romana a Europei Occidentale si Meridionale. Cu ajutorul Arhiepiscopiei Craiovei alaturi de tinerii din Europa Occidentala si Meridionala vor participa si cinci tineri din parohiile Bechet, Carna, Bistret si Plosca, localitati greu incercate de revarsarile de ape din acest an.
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions