Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Iulie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Cautare
 
Jumatate dintre romani raman alaturi de Alianta D.A.PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :176
Monday, 24 July 2006
Aproape o jumatate dintre romani ar vota cu Alianta D.A., daca saptamana viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare anticipate, releva un sondaj realizat de Biroul de Cercetari Sociale in perioada 10-15 iulie si difuzat astazi.Potrivit Romania Actualitati, pe locul al doilea in preferintele electoratului se afla PSD, cu 20,4%, urmat de PRM, 11,8%, PNG 7,7% si UDMR 6,4%, in timp ce cu PC ar vota doar 1% din respondenti. Daca democratii si liberalii ar hotari sa participe la alegeri pe liste separate, electoratul Aliantei D.A. ar vota in proportie de 54% cu PD si de 40% cu PNL. De asemenea, daca la alegerile europarlamentare, ce ar avea loc peste cateva luni, partidele ar participa singure si nu in aliante, 28,7% dintre persoanele intervievate au declarat ca ar vota cu PD, 20,7% cu PNL, 20,2 cu PSD, 11,6 %, cu PRM, 7,1% cu PNG, 6,3% cu UDMR, iar cu PC 1,4%. Sondajul cu o eroare de +/- 3,1% a fost realizat pe un esantion de 1.041 de persoane in varsta de peste 18 ani, reprezentative pentru populatia adulta a tarii.
Potrivit aceluiasi sondaj, presedintele Traian Basescu se bucura de increderea a mai mult de jumatate dintre romani, cu 53,6%, fiind urmat de ministrul justitiei, Monica Macovei, cu 38,3 %, presedintele PNG, Gigi Becali, 30,1%, premierul Calin Popescu Tariceanu 28,2%, presedintele PD, Emil Boc, 27,9%, ministrul afacerilor externe, Mihai Razvan Ungureanu, 27,7%, presedintele PSD, Mircea Geoana, 27,4% si vicepresedintele PNL si al Senatului, Teodor Melescanu 24,3%. 20,5% dintre respondenti s-au exprimat increderea in presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, acelasi procent fiind indicat si pentru presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor. In presedintele PC, Dan Voiculescu, au incredere 9,8% dintre respondenti, iar in presedintele UDMR, Marko Bela, 8,1%.
 
Protest cu privire la reconstructia centrului istoric din BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :180
Monday, 24 July 2006
Mai multe asociatii au protestat duminica, 23 iulie, in Piata Universitatii pe tema salvarii cladirilor istorice, a pietelor istorice si a parcurilor din Capitala.Alianta Civica, Civic Media, Asociatia 21 Decembrie, Grupul de initiativa "Grupul Civic Bucuresti", si mai multi studenti de la facultatile din Bucuresti au protestat impotriva proictelor Primariei capitalei. Acestia au sustinut ca prin aceste proiecte atat bucurestenii cat si romanii in general sunt amenintati cu pierderea simbolurilor patrimoniului cultural si totodata mutilarea identitatii culturale.
De asemenea, acestia au sustinut ca nu mai vor sa asiste pasiv la ‘’mutilarea’’ centrului istoric si la distrugerea parcurilor – la distrugerea monumentelor arhitecturale simbol, la ‘’mutilarea’’ Pietei Revolutiei si a bulevardelor istorice reprezentative ale “Micului Paris”. Protestatarii vor ca proiectele actuale sa fie supuse dazbaterii publice, astfel incat decizia sa tina seama si de acordul acestora.
 
Retre Roman a primit o medalie decernata de prezidiul Academiei Romane doar sefilor de statPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :94
Monday, 24 July 2006
La Casa Oamenilor de Stiinta,  Petre Roman a sarbatorit pe 22 iulie implinirea a 60 de ani de viata.La eveniment au fost prezenti academicieni, oameni de stiinta, fosti si actuali ministrii, oameni politici, colaboratori apropiati, prieteni si ziaristi. Cu acest prilej, presedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc, i-a decernat, pentru merite deosebite, tripticul jubiliar 140 de ani de la infiintarea Academiei Romane, inmanat, prin votul prezidiului Academiei, presedintilor de stat si celor ai academie.
”Implinirea varstei de 60 de ani este pentru mine timpul unui consens intelept cu cei cu care m-am intersectat de-a lungul vietii. Scoala si cercetarea, revolutia, guvernarea si opozitia, diplomatia si relatiile externe sunt “intersectii” care, ca si atatea altele, sunt prezente in memoria mea in aceste clipe“, a spus Petre Roman la sarbatorirea celei de a 60 sa aniversare, transmite Revista Presei.
 
Jumatate dintre romani raman alaturi de Alianta D.A.PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :112
Monday, 24 July 2006
Aproape o jumatate dintre romani ar vota cu Alianta D.A., daca saptamana viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare anticipate, releva un sondaj realizat de Biroul de Cercetari Sociale in perioada 10-15 iulie si difuzat in data de 24 iulie.

Potrivit Romania Actualitati, pe locul al doilea in preferintele electoratului se afla PSD, cu 20,4%, urmat de PRM, 11,8%, PNG 7,7% si UDMR 6,4%, in timp ce cu PC ar vota doar 1% din respondenti. Daca democratii si liberalii ar hotari sa participe la alegeri pe liste separate, electoratul Aliantei D.A. ar vota in proportie de 54% cu PD si de 40% cu PNL. De asemenea, daca la alegerile europarlamentare, ce ar avea loc peste cateva luni, partidele ar participa singure si nu in aliante, 28,7% dintre persoanele intervievate au declarat ca ar vota cu PD, 20,7% cu PNL, 20,2 cu PSD, 11,6 %, cu PRM, 7,1% cu PNG, 6,3% cu UDMR, iar cu PC 1,4%. Sondajul cu o eroare de +/- 3,1% a fost realizat pe un esantion de 1.041 de persoane in varsta de peste 18 ani, reprezentative pentru populatia adulta a tarii.
Potrivit aceluiasi sondaj, presedintele Traian Basescu se bucura de increderea a mai mult de jumatate dintre romani, cu 53,6%, fiind urmat de ministrul justitiei, Monica Macovei, cu 38,3 %, presedintele PNG, Gigi Becali, 30,1%, premierul Calin Popescu Tariceanu 28,2%, presedintele PD, Emil Boc, 27,9%, ministrul afacerilor externe, Mihai Razvan Ungureanu, 27,7%, presedintele PSD, Mircea Geoana, 27,4% si vicepresedintele PNL si al Senatului, Teodor Melescanu 24,3%. 20,5% dintre respondenti s-au exprimat increderea in presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, acelasi procent fiind indicat si pentru presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor. In presedintele PC, Dan Voiculescu, au incredere 9,8% dintre respondenti, iar in presedintele UDMR, Marko Bela, 8,1%.

 

 
MAE acuzat de "Reporterii fara frontiere" pentru atac la libertatea de exprimarePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :141
Monday, 24 July 2006
Intr-un comunicat intitulat "Guvernul roman a ordonat inchiderea unui site care il parodia pe cel al Ministerului Afacerilor Externe", organizatia Reporteri fara Frontiere, care militeaza pentru libertatea presei in lume, isi exprima surprinderea fata de decizia suprimarii site-ului www.mae.haos.ro (transferat ca poza-protest la www.mae-ro.org), luata recent de MAE de la Bucuresti, in conditiile in care Romania doreste sa devina membra a UE.
Totodata, organizatia RsF solicita Guvernului roman sa revina asupra deciziei si sa ceara companiei care a gazduit site-ul mentionat sa il reinstaleze imediat. Pe de alta parte, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), prin vocea reprezentantului pentru Libertatea Presei, Miklos Haraszti, critica faptul ca doi jurnalisti din Romania au fost pusi sub urmarire, fiind acuzati, in cazul CD-urilor MApN, ca detin informatii confidentiale, considerate secret de stat. In "Afacerea CD-ul Secret" mai sunt inca cercetati si trei jurnalisti de la ZIUA: Bogdan Comaroni, Doru Dragomir si Victor Roncea.
RsF isi exprima "stupefactia fata de faptul ca un site web, lansat de doi jurnalisti de la cotidianul romanesc ZIUA, ce parodia site-ul Ministerului Afacerilor Externe a fost inchis, la cererea Guvernului, la 15 iunie, de catre compania privata CHML, care il gazduia. "Mai mult, reprezentantii acestei companii au furnizat autoritatilor date referitoare la cei doi jurnalisti, incalcand astfel legea privind protectia informatiilor personalizate", se spune in comunicatul organizatiei Reporteri fara Frontiere. "Este surprinzator faptul ca Romania, viitoare membra a Uniunii Europene, nu a respectat in acest caz nici libertatea de exprimare, nici confidentialitatea anumitor date personale, desi aceste drepturi sunt garantate de catre Conventia Europeana a Drepturilor Omului si de legea romaneasca 677/2001", sustine RsF. "Facem apel la Guvernul roman sa reconsidere aceasta decizie si sa solicite companiei gazda a site-ului, CHML, sa reinstaleze imediat website-ul celor doi ziaristi, care nu contine nici un fel de informatie ilegala", adauga organizatia Reporteri fara Frontiere.
Potrivit organizatiei, cei doi ziaristi de la departamentul de politica externa al cotidianului ZIUA, Victor Roncea si George Damian, au creat acest site - care parodiaza site-ul MAE - www.mae.haos.ro, la scurta vreme dupa ce au scris mai multe articole despre concedierea unui inalt responsabil din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Adresa site-ului ministerului este www.mae.ro (http://www.mae.ro/. "Adresa folosita de cei doi ziaristi pentru site-ul lor este www.mae.haos.ro (http://www.mae.haos.ro/), intrucat scopul acestora a fost de a relata despre "haosul" si instabilitatea care domnesc in acest minister. Ei au copiat intocmai punerea in pagina a site-ului ministerului, dar au precizat clar in deschiderea paginii ca este vorba de un pamflet, prin care se dorea ironizarea ministerului. Sustinand ca textele publicate pe site au avut ca tinta destabilizarea si atingerea reputatiei Guvernului, Ministerul de Externe a intervenit pe langa CHML cerandu-i sa inchida site-ul, desi nu tine de resortul unui minister sa faca acest lucru. De asemenea, compania CHML s-a conformat solicitarii MAE privind furnizarea unor date personale despre cei doi ziaristi, chiar daca legea romana interzice dezvaluirea unor astfel de date.
Agentia de Monitorizare a Presei, organizatie partenera a organizatiei Reporteri fara Frontiere, a adresat Ministerului de Externe mai multe scrisori deschise, cerandu-i sa revina asupra deciziei, insa, pana in prezent, solicitarile sale nu au avut nici un ecou", explica organizatia RsF.(D.E.)
(Preluare Ziua)
 
Protest cu privire la reconstructia centrului istoric din BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :145
Monday, 24 July 2006
Mai multe asociatii au protestat duminica, 23 iulie, in Piata Universitatii pe tema salvarii cladirilor istorice, a pietelor istorice si a parcurilor din Capitala.Alianta Civica, Civic Media, Asociatia 21 Decembrie, Grupul de initiativa "Grupul Civic Bucuresti", si mai multi studenti de la facultatile din Bucuresti au protestat impotriva proictelor Primariei capitalei. Acestia au sustinut ca prin aceste proiecte atat bucurestenii cat si romanii in general sunt amenintati cu pierderea simbolurilor patrimoniului cultural si totodata mutilarea identitatii culturale.
De asemenea, acestia au sustinut ca nu mai vor sa asiste pasiv la ‘’mutilarea’’ centrului istoric si la distrugerea parcurilor – la distrugerea monumentelor arhitecturale simbol, la ‘’mutilarea’’ Pietei Revolutiei si a bulevardelor istorice reprezentative ale “Micului Paris”. Protestatarii vor ca proiectele actuale sa fie supuse dazbaterii publice, astfel incat decizia sa tina seama si de acordul acestora.
 
Petre Roman a primit o medalie decernata de prezidiul Academiei Romane doar sefilor de statPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :99
Monday, 24 July 2006
La Casa Oamenilor de Stiinta,  Petre Roman a sarbatorit pe 22 iulie implinirea a 60 de ani de viata.La eveniment au fost prezenti academicieni, oameni de stiinta, fosti si actuali ministrii, oameni politici, colaboratori apropiati, prieteni si ziaristi. Cu acest prilej, presedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc, i-a decernat, pentru merite deosebite, tripticul jubiliar 140 de ani de la infiintarea Academiei Romane, inmanat, prin votul prezidiului Academiei, presedintilor de stat si celor ai academie.
”Implinirea varstei de 60 de ani este pentru mine timpul unui consens intelept cu cei cu care m-am intersectat de-a lungul vietii. Scoala si cercetarea, revolutia, guvernarea si opozitia, diplomatia si relatiile externe sunt “intersectii” care, ca si atatea altele, sunt prezente in memoria mea in aceste clipe“, a spus Petre Roman la sarbatorirea celei de a 60 sa aniversare, transmite Revista Presei.
 
Pe muntele Gaina a avut loc „Targul de Fete” – una dintre cele mai vechi traditii romanestiPDF Print E-mail
Alba, Romania/Romanian Global News
Accesari :113
Monday, 24 July 2006
Peste 10.000 de persoane au participat pe 22 si 23 iulie la manifestarile organizate in judetul Alba in cadrul traditionalei sarbatori romanesti „Targul de Fete”."Targul de fete" de la Muntele Gaina se desfasoara in cea mai apropiata duminica de 20 iulie, de Sf.Ilie al fiecarui an si este cea mai mare sarbatoare traditionala romaneasca in aer liber. Sarbatoarea reprezinta un  prilej ideal de a admira jocul si portul popular din Transilvania si de a  "targui" produse de artizanat specifice.
Sarbatoarea reuneste formatii artistice din judetele Alba, Hunedoara, Cluj, Bihor, Arad si din alte judete ale tarii, realizand un adevarat festival al cantecului si jocului, al traditiilor si datinilor stramosesti. Vin la targ locuitori ai Apusenilor de pe Crisul Alb, Bihor, Aries, schimband intre ei produsele lor traditionale dar si voia buna si cantecul strabun.
Totusi, pe muntele Gaina nu s-au vandut niciodata fete, ‘’Targul de fete” fiind o sarbatoare a motilor.
Targul de fete este mentionat prima data in anul 1816 dar cu siguranta vechimea lui vine din indepartata activitate. Originea acestei sarbatori se pierde in negura vremii, Strabo, parintele geografiei spunea ca dacii au un munte “cogaiom” nu prea departe de capitala lor Sarmisegetuza, unde se aduna in fiecare an pentru a aduce ofranda zeului lor, iar Aristotel spunea ca barbarii ca si grecii ofera zeilor locurile cele mai inalte, barbarii fiind socotiti de greci toti cei ce erau in afara Greciei si Romei antice.
 
Presedintele Serbiei in vizita in RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :123
Monday, 24 July 2006
Presedintele sarb, Boris Tadic va efectua o vizita oficiala in Romania la invitatia presedintelui Traian Basescu, in data de 25 iulie.Printre subiectele care vor fi abordate de cei doi presedinti se numara si perspectivele de integrare europeana si euro-atlantica ale Serbiei, aspecte ale cooperarii bilaterale si regionale respectiv colaborarea economica intre cele doua state, flexibilizarea politicii de vize si drepturile comunitatii romane din Serbia si ale celei sarbe din Romania. Un punct important pe agenda discutiilor il va reprezenta problematica Balcaniilor de Vest, in contextul negocierilor privind viitorul statut al provinciei Kosovo. Vizita presedintelui sarb are loc la numai o luna de la precedenta intrevedere, la Belgrad, a celor doi sefi de stat, confirmand relatiile bilaterale speciale romano-sarbe, dialogul politic intens si oportunitatile semnificative de cooperare intre cele doua state.
 
Marea Britanie sprijina proiectele europene ale Primariei IasiPDF Print E-mail
Iasi, Romania/Romanian Global News
Accesari :149
Monday, 24 July 2006
Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord in Romania, Robin Barnett, a efectuat recent o vizita in municipiul Iasi, la invitatia primarului Gheorghe Nichita.Diplomatul britanic s-a aflat pentru prima data in calitate oficiala la Iasi, dupa ce tot aici a invatat timp de citeva saptamini limba romana. In cadrul intilnirii cu seful municipalitatii iesene, au fost puse in discutie cele mai importante proiecte ale orasului, cu un accent deosebit pe proiectul de regenerare urbana a zonei Cuza Voda, demarat anul trecut cu sprijinul unor experti britanici.
Potrivit Portalului National de Administratie Publica, primarul Gheorghe Nichita a adaugat la acesta nevoia de a sprijini formarea de specialisti in atragerea fondurilor europene, la nivelul autoritatilor publice locale. Avand o mare experienta in procesul de pre-aderare europeana, prin misiunile diplomatice efectuate pana acum, excelenta sa Robin Barnett a afirmat ca doreste ca sprijinul britanic acordat Romaniei si, implicit, Primariei iesene, sa continue si dupa integrarea tarii noastre in structurile europene.
 
Scoala de vara pentru tineri organizata de Ministerul Integrarii EuropenePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :133
Monday, 24 July 2006
Ministerul Integrarii Europene in colaborare cu Fundatia Ithaka organizeaza in perioada 27 august- 2 septembrie, o Scoala de vara cu tema „Rolul Romaniei intr-o Europa in schimbare”, care se va desfasura in Delta Dunarii.Obiectivul acestei Scoli de vara este de a informa si a stimula dezbaterile pe tema integrarii europene si formarea liderilor de opinie in randul tinerei generatii. Temele abordate vor fi Romania si Uniunea Europeana, valori romanesti-valori europene, constructie europeana, relatii intentionale, fonduri europene. Scoala de vara se va bucura de participarea unor lectori straini de la GPLus Europe si European Foundation - Polonia.
Numarul maxim de participanti va fi de 50 de persoane. La cursuri se pot inscrie tineri studenti sau masteranzi cu varsta intre 18 ani (impliniti) si 26 ani – indiferent de profilul facultatii. Mai multe informatii se gasesc pe site-ul www.mie.ro.
 
Presedintele APCE, Rene van der Linden, in RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :79
Monday, 24 July 2006
Presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Rene van der Linden, se afla in vizita in Romania pentru a discuta cu oficialii romani despre stadiul pregatirii pentru aderare la Uniunea Europeana, masurile anticoruptie si dialogul interreligios.Van der Linden are programate intalniri cu vicepresedintele Senatului, Alexandru Penes, cu ministrul de externe, Mihai Razvan Ungureanu, precum si cu membri ai delegatiei romane la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Oficialul european se va deplasa si la Iasi, unde se va intalni cu episcopul romano-catolic Petru Gherghel si va vizita manastirile Moldovita si Voronet, informeaza postul public de radio.
 
Ziua Romaniei la Montreal a adunat aproape 2000 de spectatoriPDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :121
Monday, 24 July 2006

Festivalul Europei de Est: Romania la Montreal a adunat in fata scenei din Parcul Jean-Drapeau s-au adunat aproximativ 2000 de spectatori, care au aplaudat pana aproape de miezul noptii fiecare din momentele artistice cuprinse in program.

 

Programul zilei a reunit artisti din comunitatea romaneasca din Montreal si artisti invitati din Romania: actorul Dan Puric, cu spectacolul de pantomima ‘’ Visul’’; cantareata de jazz Teodora Enache, interpreta a prelucrarilor dupa Maria Tanase, avandu-l ca invitat in concert pe muzicianul bulgar Theodosii Spassov; coregrafa Liliana Iorgulescu si virtuozul Grigore Lese, cu spectacolul ‘’Sarea pamantului’’. Acest program a fost conceput si prezentat de Simona Hodos, coordonator de proiect si fondator al Asociatiei ROCADE.
Spectacolele si concertele au fost prezentate pe scena Festivalului, amenajata de Primaria Montreal in Parcul Jean-Drapeau si au fost insotite, pe parcursul intregii zile de 20 iulie (intre orele 12 si 23), de o expozitie de fotografie intitulata ‘’Bucurestiul vechi’’, realizata in parteneriat cu Fundatia ARTEXPO din Romania, condusa de dl Mihai Oroveanu.
Vernisajul expozitiei a avut loc in prezenta ambasadoarei Romaniei in Canada, Elena Sava Stefoi, a consulul general al Romaniei la Montreal, Ioan-Bogdan Bucur, a presedintelui executiv al festivalului ‘’Week-ends du Monde’’, organizat de Primaria Montreal in Parcul Jean-Drapeau, in perioada 8 iulie – 13 august, in cadrul caruia a avut loc Festivalul Europei de Est: Romania la Montreal si a numeroase personalitati din comunitatea romaneasca, precum si cea montrealeza. Evenimentul Festivalul Europei de Est - EUROFEST: Romania la Montreal a fost organizat de Asociatia ROCADE, cu sprijinul Ambasadei Romaniei in Canada si Consulatul general al Romaniei la Montreal, finantat de Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe, sub inaltul patronaj al Presedintiei Romaniei si dedicat ‘’Anului Francofoniei’’ a carui tara-gazda este Romania.
Artistii prezenti la Montreal vor sosi la Bucuresti marti, 24 iulie, ora 13.50, pe aeroportul Otopeni.
 
OSCE nu va recunoaste referendumul din regiunea transnistreanaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :118
Monday, 24 July 2006
{mosimage}Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) nu va recunoaste referendumul din Transnistria preconizat pentru 17 septembrie, a declarat la Bruxelles, Belgia, Karel de Gucht(foto), presedintele in exercitiu al OSCE.Potrivit unui comunicat de presa al Misiunii OSCE in Basarabia, Karel de Gucht a declarat ca aceasta organizatie nu va sustine si nu planifica sa monitorizeze un referendum care pune in discutie integritatea teritoriala a Basarabiei. Pe de alta parte, a adaugat oficialul european, desfasurarea unui referendum in Transnistria este posibila doar dupa ce va fi luata o atare decizie la masa de negocieri si vor fi create conditiile necesare pentru ca exprimarea votului sa fie libera si corecta. De asemenea, potrivit lui Gucht, chestiunile scoase la referendum sunt sugestive, fapt care, impreuna cu lipsa conditiilor de baza pentru alegeri libere si corecte, a libertatii presei, pluralismului politic in regiune, vor influenta rezultatele acestui exercitiu. De Gucht a mai declarat ca referendumul va complica situatia din regiune si a chemat autoritatile transnistrene sa se dezica de aceasta idee si sa revina la masa de negocieri. Recent, si Consiliul Permanent al OSCE a condamnat intentia regimului separatist de la Tiraspol de a organiza asa-zisul referendum privind viitorul regiunii transnistrene. Autoritatile regiunii din stanga Nistrului au anuntat ca referendumul se va desfasura la 17 septembrie. Intrebarile la care ar urma sa raspunda locuitorii din regiune sunt: "Pledati pentru realipirea Transnistriei la RM?" sau "Doriti ca Transnistria sa adere la Federatia Rusa?".  Presedintele basarabean, Vladimir Voronin, precum si un sir de organizatii internationale au declarat ca referendumul din Transnistria nu va
avea nici o legitimitate, dat fiind ca urmeaza a fi organizat de un regim clandestin intr-o zona ocupata militar de armata ruseasca si in conditiile in care, in regiune, lipsesc cu desavarsire conditiile pentru un exercitiu electoral democratic.
 
3.000 de familii de imigranti extra-UE nu vor mai restitui "bonusul bebe"PDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :118
Monday, 24 July 2006
{mosimage}Autoritatile italiene au vesti bune pentru 3.000 de familii de imigranti extracomunitari din Italia, care nu vor mai trebui sa restituie bonusul pentru nou nascuti, in valoare de 1.000 de euro, primit de la guvernul Berlusconi.Consiliul italian de Ministri a decis la finele saptamanii trecute sa blocheze restituirea bonusului acordat de fostul guvern italian si pe care tot acesta intentiona sa il ceara inapoi, dupa ce descoperise acordarea sa pe considerente gresite.
Fostul ministru italian Roberto Maroni(foto) vorbeste, in acest context, despre o "mini amnistie pentru extracomunitari, care au incasat fara sa merite bonusul bebe in valoare de 1.000 de euro, platit de contribuabilii italieni". Actualul ministru al Solidaritatii Sociale, Paolo Ferrero a replicat: "Ar trebui sa iti fie rusine. Guvernul tau a facut ceva nedemn. Ceea ce am facut noi este un fel de reducere a raului" a spus Ferrero, explicand in continuare: "Am evitat pur si simplu ca Garda Financiara sa intre in casele imigrantilor, ca si cum ar fi delincventi, pentru a cere restituirea alocatiei pentru nou nascuti". Si ministrul Politicilor Familiale, Rosy Bindi, crede ca odata cu aceasta decizie a fost reparata eroarea comisa de fostul Executiv.
Reamintim ca intreaga problema are la baza un echivoc lansat de o scrisoare semnata de fostul premier italian, Silvio Berlusconi, si trimisa direct pe adresele imigrantilor proaspat deveniti parinti. Acestia trebuiau numai sa se prezinte la oficiile postale cu scrisoarea si cu autocertificarea pentru a primi bonusul. Numai ca aceasta reglementare prevedea ca aceasta suma sa ajunga numai la cetatenii italieni, iar celorlalti li s-au cerut banii inapoi.
 
Italia isi deschide granitele pentru inca 350.000 de muncitoriPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :160
Monday, 24 July 2006
{mosimage}Consiliul italian de Ministri a dat, in urma cu cateva zile, unda verde decretului Flussi-bis, cel care autorizeaza 350.000 de noi intrari in Italia pentru muncitorii extracomunitari.
Inainte de semnatura definitiva si de publicarea in Gazeta Oficiala, decretul va trebui sa ajunga si pe masa Conferintei Unificate si la Comisiile Parlamentare. "Pana la finele lunii septembrie noua reglementare va fi in vigoare" a anuntat ministrul Solidaritatii Sociale, Paolo Ferrero(foto), in conferinta de presa sustinuta la incheierea sedintei Consiliului. "Decretul Flussi semnat de cabinetul Berlusconi prevedea 170.000 de intrari, dar nu avea nimic de-a face cu realitatea, mai ales ca din partea angajatorilor au venit 520.000 de cereri" a spus Ferrero. El a adaugat ca noul decret tine seama de realitatea exprimata de cereri si rezolva diferenta de 50.000 de cereri, care ar fi ramas astfel o problema, informeaza Stranieri in Italia. "Aceste 350.000 de persoane sunt deja in Italia, iar cererea angajatorilor prevede garantia unui loc de munca si a unui camin" a subliniat ministrul. "Situatia mostenita de la guvernul anterior condamna 350.000 de persoane la munca la negru" a mai spus Ferrero, explicand ca in orice moment aceste persoane puteau fi arestate pentru sedere clandestina pe teritoriul Italiei. "Acesta nu este numai un act de solidaritate, ci si in interesul colectivitatii: pentru un mai mare grad de civilizatie a tarii si pentru contributii fiscale mai mari, evaluate undeva la 1-1.5 miliarde de euro" a conchis ministrul Ferrero.
 
Cererile pentru decretul Flussi depuse pana in 21 iulie sunt validePDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :120
Monday, 24 July 2006
{mosimage}Pentru alocarea celor 350.000 de cote de intrare in Italia pentru muncitorii straini vor fi considerate valabile numai cererile depuse pana vineri, 21 iulie, se arata intr-un comunicat al Consiliului de Ministri italian."Guvernul a decis sa se prevaleze de posibilitatea de a redeschide cotele fluxurilor de intrare in tara pentru muncitorii extracomunitari pentru anul 2006, cu scopul de a satisface cererile prezentate de angajatori pentru angajarea cetatenilor extra-comunitari", se arata in comunicatul citat de Stranieri in Italia. Consiliul de Ministri mai precizeaza, in acelasi comunicat, ca numarul de cote alocate amterior, 170.000, s-a dovedit a fi insuficient. Totodata comunicatul mai precizeaza ca "dupa cum prevede legea, in cadrul acestui contingent va fi acordat un tratament preferential tarilor cu care Italia are incheiate acorduri in materie de imigratie". Cererile trimise in continuare, dupa data limita de 21 iulie, nu vor fi luate in considerare.
 
Londra are o lista neagra a imigrantilor romaniPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :120
Monday, 24 July 2006
Guvernul britanic a alcatuit recent o lista ce cuprinde 45.000 de cetateni romani si bulgari considerati ca avand legaturi cu crima organizata sau vazuti ca riscuri pentru securitatea Marii Britanii, daca acestia ar decide sa vina in aceasta tara dupa aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europerana.Potrivit informatiilor aparute in presa britanica, se pare ca "lista de avertizare", un document al Ministerului de Interne, a fost realizata pe baza inregistrarilor romanilor si bulgarilor care au incercat, in trecut, sa intre ilegal in Marea Britanie sau despre care exista informatii ca ar fi implicati in crima organizata. Sursele indica, totodata, ca autoritatile de la Londra se tem ca nu vor putea impiedica aceste persoane sa se stabileasca in Marea Britanie si sa isi ceara drepturile.
Intrebat despre acest document, Ministerul de Interne a refuzat sa comenteze. Cu toate acestea, presa a continuat sa dezvaluie informatii din documentul MI, in care se mai preciza ca Guvernul britanic se asteapta ca un numar de 60.000 -140.000 de romani si bulgari sa imigreze in Marea Britanie in primul an dupa aderarea celor doua tari la Uniunea Europeana.
Inainte de extinderea din 2004 a Uniunii Europene, Guvernul a estimat ca un numar de 5.000-13.000 de est-europeni vor sosi in Marea Britanie in primul an. Cu toate acestea, cifra reala a imigratiei a fost de peste 200.000. O explicatie partiala pentru care acest numar mare de imigranti a decis in ultima perioada sa vina in Marea Britanie este ca aceasta tara este unul dintre cele trei "vechi" state membre UE care si-au deschis piata de munca pe de-a intregul tarilor nou aderate la Uniune.
Guvernul britanic spune insa ca nu a decis deocamdata daca va proceda in acelasi fel si in cazul Romaniei si Bulgariei. "Aceasta decizie va fi luata dupa o evaluare a nevoilor de pe piata de munca britanica, a impactului anterioarei extinderi a UE din 2004 si a pozitiei celorlalte state membre ale Uniunii" a spus un purtator de cuvant al Ministerului britanic de Interne, care a precizat, totodata, ca acest lucru se va intampla dupa ce va fi stabilita o data oficiala de aderare. 
 
Peste 4.000 de romani pe listele minoritatilor din UngariaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :119
Monday, 24 July 2006
S-a incheiat perioada inscrierilor pe listele minoritatilor din Ungaria.
La alegerile minoritare programate pentru data de 1 octombrie vor putea vota numai acele persoane care s-au inscris pe aceste liste in perioada 1 iunie – 15 iulie.  Conform ultimelor date, publicate pe site-ul Biroului Electoral Central, s-au inscris in toata tara 198.860 de cetateni, dintre care 4.404 sunt pe listele romanesti, transmite corespondentul Romanian Global News in Ungaria.
Astfel, din Budapesta s-a inscris cel mai mare numar de cetateni romani, 801 din toate cele 23 de sectoare ale capitalei maghiare. Urmatoarea localitate cu cel mai mare numar de romani inscrisi pe listele minoritatilor este Micherechi, cu 608 romani, urmata de Chitigaz (557), Giula (289), Aletea (268), Sacal (193) si Apateu (129). Toate celelalte judete si regiuni sunt inscrise fiecare cu sub 100 de romani, in topul acestora situandu-se Cenadul Unguresc (97), Pocei (97), Darvas (93), Batania (91), Bedeu (82), Bichisciaba (80),Otlaca-Pusta (80), Jaca (76), Sercad (64), Medgyesegyhaza (64), Leucushaz (49), Seghedin (44), etc. 
 
Colaborare intre orasele Brasov si NurenbergPDF Print E-mail
Nurenberg, Germania/Romanian Global News
Accesari :180
Monday, 24 July 2006
{mosimage}O delegatie din Brasov compusa din prefectul Aurelian Danu, vicepresedintele Consiliului judetean Marian Rasaliu, viceprimarul Gabriel Andronache(foto) si reprezentantul Forumului Romano-German, Albrecht Klein, au efectuat la invitatia primarului general al orasului Nurnberg, Ulrich Maly, intre 21 - 22 iulie, o vizita la Nurnberg.Cu aceasta ocazie, delegatia de la Brasov a participat la o conferinta pe tema proiectului "Coridorul 4" TEN 22, constructia transrapidului Nurnberg-Constanta, tren ce va trece prin Brasov, dupa care a fost primita de primarul general Ulrich Maly. La aceasta intrevedere s-a discutat initierea unei colaborari intre cele doua regiuni europene, Nurnberg si Brasov, dupa care s-a semnat un acord de colaborare pe plan economic, social si cultural. Partea germana si-a exprimat dorinta de a vizita Brasovul la sfarsitul anului 2006. Comunitatea romana din Nurnberg cu sustinerea Mitropoliei si a asociatiei Ars Longa e.V. au organizat in seara de 21 iulie la Mitropolia Ortodoxa Romana o intalnire cu oameni de afaceri, reprezentanti ai Camerei de Comert din Nurnberg si ai Primariei locale.
Delegatii de la Brasov au prezentat orasul si regiunea, au schitat planul de dezvoltare si au invitat oamenii de afaceri ca si Camera de Comert la Brasov. Sambata, 22 iulie, brasovenii au participat la o festivitate a asociatiei "Haus der Heimat" aflata sub patronajul ministrului de Interne bavarez,  Gunther Beckstein, la care auf fost prezenti reprezentanti ai guvernului si ai primariei. Ei au fost aici salutati si primiti ca oaspeti de onoare. Comitetul de promovare si sustinere a colaborarii intre cele doua regiuni care s-a infiintat la Nurnberg este compus din: IPS Serafim, Mitropolit pentru Germania, Europa de Nord si Centrala, Juristul Zonei Metropolitane Nurnberg, Hartmut Frommer,   Presedintele Asociatiei "Haus der Heimat", Horst Goebbel, vicepresedinte Ars Longa e.V, Mariana Alexie. (initiatoarea proiectului de colaborare Brasov-Nurnberg), Doina Dolbea, Ars Longa e.V. si Emil Cira, Ars Longa e.V.
A transmis pentru Romanian Global News Mariana Alexie.
 
Dana Codorean Berciu la Festivalul londonez Ealing  PDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :108
Monday, 24 July 2006
{mosimage}Cei mai mari specialisti din Marea Britanie in muzica estica, Mukka Band si solista romanca ce evolueaza alaturi de ei, Dana Codorean Berciu(foto), au sustinut duminica, 23 iulie, un nou concert in Marea Britanie.Concertul s-a desfasurat in cadrul  Ealing Summer Global Festival, gazduit de Walpole Park, Mattock Lane, din Londra. Audientele au apreciat, si de aceasta data, muzica gipsy, cu accente de jazz si punk, imbinata cu extraordinarele balade venite direct din inima Transilvaniei. Imbinarea deosebita de stiluri muzicale, caracteristica celor de la Mukka si Danei Codorean Berciu este, de altfel, marca ce i-a facut celebri atat in Marea Britanie cat si dincolo de granitele sale.
 
Tabara la Orastie pentru romanii din FrantaPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :96
Monday, 24 July 2006
Membrii comunitatii romanesti din Franta pot veni in concediu in Romania, prin intermediul taberei "Scoala de Vara Frontiere", un spatiu fara frontiere.
Tabara va avea loc la Orastie, in perioada 24-29 iulie si se adreseaza tuturor celor care au varsta de pana in 29 de ani, inclusiv, si sunt interesati de calatoriile in Romania, cu spatiul si traditiile de aici.
 
Tabara de dansuri la Sacal     PDF Print E-mail
Sacal, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :143
Monday, 24 July 2006
Saptamana trecuta, intre 10–15 iulie, pentru a cincea oara a avut loc, la Sacal, tabara si festivalul de dansuri populare, organizate de Asociatia Tinerilor din Sacal.Copiii participanti din Sacal si din localitatile invecinate au invatat nu numai sa danseze, dar au luat parte si la activitati de artizanat. Dansurile populare romanesti copiii le-au insusit de la sotii Ana si Gheorghe Buha din Chitighaz, care au prezentat aceste traditii invatate de la parintii si bunicii lor. in fiecare seara, tinerii au pus in practica cele invatate in cursul zilei, in cadrul balurilor comune, informeaza corespondentul Romanian Global News in Ungaria.
Tabara de dansuri din Sacal s-a incheiat cu festivalul de dansuri, la care au petrecut peste 150 de localnici si oaspeti.
 
Tabara in Romania pentru tinerii de etnie romana din jurul granitelorPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :195
Monday, 24 July 2006
{mosimage}Tabara de creatie si turism pentru copii si tineri, etnici romani din jurul granitelor se va desfasura, in perioada 21 iulie – 1 august, la Poiana Pinului, in judetul Buzau si este organizata de departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni din cadrul Ministerul Afacerilor Externe, in colaborare cu Palatul National al Copiilor din Bucuresti si cu Autoritatea Nationala pentru Tineret – Directia Judeteana pentru Tineret.La aceasta actiune sunt  invitati sa participe 335 de copii si tineri, cu inclinatii artistice, din Bulgaria, Basarabia, Serbia, Ucraina, Ungaria si Romania.
Programul este structurat pe ateliere de lucru: ceramica, pictura, arta plastica, dans, muzica, fotografie, sport-turism, bricolaj, coordonate de cadre didactice de specialitate de la Palatul National al Copiilor din Bucuresti. De asemenea, programul taberei cuprinde excursii la Manastirea Ciolanu, Tabara de sculptura in aer liber de la Magura, Vulcanii Noroiosi, Muzeul Chihlimbarului si la Casa memoriala Vasile Voiculescu.  
Manifestarea se inscrie in cadrul actiunilor organizate si finantate de Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni pentru sprijinirea pastrarii, afirmarii si dezvoltarii identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a romanilor de pretutindeni.
 
Acord de colaborare intre Universitatea din Torino si ASE Bucuresti  PDF Print E-mail
Torino, Italia/Romanian Global News
Accesari :95
Monday, 24 July 2006
{mosimage}Marti, 18 iulie, la sediul Primariei din Torino a fost semnat acordul de colaborare dintre Universitatea din Torino si Academia de Studii Economice din Bucuresti.
Semnatarii acestui important acord au fost Rectorul Ezio Pelizzetti (din partea italiana) si prof. dr. Ion Ivan, director in MEC, Directia Informatizare si Statistica si profesor la Departamentul de informatica economica in cadrul ASE Bucuresti.
La semnarea acordului au fost prezenti, din partea Primariei din Torino Michele dell’Utri, responsabil cu internationale, iar din partea romana Consulul general al Romaniei la Milano, Mircea Gheordunescu. "Acordul semnat astazi va favoriza schimbul de cunostinte in domeniul tehnologiilor informatice si va oferi un ajutoe concret in dezvoltarea la Bucuresti a sectorului serviciilor telematice", a declarat Michele dell’Utri, iar prof. Ion Ivan a adaugat: "Nu mai tarziu de toamna aceasta, un numar important de tineri absolventi de facultate sau doctoranzi care deja traiesc la Torino, isi vor putea continua formarea profesionala in cadrul Universitatii din Torino Aceasta este prima colaborare in care sunt incluse mai multe Institutii prestigioase cum ar fi Universitatea din Torino, Primaria, Consortiul pentru Studii Informatice, scoala de Management din Torino".
 
Interviu cu un roman din Israel care vorbeste despre actualul conflict din acea zonaPDF Print E-mail
Haifa, Israel/Romanian Global News
Accesari :176
Monday, 24 July 2006
“Parerea mea sincera este ca nici un popor nu doreste razboiul. El este generat si intretinut de grupuri de conducatori, de interese si de fanatism religios. Ura, lipsa de cunoastere, lipsa de dialog si intelegere au adus numai distrugere si victime inutile, tragedii pentru generatii, in ambele parti ale conflictului”, Mihai Barbu.

 

Cand i-am solicitat domnului Mihai Barbu un interviu initial, se pregatea ca sa mearga la controlat subsolul blocului impreuna cu vecinii, ca sa se asigure ca in caz ca ar suna sirenele din nou, adapostul subteran era repus in ordine pentru locatarii blocului. Dumnealui a avut amabilitatea de-a imi acorda acest interviu pe care il propun cititorilor nostri.
Gabriel Gherasim:? Domnule Barbu, situatia de conflict razboinic din Israel cu vecinii a afectat si multi evrei imigranti din Romania. In primul rand cum v-a afectat pe dumneavoastra?
Mihai Barbu: Mi-as permite, pentru inceput, o prezentare succincta a actualului conflict.
Momentan, Israelul se lupta pentru anihilarea gruparii teroriste din Sudul Libanului, grupare care sprijinita material de Siria si Iran, ameninta stabilitatea in regiune si pune in pericol imediat viata cetatenilor israelieni. Infiltrarea pe teritoriul nostru a unei patrule de militari la granita cu Libanul si rapirea a doi militari, a fost cauza care a generat o reactie justificata, a Israelului avand ca scop primar recuperarea tinerilor militari.
Cele doua coduri de conduita ale societatii israeliene: "nu lasi un ranit pe campul de lupta" si "nu lasi in prizonierat un militar israelian" – sunt din nou in examen.
Riposta Israelului, indreptata in special in vederea anihilarii depozitelor de munitii, comandamentelor si a mijloacelor de comunicare si aprovizionare cu armament, a atins inevitabil centre locuite, pentru ca este stiut ca acesti teroristi se ascund si ataca din mijlocul populatiei civile, aseaza bazele militare in vecinatatea institutiilor publice.
In Israel, zona afectata este localizata in nordul tarii, pe o suprafata de 40 km, zona in care traiesc multi romani, emigranti in Israel, sau veniti la munca.
Activitatea zilnica sociala, comerciala, productiva, educativa de vara –pentru ca elevii sunt in vacanta, a fost puternic perturbata. Pe noi personal ne-a afectata mai putin pentru ca stam in centrul tarii.
G.G.: Haifa, orasul cunoscut ca „Mica Romanie” datorita numerosilor evrei din Romania care traiesc acolo si care este in general cunoscut ca unul din cele mai pasnice orase din Israel (unde evrei si arabi conlucreaza relativ bine), a fost lovit de cateva ori deja de rachete. In ce masura continua si este limitata viata cetatenilor datorita acestor atacuri?
M.B.: Surpriza atacului cu rachete asupra orasului a fost mare. Haifa este un puternic centru cultural si social al evreilor originari din Romania, apreciati mult pentru aportul lor.
Relatia de convietuire si conlucrare dintre evrei si arabi se mentine si in aceste zile si nu trebuie uitat ca in armata israeliana participa activ, druzi, beduini si alte nationalitati de religie musulmana.
In Haifa si in zona, sunt si multi romani veniti la lucru, care s-au acomodat si integrat foarte bine .
Din pacate, populatia este nevoita sa intrerupa activitatea si sa coboare la adaposturi, asta de cateva ori pe zi, iar dupa primele victime si cladiri afectate, desigur ingrijorarea creste din ce in ce mai mult. In plus, vecinatatea portului, a industriei chimice si rafinariile din zona fac situatia si mai periculoasa.
G.G.: In ce masura vedeti o aplanare a situatiei din zona Israel, in conditiile in care Israelul refuza ca trupe ale Natiunilor Unite sa vina si sa creeze zone de amortizare intre partile din conflict?
M.B.: Israelul considera ca vecinul de la granita nordica este Libanul, stat independent, membru al ONU si al altor comunitati internatioanle. Dupa retragerea Israelului din zona tampon, in 2000, conform rezolutiei ONU, urmau sa fie trimise in zona trupe armate libaneze. Din pacate nu s-a intamplat asa si Hesbullah, a ocupat terenul, intinzandu-se de-a lungul intregii granite si de asemeni in sudul Beirutului. Ca atare, Libanul trebuie sa-si rezolve problema ei interna. Aducerea de trupe straine in zona, ar creea impresia unui conflict cu Libanul si nu asta este realitatea. Si cu ceilalti vecini, Iordania si Egipt, Israelul este in relatii corecte in momentul de fata.
G.G.: De la proclamarea independentei in 1948 si pana azi, au fost putine perioade de liniste. Cum vede populatia tarii dezvoltarea statului in viitor si care sunt actiunile care capata cea mai mare aderenta la populatie ?
M.B.: Parerea mea sincera este ca nici un popor nu doreste razboiul. El este generat si intretinut de grupuri de conducatori, de interese si de fanatism religios. Ura, lipsa de cunoastere, lipsa de dialog si intelegere au adus numai distrugere si victime inutile, tragedii pentru generatii, in ambele parti ale conflictului. Israelienii vor liniste si vor pace. Si ei, ca si mare parte dintre palestinieni, au obosit de victime, de durere, de distrugere.
Granite definite si doua state vecine este solutia. Democratia reala este solutia. Disparitia fanatismului religios este solutia. Respectul si aprecierea valorii vietii este solutia.
Dupa 2000 de ani de trai in exil si raspandire in lume, evreii vor sa-si construiasca o tara infloritoare si un viitor sigur. Cand si palestinienii vor ajunge la concluzia ca drumul armelor nu duce nicaieri, atunci vor fi sanse de pace.
G.G.: Cum pot cititorii nostri care au familie in Israel ca sa afle despre soarta lor de la autoritati, in caz ca ar fi nevoie de acest lucru?
M.B.: Ambasada Romaniei in Israel:
Adresa: 24 Adam Hacohen St., Tel Aviv, Cod.p. 64585
Telefon: +972-3-5244644;
E-mail: rouembil@netvision.net.il   Ambasador: Dna. Mariana Stoica
Consulatul Onorific al Romaniei – Ierusalim
Adresa: Jerusalem 93589, str. Shay Agnon no.18
Telefon/fax: +972.2.566.32.26 E-mail:bruno@sano.co.il nirit@sano.co.il. Consul onorific: Bruno Landesberg.
Asociatia evreilor originari din Romania, 3 Alexander Yanai St. Tel Aviv 62382, telefon: 972-3-546 6502
Portalul Romania-Israel: www.romania-israel.com, si la telefonul portalului: 0506-776203 –celular. In plus, fiecare oras aflat in zona conflictului are un comandament care centralizeaza informatia si la care se poate apela pentru relatii si ajutor . Mai jos cateva  numere de telefon:
Haifa: centru de informare (engleza) – 1-800-356-106
Nasharia: centrul de informare si urgenta – 04-9879801
Tiberias: centrul de informare – 04-6797888
G.G.: Domnule Barbu va multumim pentru timpul acordat si va dorim tot ce-i mai bun!
Mihai Barbu: Si eu dumneavoastra!
(De Gabriel Teodor Gherasim, Meridianul Romanesc, New York)

 
S-a lansat o noua carte romaneasca in AustraliaPDF Print E-mail
Cringila, Australia/Romanian Global News
Accesari :94
Monday, 24 July 2006
{mosimage}La Biblioteca "Mihai Eminescu" din Australia, s-a lansat recent cartea "Vol.II. Poezii alese", ce il are ca autor pe Ioan Miclau.
Cartea poate fi imprumutata de cititori, cumparata, dar si daruita de catre autor celor ce l-au sprijinit si incurajat de-alungul anilor.
Prefata cartii a fost scrisa de poetul Vladimir Nichita din Melbourne, iar un cuvant de prezentare a cartii exista si in limba engleza, scris chiar de fiica autorului.
Cartea insumeaza un numar de 65 de poezii si a fost publicata de editura "Cuget Romanesc", Barda, Mehedinti, si tiparita la "Sitech" Craiova.
 
Va avea loc a VI-a editie a festivalului ‘’Academia estivala de Arta Contemporana’’PDF Print E-mail
Carei, Romania/Romanian Global News
Accesari :89
Monday, 24 July 2006
A VI-a editie a festivalului cultural ‘’Academia estival de Arta Contemporana’’ se va desfasura anul acesta la Carei, in perioada 1 – 13 august.Organizatorul si fondatorul acestui eveniment este Dorothea Fleiss, care a beneficiat de sprijinul oficialitatilor si autoritatilor Prefecturii Satu-Mare, Consiliul Judetean Satu-Mare, Consiliul Local al Municipiului Carei, Muzeul Judetean Satu-Mare Sectia de Arta, Ministerul Culturii. La acest eveniment vor participa aproximativ 70 de artisti plastici, muzicieni, critici de arta din Romania, Franta, Germania, Italia, Spania, China, Israel, SUA si din multe alte tari. Printre participantii romani de la acest eveniment se numara si Florin Berculescu, Miron Duca, Dorel Gaina, Liviu Paul etc. In calitate de invitati speciali vor participa la acest eveniment scriitoarea Ana Blandiana, istoricul de arta Tiberiu Alexa dar si Adrian-Silvan Ionescu. Rezultatele de fapt ale acestei editii a Academie estivale de arta contemporana "d. fleiss & east west artists" vor putea fi vizitate intre 3 - 30 august, in spatiile castelului din Carei si mai apoi pe site-ul dedicat evenimentului: www.dfewa.com.
A transmis pentru Romanian Global News Dorothea Fleiss.
 
40 de copii din diaspora romaneasca au participat la diferite tabere din RomaniaPDF Print E-mail
Tismana, Romania/Romanian Global News
Accesari :128
Monday, 24 July 2006
Copii si tinerii din diaspora romaneasca au participat la diferite evenimente culturale organizate, pe perioada verii, in Romania, finantate de MAE prin Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni.Astfel, 40 de copii din diaspora au participat la Tabara internationala de traditie si spiritualitate ortodoxa “Cunoaste si accepta pe aproapele tau”, desfasurata in perioada 7-20 iulie, la Tismana. Pe parcursul taberei s-au desfasurat ateliere de pictura, teatru, limba si literatura romana, ceramica, dansuri populare si au fost organizate drumetii si excursii in regiunea invecinata.
Alti 18 tineri cu rezultate de exceptie in domeniul muzical din Argentina, Belgia, China, Coreea de Sud, Elvetia, Japonia, Marea Britanie si Olanda au participat, in perioada 12-22 iulie, la Tabara de maiestrie artistica „Muzicieni pentru Europa”, la Sibiu. Tabara s-a incheiat cu un recital al cursantilor, transmite MAE.
 
Festivalul Castravetilor la editia a IV-aPDF Print E-mail
Micherechi, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :92
Monday, 24 July 2006
Festivalul Castravetilor, ajuns la cea de a IV-a editie a sa, se va desfasura in perioada 12 – 13 august, la Micherechi.In programul celor doua zile vor figura: parada grupului de majorete din Mezobereny, expozitie din icoanele Elenei Ruja si picturile lui Robert Corvus Cora, concursul generatiilor, concurs de gatit, sah simultan, concertul Formatiei Millenium din Romania, spectacol folcloric de dansuri si cantece romanesti, concert Bon Bon, concert Stage Line. Editia din acest an al Festivalului Castravetilor va fi organizata sub patronajul ministrului autoguvernarilor din Ungaria, Lamperth Monika, potivit publicatiei Foaia Romaneasca.
 
Interviu privind necesitate reluarii studiilor pentru imigrantii romanii din CanadaPDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :178
Monday, 24 July 2006
Pentru multi dintre romanii ajunsi in Canada reluarea studiilor pare, la un moment dat, singura solutie pentru a ajunge sa lucreze in domeniul lor de activitate.

Desi prefera varianta unor cursuri de specializare sau a certificatelor – fiindca sunt mai scurte, imigrantii nu se dau in laturi nici de la programele de studii care se intind pe cativa ani. Multi dintre ei opteaza pentru refacerea studiilor din tara, pe ideea ca “numai o diploma obtinuta aici conteaza”. Problema este insa mult mai nuantata, dupa cum arata Ana Romanti, consiliera la Centre d’action socio-communautaire de Montreal, intr-un interviu realizat de revista Pgini Romanesti.

R: Are rost refacerea studiilor in Quebec?

AR: Sunt destule lucruri diferite aici, asa ca este bine sa incepi prin a studia, insa parerea mea este ca studiile pe care le faci trebuie sa completeze un gol. Altfel spus, sa vezi ce anume se cere in meseria ta si sa te pui la punct cu ceea ce-ti lipseste. Aceasta “mise à jour” este mult mai folositoare decat orice altceva, fiindca te ajuta sa devii competitiv pe piata de munca. De exemplu, un contabil care a facut, in tara, contabilitatea manual, aici trebuie sa invete sa foloseasca programele de calculator. Este valabil pentru majoritatea domeniilor de activitate.

R: Pentru a obtine un loc de munca adecvat, este nevoie de evaluarea comparativa a studiilor facute in afara Quebecului?

AR: Numai in anumite cazuri. Pentru functiile publice este nevoie. La fel, pentru cei care doresc sa urmeze cursuri de nivel secundar-profesional sau cursurile unui colegiu – fiindca se cere, in aceste cazuri, sa demonstrezi ca ai nivelul de “secundar V”. Si unele corporatii profesionale solicita evaluarea de la minister, insa nu prea multe. Fiindca nu este vorba de o echivalare a studiilor, cum cred multi, ci de a stabili la ce corespund studiile tale in Quebec.

R: Exista si alte evaluari decat cele facute de MICC?

AR: Ordinele profesionale fac, in general, propria lor evaluare, insa ele nu dau nici un document referitor la asta; pur si simplu, daca esti admis sa dai examenele sau esti admis in Ordin inseamna ca ti-au recunoscut studiile. La fel, universitatile: daca iti este acceptat dosarul inseamna ca ti-au recunoscut nivelul de scolarizare necesar inscrierii. Exista si un alt tip de echivalare, de exemplu Universitatea din St-Hyacinthe – unde se fac studii de medicina veterinara - conditioneaza inscrierea cu un anumit numar de credite/cursuri.

R: Deci, refacerea studiilor nu este absolut necesara pentru a ajunge sa lucrezi in domeniul in care ai studiat in tara?

AR: Nu, nici pe departe. Cu exceptia catorva domenii, unde Ordinele reglementeaza foarte strict accesul la meserie. Pentru celelalte cazuri insa este suficienta aducerea la zi a cunostintelor. Sa nu uitam ca un “bac”, de exemplu, iti ia trei-patru ani, iar la sfarsit ai nu numai diploma, ci si datorii. Eu inteleg sa te reapuci de studii atunci cand vrei sa iti schimbi meseria; Canada iti ofera aceasta sansa: sa ajungi sa lucrezi intr-un domeniu care te pasioneaza cu adevarat.

R: La centrul unde lucrati, ajung multi imigranti romani care se stabilesc la Montreal. Care ar fi dificultatile majore, in cazul lor?

AR: O situatie de care ma lovesc frecvent in ultimii ani si care, probabil, corespunde realitatilor din Romania este cea a persoanelor care au studiile intr-un domeniu si experienta in cu totul alt domeniu. De exemplu, am avut un profesor de geografie care a lucrat ca administrator de magazin. E mai greu de gasit un loc de munca pentru el decat pentru cineva care are si studiile si experienta intr-un singur domeniu. As merge chiar mai departe si as spune ca se poate chiar sa nu conteze lipsa studiilor, daca ai multa experienta si esti foarte bun. Persoana de care am vorbit poate deci mai usor sa isi gaseasca de lucru ca “gerant” aici, decat ca profesor. Depinde insa ce vrea sa faca…

R: Alte probleme?

AR: Ar mai fi cazul celor care au facut facultate pe vremea lui Ceausescu si au facut-o doar ca sa aiba o diploma. In realitate, abia isi aduc aminte ce materii au studiat la Universitate. Va dati seama ce impresie isi face un patron care angajeaza un imigrant cu diploma de informatician si vede ca respectivul nu stie nici sa deschida calculatorul? Altii au lucrat in domeniu si au experienta, insa nu le place; ar vrea sa schimbe si nu stiu cu ce. Vin si-mi spun numai ca “Nu mai vreau sa fac ce am facut; ce ma sfatuiti?” Nehotaratii formeaza o categorie foarte mare.

R: Sunt multi cei care decid sa se intoarca in tara?

AR: Sunt destui, insa este un lucru pozitiv. Desi sfatul meu ar fi sa nu ia foarte repede aceasta decizie, fiindca in doua-trei luni nu iti poti face o idee despre societatea de aici. Daca insa, cu trecerea timpului, situatia nu se schimba si nici perspective de schimbare nu sunt, este bine sa se intoarca. Probabil ca realitatea nu corespunde la asteptarile lor. Sau nu au stiut ce inseamna sa fii departe si singur. Sau au alte prioritati in viata. Daca raman, nu vor face decat sa se planga si sa-i demoralizeze si pe altii.

R: Cum se disting romanii de alti imigranti?

AR: Suntem scoliti, inteligenti si, de obicei, facem impresie buna oriunde lucram. As spune si ca suntem oportunisti - in sensul bun al cuvantului, adica stim sa ne descurcam, indiferent de situatie. Poate ca nu multi isi dau seama de asta, insa suntem mai aproape – ca valori, ca si cultura - de canadieni si de quebechezi decat rusii sau africanii, de exemplu. Iar aceasta asemanare este principalul nostru atu privind integrarea.

 
Puncte de vedere cu privire la Festivalul Paleo dedicat Europei de EstPDF Print E-mail
Nyon, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :159
Monday, 24 July 2006

Festivalul Paleo, unul din cele mai mari festivaluri de muzica rock-folk etno din Europa s-a desfasurat in aceste zile (18 – 23 iulie) langa Geneva, la Nyon, Elvetia, cu multa publicitate, zgomot, corturi intinse si public.

 

Au participat aproximativ 300 de mii de vizitatori. Festivalul din acest an a fost dedicat Europei de Est, sau mai bine zis, a ceea ce inseamna comert cu muzica din aceste tari. Pe langa scenele mari si mijlocii unde se desfasoara cei din primele locuri in topuri, (Vezi DJ Shantel) mai sunt cateva posibilitati, pentru asa numitii artistii alternativi...
Village du monde (Satul lumii) este cadrul in care se pot desfasura acesti artisti dar si cadrul in care asociatii, firme, persoane particulare pot prezenta cate ceva in relatie cu tematica anuala. Anul acesta, evident Europa de Est. Organizatorii au solicitat asociatiile din Elvetia acum un an sa participe la aceasta manifestare, propunand conditii absolut jignitoare pentru artistii animatori, 20 de ore de prezenta pe zi, cu posibilitatea de a dormi... in corturi sau remorci in spatele scenelor... Asociatiilor din Europa de Est, care functioneaza benevol in Elvetia, fara nici o farama de sustinere nici din partea statului gazda nici din partea statului de origine, li se propusese sa faca si niste standuri, cu produse specifice, al carui pret de inchirirere si exploatare ajungea pana la suma de 2000 de franci elvetieni pentru cele cateva zile de prezenta, din nou, 20 de ore din 24. Asta ca sa se intretina un gen de manifestare care nu face decat sa fie o frumoasa traditie redivivus a unui local Woodstock cu preturi serioase la intrare si bilete epuizate de acum 6 luni. In fond, un banal festival al verii, generator de beneficii pentru, in primul rand, organizatori... In nici un caz pentru imaginea, turismul, diaspora tarilor respective. In consecinta din Romania au raspuns la apel Taraful de Haiduci, Fanfara Salvale si Romafest Gypsy Ensemble... Ca sa ne racorim zaduful, organizatiilor de promovarea culturii si imaginii romanesti din Elvetia, nu le mai ramane decat sa ia o pastila de menta. Se topeste. Nu ne ramane in gat, nimanui.
(Un material de Cora Saurer – Chioreanu, Berna, RO-CHance, organizatia pentru promovarea culturii, limbii si imaginii Romaniei in  Elvetia)
 
„Aici Romania” emisiunea radio a romanilor de pretutindeniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :144
Monday, 24 July 2006
Radio Lynx online reprezinta o interesanta posibilitate pentru diaspora romaneasca de a se  exprima in direct, ca romani din strainatate catre cei de acasa si catre cei de prin lume.
Astfel,  echipa de la sectiunea diaspora a Jurnalului national impreuna cu Anca Alexe, Carmen Anghel, moderator al emisiunii si editor la suplimentul Editii de Colectie ale Jurnalului, Costin Anghel si Oana Vataselu asteapta pe toti romanii pe radioul de pe net, www.radiolynx.ro, vineri seara de la ora 21.00, in cadrul emisiunii Aici Romania.
Potrivit Corei Saurer Chioreanu, de asemenea o romanca ce traieste in Elvetia, dezbaterea publica asupra legii sprijinului romanilor din strainatate in cadrul emisiunii pare mai mult decat atragatoare pentru cei din afara granitelor tarii. Astfel, toti romanii sunt asteptati in fiecare vineri de o echipa tanara pentru a participa si asculta o emisiune dedicata integral diasporei romanesti.
 
Salariul minim in Portugalia – cel mai scazut din UEPDF Print E-mail
Lisabona, Portugalia/Romanian Global News
Accesari :180
Monday, 24 July 2006
Salariul minim in Portugalia e cel mai scazut dintre toate tarile „cu vechime” in UE si a fost deja depasit de catre doua dintre statele recent intrate in comunitatea europeana.Dintre cele 25 de tari ale spatiului Uniunii, numai in 18 salariul minim este stabilit prin lege. Astfel, valoarea cea mai scazuta corespunde Letoniei, cu 129 euro, iar cea mai ridicata, Luxemburgului, cu 1.503 euro, transmite pentru Romanian Global News, Florin Constantin.
Conform unui studiu realizat de Eurostat, dat recent publicitatii, Portugalia, cu un salariu minim garantat de 432 de euro pe luna, a fost deja depasita de Slovenia si de Malta, cu 512, respectiv 580 de euro pe luna.
Sub Portugalia se afla tari precum Lituania, Slovacia, Estonia si Republica Ceha.
Procentajele de lucratori care primesc salariul minimi pe economie variaza, de asemenea, de la tara la tara, in cadrul UE. In Portugalia, conform Institutului de Statistica al UE, 5,5% dintre salariati nu primesc mai mult decat salariul minim.
Dintre tarile europene, cel mai mic procentaj apartine Spaniei, unde numai 0,8% dintre functionari primesc salariul minim. Cel mai mare procentaj, 18%, apartine, paradoxal, Luxemburgului.
Un material realizar de Florin Constantin pentru Romanian Global News©
 
Cine sunt aliatii Republicii Moldova?PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :194
Monday, 24 July 2006
Prietenul la nevoie se cunoaste. Pentru prima oara, Republica Moldova a intrat in posesia unui instrument juridic international de solutionare a problemei transnistrene.

Acesta ne-a fost pus la dispozitie de un prestigios grup de specialisti ai Baroului de Avocati din statul New York. Este vorba de un raport elaborat de juristii americani care, in concluzie, taxeaza regimul separatist de la Tiraspol drept „o putere de ocupatie”.
Gestul prietenos al americanilor
Fara sa intru in detalii, voi constata din capul locului ca analiza facuta de avocatii din SUA are valoarea unei veritabile expertize juridice. Acum ramane de vazut cu cata dibacie vor uza de acest document oficialitatile moldovene. Oricum, elaborarea lui se constituie, neindoios, intr-un gest prietenos al Statelor Unite. Starui asupra acestui amanunt, pentru a sublinia un adevar de o stringenta actualitate: Republica Moldova poate supravietui numai datorita prietenilor. Fara aliati nimeni nu va da nici doi bani pe ea.
Exista o iluzie idioata ca o tara poate fi in relatii de prietenie si colaborare cu toate popoarele lumii. Si actuala putere de la Chisinau lasa sa se inteleaga anterior ca va fi aliata cu oricine ii convine pentru moment. Nimic mai fals.
In functie de interese comune
Ca si in relatiile dintre oameni, si in actualitatea internationala sunt prieteni pe viata, aliati de moment, parteneri de ocazie, dar si inamici. Au dusmani nu numai persoanele publice, ci si vagabonzii fara nume, pentru ca exista destule persoane care detesta existenta lor. Tot asa stau lucrurile si intre state. Nu numai cele mari si puternice, ci si cele mici si nevinovate sunt privite de unii cu ochi buni, iar de altii cu ochi rai.
Ca si in viata oamenilor, si in cea internationala prieteni adevarati poti sa-ti cauti nu in strada sau dugheana, ci doar sub rezerva compatibilitatii psihice si spirituale, in functie de interese comune care te leaga pentru totdeauna. In acelasi timp, este bine sa nu-ti faci singur dusmani din neglijenta, nepasare sau printr-un comportament abuziv. Sunt suficienti inamicii care apar prin forta lucrurilor. De altii nu-i nevoie.
Alieri prezumtive
Privind lucrurile din acest unghi, ma intreb daca are sau nu Republica Moldova aliati la ora actuala? Si cine sunt neprietenii ei?
La o privire atenta se poate observa ca in timpul de fata, Chisinaul are doar prieteni virtuali. Cu alte cuvinte, exista tari sau centre de putere ale caror interese geostrategice coincid in mod obiectiv cu interesele noastre nationale. Si viceversa. Atata doar ca alierea dintre noi, fiind una prin excelenta naturala, este mai curand prezumtiva decat reala.
SUA
Ma gandesc mai intai de toate la SUA. Nu trebuie sa ne insele dorinta Washingtonului de a avea relatii normale cu Moscova. Statele Unite si Federatia Rusa sunt doua puteri mondiale. De aceea sunt sortite sa creeze impreuna conditii pentru dialog si coexistenta pasnica. Acest fapt, insa, nu anuleaza rivalitatea naturala dintre ele. In ce priveste Republica Moldova, aceasta se afla in calea extinderii euroatlantice al carei pivot este, fara doar si poate, SUA. E fireasca, deci, tentatia americana, de a ajuta Chisinaul sa se integreze in comunitatea de state cu democratii de tip occidental.
In plus, printre obiectivele Statelor Unite se numara si lichidarea enclavei rusesti din stanga Nistrului. Aceasta tinta a Washingtonului se muleaza perfect pe scopul urmarit de Chisinau de a prelua odata si odata controlul asupra regiunii rebele.
Uniunea Europeana
Un prieten pe viata poate si trebuie sa fie, neindoielnic, UE. Avantajul ei e ca ii fascineaza nu numai pe partizanii convinsi ai unitatii Europei, ci si pe profitorii ordinari. Nu degeaba pana si businessul din Donbass care l-a sprijinit pe filorusul Ianukovici, acum n-ar avea nimic impotriva ca Ucraina sa intre in UE.
Orice prejudecati de sorginte sovietica si ruseasca ar avea autoritatile de la Chisinau, Republica Moldova e un stat european cu o populatie atrasa in mod obiectiv mai mult de Occident decat de Rasarit. Deschiderea hotarelor, libera circulatie si migratia din ultimul timp nu au slabit aceasta tendinta. Din contra. Au intarit-o.
Ucraina
Un aliat potential, orice s-ar spune, este si Ucraina. Si nu numai pentru ca aceasta tara pare sa intre, totusi, in sfera de influenta occidentala.
In ciuda unor nepotriviri de interese mai vechi cu Republica Moldova, Ucraina , pe de o parte, ne separa de Rusia, stand in calea anexarii noastre de fosta metropola, iar pe de alta viitorul ei european ne confera si noua o sansa de aderare la UE.
Romania
In fine, dar nu si in ultimul rand, Romania e mai mult decat un aliat. Acest adevar n-a putut fi invins sub dictatura sovietica. Necum in democratie! Nici sa nu spere cineva.
Pentru Bucuresti, Republica Moldova a fost, este si va fi nimic altceva decat cel de-al doilea stat romanesc. Unde mai pui ca acum suntem legati nu numai din punct de vedere istoric si etnic, ci si de liantul integrarii europene.
Lipsa de reciprocitate
Ipoteticii nostri prieteni pe care i-am enumerat mai sus ne sunt indispensabili, deoarece fara ei nici unul din obiectivele noastre nationale, atat cele pe termen lung, cat si cele pe termen scurt, nu poate fi atins. Nici recuperarea Transnistriei, nici intrarea in UE. Noi avem nevoie de ei toti. Dar si ei au nevoie de noi. De ce? Pentru ca nu-si pot permite sa lase Republica Moldova la voia intamplarii. Ar risca sa-si compromita alte interese, mult mai mari poate. Iata de ce si SUA, si UE, si Romania, mai putin Ucraina, ne trateaza cu seriozitate. Ceea ce nu se poate spune despre noi. Nu le raspundem cu aceeasi moneda. Puterea de la Chisinau, din pacate, nu face dovada unui sentiment reciproc. Isi abordeaza prietenii naturali cu suficienta sau conjunctural.
Se creeaza impresia ca Republica Moldova nu a realizat inca cine sunt prietenii ei pe viata. Guvernantii nostri se mai amagesc inca si astazi, imaginandu-si, pesemne, ca ar putea sa profite de bunavointa lor pana la un anumit punct, ca mai apoi, facand politica deja pe saturate, sa le intoarca spatele in cazul in care vor considera ca nu mai au nevoie de ei. Tocmai de aceea, conduita Chisinaului adesea pare mofturoasa, imprevizibila si ambigua. Prezumtivii aliati nu au cum sa nu vada asta. Iata de ce ne privesc de multe ori cu un pic de neincredere, chiar poate cu suspiciune. In aceste imprejurari, riscam sa ramanem singuri in fata Rusiei care nu poate nicidecum sa se numere printre aliatii nostri, pentru ca nu ne mai inghite. Nu o mai tine cureaua. De aceea, poftele revansarde i se opresc la Nistru. Se multumeste cu regiunea separatista pe care va asimila-o cu proxima ocazie. Cum ai intoarce-o, cale de impacare sau tocmeala nu este.

Ori Europa, ori nimic
Nu este neaparat nevoie, desigur, sa-i facem pe rusi dusmani, chit ca nu pot fi aliatii nostri. Dar pentru a nu-i inrai trebuie sa fim cel putin puternici. Numai ca Republica Moldova poate dovedi forta numai daca devine parte a Europei. Cercul, astfel, se inchide.
Chisinaul nu-si poate permite sa se joace de-a prietenii. Nu are voie sa declare, asemenea presedintelui Voronin, ca in cazul in care nu aducem inapoi Transnistria, nu intram nici in Europa. Nu-i posibil. Ori va fi Europa, ori nu va fi nimic.
(Petru Bogatu, Flux)

 
Fara Ghibu in Chisinau?PDF Print E-mail
Chisinau, Basaarbia/Romanian Global News
Accesari :140
Monday, 24 July 2006

Monumentul lui Onisifor si Octavian Ghibu, situat in scuarul dintre Ambasada Romaniei la Chisinau si Muzeul National de Arta, va fi stramutat.

 

 

Unde, nu ne-a putut spune nimeni deocamdata, cert este ca in acest spatiu urmeaza sa fie construite depozite si spatii de expozitie pentru Muzeul National de Arta. Monumentul a fost realizat de sculptorul Gheorghe Adoc si amplasat in 1998 in scuarul „Onisifor Ghibu”. Ovalul cu profilul celor doua mari personalitati ale culturii romane a fost realizat in bronz, cu inscriptia „Onisifor Ghibu, Octavian Ghibu”, restul fiind realizat in piatra alba.
L-am intrebat pe arhitectul-sef interimar, Nicon Zaporojan, director-interimar al Directiei generale arhitectura si urbanism, care a avizat Planul de situare a terenului in cauza, din str.Puskin, care va fi soarta monumentului. Dl Zaporojan ne-a declarat ca nu ne poate spune nimic, pentru ca nu stie unde urmeaza sa fie stramutat monumentul lui Onisifor Ghibu. Seful interimar al Directiei cultura a Primariei, Leonid Gorceac, ne-a spus ca oficial aceasta problema nu a fost pusa la Primarie, desi in comisii exista o astfel de scrisoare. In opinia lui, ar fi o aberatie sa se puna in discutie aceasta problema. La randul sau, Ianos Turcanu, de la aceeasi directie cultura a Primariei, ne-a spus ca discutii in acest sens au avut loc in comisii, dar membrii Directiei cultura, din nu se stie ce considerente, nu au fost invitati.
Presiuni la Primarie
In prezent, in cadrul comisiilor Consiliului municipal se examineaza un proiect de hotarare „cu privire la atribuirea in folosinta a unui lot de pamant din strada Puskin Intreprinderii de Stat „Muzeul National de Arta al Moldovei”. Acest proiect a fost acceptat spre examinare „avand in vedere demersul si actele prezentate de Muzeul National de Arta, procesul-verbal al sedintei din 3 februarie 2006 prezidate de catre presedintele Vladimir Voronin, demersul Guvernului din 13 februarie curent, prelucrarea arhitecturala a variantei de amplasare a lotului de pamant, elaborata de catre Directia generala arhitectura si urbanism, avizul Comisiei pentru constructii, arhitectura si resurse funciare a Consiliului municipal din 23 mai 2006, avizul Comisiei juridice, pentru ordinea publica, si activitatea administratiei publice locale a Consiliului municipal, din 1 iunie curent, acordul Ministerului Culturii si Turismului din 2 iunie 2006, in temeiul art.9,15,20 si 45 din Codul funciar, art.11(1), art.18 (2) si art.23 (4) din Legea cu privire la administratia publica locala”. Astfel, lotul de pamant cu suprafata de 1453 metri patrati din strada Puskin va fi atribuit, in folosinta, Muzeului National de Arta, „pentru proiectarea si construirea unui depozit de pastrare a patrimoniului cultural, organizarea salilor de expozitii (cu stramutarea monumentului existent), conform planului anexat”, se arata in proiectul deciziei citate.
„Recomandari” de la Presedintie si Guvern
La 13 februarie 2006, premierul Vasile Tarlev a emis o dispozitie adresata Ministerului Culturii si Turismului, Procuraturii, Agentiei pentru Dezvoltare Regionala, Primariei Chisinau si firmei „Star Bait Company”, in care se mentioneaza - „va trimitem anexat, pentru executare intocmai, procesul verbal al sedintei din 3 februarie, prezidate de catre presedintele tarii (Vladimir Voronin – n.n.) la care au fost examinate masurile de restaurare a Muzeului National de Arta, din bd.Stefan cel Mare, 115”. Despre mersul actiunilor stipulate in procesul verbal, Tarlev a cerut sa fie informat la data de 20 a fiecarei luni.
La sedinta respectiva de la Presedintie au participat premierul Tarlev, ministrul Culturii, Artur Cosma, procurorul general adjunct Valeriu Gurbulea, primarul interimar al capitalei Vasile Ursu, directorul muzeului, Tudor Zbarnea, directorul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala, Igor Semenovcher, directorul firmei „Star Bait Company” Leonid Chilovatii etc. In cadrul sedintei s-a constatat ca „munca de pregatire in vederea inceperii lucrarilor de restaurare s-a efectuat nesatisfacator, nu a fost efectuata expertiza tehnica detaliata a edificiilor, nu s-au finalizat lucrarile de proiectare, au ramas neclare multe probleme privind finantarea lucrarilor de restaurare”. Potrivit procesului verbal, pana la 20 februarie 2006 urma sa fie semnat acordul de colaborare intre Ministerul Culturii si Turismului si firma respectiva privind lucrarile de restaurare, in care sa fie specificate termenele de executare a lucrarilor. In baza acestui acord (?!), Procuratura generala urma sa inainteze un demers instantelor judiciare in vederea deblocarii lucrarilor de constructie a hotelului de 5 stele al firmei „Star Bait Company”.
La randul sau, Primaria, pana la 31 martie curent, urma sa atribuie un teren pentru constructia de spatii de depozitare a patrimoniului cultural al Muzeului National de Arta. Controlul asupra desfasurarii actiunilor stipulate in acest proces verbal este exercitat de catre Guvern, care il informeaza pe presedintele Voronin la sfarsitul fiecarei luni.
Demersul Muzeului National de Arta
In demersul adresat la 28 aprilie curent premierului Vasile Tarlev, directorul muzeului, Tudor Zbarnea, mentioneaza ca in urma unor analize efectuate de Ministerul Culturii, administratia muzeului si Primaria capitalei, „cea mai optima varianta ar fi alocarea terenului aferent imobilului muzeului, situat in str.31 August, 115 (se anexeaza Proiectul conceptual de extindere a Muzeului National de Arta)”. „Setul de acte necesare pentru repartizarea terenului respectiv a fost transmis Comisiei pentru constructii, arhitectura si resurse funciare a Consiliului municipal Chisinau, care a respins insa proiectul de decizie privind repartizarea terenului. Administratia muzeului a eliberat pana in prezent integral imobilul „Hertza”, se fac eforturi in continuare pentru transferarea fondurilor de patrimoniu cultural amplasate in imobilul „Kligman”. Muzeul nu mai dispune de spatii libere in imobilul din str. 31 August, nr.115, in care ar putea fi transferate fondurile din depozitele care urmeaza a fi demolate, incat se impune construirea cat mai urgenta a spatiilor noi de depozitare”, mai afirma Tudor Zbarnea.
Muzeul National de Arte Plastice a fost fondat in 1940, avand la baza colectia de opere de arta a Pinacotecii municipale din Chisinau, infiintata in 1939. Actualmente, la balanta muzeului se afla 3 edificii, monumente de arhitectura si istorie de importanta nationala, aflate pe bd. Stefan cel Mare si Sfant nr. 113(Casa Kligman), nr. 115 (Casa Herta) si str. 31 August nr. 115 (fostul liceu Dadiani). In aceste cladiri (in aproximativ 100 de ani de existenta, aici nu au fost efectuate masuri de consolidare antiseismica, reparatii capitale sau de restaurare) se pastreaza in conditii aglomerate, insalubre si neadecvate peste 31 mii de opere de arta veche si moderna autohtona, europeana si rusa (grafica, pictura, icoane, sculptura, sculptura, arta decorativa, numismatica si arta medaliera). Intr-o situatie deosebita se afla fostul liceu Dadiani, grav avariat dupa cutremurele din 1986 si 1991.
Potrivit lui Tudor Zbarnea, costul estimativ al lucrarilor de realizare a acestui proiect de extindere, pentru o perioada de 3 ani (2006-2008), este de 18 milioane 250 mii de lei.
Solicitat de FLUX, presedintele Uniunii Artistilor Plastici, Anatol Rurac, a declarat ca intr-adevar situatia Muzeului National de Arta este deplorabila si este nevoie de constructia si restaurarea unor spatii. El s-a aratat ingrijorat insa in legatura cu soarta monumentului lui Onisifor Ghibu si a mentionat ca inainte de toate ar trebui sa fie clar ce se va intampla cu acest monument
(Ecaterina Deleu, Flux)
 
Grupul parlamentar PSL despre Tudor Petrov-Popa si Andrei IvantocPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :180
Monday, 24 July 2006
De aproape doua luni unii deputati din opozitie cauta sa convinga Parlamentul de la Chisinau despre necesitatea adoptarii unei declaratii privind situatia detinutilor politici Tudor Petrov-Popa si Andrei Ivantoc, intemnitati de autoritatile separatiste de la Tiraspol cu concursul fortelor ruse de ocupatie.

Potrivit Stirea de Garda, la finele lunii mai anul curent liderul PSL, deputatul Oleg Serebrian, facind trimitere la pozitia adoptata fata de problema celor doi martiri de catre premierul roman Tariceanu la Strasbourg, semnala lipsa unor pozitii identice ale guvernului, parlamentului si presedintiei de la Chisinau, cautind zadarnic sa-si convinga colegii despre necesitatea unei reactii neintirziate.
Doua saptamini mai tirziu dna deputat Vitalia Pavlicenco venea cu o propunere expresa privind elaborarea unei reactii a Parlamentului, propunere acceptata doar pro-forma de catre majoritatea grupurilor politice din legislativ.
Iata ca au trecut citeva saptamini din acel moment, peste 10 zile sesiunea de primavara-vara se va incheia si, din cite se pare, o Declaratie a Parlamentului care ar viza problemele respective asa si nu va fi adoptata.
Putem face aceasta constatare daca tinem cont de felul anemic in care a reactionat astazi Parlamentul la propunerea de constituire a unui grup de lucru ce ar lucra la elaborarea proiectului declaratiei.
Va reamintesc ca la aceasta initiativa au raspuns doar deputatii social-liberali si fractiunea parlamentara Alianta ‘’Moldova Noastra’’ . Acest mod de a reactiona deconspira, odata in plus, atitudinea reala a majoritatii parlamentare si a guvernului sau, in problema data.
Pentru Chisinaul oficial soarta acestor oameni pare sa fie mai putin importanta decit cea a animalelor folosite in scopuri experimentale, carora astazi am gasit unde sa le consacram un sfert de ora din timpul rezervat sedintei in plen.
Asa se face ca pentru oameni folositi in scopuri experimentale nici resurse si nici macar timp sau vointa de a lua atitudinea politica si umana care se impune in asemenea circumstante nu avem. De altfel, inca acum sase saptamini deputatul Oleg Serebrian solicita guvernului intr-o interpelare facuta in plenul parlamentului sa i se prezinte datele privind ajutorul material acordat in ultimii cinci ani de autoritatile de la Chisinau familiilor celor doi detinuti de la Tiraspol.
Doua saptamani mai tirziu dl. ministru-adjunct Esanu promitea solemn, tot aici in plenul parlamentului, ca aceste date vor fi neintirziat prezentate.
Fireste, raspunsul asa si n-a mai urmat, motivul fiind lesne de inteles – familiile lui Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa se pare ca sint uneori ajutate de autoritatile altor tari sau de catre unele structuri neguvernamentale, nu, insa si de autoritatile din propria tara.
Ca sa fiu mai convingator am inserat in declaratia noastra o scrisoare deschisa adresata legislativului de la Chisinau de catre sotia detinutului Andrei Ivantoc.
Catre toti membrii Parlamentului Republicii Moldova
De la Eudochia Ivantoc, sotia prizonierului de razboi Andrei Ivantoc,detinut ilegal de catre fortele autorpoclamate din Transnistria de la 2 iunie 1992

Stimati deputati,

Ati fost alesi pentru a crea si a respecta legile si prin lege – a asigura respectarea drepturilor omului in R.Moldova.
Sunt 14 ani de cand sotul meu, Andrei Ivantoc si camaradul lui, Tudor Petrov-Popa, sunt detinuti ilegal in temnitele separatistilor de la Tiraspol. In acesti ani ei au fost batuti, supusi maltratarilor fizice si torturilor psihice, au fost privati de dreptul de a comunica cu cei apropiati, de a primi si trimite scrisori, de a primi medicamente sau ziare in limba romana. Cu doi ani in urma CEDO a decis ca Rusia si Moldova se fac vinovate de detentia ilegala a membrilor Grupului Ilascu.
In acesti 14 ani Moldova a avut cateva parlamente, unele formatii politice facandu-si popularitate in fata electoratului cu numele acestor detinuti. Dar niciodata, in acesti 14 ani, si mai ales in ultimii doi ani, de cand CEDO a confirmat ca Rusia este agresoare si sustinatoare a regimului de la Tiraspol, deci in acesti ani Parlamentul nu a reusit sa faca un gest de respect pentru detinutii politici, adresand o scrisoare autoritatilor Federatiei Ruse prin care ar cere eliberarea lor.
Eram in convalescenta dupa o interventie chirurgicala acum cateva saptamani, cand am auzit la radio si a vizionat la televizor cum a fost pusa in dezbatere necesitatea adresarii acestei scrisori. Stiu ca Tudor si Andrei au ascultat in direct aceste dezbateri rusinoase. Le multumesc deputatilor care au venit cu aceasta initiativa, precum si celor care au sustinut-o, dar imi exprim profunda nedumerire de aprecierea lui Vlad Cubreacov, care considera ca altcineva are in responsabilitate aceasta problema.
Sotul meu a luptat ca sa apere integritatea Moldovei, precum si sanatatea si linistea multora dintre cei care au un trai asigurat azi. Din numele celor doi detinuti si a familiilor lor mai facem un apel la constiinta Dvs. si va intrebam ce sa mai facem ca sa cereti Rusiei eliberarea lui Andrei si Tudor.

 
Basarabia va avea o pagina oficiala pe InternetPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :121
Monday, 24 July 2006
Pagina oficiala a Basarabiei in reteaua Internet va fi lansata in aproximativ 3 luni de zile.Scopul paginii este de a promovarea imaginii tarii atit pe plan national, cit si international, asigurarea functionarii permanente a sistemului de interactiune a autoritatilor administratiei publice cu societatea civila, precum si cu organizatiile si structurile internationale. Noua conceptie este aprobata de Guvern. Portalul informational de comunicare publica, plasat in reteaua Internet pe adresa www.moldova.md, va include diverse resurse si servicii informationale la rubrici, precum:  puterea de stat, societate, economie si business, relatii internationale, informatii utile etc Responsabile de administrarea paginii oficiale on-line a Basarabiei au fost desemnate intreprinderile de stat "Publicatia periodica Revista social-culturala "Moldova" si "Centrul de telecomunicatii speciale", transmite agentia Moldpres.
 
Informatii privind permisul de sedere italianPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :141
Monday, 24 July 2006
Permisul de sedere trebuie sa fie solicitat de romanii care ajung in aceasta tara la chestura localitatii in care se va sta, in termen de 8 zile lucratoare de la data intrarii in Italia.
Permisul de sedere (Il permesso di soggiorno) este documentul care permite cetatenilor straini cu rezidenta legala in Italia sa ramana pe teritoriul national. Permisul de sedere trebuie sa fie solicitat la Chestura (Questura) localitatii in care se va sta, in termen de 8 zile lucratoare de la data intrarii in Italia, iar documentele ce trebuie prezentate sunt :  copia integrala a pasaportului, precum si pasaportul original (va fi restituit dupa examinarea de catre politie); trei fotografii tip legitimatie (formato tessera); timbru fiscal (marca da bollo) in valoare de euro 14,62; declaratie privind domiciliul.
Chestura va retine o copie a cererii, impreuna cu toate celelalte documente, iar o alta copie va fi data cetateanului strain ca dovada a prezentarii cererii pentru obtinerea permisului de sedere. De asemenea, cetateanului strain care solicita permisul de sedere, ii vor fi luate amprentele digitale.
In cazul in care se vine in Italia dintr-o alta tara membra Schengen unde s-a ramas o perioada mai mare de 8 zile, este important sa se obtina, fie de la autoritatile tarii respective, fie de la autoritatea de frontiera italiana, o dovada din care sa reiasa data exacta a intrarii in Italia. In caz contrar persona in cauza risca expulzarea imediata.
Durata permisului de sedere depinde de motivul pentru care a fost acordata, astfel: 3 luni pentru vizite, afaceri si turism; 9 luni pentru munca sezoniera, 1 an pentru contract de munca salariata pe perioada determinata; 2 ani pentru contract de munca pe perioada nedeterminata, activitate pe cont propriu, reintregirea familiei; 1 an pentru studiu sau pregatire profesionala.
In cazul in care o persoana a prestat o munca sezoniera in Italia timp de cel putin 2 ani consecutivi, in cazul in care solicita ii poate fi eliberat un permis de sedere pe o durata mai mare (dar nu mai mult de 3 ani) pentru aceeasi perioada de timp anuala de care a beneficiat in ultimul din cei doi ani precedenti.
Permisul de sedere, in cazul unui contract de munca, are aceeasi durata cu cea a contractului de sedere.
Pierderea locului de munca (chiar si in caz de concediere) nu determina pierderea permisului de sedere pentru lucrator sau familia sa.
Permisul da dreptul la ramanerea in Italia pe perioada de valabilitate ramasa si pentru cel putin alte 6 luni de zile (exceptie: permisul de sedere pentru munca sezoniera). In aceasta perioada lucratorul isi poate cauta un alt loc de munca.
Reinnoirea permisului de sedere va fi solicitata la Chestura din provincia de rezidenta. Documente necesare sunt: permisul de sedere expirat si pasaportul; trei fotografii tip legitimatie (formato tessera); timbru fiscal (marca da bollo) in valoare de euro 14,62; certificat de rezidenta; declaratie din care sa rezulte existenta mijloacelor proprii de intretinere; declaratie din care sa rezulte ca exista mijloace suficiente pentru intreaga durata a sederii si pentru intoarcerea in tara; alte documente cerute in functie de tipul de permis solicitat.
Nu este posibila reinnoirea si prelungirea permiselor pentru turism si nici a celorlalte tipuri in cazul unor lungi si continue absente din Italia (pentru mai mult de 6 luni de zile, iar in cazul permiselor de sedere de 2 ani, pentru mai mult de un an).
Este insa admisa reinnoirea in cazul in care s-a stat in afara granitelor Italiei pentru indeplinirea obligatiilor militare sau pentru alte motive grave demonstrate.
Cererea de reinnoire a permiselor de sedere trebuie facuta:  90 de zile inainte de expirarea permisului de sedere, in cazul contractului de munca pe perioada nedeterminata; 60 de zile inainte in cazul contractului de munca pe perioada limitata; 30 de zile in celelalte cazuri.
Reinnoirea se face pentru o durata care nu o depaseste pe cea a primului permis. Transformarea unui permis de sedere poate avea loc dupa cum urmeaza: permisul de sedere pentru desfasurarea unei activitati pe cont propriu poate fi transformat in permis de sedere pentru contract de munca salariata si viceversa; permisul de sedere pentru munca sezoniera poate fi transformat in permis de munca salariata doar la sfarsitul celui de-al doilea sezon in care s-a lucrat in Italia;  permisul de studiu poate fi transformat in permis de munca in functie de numarul de locuri de munca in cadrul contingentului anual stabilit prin Decretul fluxuri; permisul pentru motive de protectie sociala poate fi transformat in permis de studiu sau permis de munca, daca la expirarea acestuia cetateanul strain lucreaza sau studiaza informeaza un portal al romanilor din Italia.
 
Liderii „Grupului de Prietenie cu Romania” din Congresul SUAPDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :163
Monday, 24 July 2006
Ambasadorul Romaniei la Washignton, Sorin Ducaru a avut intrevederi pe 18 iulie cu congressman-ii Curt Weldon (R, Pa) si Solomon Ortiz (D, Tx), co-presedintii Grupului de Prietenie si Sprijin pentru Romania din Camera Reprezentantilor, in cadrul carora cei doi congressman-i si-au declarat sprijinul lor pentru ca Romania sa beneficieze de programukl Visa Waiver.

“Sprijin acordarea regimului „Visa Waiver” poporului roman – avem incredere in ei, ne sunt prieteni, parteneri, aliati, si cea mai buna dovada in acest sens este sa le acordam acest statut”, a declarat congressman-ul Curt Weldon. De asemenea, in cadrul discutiilor a fost subliniata importanta ca membrii comunitatii romano-americane sa incurajeze congressman-ii din districtele lor electorale in vederea alaturarii la acest grup de prieteni ai Romaniei din Camera Reprezentantilor a Congresului SUA, informeaza portalul Ambasadei Romaniei la New York.
De asemenea, in cadrul intrevederilor, Ambasadorul Sorin Ducaru a multumit celor doi distinsi membri ai Congresului pentru lansarea scrisorii de constituire a “Congressional Romanian Caucus”, fiind abordat, totodata, subiectul preconizatei intalniri a membrilor Caucus-ului cu presedintele Romaniei, Traian Basescu, care va avea loc cu ocazia apropiatei vizite in SUA a inaltului demnitar roman, la 27 iulie.
Cu acest prilej, au fost reiterate obiectivele avute in vedere pentru activitatea Caucusului, care vizeaza in primul rand cresterea vizibilitatii Romaniei in randul Congresului ca aliat strategic al SUA, valorificarea oportunitatilor de afaceri oferite de Romania si includerea tarii noastre in programul Visa Waiver.

 

 
Succesul schimburilor teatrale romano-americane, aparute si in „The New York Times”PDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :88
Monday, 24 July 2006
Schimburile teatrale romano-americane, prezentate printr-un articol de mare amploare in sectia „Arte/Teatru” din cotidianul american The New York Times, "From Bucharest to New York, Reality Takes the Stage", se legitimeaza prin intermediul presei de prestigiu americane.
Evenimentele recent sustinute in cadrul programului New Drama al Institutului Cultural Roman din New York alaturi de LARK Play Development Center, Immigrants' Theatre Project si Martin E. Segal Theatre Center de la City University of New York au fost extrem de apreciate. Succesul lor a fost marcat printr-un articol substantial in sectiunea „Arts/Theatre” din The New York Times, pe 19 iulie 2006.
Dramaturgii Saviana Stanescu (coordonator al programului New Drama), Gianina Carbunariu, Bogdan Georgescu si Vera Ion, profesorul Nicolae Mandea, jurnalista Iulia Popovici, regizoarea Beatrice Rancea, Teatrul Odeon si Institutul Cultural Roman din New York sunt prezentati, alaturi de partenerii de marca americani, drept vectori ai cooperarii artistice internationale.
 
Istorie romaneasca in parcul Rapides de LachinePDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :138
Monday, 24 July 2006
Cine ar fi crezut ca in Montreal - care are mai putin de cinci secole vechime - se afla monumente de inspiratie romana?Mai mult, ele se afla intr-o zona a orasului care nu are decat un pic peste o suta de ani vechime. De fapt, in loc de de “monumente de inspiratie romana” am putea sa spunem, la fel de bine, “monumente de inspiratie romana”. Despre ce este vorba? Despre o constructie care aduce aminte, prin forma ei rotunda si prin materialul folosit (piatra cioplita manual) de monumentul de la Adamclisi, inchinat victoriei romane asupra Daciei sau de un amfiteatru construit din aceeasi piatra cioplita, copiat parca dupa ruinele celui de la Histria romana (sau, daca ati fost la Costinesti, ati putea recunoaste pattern-ul de acolo…) Autor este Daniel Manolescu, un roman stabilit la Montreal, care, desi nu este istoric ci doar indragostit de istorie, a reusit sa transforme parcul Rapides de Lachine intr-un mini-muzeu al istoriei Romaniei.
Daniel Manolescu lucreaza pentru Heritage Laurentien, o organizatie care si-a asumat, intre altele, sarcina de a amenaja, intretine, monitoriza si promova in circuitul turistic parcul Rapides de Lachine. Dupa ce acum o luna institutia sus amintita a organizat Sarbatoarea pescuitului (prima manifestare de acest gen la care a fost facuta si o prezentare a parcului in limba romana), Daniel Manolescu si colegii lui au “recidivat”, invitand amatorii de natura la o excursie cu tematica multipla: natura, arta si istorie.
Prima sectiune a constat in prezentarea unor specii de pasari si pesti - unele adevarate “fosile vii”-, care isi au salasul in parcul Rapides de Lachine, al doilea din Quebec ca importanta faunistica In apele fluviului St.-Laurent, in imediata apropiere a parcului Rapides de Lachine, exista salai si crapi mult mai mari decat cei din Romania (si pot fi pescuiti, daca aveti permis). Pe de alta parte, exista si specii interzise pescarilor, unele foarte rare, printre care si una toxica pentru om, care traieste de pe vremea dinozaurilor. Pe insula din largul parcului exista nu mai putin de 400 de cuiburi de batlan, o specie de pasare care traieste de peste 75 de milioane de ani pe pamant. Masculul acestei specii curteaza femelele construind cuiburi atat de mari (incat un om ar putea sta tolanit in ele) si, inca mai curios, depunandu-le la picioare un bat de lemn cat mai mare. O alta pasare cu obiceiuri ciudate este pasarea Cardinal. Masculii acestei specii (mici, de altfel) au cate trei - patru cuiburi, cu tot atatea “neveste”, dar platesc placerea poligamiei cu datoria cresterii si hranirii numerosilor pui rezultati.
Arta a fost reprezentata de cei peste 30 de pictori si sculptori prezenti in parc sambata, 8 iulie, pentru a-si arata creatiile si a demonstra publicului “pe viu” cum se realizeaza o opera de arta si chiar - de ce nu? - pentru a vinde cateva dintre acestea. In ceea ce priveste a treia tema, istoria, aceasta a fost “prezenta” pe tot parcursul intalnirii, inclusiv in paralela facuta de Daniel Manolescu intre istoria de aproape 500 de ani a Quebecului, nascuta pe malul St.-Laurent-ului si cea a Romaniei, inceputa acum aproape 2000 de ani, pe malul Dunarii si al afluentilor acesteia. O paralela extrem de interesanta, din care nu au lipsit elementele de similitudine, cum ar fi plutaritul, prezent pe St.-Laurent de 3-4 secole, iar pe Bistrita noastra de peste 1.000 de ani… Iar ca sa “egalam scorul”, putem nota exemplul barajului de la Portile de Fier, pus “fata in fata” cu cel construit, inca inainte de anul 1900, chiar pe locul actualului parc Rapides de Lachine, ulterior (prin anii ‘30) dezafectat si transformat in rezervatie faunistica.
Una peste alta, o conferinta captivanta, sustinuta in limba romana de Daniel Manolescu, un biolog pasionat de istorie. Care promite sa mai organizeze actiuni destinate publicului larg, cu accent pe comunitatea romana din Montreal. Astfel incat, spune (si spera) el, parcul Rapides de Lachine sa devina, intr-o anumita masura, “un spatiu comunitar romanesc”.
Daniel Manolescu vrea sa duca mai departe ce a inceput in parcul Rapides de Lachine. “Vreau sa amplasez, in mijlocul soclului rotund, de piatra cioplita, care seamana cu monumentul de la Adamclisi, o coloana de marmura, care sa aminteasca de Columna lui Traian. Daca nu reusesc, voi pune acolo macar un tei, care sa aminteasca de poetul nostru national, Mihai Eminescu”, spune biologul. El mai are in plan construirea la Montreal a unui “Arc de triumf” in miniatura si doreste sa ofere municipalitatii o copie a spadei lui Traian: “Daca ar depinde de mine, as face ca in 2014, cand se implinesc 1900 de ani de la inaugurarea, la Roma, a Columnei lui Traian, sa fie inaugurata, la Bucuresti, una identica. Cu tehnologia de azi, acest lucru nu e doar posibil, dar si destul de usor”, spune biologul iubitor de istorie.
(Pagini Romanesti)
 
Etapele parcurse de romanii din Italia pentru a se putea casatoriPDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :128
Monday, 24 July 2006

Consulatul General din Milano este locul unde romanii din Italia se pot casatori.

 

Pentru a putea oficia casatoria romanii trebuie sa parcurga cateva etape. Prima etapa este constituirea unui dosar solicitat de autoritatile italiene, care trebuie sa contina traducerea legalizata a originalului certificatului de nastere, declaratia persoanei, semnata in fata consulului si autentificata, privind statutul de necasatorit. Mai sunt necesare traducerea declaratiei in limba italiana si nulla osta. Taxa consulara este de 215 Euro. Casatoria va trebui transcrisa in Romania, unde se va obtine certificatul de casatorie romanesc. Transcrierea se poate face fie personal, fie prin procura, transmite agentia Amos News.
 
Un alt prilej de intalnire a romanilor din Torino : Biserica nostra Signora del CarminePDF Print E-mail
Torino, Italia/Romanian Global News
Accesari :108
Monday, 24 July 2006
Unul dintre cele mai importante puncte de referinta pentru romanii din Torino este “Biserica nostra Signora del Carmine”, un loc in care romanii se intalnesc in fiecare duminica dimineata."Biserica este una din cele mai frumoase opere pe care Juvara le-a proiectat la Torino" este de parere Franzo Grande Stevens, presedintele institutiei care a finantat cu peste 200.000 euro restaurarea bisericii, transmite Amos News. Biserica del Carmine a fost proiectata de arhitectul Fillipo Juvara la 26 aprilie 1736 si este considerate una din bijuteriile patrimoniului artistic si religios, fiind situata in zona veche a orasului.
 
Conferinta romaneasca in HamburgPDF Print E-mail
Hamburg, Germania/Romanian Global News
Accesari :93
Monday, 24 July 2006
Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu a sustinut recent o conferinta despre aderarea Romaniei la UE, la Universitatea din Hamburg.Printre organizatorii evenimentului se numara si Asociatia Europa de Sud-Est, sucursala din Hamburg si Institutul pentru Afaceri Internationale a Universitatii din Hamburg. Conferinta a fost o privire retrospectiva referitoare la tratativele de aderare ale Romaniei si a explicat continuarea procesului pana la incheierea cu succes a aderarii. Unul din subiectele abordate a fost si evaluarea rolului Romaniei intr-o Uniune Europeana dezvoltata.
 
Colonel american de origine romana, inmormantat cu fast la WashingtonPDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :95
Monday, 24 July 2006
La Cimitirul Memorial “Arlington” din Washington a avut loc, recent ceremonia funerara dedicata inmormantarii colonelului George Codrea, omul care a si-a dedicat ultimii ani din viata activitatilor de cercetare si promovare a memoriei soldatilor americani de origine romana, veteran al Fortelor de Marina ale Statelor Unite.Colonelul George Codrea s-a nascut in Akron Ohio, intr-o familie de emigranti romani din satul Palos, Transilvania. Dupa absolvirea cursurilor Universitatii din Akron, colonelul Codrea a luptat in marina americana in al doilea razboi mondial si in campania SUA din Pacific, unde a fost ranit in timpul in timpul unei misiuni in insula Guadalcanal, fiind apoi decorat cu medalia Crucea Marinei pentru vitejie si curaj extraordinar, precum si cu medalia “Purple Heart” pentru ranile dobandite in razboi. De asemenea, pentru inreaga activitate in armata SUA, colonelul Codrea a primit o serie de distincii militare precum “Presidential Unit Citation” cu o stea, “The American Defense Service Medal”, “The Asiatic Pacific Campaign Medal”, cu patru stele. Serviciul sau militar in marina SUA a inclus participarea la razboiul din Coreea precum si misiuni in cadrul Fortelor Navale americane din Mediterana.
La 4 februarie 2002, Colonelul George Codrea a fost distins cu Ordinul National “Pentru Merit” in grad de Ofiter, acordat de Presedintele Romaniei pentru sprijinul constant oferit Romaniei in eforturile sale de democratizare si dezvoltare.
Dupa retragerea din serviciul militar activ, colonelul Codrea s-a implicat in activitati de cercetare si promovare a memoriei altor soldati de origine romana care au luptat in armata SUA, contributia sa fiind apreciata in mod deosebit.
 
Un roman din Canada preocupat de istoria patriei noastrePDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :168
Monday, 24 July 2006
Daniel Costantin Manolescu este un roman din Montreal, pasionat de istoria Romei Antice si cea a Romaniei, care in aceasta perioada se ingrijeste de celebrarea a 1900 de ani de la actul de nastere al poporului roman.

In aceasta perioada, romanii au un mare motiv de sarbatoare: implinirea a 1900 ani de la confruntarile dintre daci si romani (101-102 si 104-106), a caror urmare a fost declararea Daciei ca  provincie romana, in 107, moment in care a luat fiinta poporului roman.
Evenimentul este sarbatorit si pe pamant canadian, prin grija lui Daniel Constantin Manolescu, care a fost incurajat, la randul sau, de Pierre Pettigrew, fostul ministru de Externe al Canadei.
Invitat fiind, in 2002, la o receptie organizata de Pierre Pettigrew (pe atunci, ministrul Comertului International), Daniel Manolescu a descoperit ca gazda nutreste un viu interes pentru legatura dintre istoria Romei antice si cea a Romaniei. “Din anul 102 si pana in acest an, 2002, sunt exact 1900 de ani! Sunteti deci in plin Jubileu pana in 2006! Felicitari pentru tot ce veti face pentru a marca acest lucru! Aici, in America de Nord, avem grija sa subliniem fiecare eveniment jubiliar, chiar daca istoria noastra tanara nu are multe aniversari care depasesc 450 de ani. Este important. Cu atat mai mult dupa 1900 de ani!” a exclamat ministrul.
 Observatia acestuia l-a surprins pe Daniel Manolescu: “Un canadian realiza in cateva secunde ceea ce, la acea data, nici un roman nu parea inca sa realizeze si anume ca, pana in 2006, avem intalnire cu Istoria.” Inca din 2000, romanul se straduia sa atraga interesul conationalilor sai asupra acestui eveniment; el reusise sa organizeze la Centrul Cultural Roman din Montreal o intalnire cu cativa “veterani” ai imigratiei romane. “Comandasem, pentru acea ocazie o copie - marime naturala - facuta in Spania, la Toledo, dupa traditionalele gladius - arme ale legiunilor romane vazute pe Columna lui Traian. Recunosc ca prezentarea ei in contextul rememorarilor istorice de rigoare a facut senzatie.” In 2002, Daniel Manolescu participa si la organizarea, la Galeriile InterPallas, a unei expozitii de arta plastica, tot sub egida Jubileului latinitatii romane.

Din Carsium la Montreal

Domnule Daniel Constantin Manolescu, sunteti consultant in Biologie aplicata in domeniul sanatatii si al mediului inconjurator. Aveti insa si o alta pasiune: istoria. Cum a venit ea?
Este o mostenire. Tatal meu, Constantin Manolescu, era profesor de istorie-geografie, iar eu sunt nascut in Dobrogea, zona a tarii extraordinar de bogata in semne si fructe ale radacinilor latine ale romanilor. Orasul meu de origine este o fosta garnizoana imperiala romana pe Dunare (Castru - Carsium), atestata documentar inca de pe vremea imparatului Traian, astazi numita Harsova.

De ce ar fi importanta originea latina a romanilor in Canada?

In primul rand, consider ca intr-o tara multietnica, de felul Canadei, cunoasterea culturii si originii istorice a propriei etnii este un element stabilizator si valorizant, mai ales pentru tineret. In al doilea rand, veti fi poate surprins, dar exista canadieni care fac legatura intre numele de “roman” si numele orasului Roma, din Italia. Cand unul dintre acestia este diplomat, absolvent in filozofie al Universitatii Oxford si pasionat de istorie internationala - precum fostul ministru liberal de externe al Canadei, domnul Pierre Pettigrew, subiectul latinitatii romane merita dezvoltat.

Tribunul lui Traian

Sunteti un adevarat biograf de traditie orala al imparatului Traian aici, in Canada. Odinioara, in Roma antica, pastratorii memoriei unor personalitati purtau numele de flamine. Nu v-ati gandit sa asterneti toate aceste informatii pe hartie?

Ba da, ma gandesc sincer la redactarea unei biografii inedite a imparatului roman Marcus Ulpius Traianus. Cu atat mai mult cu cat 4 ani de cercetari bibliografice in Franta si 12 in bibliotecile din Canada, impreuna cu rodul cautarilor istorice pe aceasta tema lasate mostenire de tatal meu au produs multe informatii inedite, pe care nu le-am vazut in nici una din biografiile lui Traian. De pilda, faptul ca Traian este creatorul primei alocatii oficiale pentru copii din istoria ultimilor 2.000 de ani. De asemenea, el a impiedicat persecutia si condamnarea gratuita a crestinilor si a pedepsit pe denuntatorii lor. Cine este curios poate citi viata Sfantului Grigore cel Mare, cunoscut Papa din istoria Romei si va gasi multe informatii despre opinia Sfantului Parinte in legatura cu Traian. Cititi, de asemenea, Divina Comedie a lui Dante si veti vedea unde veti gasi memoria lui Traian. Restul informatiilor il pastrez pentru manuscris. Cat priveste titlul de flamen, acesta era impregnat si de o misiune sacerdotala in Roma antica. Eu sunt doar un simplu tribun al lui Traian, daca tineti neaparat sa-mi dati un titlu legat de pasiunile mele istorice.

Considerati ca structurile politice romanesti din tara si de peste hotare ar putea fi interesate de organizarea astfel de Jubileul?

(...) Referitor la fondurile necesare pentru concretizarea unor initiative festive, in afara participarii mele directe, sunt convins ca vor fi si multi sponsori interesati. De altfel, as fi curios de orice vesti si opinii in legatura cu organizarea unui astfel de Jubileu; ele pot fi trimise pe adresa de e-mail: adimperator@hotmail.com Promit sa citesc cat mai multe, chiar daca nu voi avea timp sa raspund la toate.

“Istoria lumii este istoria Romei” ar fi spus Napoleon, considerand mostenirea culturala, sociala si politica lasata de civilizatia Romei antice. Credeti ca romanii o mai perpetueaza inca? Poate ca latinitatea noastra nu face unanimitate?

Democratic, fiecare are dreptul la parerea si la crezul lui. Cine nu se simte chemat de evenimente nu este obligat sa sarbatoreasca si, tot in mod democratic, nu-i va impiedica pe cei care doresc sa aniverseze, sa o faca. Consider insa ca, in ciuda tuturor controverselor care au umplut tumultoasa istorie a Romaniei, atat cea veche cat mai ales cea noua, lucrurile ce ne unesc sunt si trebuie sa fie mai puternice decat ceea ce ne dezbina. Si vreau sa consider ca romanii de azi perpetueaza cu cinste mostenirea lor latina si sunt mandri de ea.

Unii ar putea spune ca astfel de festivitati ar semana a grandomanie de tip “ceausist” ?

Devii obositor cu temerile dumitale. N-ai auzit niciodata de deviza americana “Think big”? O.K., celor de mai sus le-as raspunde ca si delfinul si rechinul au “aripioare” inotatoare, dar asta nu-i face pe amandoi pesti. La un moment dat, trebuie sa ne smulgem din stereotipurile negative, sa indraznim sa alegem graul de neghina. Si sa mergem inainte.
(Preluare Pagini Romanesti)

 
Familia lui Teo Peter a initiat demersuri oficiale la Departamentul American al Apararii pentru daunPDF Print E-mail
Washington, SUA/Romanian Global News
Accesari :122
Monday, 24 July 2006
Familia lui Teo Peter a depus pe 20 iulie o cerere oficiala catre autoritatile Armatei americane solicitand, conform procedurilor americane, formarea unei comisii speciale care sa determine cuantumul daunelor banesti cuvenite familiei pentru prejudiciile suferite in urma disparitiei premature a lui Teo Peter.Teo Peter, binecunoscuta personalitate romana a muzicii rock si producator de concerte, a fost ucis in data de 4 decembrie 2004 intr-un tragic accident, cand masina condusa de sergentul Christopher R. VanGoethem al Marinei americane, in varsta de 31 de ani, fost comandant al corpului de paza al Ambasadei Statelor Unite din Bucuresti, a intrat in coliziune cu taxiul in care se afla Teo Peter, in varsta de 50 de ani.
Verdictul surprinzator in procesul lui VanGeothem in fata unei Curti Martiale americane a avut si continua sa aiba un impact dramatic asupra opiniei publice romanesti, care, inaintea acestui eveniment, putea fi caracterizata in termeni generali ca fiind pro-americana. La scurt timp dupa pronuntarea verdictului curtii martiale, Guvernul american a indicat ca va lucra impreuna cu familia lui Teo Peter pentru a gasi o rezolvare echitabila care sa permita ca aceasta tragedie sa ajunga la o solutionare.
Teo Peter este o figura importanta a constiintei culturale romanesti, iar disparitia lui continua sa fie o rana deschisa pentru familia sa si opinia publica din tara. Cererea pentru daune a fost transmisa in mod oficial Armatei S.U.A. cu asistenta firmei de avocati americana Arent Fox, cu sediul in Washington. John Gurley, avocat al firmei Arent Fox ce reprezinta familia in aceasta procedura, a declarat ca: “Romania este un aliat important al Statelor Unite, care a fost alaturi de Statele Unite cu propriile contingente, in actiuni importante atat din Afganistan cat si din Irak . Speram ca Armata americana va raspunde cererii de despagubiri a familiei Peter, asa cum este drept - si va putea pune capat acestui incident tragic de pe agenda de discutii romano-americane.”
John Gurley a explicat ca Guvernul Statelor Unite a solutionat numeroase proceduri similare pentru daune cauzate de membrii fortelor sale armate prin acordarea unor daune banesti semnificative. Oficiali ai Armatei americane si ai Departamentului American al Apararii sunt asteptati sa analizeze aceasta cerere oficiala si sa se pronunte in cursul urmatoarelor luni.
Dorin Peter, fratele lui Teo Peter, a declarat urmatoarele: “Aceasta tragedie nu trebuia sa aiba loc. Dupa verdictul injust al curtii martiale, speram ca Guvernul Statelor Unite se va comporta in spiritul traditei de justitie americana, va compensa in mod corect familia noastra pentru pierderea pe care am suferit-o si va restabili spiritul de demnitate nationala”, transmite Ambasada Romaniei la Washington.
Autoritatile romane si-au declarat sprijinul pentru familia Peter si au acordat asistenta specialistilor din Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Justitiei.
Familia lui Teo Peter intentioneaza sa constituie o fundatie culturala in memoria lui Teo Peter care sa continue eforturile lui Teo Peter si sa promoveze tinerii artisti romani.
 
Exista si o fata neagra a imigrarii – drama unei romancePDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :144
Monday, 24 July 2006
Comunitatea romaneasca din Montreal s-a mobilizat si a ajutat o romanca aflata intr-o situatie foarte grava.Povestea care urmeaza este unei mame care a venit sa isi caute fiica, pe care o stia bolnava si singura la Montreal. Este insa si povestea unor oameni de suflet, romani inimosi care au gazduit-o pe mama indurerata si au ajutat-o, dupa puteri, in cautarile sale. Si asta fara a avea mari posibilitati financiare - ba chiar, avand masina la reparat multa vreme, au folosit autobuzul si metroul in drumurile pe care le-au avut de facut. Cu permisiunea celor implicati, vom folosi numele lor reale, cu scopul de a incerca, la randul nostru - si cu ajutorul dumneavoastra - sa le intindem o mana prieteneasca.
Istoria incepe in 2002, cand familia Catalina Mirela Solomon si Sebastian Constantin, originari din Galati, emigreaza in Canada. Ei se stabilesc la Montreal si incearca sa isi construiasca un viitor mai bun decat ceea ce le oferea Romania, precum cei mai multi dintre noi. Din pacate, Catalina Mirela (absolventa de studii superioare in domeniul chimiei alimentare si pictorita pasionata) nu reuseste sa depaseasca socul emigrarii si incepe, pe fondul unor nereusite din viata profesionala, sa dea dovada de tulburari psihice. Reintoarsa in Romania, la parinti, in 2004, femeia pare a se reface incet-incet, dar intrerupe, fara stirea parintilor, tratamentul prescris de medicii la care cu greu acceptase sa apeleze. Refuza internarea, dupa care, trecand peste voia parintilor, se intoarce in Canada, desi relatia cu sotul ei mergea din ce in ce mai rau.
Se instaleaza singura, oficializand o despartire care avea sa duca in cele din urma la divort. Lucreaza si urmeaza, in paralel, cursurile unei scoli de asistenta dentara, dar sperantele ulterioare de a gasi o slujba “buna” nu i se indeplinesc, ceea ce ii accentueaza problemele psihice. Pe care - previzibil - nu si le recunoaste.
Ca starea ei este grava o arata faptul ca a fost internata in spital (de unde a fugit de trei ori) si ca a fost retinuta de politie. O demonstreaza si actiunile penale intentate de Catalina Mirela Solomon impotriva... premierului Canadei si al Quebecului si a primarului Montrealului, vinovati, in opinia femeii, de o “conspiratie oculta” impotriva ei.
In toamna anului 2005, fara slujba si fara un venit stabil, isi pierde locuinta si devine sans-abri. De atunci, incepe sa-i viziteze pe sotii Liliana si Neculai Dumitrascu, care isi dau, incet-incet, seama ca femeia este intr-o situatie grava. “Venea de cate 2-3 ori pe saptamana, imbracata cu aceleasi haine, apoi nu mai venea 2-3 saptamani. Era tot timpul cu bagaje la ea, cand ploua era cu hainele ude, ne-am dat seama ca nu avea unde sa stea, dar nega ori de cate ori spuneam asa ceva”, povesteste Liliana Dumitrascu.
In disperare de cauza, familia Dumitrascu o anunta pe mama femeii, Maria Solomon. Care isi lasa in Romania sotul bolnav si isi pune la bataie toate economiile pentru a veni in Canada, sa-si caute si sa-si ajute fata. Ajunge in Canada in mai 2006, se instaleaza la familia Dumitrascu si, cu ajutorul acesteia, incearca sa-i faca o “surpriza placuta” fiicei, pregatind o revedere neasteptata. La vederea mamei ei, Catalina fuge insa ca din gaura de sarpe. De atunci, nu a mai trecut pragul familiei Dumitrascu.
Toate incercarile de a o gasi au dat gres, desi cautarile s-au facut si cu sprijinul fostului sot al Catalinei (actualmente recasatorit);nici ajutorul cerut politiei nu a dat rezultate. In prezent, batrana Maria Solomon este obligata de terminarea banilor sa se intoarca in Romania. Fara a fi reusit insa sa-si vada fiica decat cateva secunde - si asta este marea ei durere. Maria Solomon este nelinistita la gandul ca fiica ei, care pare perfect normala la o prima vedere, ar putea pati ceva pentru ca nu este, totusi, in deplinatatea facultatilor mintale.
O poveste trista, al carei final inca nu a fost scris; nu ne ramane decat sa speram ca el va fi cat mai bun cu putinta, in conditiile date.
(Preluare Pagini Romanesti)
 
Interviu cu un membru al Academiei Romano-Americane din MontrealPDF Print E-mail
Bremen, Germania/Romanian Global News
Accesari :138
Monday, 24 July 2006
Prof. Dr. Viorel Roman este consilier academic la Universitatea din Bremen, din anul 2000 este membru al Academiei Romano-Americane (ARA) din Montreal, iar Romanian Global News prezinta un interviu cu dansul, realizat de „Observatorul”, publicatia destinata romanilor din Canada.

" Religia este baza tuturor fenomenelor social-politice"

R: Domnule Roman, desi ati parasit tara acum 32 de ani, sunteti foarte activ din punct de vedere publicistic in Romania. De ce nu va intoarceti in tara?

Pr. Dr. V.R.: Din pacate, intre Romania si Occident exista o cortina.
Dupa Cortina de Fier a aparut Cortina de Argint. Aceasta nu este neaparat o problema pentru mine, care mai am citiva ani de activitate la Universitatea Bremen din Germania, ci pentru investitorii straini. Este o tema foarte larg dezbatuta in presa. Eu cred ca aceasta osmoza intre Romania si Occident va avea loc numai 2007, cind Romania va face parte din marele spatiu european.

R: Cine pune aceste piedici?

Pr. Dr. V.R.: Este vorba de sistem, care este bazat pe mafie, pe gasti si, daca nu faci parte dintr-o gasca, nu ai nici o sansa. Intrucit nu avem un sistem permisibil cu Occidentul, acesta ii trimite pe romani inapoi, iar noi, cei care venim in Romania, intilnim dificultati. Este un sistem inchis!

R: Credeti in teoria conspiratiei Revolutiei din 1989?

Pr. Dr. V.R.:  Toate revolutiile, de la cea franceza pina la cele din zilele noastre, au fost insotite de conspiratii. E cea mai usoara forma de a explica un fenomen pe care nu il intelegi. Revolutia romana a fost parte componenta a intelegerii ruso-americane din 1986, prin care s-a luat hotarirea desfiintarii lagarului romanesc, refacerii Germaniei si retragerii rusilor in sfera lor de activitate genuino-ortodoxa. Ortodocsii rusi nu mai aveau legitimitatea de a ocupa spatii catolice ori protestante. In acest context, romanii ortodocsi, dar latini, au scapat de administratia directa a Moscovei.

R: Sa stea religia la baza tuturor fenomenelor politice?

Pr. Dr. V.R.: Evident! Religia este fundamentul tuturor fenomenelor social- politice. Este un adevar care a fost escamotat in perioada comunista, in care daca as fi spus o asemenea fraza as fi fost considerat misticist, anti-marxist, reactionar si, cu siguranta, mi s-ar fi inchis orice poarta de la o institutie de invatamint superior. Romanii au un fel de retinere la acceptarea ideii ca religia determina comportamentul politic, social, uman in general, si de aceea incearca sa il ocoleasca. Dar nu numai din aceasta cauza, ci si din cauza complexului de inferioritate fata de cele 10 tari care s-au integrat imediat in 2004 in Uniunea Europeana. Numai Romania, Bulgaria si Serbia sunt lasate pe afara. Bate la ochi ca tarile romano-catolice apartin Occidentului si tarile ortodoxe nu apartin Occidentului. Ele mai au ceva de facut pentru a se apropia de acesta. Religia ortodoxa a fost in perioada comunista foarte bine protejata. Marxism-leninismul permitea ortodoxiei o dezvoltare fara probleme. Comunistii au eliminat toti concurentii ortodoxiei. Spre exemplu, Biserica romano-catolica si cea unita cu Roma, au fost interzise. Stalin si comunistii au reintors 2.000 de biserici ale romanilor, din nou la Moscova, iar astazi refuza sa le dea inapoi. Avem de-a face cu o lupta religioasa. Cum se va termina ea, nu stim. Vizita Papei la Bucuresti in 1999, a deschis portile Europei pentru romani. Urmeaza ca ortodocsii romani sa vina in Europa.

R: Problemele tranzitiei le putem explica prin teoria conspiratiei?

Pr. Dr. V.R.: Asa cum Revolutia romana este deseori explicata prin teoria conspiratiei, si aceasta perioada de tranzitie, care dureaza de 15 ani, nu scapa de aceasta forma de explicatie. Ce inseamna aceasta teorie a conspiratiei? Cineva din umbra decide de ce, cum si cind. E mult mai usor sa explici fenomenele astfel, decit sa te gindesti si sa analizezi care sint factorii obiectivi care duc la un fenomen si care pot fi consecintele unei anumite conjuncturi. Este clar ca Revolutia romana a avut loc intr-un context geopolitic major. Nu romanii au facut Revolutia, ci tot Estul Europei. Nu romanii fac tranzitia, ci tot Estul Europei. Asemanarile tranzitiei romanesti cu cea din Bulgaria, cu cea din Rusia, bat la ochi. Aceeasi mafie, aceeasi degringolada sociala, aceleasi probleme. Romanii nu sint chiar atit de originali pe cit par. Daca cititi presa din Bulgaria, veti ramine stupefiati de asemanari. Mafia din agricultura, de pe pietele publice, vinderea diplomelor universitare si a vilelor de protocol, aparitia unor grupuri de interese, sint identice. Teoria conspiratiei la romani apare din cauza spargerii nucleului dur ortodox al familiei Ceausescu in mai multe familii. E un fenomen normal. Asa incepe democratia, prin crearea mai multor centre de putere. Sub Ceausescu era numai unul. Multi romani vor numai un centru de putere, dar nu mai e posibil. Dupa Revolutie s-au dezvoltat mai multe centre de putere. La ora actuala, in Romania sint 1.000 de familii care controleaza totul. Aceasta oligarhie trebuie sa intre in concurenta si sa construiasca bazele democratiei, dar se pare ca aceasta intentioneaza sa se unifice si sa-si apere interesele.

 

 
Zilele Culturii Romanesti la QuebecPDF Print E-mail
Quebec, Canada/Romanian Global News
Accesari :106
Monday, 24 July 2006

Celebrarea zilelor culturii romanesti la Quebec se va desfasura in perioada 16 – 24 septembrie.

In aceasta perioada vor avea loc expozitii, ateliere, conferinte, activitati sociale, culturale si sportive, transmite portalul comunitatii romanesti din Quebec. Organizatorii promit ca activitatile vor satisface cele mai diverse gusturi, si asigura participantii ca vor descoperi in cadrul acestor manifestari cultura si trditia romaneasca.

 

 
Bucataria romaneasca explicata in ItaliaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :114
Monday, 24 July 2006
Italienii au gasit formule prin care sa explice mancarea traditionala romaneasca.Toate denumirile sunt pastrate insa in varianta romaneasca, neexistand cuvinte, inca, pentru traducerea lor in limba italiana, transmite agentia Amos News. Bucataria romeasca este asociata de specialistii din peninsula, cu cea ruseasca. In special cand vine vorba de ciorba si bors. Intre delicatesele preparate pentru sarbatori, cea mai interesanta pare a fi placinta cu mere sau cu branza dulce. Bautura alcoolica cea mai apreciata este tuica facuta din prune.
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions