Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
August 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    
Cautare
 
Monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant, profanat in BasarabiaPDF Print E-mail
Balti, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :181
Tuesday, 01 August 2006
Monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant, amplasat in fata sediului Primariei municipiului Balti, din Basarabia, a fost profanat. In noaptea de 31 iulie spre 1 august,  o persoana necunoscuta a murdarit postamentul monumentului, pe acesta fiind inscriptionat in limba rusa „ Ya protiv Vorona” („Eu sunt impotriva Cioroiului”). 
Comisarul de politie, colonelul Valeriu Poparcea, a spus, citat de DECA-press, ca monumentul a fost profanat, probabil, pe la miezul noptii. Infractorul a reusit sa-si realizeze scopul in decursul unui minut, lasand la locul infractiunii chiar si amprenta manii sale, precum si cutia cu vopsea de culoare cafenie. Potrivit lui Poparcea, politia are suficiente probe pentru a-l retine pe infractor in, cel mult, doua zile. Valeriu Poparcea a mai spus ca „actiunea vandalului nu poarta un substrat politic”, el urmarind alte scopuri. In interesul anchetei insa comisarul a refuzat sa dea alte comentarii. Politia efectueaza investigatiile in comun cu angajatii Serviciului de Securitate si Informatii.
Primarul de Balti, Vasile Panciuc, a declarat intr-o sedinta a municipalitatii, referindu-se la actul de vandalism, ca „este vorba de nivelul moral scazut al unor cetateni din Balti”, iar pentru a-si dovedi prostia ei nu au gasit un alt loc decat monumentul sacru al lui Stefan cel Mare, a mentionat primarul.          
 
S-au implinit 139 de ani de la infiintarea Academiei RomanePDF Print E-mail
Sinaia,Romania/Romanian Global News
Accesari :118
Tuesday, 01 August 2006
La Sinaia se sarbatoresc 139 de ani de la infiintarea Academiei Romane in data de 1 august.Evenimentul va fi marcat printr-o expunere legata de istoricul acestei institutii, dar si printr-o expozitie de carte lansata de-a lungul vremii la Editura Academiei Romane, transmite agentia Amos News. Cu acest prilej va avea loc o masa rotunda la care sunt invitati membri ai Academiei, dar si reprezentanti ai autoritatilor prahovene, masa care se va desfasura la Casa de Cultura din Sinaia.
 
Presedintele Basescu s-a intalnit cu Franco FrattiniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :151
Tuesday, 01 August 2006
Comisarul european Franco Frattini, a sosit luni, 31 iulie, la Bucuresti.El s-a declarat optimist in privinta indeplinirii cerintelor impuse tarii noastre. Vizita lui Frattini este foarte importanta pentru ca reprezinta, de fapt, ultima evaluare inaintea raportului de tara din septembrie. Vizita in Romania a inaltului oficial european, a doua in cursul acestui an, face parte din dialogul pe care Comisia Europeana il are cu autoritatile romane in perspectiva definitivarii ultimului raport de monitorizare pentru Romania. Discutiile cu comisarul european din aceasta seara de la Palatul Cotroceni au vizat o trecere in revista a celor mai recente evolutii in materie de justitie si afaceri interne, precum si a masurilor care vor fi luate in continuare, astfel incat Romania sa fie deplin pregatita pentru aderarea la 1 ianuarie 2007. Totodata, in discutiile de la Palatul Cotroceni au fost evidentiate masurile adoptate in vederea consolidarii capacitatii statului de a combate coruptia si modul in care se actioneaza pentru asumarea de catre Romania a rolului de viitoare frontiera estica a spatiului Uniunii Europene, informeaza Romania Actualitati.
In cadrul discutiilor, seful statului Traian Basescu a afirmat ca intarirea statului de drept ramane o prioritate pentru toate institutiile statului roman si s-a referit la eforturile depuse pentru a genera corectitudinea actului de justitie. Mai mult, Traian Basescu a apreciat ca infiintarea Agentiei de Integritate si modificarea regulilor de finantare a partidelor politice sunt o necesitate. La randul sau, Franco Frattini a apreciat ritmul sustinut in care institutiile statului roman au continuat sa ia masuri in materie de justitie si afaceri interne, fapt ce mentine aprecierea pozitiva a Comisiei Europene pentru acest capitol. De asemenea, Franco Frattini a exprimat sprijinul pentru consolidarea reformelor din Romania, mai ales la capitolul Justitiei si Afaceri Interne si s-a aratat optimist in privinta continutului raportului din septembrie si a aderarii la timp a Romaniei la Uniunea Europeana.
 
Comisarul european Fratini multumit de justitia romaneascaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :145
Tuesday, 01 August 2006
Justitia a facut progrese in reformele pentru aderarea la UE, dar marea provocare ramane eradicarea marii coruptii si sporirea increderii in magistrati.
Acestea sunt concluziile intalnirilor pe care comisarul european pentru justitie, Franco Frattini, le-a avut cu ministrul justitiei, Monica Macovei, si cu presedintele CSM, Iulian Galca. Potrivit postului public de televiziune, comisarul european pentru justitie si afaceri interne, Franco Frattini, a adoptat un ton optimist referitor la rezultatele Romaniei la acest capitol. Totodata, cu binecunoscuta moderatie europeana, comisarul Frattini a declarat: “Romania a construit un sistem judiciar modern si acum trebuie sa implementeze reformele adoptate. Am subliniat in luarile de cuvant importanta imbunatatirii activitatii zilnice a sistemului judiciar. Aceasta este legata foarte strans de responsabilizarea magistratilor. Sta in puterea CSM sa le dea judecatorilor mai multa independenta si sa le garanteze cetatenilor un tratament corect. Acum, marea propvocare politica si institutionala este de a spori increderea in justitie, in magistrati si a eradica dosarele de coruptie. Nimeni nu este deasupra legii, iar aceasta inseamna ca magistrati nu sunt de neatins”.
 
Iasiul, la intersectia infratirilor europenePDF Print E-mail
Iasi, Romania/Romanian Globla News
Accesari :162
Tuesday, 01 August 2006
Primaria Iasi a fost selectata pentru o finantare a Comisiei Europene in cadrul programului "TOWN TWINNING".Este vorba despre proiectul privind organizarea, in luna decembrie, la Iasi, a unui seminar pe tema "Les politiques de la ville: Quel avenir pour la ville europeenne?" (Politicile orasului: care este viitorul orasului european?) si altor manifestari dedicate oraselor infratite.
Potrivit Portalului National de Administratie Publica, proiectul aprobat de Comisia Europeana este aplicat in parteneriat cu cateva dintre orasele infratite ale Iasului (Villeneuve d'Ascq, Poitiers - din Franta, Padova, Forano – din Italia) si cu o serie de parteneri locali de marca (Centrul Cultural Francez – ca partener principal, Universitatea “Al. I. Cuza”, British Council, Goethe Zentrum).
Pe langa seminarul la care sunt invitati sa participe peste 70 de invitati din 9 tari europene si din Romania, se doreste si organizarea unor intalniri si dezbateri (in colaborare cu partenerii locali mentionati anterior), expozitii foto cu imagini din Iasul de altadata, o expozitie despre orasele infratite cu municipiul Iasi, o retea de colaborare intre orase europene legate prin acorduri de infratire, o pagina internet care sa permita prezentarea oraselor membre ale retelei si un forum de dezbatere pe teme de interes comun.
Cu ocazia acestei intalniri, Primaria Iasi doreste sa realizeze si relansarea unor infratiri mai vechi, precum si semnarea unora noi, cu orase din tari europene in care Iasiul nu mai are nici un "oras-frate" (Germania, Marea Britanie, Belgia).
Tarile participante sunt: Franta, Italia, Belgia, Germania, Grecia, Marea Britanie, Bulgaria, Polonia. Alti invitati posibili sunt ambasadorii tarilor participante, reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe, primari de municipii din Romania, universitari, politicieni, reprezentanti ai administratiei publice locale, reprezentantii Centrelor Culturale locale.
Proiectul se deruleaza in perioada septembrie 2006 - martie 2007 si beneficiaza de un buget de 46.000 Euro, din care 26.000 Euro din fonduri europene nerambursabile.
 
Timisoara este primul oras din Romania care va avea harta a poluarii fonicePDF Print E-mail
Timisoara, Romania/Romanian Global News
Accesari :49
Tuesday, 01 August 2006
Timisoara este primul oras din Romania care va avea, in curand, o harta a poluarii fonice, realizata de Primaria Municipiului Timisoara in colaborare cu Universitatea Politehnica "Traian Vuia" si care evidentiaza expunerea la zgomote si vibratii a mai multor artere de circulatie si intersectii.Potrivit Portalului National de Administratie Publica, Vasile Ciupa, seful Biroului de Mediu din cadrul municipalitatii, a informat ca la aceasta harta se lucreaza de zece ani si s-a reusit monitorizarea totala a orasului, aceasta putand fi perfectionata si adusa la parametri de compatibilitate cu standardele Uniunii Europene.
Datele inregistrate arata ca limita poluarii fonice este depasita in toate marile intersectii si artere rutiere din oras, problema fiind rezolvata in mare masura, dupa ce va fi data in utilizare soseaua de centura a Timisoarei, care va prelua traficul greu.
 
Arta populara romaneasca la SibiuPDF Print E-mail
Sibiu, Romania/Romanian Global News
Accesari :61
Tuesday, 01 August 2006
Creatori de arta populara din judetele Teleorman, Alba si Iasi, precum si din Basarabia isi dau intalnire in perioada 1-6 august, la cea de-a V-a editie a Festivalului National al Traditiilor Populare organizat in Complexul National Muzeal Astra din Sibiu.Potrivit Hot News, editia a cincea, din acest an, a Festivalului National isi propune valorificarea intregului patrimoniu cultural traditional, exprimat prin valorile cotidiene din viata comunitatilor rurale din toate judetele tarii, incurajarea tinerei generatii de a cunoaste, insusi, perpetua si a face cunoscute aceste traditii in toata lumea, ele constituind un tezaur inalienabil al patrimoniului nostru cultural national, marca propriei identitati etno-culturale.
Cei 450 de participanti acopera sapte sectiuni tematice: arte religioase (traditii cultice legate de practicile religioase), literatura populara (basme, eresuri, poezie si teatru popular), arte muzicale (interpreti vocali si instrumentali), arte coregrafice (dans popular), arte plastice traditionale (mestesuguri artistice), arte mecanice (creatie tehnica traditionala), si arta culinara (meniuri dupa retete traditionale).
La fiecare editie a Festivalului participa reprezentanti ai cate unui judet din Transilvania (inclusiv Banatul, Crisana si Maramuresul), Muntenia (inclusiv Oltenia si Dobrogea), Moldova (inclusiv Bucovina si Basarabia) si din Basarabia.
 
La Negresti Oas se va desfasura un Simpozion de Arta ContemporanaPDF Print E-mail
Negresti Oas, Romania/Romanian Global News
Accesari :59
Tuesday, 01 August 2006
Prima editie a Simpozionului de Arta Contemporana de la Negresti Oas se va desfasura in perioada 1 – 19 august.Simpozionul cuprinde doua sectiuni: sculptura, care se va desfasura in perioada 1 – 19 august respectiv pictura, in perioada 7 - 19 august, transmite agentia Amos News. Organizatorii acestui eveniment sunt Primaria, Consiliul Local si Casa Oraseneasca de Cultura din localitatea Negresti Oas, judetul Satu Mare, in colaborare cu Muzeul Tarii Oasului. Scopul acestei manifestari cultural-artistice este de a imbogati peisajul orasenesc cu lucrari de arta contemporana. La finalul taberei de creatie fiecare dintre artistii participantii va dona una dintre creatiile lor orasului Negresti Oas.
 
Festivalul “Folk You” pe plajele din ConstantaPDF Print E-mail
Constanta, Romania/Romanian Global News
Accesari :126
Tuesday, 01 August 2006
Cea de a doua editie a festivalului “Folk You” se va desfasura in perioada 3 – 26 august la Mamaia, Costinesti, Vama Veche, 2 Mai, Neptun.Mesajul editiei din acest an este "Hai vino lume, vino sa vezi, vino sa cumperi, vino sa vinzi...". Printre cei care vor participa la festival se numara si Nicu Alifantis, Alexandru Andries, Mircea Vintila, Mircea Baniciu, Victor Socaciu, Vasile Seicaru, Mircea Rusu, Narcisa Suciu, Mihai Margineanu, Ducu Bertzi si multi altii. In perioada 3 – 5 august festivalul va avea loc pe plaja din Mamaia, intre 10 si 12 august mutandu-se pe plaja din Costinesti, pe 17 si 18 august la Vama Veche, pe 19 august pe plaja 2 Mai, iar ultimile zile ale festivalului 24, 25, 26 august se vor desfasura pe plaja Neptun.
 
MAE- DRRP complici ai securitatii sarbe impotriva romanilor din Timoc?PDF Print E-mail
Negotin, Timoc, Serbia/Romanian Global News
Accesari :300
Tuesday, 01 August 2006
{mosimage}In fluxul de stiri de ieri, Romanian Global News a prezentat abuzurile pe care securitatea sarba le face impotriva Federatiei Rumanilor din Serbia, organizatie umbrela a romanilor din Timoc. Incalcarea flagranta a drepturilor elementare ale omului este, se pare, un lucru obisnuit pentru institutiile sarbe, inca nedebarasate de oamenii regimului ultranationalist al lui Milosevici si de metodele sale represive care au dus fosta Iugoslavie la dezmembrare.

Argumentele pe care securitatea sarba le-a folosit la interogatoriul contabilei FRS, le-au fost date securistilor sarbi de MAE-DRRP prin dezinformarea (citeste difuzarea oficiala de informatii false) legata de sumele primite de doua dintre cele mai active organizatii ale romanilor din Timoc: Federatia Rumanilor din Timoc si „Ariadnae Filum”. Faptul ca MAE-DRRP ofera, prin dezinformare, argumente pentru organele de represiune din Serbia, impotriva romanilor de acolo este un lucru extrem de grav pentru care ar trebui ca procuratura si DNA-ul sa se sesizeze.
Ar trebui de asemenea ca Presedintele Basescu caruia i-a fost cerut ajutorul sa se intereseze de ce din pura „coincidenta” tocmai Federatiei Rumanilor din Serbia i se pun bete in roate de catre DRRP(excluderea de la selectia pentru burse, intarzierea raspunsului privind finantarea proiectelor pe 2006) si tot aceasta organizatie este supusa abuzurilor securitatii sarbe. Nu cumva exista o coordonare si complicitati ascunse intre cei care, din umbra, dirijeaza actiunile DRRP si securitatea sarba? Nu cumva unii dintre ei au lucrat o perioada la Belgrad unde si-au creat complicitati, zic ei nestiute?
Asteptam reactii oficiale la aceste lucruri extrem de grave, iar in cazul in care ele nu vor exista vom incerca sa deslusim prin investigatie jurnalistica traseele si influenta unor complicitati prin institutiile statului roman.
Romanian Global New prezinta in exclusivitate scrisoarea Federatiei Rumanilor din Serbia adresata autoritatilor si opiniei publice din Romania in care se cere deslusirea firelor nevazute ale tradarii. Dat fiind ca in Timoc nu exista scoala romaneasca de mai bine de 200 de ani textul a fost tradus de cei care au facut scoala in Romania, insa exista anumite stangacii care speram sa nu afecteze intelegerea exacta a mesajului pe care scrisoarea il transmite.

Scrisoare deschisa

„Federatia Rumanilor din Sarbie (FRS) este o organizatie relativa tanara, si care a reusit in primul an de la infiintare ca o organizatie umbrela in comunitatea rumanilor sa aplice si se realizeze un proiect mare si strategic. Proiectul se numea  “TRANSPARENTA”.
Realmente cu toate ca a fost depus in luna iulie 2005, numai  cu o luna inainte de a-l depune am primit formularul de aplicare de la finantator si noua nici pana in zilele de astazi nu ne  este clar de ce contactele dintre noi si finantator au fost un soi de “ping-pong“. In primul rand am fost instiintati de angajati de la Departamentul pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni (finantatorul) ca si daca in proiect am prezentat activitatiile pe care le-am desfasurat de la inceputul anului, putem sa aplicam numai pentru activitatile din ultimele sase luni ale anului 2005. Si daca aceasta schimbare nu ne-a convenit noi am acceptat-o si am aplicat proiectul. Propunerea bugetului pentru proiectul “TRANSPARENTA” care a avut trei directii se ridica la suma de 111.590 €. Dupa ceva timp s-a ajuns la acord si s-a semnat contractul dintre  DRRP (finantatorul) si FRS , dar cand am primit contractul la verificare in luna septembrie, ne-a fost spus ca el va dura numai patru luni (septembrie-decembrie 2005). Contractul a fost semnat, activitatile partial se realizasera iar datoriile pe care FRS le avea la diversi prestatori crescusera. Ne bazasem pe cuvantul DRRP. Totusi acel proiect semnat si parafat nu a insemnat nimic pentru ca nu a fost aprobat.  Abia pe 18 noiembrie se semneaza din ambele parti contractul de finantare intre DRRP si FRS pe numai doua luni (noiembrie-decembrie 2005) suma s-a ridicat la 50.270 € (1 € = 3,8 RON, 50.270 € x 3,8 RON = 191.026 RON). Dar de aici incep tratativele cu finantatorul despre realizarea finantarilor pe fragmente si deja intram in luna decembrie 2005 unde noi din FRS tragem concluzia ca este imposibil conform legii, retroactiv, sa realizam unele fragmente prevazute din proiect si din aceasta cauza micsoram suma de bani la 36.000 €. Abia pe  27 decembrie pe faxul FRS ajunge stirea  (de la banca) ca bani au ajuns in cont si cu mare efort am reusit  pe 28 decembrie sa intram in posesia lor, dar cu o cifra noua de  31.130 € (1 € = 3,8 RON, 31.130 € x 3,8 RON = 118.294 RON). Noi in luna februarie am trimis raportul despre realizarea preoiectului si in raport am mentionat despre calatoria ciudata de la aplicarea proiectului pana la sosirea banilor, cu o constatare ca “cineva” a incercat prin toate mijloacele sa ne faca sa renuntam la realizarea proiectului “TRANSPARENTA”.
O situatie identica  a avut-o si Ariadnae Filum in realizarea proiectului “Pastram limba si cultura”.

Anul acesta (2006) intr-o maniera ciudata, abia in luna mai am primit informatia ca putem sa aplicam proiectele in formulare putin modificte. FRS in data de 26 iunie 2006 aplica proiectul care are ca scop continuarea celor doua proiecte ale FRS si AF din 2005, sub titlu “TRANSPARENTA IN PASTRAREA IDENTITATII NATIONALE, CULTURALE, DE LIMBA SI RELIGIOASA” cu patru directii de desfasurare a proiectului. Cu toate obstacole pe care le-am avut, credem ca am demonstrat ca tot ce am planificat in 2005 am realizat, deasemena am inceput si cu activitati si proiecte in 2006, ne-au vizitat reprezentanti ai DRRP in perioada 09 - 10 aprilie, vizitand doua birouri teritoriale si sediu FRS. Din pacate noi in continuare asteptam raspunsul de la DPRP, am incercat de mai multe ori sa intram in contact cu persoanele care sunt responsabile pentru proiect la DRRP dar am reusit numai odata si din cauza asta noi ne am adresat in scris in data de 12 iulie 2006 pentru  sa ni se spune care este destinul proiectului. Dar pana in zilele de astazi nu am primit nici un raspuns.
Noi nu putem sa spunem ca angajatii DPRP nu fac nimic, recent insa am gasit ca pe siteului MAE este tabela organizatiilor care au fost ajutate financiar de MAE(DRRP). De exemplu FRS, conform MAE- DRRP a primit  274.094 RON si daca luam in calcul cursul valutar  1 € = 3,8 RON, iese 274.094 RON / 3,8 RON = 72.130 €.

FRS poate dovedi prin documente sale ca am primit doar 31.130 €, dar pe site-ul MAE scrie 274.094 RON / 3,8 RON = 72.130 €. Cu aceasi problema se confrunta si Ariadnae Filum.

Punem urmatoarele intrebari:
1. Care este destinul proiectului  FRS pentru anul 2006?
2. Cine are interesul sa dezinformeze asupra valorii finantarii FRS si Ariadnae Filum in 2005 ?
3. Ce se va face in legatura cu diferenta de bani pe care FRS si AF se arata in mod fals ca ar fi primit-o asa cum se sustine DRRP?
4. Vom afla numele persoanei care a facut aceasta gresala?
5. Va putea reprezententul DRRP dovedi cand si cum si la cine a dat suma de bani care aste pomenita pe site-ul MAE?
6. Ne intrebam daca exista si la alti aceasta nepotrivire intre sumele care au fost aprobate de DRRP si cele care au fost primati de organizatii?
7. Ne intrebam daca opinia publica si autoritatile din Romania sunt la curent ce abuz s-a facut in Serbia impotriva FRS si AF si ce campanie de discreditare se face impotriva acestor organizatii din cauza diferentei care apare pe siteului MAE?’’

 
Sustinere australiana pentru campania "Voci curate"!PDF Print E-mail
Sydney, Australia/Romanian Global News
Accesari :154
Tuesday, 01 August 2006
In sprijinul campaniei lansate de Civic Media pentru liderii de opinie si jurnalistii din tara si de Romanian Global News pentru cei din diaspora, dupa Consiliul Mondial Roman, Laurentiu Fulga, jurnalist roman stabilit in Australia, a trimis un e-mail redactiei Romanian Global News prin care declara ca se alatura campaniei „Voci Curate!”, campanie ce are ca scop descoperirea tuturor jurnalistilor romani care au colaborat cu fosta Securitate.

Romanian Global News prezinta integral scrisoarea acestuia. 

„Salut initiativa "Voci curate" si ma alatur deplin sustinerii acesteia. Mai mult ca oricand trebuie cunoscuti si eliberati de santajul la care ar putea fi supusi cei ce au colaborat, din slabiciune sau constransi de imprejurari, cu fosta Securitate. Felicit initiativa dlui Culian din New York si solicit ca si pentru Australia sa se inceapa verificarea toturor celor care au fost, sau sunt implicati in mass media comunitatii romanesti din Australia, cat si a celor  perindati sau aflati in functii de conducere la organizatiile comunitare.
Numai ajutandu-i sa se dezlege de acest trecut, cei ce au cazut victime, cu voie sau fara voie, in fata Securitatii, pot deveni suflete libere si pot urma propria vointa de a face in sfarsit o presa libera, curata si nepangarita de cosmarul trecutului. Incurajatii, aratati compasiune si mila crestineasca fata de cei ce au puterea de a se rupe de trecut, intindeti-le o mana  de ajutor, fiindca numai asa vom putea intelege tragedia si cosmarul in care au trait multe spirite romanesti.
Insa nu trebuie omis sub nici un motiv faptul ca, cei care se marturisesc, sa mentioneze numele ofiterului de Securitate de care au fost legati, pentru a se putea verifica treseul acelui securist si pentru a putea sa-l reperam acolo unde, poate inca este infiltrat in structurile statului sau ale serviciilor secrete.
Rog ca verificarea pentru Australia sa inceapa cu numele meu, Laurentiu Olimpius Fulga, nascut in 28.12.1970.
In incheiere, declar ca NU am colaborat cu fosta Securitate (in 1989, abia eram in ultimul an de liceu!), ca NU am semnate  contracte de colaborare cu nici un serviciu secret si ca NU sunt angajat al nici unui serviciu secret (desi anumiti "profesionisti " ai presei romanesti mi-au mentionat recent numele atat ca fiind director SIE, cat si, ca fiind  cel demis recent de la conducerea SIE! Probabil investigatiile publicate de mine, privind implicarea unor jurnalisti si a unor ofiteri ai servicilor secrete, in protejarea mafiei romanesti a drogurilor din Australia, le creaza unora inca mari cosmaruri ! Ii asigur si pe aceasta cale ca doar ma amuza si nu ma va opri nici o diversiune din cate vor mai face!).
 
Laurentiu Fulga
 
Editorul revistei romanilor din Australia - SPIRIT ROMANESC
Presedintele Societatii Spirit Romanesc - Australia
Corespondentul australian al RGNPRESS
Directorul Biroului australian al Fundatiei Nationale pentru Romanii de Pretutindeni”.

 
In curand, liber la credite pentru romanii din ItaliaPDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :186
Tuesday, 01 August 2006
{mosimage}Din partea presedintelui Camerei de Comert din Milano, Carlo Sangalli(foto), a venit o propunere deosebit de atractiva:
“Un “pachet de investitii” pentru imigrantii din Italia, mai ales pentru cei proveniti din tarile mediteraneene, care ofera in primul rand un acces mai mare la credite”.Sangalli s-a gandit la potentialul enorm pe care-l reprezinta imigrantii est-europeni, care ar putea aduce un si mai mare profit bancilor italiene, mai ales ca tot mai multi extracomunitari au cautat sa-si investeasca economiile in imobile.
Cum bancile romanesti nu prea au produse de creditare pentru romanii care muncesc peste hotare, cei aflati in Italia s-au orientat evident catre bancile italiene, care deschis tot mai larg usile strainilor. In curand romanii isi vor putea cumpara mult mai usor o casa in Italia, la fel de usor cum unii dintre ei si-au achizitionat tot in rate o masina sau produse de folosinta indelungata.
 
Romanii din Italia trebuie sa isi inscrie copiii in permisul de sederePDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :154
Tuesday, 01 August 2006
Copiii cetatenilor straini ce locuiesc in Italia trebuie sa fie inscrisi in permisul de sedere al parintilor.In acest sens, legea prevede ca pana la implinirea varstei de 14 ani, copiii cetatenilor straini ce locuiesc in Italia terbuie sa fie inscrisi in permisul de sedere al parintilor, in timp ce pentru copiii cu varste intre 14 si 18 ani se va elibera separat un permis de sedere pe motive familiare.
In ambele cazuri parintele trebuie sa se afle in posesia unui permis de sedere pentru munca, pentru motive familiale, pentru azil politic. Acesta trebuie sa prezinte la Chestura competenta 4 fotografii tip pasaport; fotocopia pasaportului (originalul va trebui prezentat oricum); fotocopie dupa pagina cu viza (acolo unde este cazul); fotocopie dupa permisul de sedere al parintelui;  timbru fiscal de 10,33 euro; pentru copii nascuti in Italia - extras de la Evidenta Populatiei (anagrafe) care sa contina numele ambilor parinti; pentru copii care stau in Italia cu un singur parinte - consensul parintelui ramas in tara, tradus in limba italiana si legalizat de Ambasada Italiei; pentru copil, un act de identitate in original si o fotocopie.
Chiar daca legea italiana nu prevede in mod expres, multe Chesturi cer ca parintele sa aiba un venit anual superior sumei de 4.666,87 euro, suma considerata minima pentru intretinerea unui copil. Pentru a demonstra acest venit, de regula, se prezinta ultima declaratie de venit. O recenta nota a Ministerului de Interne a clarificat situatia celor care au obtinut permisul de sedere in urma ultimei Sanatorii si prin urmare nu au avut timp sa faca declaratia de venit.
Pentru cei aflati in aceasta situatie este suficient fluturasul de salariu, chitante sau cotoare de la mandatele pentru plata impozitelor. In aceste cazuri, conform notei ministerului, parintele poate demonstra un venit suficient intretinerii unui copil, atasand la cerere o copie a contractului de munca semnat la convocare sau copii dupa fluturasii de salariu din care sa reiasa un venit de cel putin 4.666,87 euro pe an.
 
Obtinerea titlului de sedere in scop de munca pentru romanii din GermaniaPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :184
Tuesday, 01 August 2006
{mosimage}Romanii care doresc sa lucreze in Germania au nevoie de o viza de sedere in scop de munca, iar acest act se obtine prin Autoritatea pentru straini de la Agentia Federala a Muncii care elibereaza aprobarea pentru angajarea in munca.Acordarea acestei aprobari se realizeaza in functie de cerintele economice ale Germaniei si de politicile acestui stat de a combatere a somajului local, se precizeaza in “Ghidul lucratorului roman in Germania”, lucrare editata de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei din Romania, de Departamentul pentru Munca in Strainatate si Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, informeaza Actualitatea Romaneasca.
Titlul de sedere in scop de munca este emis cu aprobarea Agentiei Federale a Muncii numai daca nu apar efecte negative pe piata fortei de munca autohtone si daca strainul nu este angajat in conditii dezavantajoase in raport cu lucratorul german din acelasi domeniu sau post. In acordarea titlului de sedere cu scop lucrativ au competente reprezentantele diplomatice ale Germaniei din Romania, Autoritatea pentru Straini si Agentia Federala a Muncii. Exista insa si o serie de locuri de munca pe care le poate ocupa un cetatean roman fara sa aiba nevoie de aprobarea Agentiei Federale a Muncii, iar acestea sunt trecute in articolul 39 din legea privind sederea si in ordonanta privind ocuparea strainilor. Nu este necesara aprobarea pentru munca pe perioada sederii in Germania la studii, scolare sau universitare, daca lucrati in cadrul unui program finantat de Uniunea Europeana, daca lucrati maxim un an in cadrul unui program de schimb international al asociatiilor si institutiilor de drept public sau al organizatiilor studentesti, si daca faceti parte din personalul de specialitate care beneficiaza de o bursa din banii publici germani sau din fondurile comunitatii europene.
De asemenea, nu au nevoie de aprobare nici angajatii in functii de conducere in cadrul unor firme germane, membrii din conducerea unei companii, actionarii unei societati publice sau membrii unei asociatii, angajatii in functii de conducere inclusiv ai unei companii care actioneaza si in afara Germaniei.
Personalul stiintific se bucura de asemenea de dreptul de a lucra in Germania fara a mai cere aprobare de munca dar numai daca ocupa posturi in cadrul unor facultati sau institutii de cercetare in domeniul cercetarii si predarii sau in randul profesorilor care predau cursuri de limbi straine. Tot aici se incadreaza si personalul stiintific oaspete care lucreaza in cadrul unei facultati sau in cadrul unei companii publicitare finantate prin mijloace publice si private, si profesorii din scolile acreditate, anume inginerii si tehnicienii in calitate de colaboratori tehnici.
Romanii care sunt angajati intr-o companie cu sediul in Germania dar care lucreaza in strainatate se inscriu tot in categoria strainilor care nu sunt obligati sa solicite aprobarea pentru munca. Iar aici se incadreaza persoanele care conduc negocierile in Germania pentru un angajator cu sediul in strainatate, care incheie contracte si nu raman in Germania mai mult de trei luni intr-un interval de 12 luni.
Nu au nevoie de aprobare nici romanii care intra in categoriile profesionale speciale precum fotomodelele, manechinele sau stilistii, sportivii de performanta, amatori sau profesionisti, cei care apar in emisiunile televizate pana la 15 zile pe an, persoanele detasate din Romania in cadrul facultatilor sau scolilor muzicale si culturale, a productiilor de film si televiziune, sau angajatii din expozitii stiintifice, artistice sau la evenimentele sportive a caror activitate nu depaseste trei luni in decurs de 12.
Tot in categoria ocupatiilor pentru care nu este nevoie de aprobare de munca se inscriu ocupatiile care nu servesc achizitiilor (voluntariat sau actiuni de caritate), ocupatiile pe perioada vacantei pentru elevi si studenti pentru o perioada de numai trei luni de zile sau locurile de munca pentru lucratorii detasati (instalari si montari masini, absolvirea unui curs de afaceri). Pe langa acestea se adauga diverse meserii legate de evenimentele sportive internationale, de transportul international rutier si feroviar, naval sau aerian. In cazul furnizorilor de servicii din Uniunea Europeana, daca un angajat roman a lucrat in mod regulat, cel putin sase luni sau 12 luni inainte de detasarea in Germania, in tara in care isi are sediul angajatorul, atunci permisul de sedere in Republica Federala se acorda pentru o perioada maxima de sase luni si respectiv 12 luni.
 
Londra ar putea ridica bariere in fata imigrantilor romaniPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :127
Tuesday, 01 August 2006
{mosimage}"Marea Britanie ar trebui sa limiteze dreptul romanilor si bulagrilor de a lucra in UK dupa aderarea la Uniunea Europeana" a spus fostul ministru britanic Frank Field(foto).Totodata, el a adaugat ca tara sa ar trebui sa "impuna bariere" pana ce va exista o politica generala la nivelul intregii Uniuni Europene.
Marea Britanie a fost, in 2004, una dintre singurele trei tari din UE care au acordat dreptul la munca tuturor noilor cetateni ai Uniunii, in primul rand celor proveniti din Polonia. Autoritatile britanice se asteptau ca anual un numar de 13.000 de imigranti sa se indrepte catre Marea Britanie, dar pana in prezent este vorba despre un numar de nu mai putin de 600.000 de imigranti care au ales sa vina in aceasta tara. Totodata, un raport al Ministerului de Interne, avertizeaza in legatura cu eventuale presiuni ce ar putea aparea asupra spitalelor si scolilor.
Documentul mentionat al Ministerului de Interne vorbeste si despre faptul ca exista dovezi clare ca influxul de muncitori straini din cele opt tari foste comuniste care au aderat la UE in 2004 au scazut salariile in campul job-urilor slab platite.
Ca urmare, departamentele guvernamentale au primit indicatii sa puna la punct planuri de urgenta care sa faca fata presiunii asupra serviciilor publice, dupa aderarea Romaniei si Bulgariei la UE. Ramane insa de vazut daca Londra va lua hotararea de a limita intrarea cetatenilor romani, ca si a celor bulgari, pe teritoriul britanic, dupa momentul 1 ianuarie 2007.
 
Noul ambasador roman la Madrid s-a intalnit cu presa de limba romana din SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :133
Tuesday, 01 August 2006
Intr-o atmosfera degajata si cu briza proaspata a europenizarii sufland in panzele unei Romanii in plina dezvoltare socio – economica, presa romaneasca de pe meleagurile iberice a avut parte de o primire cat se poate de optimista din partea noului ambasador al Romaniei la Madrid, Maria Ligor.
Potrivit FEDROM, noul diplomat roman la Madrid a ocupat functia de director general pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Romania, fiind detinatoarea unuia dintre premiile speciale ale diplomatiei pe anul 2005, premiu oferit de catre Ministrul de Externe, Mihai-Razvan Ungureanu. Discutiile s-au referit la emigratie si la problemele specifice cu care se confrunta comunitatea romana din Spania precum si la proiectele viitoare ale noului ambasador. Foarte sociabila si deschisa la dialog, Maria Ligor si-a manifestat intreaga disponibilitate de colaborare cu toti reprezentantii comunitatilor de romani din península, afirmand ca rolul ambasadei este tocmai acela de-a se pune in folosul comunitatii. Infuzia de tinerete si prospetime din Ambasada Romaniei la Madrid s-a facut resimtita si prin prezenta diplomatului Andrei Luca, atasat pe probleme de afaceri europene. Intentiile noului ambasador sunt cat se poate de concludente tinand cont de declaratiile facute de Maria Ligor. in foarte scurta vreme sediul ambasadei isi va schimba infatisarea atat la exterior cat si in interior. O parte din parterul cladirii o sa fie transformat in spatiu multifunctional de utilitate publica, destinat activitatilor culturale, astfel incat sa poata avea acces cat mai multa lume. De asemenea se vor organiza cursuri in interiorul ambasadei pentru tinerii interesati in problematica diplomatiei europene. Au fost prezentate si cateva proiecte de interes major cu ar fi deschiderea in viitorul apropiat a unor noi centre consulare in Sevilla si Castellon. Exista o buna relationare si cu Institutul Cultural Roman, reprezentat in Spania de Horia Barna, intentionandu-se urgentarea deschiderii noului sediu in toamna acestui an. Iata ca dimensiunile europene ale noului val din diplomatia romaneasca incep sa se faca resimtite in sfarsit si la Madrid.
 
Asociatia Printemps Roumain prezinta RomaniaPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :152
Tuesday, 01 August 2006
Asociatia franceza Printemps Roumain va organiza la acest sfarsit de saptamana o actiune de descoperire a Romaniei, la Scy-Chazelle.Week-end-ul 5-6 august face parte dintr-un program de descoperire a doua state viitoate membre ale Uniunii Europene, in 2007: Romania si Bulgaria.
In program vor fi incluse expozitii de pictura de icoane pe sticla, sculptura in lemn, oua pictate si fotografie, prezentari, spectacole, degustari de mancaruri traditionale. Vor fi, totodata, instalate ateliere prin intermediul carora vizitatorii vor fi initiati in tainele artelor traditionale romanesti, dar si in secretele artistice.
Week-end-ul va fi gazduit de Casa Robert Schuman din Scy-Chazelles si este organizat de Casa Robert Schuman in colaborare cu Centrul European Robert Schuman, in parteneriat cu primaria Scy-Chazelles, Ambasadele Romaniei si Bulgariei in Franta, Ambasada si Consulatul general al Romaniei la Strasbourg, Asociatia Printemps Roumain din Lille, Asociatia Provence Bulgarie din Velaux, Asociatia de Prietenie Franta-Romania, Institutul Cultural Roman din Paris, Lucile Nabonnand si asociatia seniorilor din Scy-Chazelles.
 
Puncte de vedere: Curajul deconstructiei comunismuluiPDF Print E-mail
Melbourne, Australia/Romanian Global News
Accesari :181
Tuesday, 01 August 2006
{mosimage}De atatea ori, de-a lungul fulguratiilor noastre prezente in istoria de sfirsit de mileniu a Romaniei, subiecti infrigurati si osteniti de priveghiul cozilor la pui, malai, paine sau banalul lapte cel de toate zilele, urechile noastre s-au exersat la muzica „de lemn” a unor vesnic aceleasi notiuni si concepte - ca o viitura de consoane intre care nu respira, supla si ardenta, nici o vocala - limbajul atit de dispretuit al „comunismului”: clasa, ideologie, capitalism, relatii/forte de productie, profit, exploatare, etc.

Saisprezece ani dupa implozia lor fortata in urechile noastre, care rezonau in secret orice legatura cu intelectul si spiritul, cineva, ceva isi cere, acum, drepturile; si chiar daca un Patapievici sau Dinescu, din lojile patriarhatului lor businaresco-boieresc, vor deschide un ochi ciclopic si vor pocni din degete catre Ion/Costica/Gheorghe cum ca ar ordona investigatii de Blitzkrieg asupra chestiei; sau un Liiceanu va fi filozofand pudibondesc, debitind „grand-narative” de crepuscul de imperii, sau un Cartaresti-Profitaresti ne va fi adormit (pe cei mai slabi dintre noi) sub sordide paganerii de-o noapte, o noapte la capatul careia galbenul luceste pe tipsia slinoasa a jocului de-o clipa, in autentici - e drept! - alamuri de jazz-uri bune, cu poeti sinceri si sobri (lucizi, adica, si inflacarati ca odinioara), si chiar daca domnul Tismaneanu ar amana invocari si convocari si revocari si renuntari, subit auto-reflexiv, pansiv si el, ca tot omul, cand vede venind spre el valuri inaltate intr-o maree, amenintind plaje senine sub ceruri sinilii, si chiar si asa, din pura curiozitate si tacita metoda, vom proceda acum si noi, ca si Vestul, la „deconstructie”: clasa, egalitate, exploatare, relatii/forte de productie, etc. - cele de mai sus, le stiti - sub scrutin.
Va propun, asadar, un soi de incurs tematic: re-calibrarea unor concepte pierdute prin manipularea pe cimpul de lupta la care am luat parte, 'ca-ntr-un vis', cu totii; va propun si un genre - unul hibrid, cel mai bun: poematism/radicalism, pentru ca numai asa, Sinele si Ratiunea, Emotionalitatea si Luciditatea, Vizionarismul si Pragmatismul necesar clarificarilor (unele de maxima urgenta!), pot fi pe veci impacate, si numai asa Ludicul - dualitatea bascalioasa si amenintatoare a „hibriditatii” - poate fi pe veci eradicat!
Acestea fiind spuse, sa incercam, impreuna, fara prejudecati si neincomodati de strategiile confuze, agonice ale mercenariatului, „re-citirea” unor concepte: va propun, pentru inceput, si spre reflectie, o definitie a lui Louis Althusser, asupra ideologiei: Ideologia ar fi expresia relatiei imaginare a individului cu realitatea propriei sale existente. Prin extensie, putem adauga ca Mitul se strecoara, se insinueaza perfect in exact faldurile generoase ale coeficientului de „imaginar” implicat de Althusser, caci ideologiile sint intotdeauna „propuneri” din afara, o mancare re-incalzita, indiferent cat de buna; in momentul pasarii ei catre subiect, ideologia poarta marca celui care o paseaza, un imaginar care vrea sa (se) contamineze. Si cum ideologiile sint, de regula, purtatoarele unor virusuri menite sa structureze, cu premeditare, atari imagini asupra realului, iata un asemenea „virus” a carui virulenta (sic) sapa adanc, de sub miasmele putride ale pseudo-sinceritatii - numele sau: politica lacrimilor. Iata si substanta: inegalitatea manifesta in accesul la resurse, cu alte cuvinte, pozitionarea in cadrul conditiei de „clasa”. Ceea ce se reprezinta prin patologia declansata de asemenea virus e „orbirea”, falsul activism, pseudo-dinamica, filantropia mincinoasa si oculta, indemnul pervers la (falsa) echitate, controversata chestiune a „finantelor”, a lui „a avea” - acesta din urma tabu, si obliterat cu subtilitate in Vest (Vestul are „traditie” in exact asemenea tip de negocieri, cat timp noi, non-Vestul, de abia le „luam la bord”). Impresia ca a face filantropie rezolva suferinta generata de oripilanta discrepanta de clasa, e lamentabila. Greseala, sustine un Mas'ud Zavarzadeh, ar sta in impresia ca problema „distributiei” (de resurse) odata rezolvata, dureroasa chestiune a eliminarii disparitatii sarac/bogat va fi si ea, automat, solvata prin pur, benign, activistic „voluntariat” filantropic. Si cum sintem cu totii capitalisti acum (sorry, China, se pare ca am pierdut cu totii partida, pe moment, cel putin, si aviz „admiratorilor” mei: asa dupa cum am mai spus, nu, nu sunt decat adepta unui larg umanism, suficient de generos si comensurabil pentru noi toti), nu putem numi decat propaganda capitalista aceasta „strategie a lacrimilor”, in care caritatea si filantropiile efectueaza o lamentabila diversiune in directie afectiv-empatica, eliminand, amanand cel putin, orice analiza esentiala, mai cu seama in statele asa-zis „in tranzitie”; caci pozitia de clasa va dicta, in ultima instanta, alegerea fiecaruia: muncitorul concediat, in pragul concedierii sau „beneficiar” al celebrului 1 dolar pe zi pentru prestatia atroce in conditiile inumane ale exploatarii la sange, nu va alege asemenea imbuibatului, discretionarului puhav patron, fie el si un fost muncitor, ca si el, imbogatit peste noapte „prin munca cinstita, grea” (mitul averilor facute pornind de la acelasi 1 dolar'), sau investit cu opulenta si huzur de vreo genealogie coborata din regnuri, oh, albastre ale desfraului sau, mai mult, ale vreunei auto-investituri in ale in-divinarii (eu-sint-de-rasa-divina).

In concluzie:
Sa raminem alerti la seducatoarea politica a lacrimilor si a compatimirilor perverse (se aude ca nu mult inainte de „revolutie”, un contingent serios de infanti de prin orfelinatele si asa blestemate de neajunsurile „deceniului-de-oroare-80”, binecuvintati cu ceva „filantropie” profilactica, ar fi fost injectati pre-emptiv (sic) cu unul din vaccinele acelea (polio, sau anti-hepatic, nu mai conteaza)  pentru care Vestul e oricind gata sa convoace armata (!), daca e  nevoie, pentru a le implementa; stiti, probabil, urmarea: Romania aluneca pe nesimtite pe lista neagra a tarilor genocidale impotriva propriilor infanti, contaminati cu SIDA, in conditiile de igiena (sic) discutabile ale anilor '80 din Romania. Romania, de fapt, ramane fara concurenta in asemenea cruciada impotriva propriilor infanti, caci nici Africa mortalitatii in milioane, nu si-a sacrificat, cu buna stiinta, viitorul, cum am facut-o noi, romanii.
 O alta idee care merita reflectie ar fi spre o anume canonada sugerata de grupari precum „Colectivul Rosu” (nu, nu va grabiti la pielea gainii sau la diatribe anticipate, ramineti o clipa surzi la falsele chemari liberale - veti intelege de ce nu ne permitem, aici,  tocmai aici, sa ne pripim): Revolutiile, spun ei, ne sint propuse ca „seductii” (sedusi de „ideea de revolutie”, muscam nada, si oferim ofranda un contingent necesar martirajului, pentru a intra – dar asta nu o mai stim, cei mai multi dintre noi! – in istoria secreta a manipularii ca cei mai naivi dintre naivi; pedagogiile sint convertite in acte terapeutice de profilaxie impotriva vremurilor grele (sic), amenintatoare, carora le facem si mai usor fata, ni se spune, daca ne asumam istoria „pe cont propriu”; la fel, reactia la istorie (principiul divide et impera). Subiectul este intotdeauna „Eu”- eu, eu, eu, o personalizare fara oprire a unui act pe care istoria ni-l cere, vai, aproape tribal, in acea substantiala, trainica, nobila solidaritate comunala de care am fost odata, de mult, marcati cu totii; pana intr-o zi...
Pe de alta parte, deconstructivismul sau poststructuralismul postmodern ne-au invatat cu a clama nevoia de demitere a opozitiilor, a dizolvarii polaritatilor, dihotomiilor si binarismelor de tot soiul: dar aceasta poate ajunge la abolirea, spre exemplu, a diferentelor  intre state, diferente operate grosso modo ca si state bogate/state sarace, sau la „munca” (cea care l-a facut pe om, sic) devenita redundanta, intersarjabila cu „profitul” sau „capitalul” (dupa falsa impresie ca „daca muncesti, ai”) iar relatiile de productie, in loc sa-si pastreze verticalitatea  in fata opozantului direct, fortele de productie, lasind loc la o aprehensie a conflictului care sta la baza productiei, se confunda, de fapt, intre ele, afirmand abolirea distantei galactice, apocaliptice, intre posesiunea de mijloace si plasarea, in consecinta, fata de aceasta: comparati pentru o clipa pe intreprinzatorul Bill Gates (si el din categoria celor porniti de la sunetul calp al acelui unic '1 dolar' al inceputurilor?), si creatorul realmente de bunuri, micutul, trudnicul, materialist-orientatul asiatic, sa zicem, cel marcat si el de legea acelui „1 dolar”, dar de data asta ca si venit invariabil pentru munca pe parcursul unei singure, interminabile zile pe plantatiile mlastinoase ale orezului malaiezian sau cambodgian sau vietnamez, pe cimpuri care au reusit sa scape ca prin minune otravurilor napalmului experimentat de grijuliii, stiintificii si revansarzii americani in retragere, vreo, aproape, jumatate de secol in urma; Bill Gates, sau  Dick Cheney, sau oricare dintre domnii apretati ai asepticului Allianz, fata in fata cu vietatea scunda si agila de mai sus, versata in repetitivitatea operatiilor din fabrici sau de pe cimpurile in bataia arsitei sau secerati de vinturi pustii (degeaba Timpurile Noi ale lui Chaplin, va amintiti, nu-i asa, filmul si mutrita lui nea Chap, pe post de proletar, intre parafernalia tehnologiilor care-l hranesc 'la fata locului', chiar la 'locul prductiei', astfel incat sa-l tina si mai activ si eficient, caci  nimeni nu e de neinlocuit, mai ales dupa logica consumerismului; o betie a productivitatii pe care, daca ar fi fost de buna credinta (dar numai daca), un Andy Warhol, designerul primelor copii si multiplicatii in arta - aratand ca orice e dispensabil, nu suntem decit unii in umbra redundantei celuilalt. - acest Warhol ar fi reprodus la nesfirsit, multiplicand aceasta fata „patibulara” a micutului vietnamez la scara de cateva bilioane. Dar spalacitul fatalau artist, cu mutra inepta a celor plictisiti, oh, plictisiti de moarte de timpul 'care nu mai trece', sau „trece prea greu”, tarandu-se alene, plicticos, plicticos, plicticos...spalacitul cu ochi mici o prefera, insa, pe Marilyn Monroe, a carei mutrita prolifereaza in milioane de copii pecetluind, astfel, pe vecie, unicitatea produsului artistic, caracterul sau irepetabil (intr-un anume sens, arta nu-si va mai reveni, de atunci, niciodata, si se intampla din ce in ce mai des ca investitorul grabit si frugal sa cumpere, de fapt, un poster, crezind ca a cumparat 'tabloul').
 Dar sa mutam obiectivul asupra Romaniei, si sa ne hazardam in ignorarea diferentelor radicale (asa ni se recomanda!), sa ignoram chiar „clasa” (!), pentru ca deconstructia acesteia, nu-i asa, ne-ar culpabiliza instantaneu ca trogloditi 'marxisti', capete de lemn cu minti imparosate si creiere nu doar minuscule si obediente, dar aglutinate de sfera ideologiilor de stinga atat, vai, de ridicole (in exclusivitate, numai 'marxistii vestici' au un rost in societatile lor, ba chiar se impauneaza cu a reprezenta intelighentia. Noi nu, si nu: incomozi, insistenti, avizi de „iluminare”, ni se sopteste ca „dizidenta” si „clasa” nu pot fi analizate impreuna. Dar ce ar putea interesa intr-o atare analiza a celor doua? Probail ca o analiza comparatista intre Mircea Dinescu - dizidentul (cel selectat in exclusivitate pentru a-i fi multumit pentru „rezistenta” sa de catre Vladimir Tismaneanu in "Fantasmele salvarii") si Mircea Dinescu latifundiarul oligarhic, simpatic si compulsiv, nu lipsit de talent, dar...de aici si pina la conditia de 'biet' dizident...

 Despre „clasa”, in trecere
„Clasa” reprezinta un vechi credit acordat pozitionarii subiectului istoric vis-a-vis de 'a avea' si a fuziona la nivel de comunitate - mai larga sau mai restransa - in virtutea unei valori consensuale (etic vorbind) si de directa aplicatie a individului la lume. Valorile care definesc grupul social sint si ele o arcana pusa sub lupa sociologiei, iar categoriile care au decurs din concluziile la asemenea intreprinderi sint vaste, bine articulate, in capacitate sa ofere o complexa tapiserie a conglomeratului de tendinte si aplicatii ale umanitatii, in tribulatiile sale de-a lungul unui lung sir de asumari.
 Valorile, insa, care ar defini „clasa” sunt dintre cenusaresele demersului sociologic, psiho-sociologic mai bine spus, ocolind aceasta analiza cu obstinatia cu care intentia ramine de a pastra recluse, izolate, asemenea concluzii. Nu atit o chestiune de etica, dar una care s-ar obliga la pur descriptivism al conditiilor reale de simultana incorporare a indivizilor „in clase”, este aceea ce tine problema „clasei” inca obscura la nivelul sociologiilor Vestice, dar, mai ales, in cele ale noilor, emergentelor societati care au irumpt pe scena istoriei, odata aceasta vacuata de mascarada de final de mileniu a ceea ce am fost invatati a numi „comunism”, in Europa de Est. O largire de spectru ar fi aici necesara, in sensul in care Balcanii reprezinta, poate, o arie mai generoasa analizei si discutiei decit ceea ce Vestul izoleaza si propune sub nominalul 'Europa de Est'. Tentativa de a aduce in discutie „clasa” este, din nefericire, inca sortita unei vehemente respingeri si obliterari in discursul deopotriva Vestic dar si Estic European, caci elucidarea in aprehensie a ceea ce delimiteaza categoria „clasei”, ar implica grave perturbari in insasi ideologia liberala ca forta predominanta in construirea unui anume Sine social al individului tranzitind acum dinspre 'comunism' ca si sistem al „oprimarii”, catre „liberatorul”, „democraticul” capitalism.
 In triumviratul democratie/nationalism/mit, care domina gandirea critica a liberalilor ca si promotori ai valorilor 'civile', cele trei ramin, cu toatele, in interiorul configuratiei unui spatiu social din al carui centru un anume Sine se lupta sa se constituie, in vesnica mobilitate a celor ce, simtind pericolul, isi cauta, instinctiv, libertatea.
 Prin propunerea sintagmei tripartite de mai sus, analisti precum Vladimir Tismaneanu, dar si altii, spera sa opereze full circle o miscare coplesitoare care sa fie in stare sa orbeasca subiectul, si sa-l abata tocmai de la existenta sa in interiorul unei clase sau alta. 'Clasa civila' pe care o absolutizeaza analize ca aceea a lui Tismaneanu, nu are alt rol decit acela de substitutie totala, deci demitere, deci completa ignorare a adevaratei categorii a 'clasei' si care, perfect comprehensibila la nivelul popoarelor saracite (sic) ale Balcanilor - fie aceasta ca efect al razboaielor fratricide inflictate din afara, fie in urma fluidizarii dihotomiilor impuse de prezumtia ca atrocitatilor comunismului, le postced, acum, in fine, valorile incontestabile ale democraticului capitalism - ar prezenta riscul unei genuine mobilizari, cel putin intru clarificare si dreptul la adevar. „Clasa”, in asemenea conditii, ar creea, in sfarsit, scenografia necesara piesei in care saracitele mase populare ale istoriei post-decembriste in Romania, spre exemplu, ar discorda flagrant, lamentabil cu imaginea prospera, de ieri ca si de azi, ca si dintotdeauna, a manipulatorilor apropriatori de „resurse”. Iar daca (re-)distributia de resurse se incapataneaza sa 'taca', prin cine stie ce mecanism al sigurantei de sine inviolabile - caci sta sub semnul a vechi (sic) genealogii, a razboaie si riscante involburari de singe - ei bine, tot ce putem imagina spre salvarea noastra ramine, pe moment ...actul „comprehensiv” - a intelege! Iata de ce monopolul asupra discursului politic este detinut, intr-o tara ca Romania, de, si sub egida pretinsei „analize politice” emitatoare de ideologii exact acolo unde pretinde, in culmea ludismului, initierea si apriga vinatoare de vrajitoare impotriva celor asezate de-a curmezisul valorilor democratice, incapabile la a comensura complexitatea unor situatii ca acestea de fata. Complexitatea unor tari precum cele Balcanice, paria Europei, nu poate fi lasata pe mana oricui, istoria, nu-i asa, nu ne-ar ierta-o (ati inteles subtextul: este vechea mea intrebare - cine ne invata, ce ne invata, cum ne invata, si mai ales, de ce ne invata ceea ce ne invata!

Revenind la „clasa”:
Exista, la nivelul acceptiei vestice asupra clasei, un monopol expres care nu permite analiza acestei categorii decit folosind valori restrictive ale traditionalei, exclusivei reprezentari a clasei prin „clasa muncitoreasca”, cea productiva in sectorul industrial, „proletariatul”. Necesitatea, insa, de a largi aceasta sfera a definitiei este cu atat mai urgenta, cu cit omogenizarea sociala - o practica curenta a Globalismului nivelator - trebuie urgent contracarata de radicalismul care sa arate ca „munca” se intampla (sic) nu doar in sectorul imediat productiv, cel industrial (aici vetuste acceptii „marxiste” functioneaza, asupra „muncitorului industrial” ca si unicul din a carui munca se extrage plusvaloarea, in timp ce alte sectoare ramin astfel, cumva, in afara 'exploatarii'). Atacul Globalismului, fundamentat fiind in divideetimperalizare - stergerea diferentelor esentiale, abolirea dihotomiilor necesare, cu scopul 'stergerii urmelor si dezamorsarii oricarei initiative - o asemenea izolare a realitatii „exploatarii” ramine un argument decisiv, din pacate, in mentinerea dezagregata a masei care, marcata fiind de numitorul comun al „exploatarii”, risca sa omita aceasta, in favoarea considerentelor descriptiv-discursive ale ...splendidelor, culturalelor „diferente” - un joc foarte abil, in care confuzia ludica poate fi decisiva. Pe scurt, daca exista o unitate care sa marcheze la nivelul „masei”, aceasta trebuie cautata de urgenta in realitatea unei 'instante a exploatarii' care transcende granite, considerente etnice sau religioase, diferente morfologice la nivelul culturii, etc.
Iata de ce Studiile Culturale, acest teren de analiza pe care se joaca cel mai intens cartea politica a falselor ideologii astazi, sunt, si ele, o excrescenta cruciala a strategiilor generate de ideea de post-alitate (putin mai incolo voi introduce teoria lui Mas'ud Zavazadeh relativ la investirea maxima a noii discipline a Studiilor Culturale in scopul substituirii „productiei” cu... „consumul”). „Clasa”, asadar, ramane, in Vest, o categorie mobila, investita cu suficient ludism pentru a orienta in directia necesara  -aceea a orbirii in fata realitatii. Iar daca in Vest aceasta „orbire” continua, alimentata, probabil, fie de o structura anume formata a constiintei subiectului, astfel incat 'realul' si 'mai real decit realul' sa se confunde lamentabil, fie de regimul de toleranta inca valid si permitand acumularea de hegemonie si manipulare tocmai pentru ca nivelul „economic” pare sa ramana, inca, solvabil (Vestul are grija de cetatenii sai, sic), acelasi lucru nu se poate intampla in cazul Romaniei. Aici, politica falimentara a economicului se revigoreaza cu fiecare nou guvern, cu fiecare zi din social-istoria noastra; si aici este si paradoxul: tinerea intr-o incredibila lipsa de aprehensiune, de constiinta, a unui popor trudnic, productiv, despre a carui „eficienta” derizorie s-a speculat indelung in cartelele mercenare ale mediei occidentale, in sensul unei 'leni' (sic) atavice, de structura, a unei incapacitati de aplicare la munca - aceea care sa aduca profit! Vezi articolul meu referitor la imaginea asupra Romaniei ca si cufundata intr-un mitic colectiv, absenta de la piata de idei si de la energiile rationalizatoare ale Vestului; o Romanie condamnata la vesnica toleranta fata de structurile comuniste care, confectionand romanilor o mentalitate de „sclav”, pare ca i-au aservit, acum, de dincolo de istorie, in virtutea, probabil, a urinei inundand gurile „patibularilor” care am fost si am fi sortiti sa fim (inca odata, asa cum am aratat la inceputul acestui eseu), iata urgenta in a stabili in numele a ce vorbeste un Patapievici, „clasa” care-l reprezinta la nivelul structurarii sociale a unei Romanii de ieri si de azi, si, probabil, de maine; care este clasa sociala si cum pot fi definiti (prototipial vorbind) cei care, ca si Patapievici, au sprijinit o asemenea constructie in economia imaginarului colectiv, deopotriva „dinauntru” ca si „dinafara”. Care, asadar - aici dezbaterea abia incepe, si va ramane perfect deschisa - este clasa la nivelul societatii romanesti care a practicat, facand uz de un extraordinar Ludism - superior, pe alocuri, chiar Vestului, firesc, data fiind complexitatea „cauzei”! - aceasta forma de subversiune in formarea imaginii de preponderenta taranesc-muncitoreasca a contingentului social romanesc, o preponderenta care, nu ca nu ar ramane intre limitele reale ale unei sociologii a acuratetii (poporul roman este, intradevar, structurat socialmente de o clasa „direct productiva” mult mai bine reprezentata, in detrimentul celei „intelectuale”, a intelighentiei, a elitei), dar aprecierea este facuta in permanenta conotativitate negativa, intr-un peiorativism care insulta, realmente, grupul socialmente structurat al celor 'direct' productivi.
Intrebarea, insa, ramane: care 'clasa' si-a asumat generarea acestui imaginar colectiv, reducindu-l la precaritate intelectuala si congeniala, la dis-conectare, la absenta a constiintei de sine, ca sa nu mai vorbim de una social-istorica, la prezumtiva inapetenta de decizie - necesitand, nu-i asa, bratul „colonizator” si umarul „umanismului” Vestic pe care sa-si planga, schizoid, spiritul atavic barbar; chiar teratogenia (sa mai amintesc cititorului ca, spre maxima verificare, nu are decit sa consulte Politice-le unui foarte bine cotat intelectual contemporan, pentru un portret chiar mai grotesc si fara speranta al „romanului popular”. Si totusi, ce clasa sociala (vedeti cata insistenta?) este aceea care are suficienta definitie sociala penru a eleva din oficiu asemenea voci in postura decizionala a discursului - un discurs menit sa adauge la un Sine si asa vulnerabil si debilitat al celor care compun clasa clar definita, de asta data, a muncitorimii si taranimii...ca si a celor care nu intra nici in una nici in cealalta. Cineva numise pe anume ludici ai societatii noastre, 'boieri ai spiritului', compensand cum a putut, nu fara cinismul de rigoare, lipsa unei clase „reale”, sociologic determinata, care sa-i reprezinte.
Interesant, intr-o situatie „normala”, raportul traditional intre clase propulseaza clasa intelectuala la virful de atac generativ al ideilor, aspiratiilor, intr-un cuvint, in posesia unui discurs care sa reprezinte, formal cel putin, clasa ce nu se poate reprezenta pentru ca intelectualul tocmai aceasta cheie o detine, cea a discursivitatii bine cautionata impotriva caderii in demagogie si retorism. Pentru masa patibulara, insa, intelighentul reprezentant ramane calaul discretionar al carui discurs va beneficia, deopotriva, de o dubla 'valorificare' (iata si ludicul): va marca, va fixa imaginea asupra clasei populare, pentru Vestul care l-a investit cu aceasta sarcina; va inventa, apoi, strategii prin care sa induca aceasta imagine in subiecti, ei insisi in cautarea unei „identitati”; prin extensie, sa  adaugam ca aceasta golire de identitate, aceasta vacuizare de substanta personala unica, a cetateanului, imediat dupa ce „revolutia” din '89-'90 l-a deposedat de titlul acumulat de „producator/proprietar/beneficiar”, nu a fost intamplatoare; vidul creat a fost mediul ideal pentru nou-confectionata „identitate” a patibularitatii, a damnarii in numele naivitatii, incapacitatii de auto-guvernare, precaritatii de tinuta social-istorica capabila sa explice „beneficiarului” rezultat in urma „revolutiei”, sansele istorice ale liberalismului. De la „boierii spiritului”, agenti mai mult sau mai putin secreti ai ludismului, operand cu aplomb anestezii si  false idealuri in „patibularul” de „dinainte” ca si in cel (acelasi) de „dupa”, si pina la cetateanul ca reprezentant al celor „multi, da' prosti” (nu, nu invers, aici) se intinde mise-en-abime-ul unor negocieri istorice operad de dincolo de imparosata constiinta (iertata fie-mi fascinatia uraului) patibulara.
(Aurelia Satcau, Melbourne)

 
Nicolae Dabija – premiul pentru poezie la Festivalul ’’Drumuri de Spice’’PDF Print E-mail
Uzdin, Serbia/Romanian Global News
Accesari :90
Tuesday, 01 August 2006
In cadrul unicului festival International de poezie din afara granitelor Romaniei, „Drumuri de spice”, ce se tine in Banatul sarbesc la Uzdin, poetului basarabean Nicolae Dabija i se va inmana marele premiu pentru poezie.Festivalul se afla anul acesta la cea de a XIII-a editie si se va desfasura in perioada 4-6 august in organizarea S.L.A. "Tibiscus" (Uzdin).
Dupa marturisirea facuta de presedintele SLA "Tibiscus", Vasile Barbu, toate pregatirile sunt pe terminate asa ca se asteapta venirea oaspetilor din diferite colturi ale lumii.
Anul acesta marele premiu pentru poezie “Sfantul Gheorghe” va fi inmanat poetului basarabean Nicolae Dabija din Chisinau. Pana in prezent acest premiu a fost inmanat unor poeti reprezentativi ai limbi romane precum Petru Cirdu, Leonida Lari, Grigorie Vieru, Vasile Tarateanu, Ion Milos, Adam Pusloici, Slavco Almajan, Cezar Ivanescu, Adrian Paunescu, Aurel Turcus, Petre Stoica, Florian Copcea.
Premiul cultural “Gheorghe Bulic” va fi inmanat Consiliul Judetean Mehedinti, Drobeta Turnul Severin iar premiul “Tibiscus“ fratilor dr. Dorel Dimcea (Nicosia, Cipru) si mr. Dan Dimcea (Paris, Franta).
In cadrul festivalului vor fi organizate expozitii si lansari de carte, expozitii de pictura, performance liric, maraton poetic, intruniri si discutii cu oaspetii.
O curiozitate aparte o prezinta si sarbatoarea FEST (cu) BEREA, planificata pe sambata 6 august cu degustatii de bere din mai multe tari, transmite pentru Romanian Global News Ionel Stoit din Novi Sad.
 
Candidatii romani vor afla in curand daca vor invata sau nu in facultatile italienePDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :103
Tuesday, 01 August 2006
Sunteti inca in tara de origine, dar din toamna intentionati sa va aflati intr-una din bancile facultatilor din Italia? Puteti incepe sa tineti degetele incrucisate, pentru ca incepand de marti, 1 august, consulatele vor intra in posesia rezultatelor si a numelor tinerilor straini care au castigat sansa de a invata in universitatile italiene.Potrivit calendarului stabilit de ministerul Educatiei, pana luni, 31 iulie, universitatile trebuiau sa comunice consulatelor straine din Italia nunele studentilor straini, rezidenti in tarile lor de origine, care au fost admisi dupa probele sustinute pentru anul academic ce urmeaza sa inceapa in toamna. Au fost admisi in cadrul selectiei toti cei care au trimis cererea de preinscriere pana la data de 20 mai.
Incepand de marti, 1 august, consulatele vor demara procedura de publicare a numelor celor admisi si vor oferi toate informatiile utile in vederea sustinerii examenelor. Indiferent de facultatea aleasa, candidatii vor trebui sa sustina un examen obligatoriu de limba italiana, care este prevazut sa se desfasoare la data de 4 septembrie, iar in zilele urmatoare examenele specifice facultatii alese.
Cei ale caror nume se afla printre cele ale candidatilor admisi vor primi o viza de intrare in Italia, pe baza careia, odata ajunsi in aceasta tara, vor putea solicita un permis de sedere valabil pana la finele lunii decembrie. Numai in cazul in care acestia trec probele si se inscriu efectiv la facultate, vor putea obtine un permis anual pentru studii.
 
La Chisinau se vor sarbatori 15 ani de independenta basarabeanaPDF Print E-mail
Chisianu, Basarabia/Romanian Globla News
Accesari :124
Tuesday, 01 August 2006
Biblioteca Nationala a Republicii Moldova organizeaza editia a XV-a a Salonului International de Carte ce va fi consacrata implinirii a 15 ani de independenta basarabeana si va constitui o trecere in revista a realizarilor editorilor basarabeni, si nu numai, din aceasta perioada.Evenimentul se va desfasura in perioada 27 august-2 septembrie. In acest an se implineste un secol de la aparitia primului ziar pe teritoriul actualei Basarabie.
Prin ’’Salonului International de Carte’’, organizatorii isi propun sa organizeze o expozitie a presei in scuarul Bibliotecii Nationale pe data de 27 august.
De asemenea, Uniunea Jurnalistilor sustine intentia Bibliotecii Nationale si invita redactiile, grupurile de presa sa participe la eveniment, vazand in el o oportunitate de a promova produsul media basarabean in toata diversitatea lui, trnsmite pentru Romanian Global News Valeriu Saharneanu.
Cei ce doresc sa participe trebuie sa trimita confirmarea de participare pana in data de 10 august la urmatoarele adrese:
Posta: Strada 31 august 1989, nr. 78 A, Chisinau, 2012, Republica Moldova.
Tel.:(00 373 22) 22 14 75; 23 80 11;
Fax: (00 373 22)22 14 75;
E-mail: bnrm@moldova.md;
sau ujm@moldnet.md
 
Mihai Traistariu in turneu international de succesPDF Print E-mail
Larnaca, Cipru/Romanian Global News
Accesari :68
Tuesday, 01 August 2006

{mosimage}Mihai Traistariu culege roadele in urma participarii sale la Eurovision.

 

Dovada o constituie faptul ca este invitat sa concerteze peste tot in lume. Recent, Mihai a fost in Cipru, unde a sustinut doua spectacole in Larnaca si Limassol, orase in care traiesc comunitati puternice de romani. Timp de trei zile, Mihai a fost tratat regeste de catre cei care i-au lasat invitatia, fiind cazat ca orice mare artist la un hotel de cinci stele, beneficiind de un apartament cu vedere la Marea Meditereaneana. “Am beneficiat de un pat cu baldachin si am mancat toate ciudateniile” declara Mihai, citat de Actualitatea Romaneasca. Cele doua spectacole, sustinute pe marginea unei piscine, s-au bucurat de o prezenta locala notabila. “Lumea facea baie, iar eu cantam. A fost un spectacol pe cinste” a mai adaugat artistul.
 
Bacaul ureaza bun venit bacauanilor care lucreaza in ItaliaPDF Print E-mail
Torino, Italia/Romanian Global News
Accesari :88
Tuesday, 01 August 2006
{mosimage}"Festivalul Intalnirii" este modul original in care orasul Bacau a ales in aceasta vara sa ureze "bun venit" zecilor de mii de cetateni originari de aici care lucreaza in afara tarii si care in fiecare an, in luna august, se intorc acasa.
In perioada 3-6 august, organizatorii au pregatit multe spectacole si manifestari, care au drept scop si o eventuala infratire intre orasele Torino si Bacau. Un prim pas in acest sens a fost deja facut in luna mai, cand autoritatile din Bacau au vizitat Torino si au vorbit cu cetatenii romani de aici.
La "Festivalul Intalnirii" ce se desfasoara la Bacau timp de patru zile, in perioada 3-6 august, au fost invitati primarul din Torino, Sergio Chiamparino(foto), presedinta Regiunii Piemonte, Mercedes Bresso, presedintele Provinciei Torino, Antonio Saitta, si consulul general al Romaniei la Milano, Mircea Gheordunescu, informeaza asociatia romaneasca Fratia, din Italia.  "Suntem convinsi ca disponibilitatea si ospitalitatea pe care ne-au aratat-o in timpul vizitei noastre din luna mai se datoreaza si conationalilor nostri, care lucrand la Torino, consolideaza raporturile istorice dintre Romania si Italia" a spus viceprefectul bacauan Nicolae Olaru.
 
Fanfare Ciocarlia, din nou la LisabonaPDF Print E-mail
Lisabona, Portugalia/Romanian Global News
Accesari :63
Tuesday, 01 August 2006
{mosimage}Fanfare Ciocarlia e o dovada vie a frumusetii muzicii traditionale tiganesti din Romania si cei 12 componenti ai ei au realizat un spectacol de tinuta, sambata seara, de la orele 22,00, in auditoriul „Oceanului”, din Cazinoul din Lisabona.Intr-un ritm intens, sustinut de instrumente muzicale din alama, cu o sonoritate asemanatoare jazz-ului, Fanfare Ciocarlia nu poate sa nu atraga atentia si aplauzele spectatorilor.
Cunoscuta trupa a sustinut deja concerte pe cinci continente si a constituit subiectul unui documentar realizat de germanul Ralf Marschalleck, pelicula premiata la festivalurile de film de la Madrid, Barcelona si Roma.
Grupul, care provine dintr-o mica localitate cu numai 400 de locuitori, aproape de frontiera cu Basarabia, continua sa prezinte, cu mult succes, pe marile scene ale lumii, secretele ancestrale ale muzicii traditionale tiganesti din Romania. „Cand zicem ca suntem oriundi din Zece Prajini, toata lumea se gandeste ca venim din fundul lumii … Dar acolo, la capatul lumii, e un loc perfect pentru a face muzica!”, a declarat Costica „Cimai” Trifan, unul dintre trompetistii formatiei.
Iata ce a scris un cunoscut cotidian portughez, dupa prestatia de sambata seara a instrumentistilor din Zece Prajini: „Noapte de neuitat in auditoriul Oceanului din Cazinoul din Lisabona! Fanfare Ciocarlia a dovedit ca e, indiscutabil, cea mai rapida trupa din lume …”
Un material de Florin Constantin pentru Romanian Global News©
 
Romanii din Elvetia vor merge in pelerinaj la Muntele AthosPDF Print E-mail
Geneva, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :60
Tuesday, 01 August 2006
Biserica Ortodoxa Romana din Elvetia organizeaza in lunile septembrie si octombrie, pelerinaje la Muntele Athos si la Saint Maurice.
Sunt invitati sa participe romanii din Geneva, Lausanne precum si din imprejurimi. Primul pelerinaj se va desfasura in data de 22 septembrie la Saint Maurice, cu prilejul sarbatoririi martiriului Sfantului Mauriciu si a insotitorilor sai. Iar al doilea pelerinaj se va organiza in perioada 23 – 29 octombrie la Thesaloniki, la praznuirea Sf. M. Mucenic Dimitrie, la Muntele Athos, pentru barbati, si la Manastirile Metheora, pentru femei. Persoanele interesate pot trimite un e-mail la adresa diaconu.adrian@gmail.com.
 
Romanii s-au calificat in semifinalele Europene de inotPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :125
Tuesday, 01 August 2006
Valentina Brat si Valentin Preda se numara printre romanii care au obtinut rezultate foarte bune la Europenele de inot, care se desfasoara in aceasta perioada la Budapesta.

Valentin Preda a reusit sa se califice in semifinalele probei de 100 bras cu timpul de 1.01.92, la 56 de sutimi de al optulea timp care ar asigura calificarea in finala. Valentina Brat, o alta surpriza a delegatiei Romaniei, s-a calificat in semifinalele probei feminine de 200 de metri spate cu al saselea timp, 2.13.66, timp care ar insemna calificarea in finala daca ar fi repetat si in penultimul act, transmite agentia Amos News. Un alt sportive roman care s-a calificat in semifinale este si Razvan Florea. El a obtinut calificarea in semifinalele probei de 100 de metri spate dupa ce a incheiat calificarile cu al 12-lea timp, 55.65.

 

 
Romania a predat Bulgariei comanda Aeroportului International din KabulPDF Print E-mail
Kabul, Afganistan/Romanian Global News
Accesari :80
Tuesday, 01 August 2006
{mosimage}Ceremonia prin care Romania a predat comanda Aeroprtului International din Kabul(KAIA), Bulgariei, s-a desfasurat luni, 31 iulie.
Comandorul Adrian Marinescu(foto, al doilea de la dreapta) i-a predat colonelului Marin Natchev mandatul misiunii KAIA, pe care militarii bulgari o vor indeplini in urmatoarele patru luni, transmite agentia Amos News.
Prezent la festivitate, loctiitorul comandantului Fortei Internationale de Asistenta de Securitate in Afganistan (ISAF), generalul maior Hans-Werner Ahrens, a spus : „In ultimele patru luni, Romania a asigurat comanda misiunii KAIA. Doresc sa va multumesc atat dumneavoastra, domnule comandor Adrian Marinescu, cat si personalului din subordinea dumneavoastra, pentru modul exemplar in care v-ati indeplinit misiunea. In aceasta perioada, a fost facut un important pas in integrarea unitatilor participante la misiune in conceptul KAIA. Prin activitatile pe care le-ati condus si desfasurat, ati contribuit la imbunatatirea sigurantei zborurilor, ati realizat o mai buna coordonare a tuturor celor implicati in misiunea KAIA si, nu in cele din urma, ati inaltat un monument unic al aviatorilor romani pentru a le reaminti tuturor despre prezenta voastra aici. Va multumesc pentru profesionalismul demonstrat, pentru daruirea si energia cu care v-ati implicat in toate activitatile, pentru proiectele de reconstructii pe care le-ati initiat.”
Detasamentul Fortelor Aeriene Romane a asigurat timp de patru luni comanda Aeroportului International Kabul (KAIA), din Afganistan, ocupand functii cheie in cadrul structurilor aeroportului si indeplinind diverse misiuni, cum ar fi controlul traficului aerian, conducerea operatiilor aeriene, asigurarea securitatii zborului, suportul logistic si asigurarea comunicatiilor.
Cei 39 de militari din detasamentul Fortelor Aeriene Romane vor reveni in tara in cursul lunii august.
 
Expozitie a pictoritei Livia Balu in ElvetiaPDF Print E-mail
Dornach, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :59
Tuesday, 01 August 2006
{mosimage}Expozitia pictoritei Livia Balu(foto) se desfasoara in perioada 21 iulie – 31 august in complexul Kloster Dornach din Elvetia.Tema acestei expozitii de pictura este „La Suisse en pensées“. Expozitia reuneste lucrari in tus si penita, realizate in Romania in urma cu 12 ani, ca urmare a primei calatorii in Elvetia precum si cele mai recente tablouri in tehnica mixta. Expozitia este deschisa de marti pana sambata, intre 7.00 si 24.00, iar duminica intre 14.00 si 16.00.
Este membra a „Uniunii Artistilor Plastici“ din Romania din anul 2000 si printre premiile pe care le-a obtinut se numara Premiul intai, Muzeul de Arta din Calafat, Expozitia de primavara, Premiul al doilea, Galeria Nationala de Arta Pitesti, Premiul I (Le Jet d'or) la concursul „art'air 2004“, Geneva, sectiunea „Acuarela“.
 
Franta trimite acasa 63 de imigranti romaniPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :101
Tuesday, 01 August 2006
Autoritatile franceze au trimis in tara 63 de romani aflati in situatie ilegala in Franta, dupa cum informa recent ministerul francez de Interne."Miercuri, 26 iulie, un zbor organizat cu destinatia Bucuresti (Romania) a decolat de pe aeroportul Roissy. La bordul sau se aflau 53 de resortisanti romani escortati de functionari din cadrul unitatii nationale de escorta, de sustinere si interventie din cadrul Directiei centrale de politie de frontiera. Totodata, la bordul aeronavei s-au aflat un medic si un interpret" se arata intr-un comunicat al ministerului.
La data de 21 iunie, 75 de romani, printre care si doi minori, au fost si ei trimisi in tara de origime, la bordul unui avion, dupa ce la data de 22 mai, alti 22 au ajuns la Bucuresti, tot din Franta.
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions