Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
August 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    
Cautare
 
Si in Bucuresti va fi organizat salonul european al locurilor de muncaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :182
Sunday, 13 August 2006
{mosimage}Salonul european de munca este unul din marile evenimente ale Anului European al Mobilitatii si este un proiect initiat de Comisia Europeana. Mai mult de 250 de orase europene vor participa la primul salon european al locurilor de munca, care se va desfasura in perioada 29 – 30 septembrie  si va permite vizitatorilor sa se informeze asupra ofertei de munca din alte tari europene, precum si asupra altor profesii.Salonul se va organiza in cele 25 de tari membre ale Uniunii Europene, dar si in Romania, Bulgaria, Islanda, Norvegia si Elvetia. "Acest salon este un alt pas important spre concretizarea mobilitatii profesionale pentru muncitorii europeni. In cursul primului semestru al Anului Mobilitatii, noul portal EURES a fost creat cu ajutorul unui milion de oferte de munca si multe decizii pozitive au fost luate in favoarea suspendarii restrictiilor de libera circulatie a fortei de munca. In al doilea semestru, noi vom transmite, la nivel local, mesajul potrivit caruia mobilitatea lucratorilor este benefica pentru muncitori, intreprinderi si pentru economie in general", a subliniat Vladimir Spidla, comisar european responsabil pentru munca, probleme sociale si egalitate de sanse, informeaza portalul comuntatii romanilor din Belgia.
Conceput pentru a-i ajuta pe europeni in aflarea avantajelor si posibilitatilor muncii din alta tara decat cea de origine, dar si ale celor rezultate din schimbarea profesiei, salonul va fi prezentat pe larg in foarte multe orase ca Leipzig, Helsinki, Bruxelles, Poznan, Marseille dar si Bucuresti. Vizitatorii salonului vor avea ocazia sa afle nu numai despre oferta de munca din Uniunea Europeana, dar si despre posibilitatile de stabilire in alta tara sau alta regiune. Anul European al Mobilitatii vizeaza promovarea mobilitatii fortei de munca in favoarea noilor sectoare, noilor calificari si in beneficiul tuturor tarilor europene. Salonul European al Mobilitatii va oferi prilejul multor romani sa se documenteze asupra sanselor de a-si gasi un loc de munca bine platit si cu satisfactii profesionale in oricare din tarile Uniunii Europene.
 
Un nou numar al publicatiei ’’Roman in UK’’PDF Print E-mail
Londra, Anglia / Romanian Global News
Accesari :104
Sunday, 13 August 2006
A  aparut un nou numar al publicatiei lunare ‘’Roman in UK’’. Printre subiectele abordate se numara si ‘’Locuri de munca in UK’’, “Romanii din UK pleaca in masa spre Romania”, “Sistemul de invatamant britanic “, ”Fundatia Comunitatea Romaneasca - Cum suntem reprezentati si cine ne apara interesele”, “Bisericile Romanesti din Uk alaturi de romani” si altele.Ziarul poate fi cumparat de la Biserica ortodoxa si la bisericile penticostale din Londra, la restaurantul 32 Old Bailey's, restaurantul " The Britannia", Edmonton, restaurantul Tarancuta.
 
Vinurile basarabene medaliate cu aur la un concurs international din CrimeeaPDF Print E-mail
Ialta, Crimeea / Romanian Global News
Accesari :220
Sunday, 13 August 2006
{mosimage}Combinatul de vinuri Cricova a cucerit "Cupa Super Grand Prix", trei medalii de aur si una de argint la un concurs international de vinuri, coniacuri, sampanie, vodca si alte bauturi tari, care s-a desfasurat recent in orasul Ialta din Crimeea.Au fost premiate cu aur vinurile "Cricova", "Chardonnay" si "Cricova Cuvee Prestige", iar cu argint - vinul "Codru", informeaza Moldpres. Organizatorii evenimentului sunt Institutul National al Viei si Vinului "Magaraci" din Ialta, Academia de Stiinte Agrare a Ucrainei, Federatia Internationala "Uniunea viticultorilor si vinificatorilor din tarile CSI"  precum si Uniunea vinificatorilor din Crimeea. Concursul s-a desfasurat sub egida Organizatiei internationale a viei si vinului din Paris. Concursul de la Ialta - "Grifonul de Aur", este una dintre cele mai importante actiuni in domeniul vinificatiei, organizata in spatiul ex-sovietic. De la inceputul anului 2006 vinurile Combinatului "Cricova" au fost apreciate cu 10 medalii, dintre care 8 de aur, la diferite concursuri internationale de specialitate, noteaza Moldpres.
 
Zoe Dumitrescu Busulenga: Intre cultura, religie si perenul arhetipalPDF Print E-mail
Melbourne, Australia / Romanian Global News
Accesari :139
Sunday, 13 August 2006
Intai, ma simt obligata sa salut conjugarea intre o personalitate vie, palpabil-istorica, inscrisa, invariabil, intre Alfa si Omega limitarii existentiale, si un principiu, Principiul insusi, la fundamentul a tot si a toate. Sa ma explic: ce salut aici e personalitatea ‘‘vie‘‘, sub identitatea celei ce a fost Zoe Dumitrescu Busulenga, la intalnirea cu ceea ce Carl Gustrav Jung a propus sub numele de Arhetip.

Sigur, incursiuni inumerabile au incercat  sa gaseasca o justa pozitionare celei care a insistat ca ”o lume fara radacini este o lume fara morala”, ori crochiuri ambitioase, sau doar insistente, sau doar sincere si lucrative, care sa prinda, in masca incremenita a timpului, conturul unui intelectual socand profund pe incapabilii de a intelege cum religia si academia, rationalismul si trezirea, concomitent, a credintei, se pot alevia, reciproc, in concordia care sa le absolve de relatia rece, dihotomica, binara, a opozantei.
Si totusi, din amorfa a nenumarate  tentative in a defini (si a ‘‘se’‘ defini) a celor aplecati spre actul de istoriografiere a locului ocupat de Zoe Dumitrescu Busulenga in cultura romana, gasesc ca Artur Silvestri abia, ofera cel mai tulburator mod de a caracteriza ceea ce se transfera in eternitate drept ‘‘arhetipal’‘, si a lega aceasta de omul de cultura Busulenga; iar aceasta, constient fiind, sau nu, de faptul ca Jung insusi ar fi salutat, in intreprinderi ca ale lui Silvestri, genuina, disperata incercare de a ‘‘salva lumea’‘ prin ‘‘culturalizarea’‘ notiunii de Arhetip, prin explicarea rezistentei in/prin cultura in actul de apelare al fondului peren al lui arche.
In florilegiul dedicat celei ce disparea in primele luni ale lui 2006 (Zoe Dumitrescu Busulenga, opera incoronata, Carpathia Press, 2005), Silvestri, mai mult sau mai putin constient de atingerea virfului sacru al Arhetipului, reclama, inca odata, necesitatea antrenarii intr-o anume ‘‘initiere in rostul punctelor cardinale’‘ (cum se intilneste, aici, cu axis mundi-ul eliadesc), descriind, in cel mai apt ton jungian, aceasta paradigma a ‘‘organizarilor inlantuite‘‘, a ‘‘principiilor vii‘‘, a mecanismelor ”ce identifica valori si le aseaza astfel incit sa devina nu doar inteligibile mai tirziu ci si capabile de a germina, producind, la rindul lor, alte valori ce se insiruiesc in serii si tipologii”, caci ”...suntem in domeniul tiparelor, al prototipilor si al schemelor universale, unde salasluiesc modele si exemple si unde haosul si incidentalul nu isi afla legitimitate si inteles. Acesta este universul Traditiei” (5).
In propria mea consideratie asupra Zoei Dumitrescu Busulenga, a devenit inevitabil, inca odata, sa nu remarc cum cel mai apt mod de a fi plasat pe intelectualul-devenit-monah, validind, astfel, existenta religiei profund in interiorul culturii, iar nu aiurea, ca mecanism autonom al sfasierii prin atomizare si individualism, modul ideal de a justifica selectia insasi operata in organizarea valorilor alese sa transcenda istoria, este apelul la Arhetip - acela care, in viziunea lui Artur Silvestri, ramine ”principiul nevazut, entelehial” capabil a ne plasa in ”impalpabil si nedeslusit dar, in acelasi timp, intr-un strat atit de indiscutabil prin urmari si efecte incat simpla neincredere rationalista se impiedica de dovezile ce apar din orice punct de vedere ne-am aseza” (5). Si, cu toate ca sintem fiecare impregnati de acel blue-print al arhetipalitatii, al marcii inconfundabile a ceea ce cu adevarat sintem, numai unii - Zoe Dumitrescu Busulenga printre acestia - par sa adauge orbitoarei lumi a arhetipurilor, propriei geografii interioare fiintand laolalta cu fundamentele insesi ale speciei. Mai mult, ei coboara treptele de Sine in adincurile tainice, catre lumea ab initio unde toate isi au rostuit sensul lor, ca intr-o splendida rezerva akashika nu, nu a faptelor traite si inseriate acum intr-un soi de catalog al timpurilor, acel Akashik Record, ci a radacinilor, in spatele carora nimic nu e, poate doar circulara Nirvana torcind un fir care nu se rupe niciodata.
(Aurelia Satcau, Melbourne)


 

 
In cetatea zanelor, dacii...PDF Print E-mail
Cluj-Napoca, Romania / Romanian Global News
Accesari :331
Sunday, 13 August 2006
{mosimage}Povesti cu zane si comori
Candva, la (un) inceput, au fost legendele. Se spunea ca un cioban s-a dus in Cetatea Zinelor din Covasna si, sapind el undeva acolo, a dat de o pivnita in care a gasit atita aur, incit „si-a umplut buzunarele, camasa si un sac”. Cind sa iasa cu comoara din cetate insa, n-a mai putut iesi! A dus aurul inapoi de unde il luase si abia apoi a putut pleca din cetate.

Dupa o alta legenda, „in cetate s-ar afla un cazan plin cu monede de aur si de argint, pe care l-ar supraveghea un spirit, din care cauza nimeni nu se poate atinge spre a lua ceva din el”. O alta spunea ca Cetatea Zinelor este supravegheata de un sarpe. „Daca cineva intra in cetate si daca da de comoara, atunci e muscat de sarpe. Astfel, se spune, intr-o buna zi un cioban a dat de comoara, iar la iesirea din cetate a fost muscat la ochi de catre sarpe, raminind orb. Din aceasta cauza n-a putut arata la nimenea unde este comoara”.
In lucrarea monografica „Covasna ilustrata, geografica si economica, geologica, balneara, medicala, industriala, turistica si arheologica”, publicata in 1936, se aminteste si legenda potrivit careia din sapte in sapte ani poarta cetatii se deschide, lasind liber drumul spre comoara. „Poarta sta deschisa toata noaptea si cind cinta cocosul dimineata, in zorii zilei, atunci poarta se inchide si daca persoana n-a iesit din cetate, ramine inchisa pentru totdeauna”.
In aceeasi lucrare se amintesc citeva asa-zise „legende noi” despre Cetatea Zinelor, relatate de acei localnici care, „impinsi de necunoscut, impinsi de curiozitate in cautarea adevarului si dezlegarea enigmelor, se indreapta spre cetate nu cu gindul de a da de comoara, ci de a gasi prin sapaturile facute obiecte cu care sa poata identifica originea acestei cetati”. Dupa o astfel de legenda, „Roza Mihai din Covasna, intr-o zi s-a dus la cetate si a facut sapaturi. Deodata a venit un vint care l-a adormit. La trezire i-a cazut mustata si parul de pe cap. Tatal sau, tot cu numele Roza Mihai, a facut o sapatura in cetate si a dat de un butoi. A inceput sa apara o adincitura, care a inghitit butoiul, iar in groapa unde a disparut butoiul, a iesit apa pina la suprafata, insotita de zgomote asurzitoare”.
Intr-o alta „relatare”, „Csutak Samu prin sapaturi a gasit un mar de aur pe care l-a trimis la Muzeul din Cluj. Cu ocazia altor sapaturi, impreuna cu alti oameni a dat de lanturi de ciocane si de o cruce de aur, lucruri pe care le-a predat Muzeului din Cluj”. La fel, „Csoma Laci a gasit in sapaturi monede diferite, iar dupa predarea lor la Muzeul din Cluj, a mers la Budapesta si a adus cazul la cunostinta Muzeului National din Pesta. S-a controlat daca cele relatate corespund cu realitatea si pentru munca depusa de catre acesta, i s-au dat bani de reintoarcere si un permis sa continue cercetarile cu conditia ca obiectele gasite sa fie predate muzeului. Ducindu-se la cetate si pe cind era preocupat cu sapaturile, i s-a ivit o figura, iar un glas i-a spus cum ca cetatea este de origine pagina, sa vina peste sapte ani, cind usa cetatii se va deschide singura si i se va putea indeplini dorinta. In baza acestei aratari, a lasat sapaturile, dar n-a trait pina in anul si ziua indicata”.
O ultima „relatare” vorbeste despre un cioban din Brasov, din Saptesate, care a venit la Covasna la pazit caprele. Acesta a observat ca de la o vreme un tap se tot indeparteaza de turma, astfel ca s-a pus la pinda sa vada unde pleaca tapul si ce face. L-a gasit „la cetate, unde lingea usa de la poarta pivnitei”. Apoi, „tapul a intrat in pivnita, ciobanul a intrat dupa el si tapul apoi a inceput sa linga o gramada de aur. Ciobanul si-a pus aur in caciula si s-a reintors acasa, la Saptesate. A venit din nou la Covasna, la cetate, dupa aur, dar n-a mai gasit usa pivnitei si a orbit”.

Primele descrieri ale cetatii zanelor
Lucrarii „Covasna ilustrata, geografica si economica, geologica, balneara, medicala, industriala, turistica si arheologica” i se datoreaza si descrierea din 1936 a Cetatii Zinelor, aflate atunci in stare de ruina. Se spune acolo: „In cetate se vad si astazi urmele altor timpuri: caramizi mari, cam de trei ori ca acelea de astazi, caramizi foarte bine arse si legate cu var curat, fara nisip sau ciment, cum se face mortarul cel de astazi. Diverse obiecte vechi s-au transportat la Muzeul din Sf. Gheorghe, ca: oale de pamint, pinteni de fier, cam de doua ori mai mari ca si cei de astazi, sageti, suliti si diferite monede vechi, iar la Muzeul din Cluj s-au transportat, tot de la aceasta cetate, lanturi, un mar de aur si diferite cruci de fier si de aur”.
O descriere mai veche a Cetatii Zinelor este datorata insa carturarului Orbán Balázs, intr-o lucrare intitulata „Pamintul secuiesc” si publicata la Pesta, in 1869. Vorbind despre amplasamentul cetatii, acesta relateaza: „Dealul (pe care se afla cetatea - n. n.) inalt de 3000 de picioare are pantele abrupte, aproape verticale, avind numai pe latura sudica o sa, pe unde urca si drumul cetatii taiat in stinca (...). Dealul are un platou de mici dimensiuni. Pe marginea acestui platou se afla zidurile cetatii, pastrate pina astazi pe o inaltime de citeva picioare. Aceste ziduri inconjoara platoul in forma de cerc, formind o fortificatie rotunda, cu un diametru de 45 de pasi. Aceasta era numai fortificatia interioara, fiind inconjurata de alte doua ziduri: al doilea zid se afla pe marginile abrupte ale dealului, la 25 de pasi de primul si incercuia muntele paralel cu primul, pastrat si el pe o inaltime considerabila; al treilea zid inconjura dealul la 30 de pasi de zidul al doilea. Ultimele doua ziduri (...) se opreau pe latura nordica verticala”.
In opinia lui Orbán Balázs, aceasta descriere sumara este suficienta pentru a ne da seama de „amplasarea strategica de exceptie a cetatii si de imposibilitatea de a fi cucerita”, ea fiind „un cuib de vulturi, care inainte de inventarea armelor de foc putea sa reziste in fata oricarui inamic”.
Tot lui Orbán Balázs i se datoreaza primele informatii privind pietrele plate aflate in numar mare in interiorul cetatii, ceea ce, in opinia sa, sugera existenta, acolo, a unor cladiri impunatoare sau a unui turn. „Pe partea estica a interiorului cetatii se afla o gaura in stinca, numita Banita de Piatra. Probabil - sugereaza Balázs, la 1869 - era cisterna de apa, dar despre care legenda populara crede ca era intrarea acelei pivnite unde erau ascunse bogatiile Ilenei Cosinzene care locuia in cetate. Pe baza acestei legende, cautatorii de comori au sapat numeroase gropi in interiorul cetatii. Cu ocazia acestor sapaturi au aparut numeroase antichitati, dar carora nu li se mai stie de urma. Intre acestea - un inel de argint (ajuns la un argintar evreu), in care intra doua degete ale unui om din ziua de astazi, numeroase fragmente de arme si fragmente de vase ceramice (...) barbare”.

...si primele cercetari arheologice
Stimulat, probabil, de legendele din zona, cercetatorul Alexandru Ferenczi efectueaza, in anii 1942 - 1943, primele sapaturi arheologice in Cetatea Zinelor din Covasna. Dupa cum mentioneaza dr. Viorica Crisan, de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, pe platoul din virful muntelui acesta cerceteaza o locuinta, in interiorul careia gaseste, pe linga vase ceramice, „o statueta romana, doua fibule (una de bronz si alta de argint), precum si numeroase cuie de fier”. A. Ferenczi considera, „corect, ca cetatea a fost construita in epoca dacica, perioada in care s-a bucurat, cu siguranta, de faima si glorie”.
Potrivit unui studiu al dr. Viorica Crisan, un colectiv de cercetare condus de Constantin Daicoviciu efectueaza, in 1949, un sondaj arheologic la Cetatea Zinelor. In raportul de sapatura publicat in 1950 se spune ca „cetatea este asemanatoare ca marime si monumentalitate celor din Muntii Orastiei, de la Costesti si Piatra Rosie, fiind diferit doar sistemul de constructie a zidurilor”. De asemeni, se precizeaza ca zidurile pot fi inca vazute, chiar si fara sapaturi.
Sapaturile arheologice in Cetatea Zinelor sint reluate in 1968 de catre Z. Székely, de la Muzeul de Istorie din Sfintu Gheorghe. Conform studiului publicat de dr. Viorica Crisan, cercetarile au evidentiat „dimensiunile impresionante ale cetatii si zidurilor de fortificare” si au dus la descoperirea unui tezaur monetar, precum si a numeroase vase ceramice, unelte, arme, dar si a unui mormint de inhumatie.

Obiecte dacice intre radacini de copaci rasturnati de furtuna
Din 1968, timp de 27 de ani, Cetatea Zinelor din Covasna este „parasita” de arheologi. In 1995 insa, o furtuna de o violenta nemaiintilnita o readuce in atentia cercetatorilor. Ce se intimpla, concret? Intr-o noapte, lunga cit un veac, furtuna rastoarna padurile din Covasna. Pe Muntele Cetatii, copacii sint smulsi din radacina. Intre radacinile copacilor se afla, desprinse, bucati din ziduri si din complexele de locuire, precum si numeroase fragmente de obiecte dacice. Un fel de strigat venit de dincolo de veacuri. Poate, dreptul dacilor la NE-UITARE.
Situatia creata in urma furtunii impune curatarea zonei si exploatarea urgenta a masei lemnoase, dar si efectuarea unor sapaturi arheologice de salvare. Date fiind rezultatele arheologice, din 1998 se trece la cercetarea sistematica a Cetatii Zinelor. In acest sens, se formeaza un colectiv de specialisti, din dr. Viorica Crisan de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (sef de santier), drd. Cristina Popescu, de la Muzeul Carpatilor Rasariteni din Sfintu Gheorghe si dr. Valeriu Sarbu, de la Muzeul Brailei. Un an mai tirziu, colectivului de cercetatori se adauga dr. Monica Margineanu - Carstoiu de la Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” din Bucuresti si colaboratorii sai, arh. Virgil Apostol si arh. Stefan Balici.

Arheologie moderna in conditii de secol trecut
Incepind din 1998, sapaturile arheologice de la Cetatea Zinelor, din Covasna, se efectueaza vara de vara, fara intrerupere, in pofida conditiilor absolut vitrege de cercetare. Intii, drumul de la baza arheologica spre cetate este inaccesibil masinilor si trebuie facut, zilnic, pe jos. Pina la baza muntelui sint trei kilometri si jumatate de drum forestier, iar de acolo pe cetate, printre balarii dintre care abia te mai vezi si printre urzici si rugi de mure, pe o carare sapata de viituri si roasa de lemnele tirite prin padure, inca un kilometru si mai bine. Pe munte nu exista apa, asa ca trebuie adusa zilnic in spate, odata cu alimentele. La baza arheologica apa de spalat se aduce... de la riu, iar apa de baut, de la citiva kilometri, din fintina unui localnic. Sapatura propriu-zisa se efectueaza pe un munte, in panta, conditiile de protejare a zidurilor descoperite fiind extrem de dificile.
Ce-i tine, totusi, pe cercetatori acolo? Ce anume le da elanul pentru a merge mai departe, incapatinarea de a nu se opri din drum? Cred ca nimic altceva decit dorinta de a sti. Dorinta de a dezlega pina la capat misterul uneia dintre cele mai impunatoare cetati dacice din Transilvania, cunoscute pina astazi. Spun „pina la capat” deoarece, in cei noua ani de cercetare, multe lucruri au fost deja lamurite.

Cetatea dacica
In primul rind, s-a demonstrat ca cetatea dacica de la Covasna, intinsa pe o suprafata de peste trei hectare, este compusa dintr-o serie de terase consolidate si fortificate, taiate pe pantele care inconjoara muntele si ca platoul din virful muntelui este si el fortificat. Zidurile imense din piatra locala, dezvelite de arheologi, s-au demonstrat a fi postamente pentru ziduri de lemn, mai precis din birne „legate“ intre ele cu pamint batut. Pe linga rolul de a sustine structurile superioare, din lemn, aceste structuri din piatra, semanind cu niste stive uriase, aveau si rolul de a sprijini, inspre panta, terasele artificial create in munte.
Cum arhitectura dacilor a fost foarte putin studiata pina in prezent, meritul arheologilor care sapa la Cetatea Zinelor este si acela de a fi pus in evidenta, in mod spectaculos, ce poate sa insemne un fragment dintr-o fortificatie dacica. In plus, fragmentele evidentiate nu doar ca ofera o imagine clara asupra ansamblului arhitectural de la Covasna, ci pot fi, in viitor, modele de interpretare pentru alte cetati care folosesc acelasi sistem de zidarie.

Comori... arheologice
Deocamdata, comorile de aur din Cetatea Zinelor au ramas doar in legende. Arheologii au descoperit insa foarte multe vase ceramice (unele intregi sau intregibile, altele fragmentare), de o mare varietate tipologica si utilitara, unele cu motive decorative deosebite. Predominante sint „fructierele“, cestile - opait, vasele de provizii, strachinile, strecuratorile s.a.m.d. De asemeni, s-au descoperit o serie de unelte si ustensile din lut, din piatra si din fier (fusaiole, jetoane, risnite, foarfeci, tinte, piroane etc.), piese de podoaba si de uz personal (fibule, bratari de bronz, margele de sticla, un colan, oglinzi) si citeva monede romane, datate intre 156 i. Chr. si 80 d. Chr. Cea mai mare parte a obiectelor descoperite sint dacice insa, sporadic, au aparut si materiale apartinind primei virste a fierului.

Speranta...
In prezent, cercetarile arheologice din Cetatea Zinelor, Covasna, sint in plina desfasurare. Bucuriei descoperirilor „marunte“ se adauga satisfactia de a lamuri chestiuni pina ieri necunoscute ale aspectului si functionalitatii cetatii, ale modului de constructie, ale arhitecturii dacice, pina la urma.
„Urmariti“ aproape zilnic de zecile de turisti veniti la Covasna din toata tara, cercetatorii au speranta ca, intr-un sfirsit, munca lor va oferi si un punct de atractie turistica, pus in valoare asa cum merita si cum se cuvine. Ar fi o premiera pentru Transilvania, si nu numai.
(Un material realizat de Monica Tripon pentru Romanian Global News)

 
“Moldova este interesata de stabilitatea social-politica din Ucraina”PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia / Romanian Global News
Accesari :137
Sunday, 13 August 2006
Pentru stabilitate se pronunta politicienii moldoveni vizavi de propunerea presedintelui ucrainean Victor Iuscenko de a-l numi in calitate de prim-ministru pe liderul Partidului regiunilor Victor Ianukovici.Astfel, vicepresedintele Parlamentului, liderul Partidului Popular Crestin Democrat (PPCD), Iurie Rosca, a spus ca el spera ca efectul acestei numiri va fi unul pozitiv. “In special, as vrea sa accentuez problema controlului comun al Moldovei si Ucrainei a portiunii de frontiera ce revine segmentului transnistrean, unde, de la 3 martie 2006, marfurile au acces doar in baza specimenelor vamale ale Republicii Moldova si doar daca operatiunile de export-import sunt efectuate de agenti economici inregistrati la Chisinau”, a spus Rosca. El spera ca relatiile comerciale dintre Moldova si Ucraina sa se imbunatateasca. De asemenea, Rosca spera si crede ca directia spre dezvoltarea relatiilor economice va fi continuata si de noul sef al Executivului Ucrainei. “Consider ca premierul Ucrainei va continua colaborarea cu Moldova si Georgia in ceea ce tine de integrarea europeana, care este pentru tarile noastre un scop strategic comun”, a mai spus liderul PPCD.  Dumitru Diacov, presedintele Partidului Democrat, a spus ca pentru Moldova este foarte convenabil ca in Ucraina sa fie pastrata stabilitatea, iar intre Chisinau si Kiev sa continue dezvoltarea relatiilor comercial-economice si politice. “Sunt bucuros pentru colegii mei din Rada Suprema a Ucrainei, care acum vor putea sa lucreze normal, dupa stabilirea unei noi componente a Guvernului si dupa asigurarea activitatii tuturor ramurilor puterii in stat” - a spus Diacov.
(Un material realizat de Octavian Sergentu pentru Romanian Global News)
 
Campania “Basarabia pamant romanesc” continuaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :159
Sunday, 13 August 2006
{mosimage}Campania de informare “Basarabia pamant romanesc“ a intrat in cea de a doua jumatate a desfasurarii ei. Organizatorii, Asociatia “21 Decembrie 1989 “, Grupul Independent pentru Democratie, Civic Media si Grupul de Actiune “Noii Golani”, informeza printr-un comunicat de presa asupra stadiului campaniei, precum si asupra actiunilor ce vor urma.

Astfel, pana la aceasta data, s-au lipit peste 6000 de afise color, 15.000 de afise alb-negru, precum si alte mii de autocolante in: Bucuresti, Craiova, Pascani, Buzau, Ramnicu Sarat, Constanta, Sarata Monteoru, Bistrita, Buzau, Dej, Onesti, Vaslui, Galati, Iasi, Brasov, Sibiu, Slatina, Reghin, Targu Frumos, Bacau, Pitesti, Focsani, Dej precum si in zona rurala. Portalul campaniei, www.romanism.net , are pana acum 20 000 de accesari, iar, prin intermediul lui, au fost vandute peste 500 de tricouri purtand mesajul campaniei.
In cea de-a doua parte a campaniei, afisajul va continua, urmand a fi extins si in orase care, pana in acest moment, au ramas neacoperite (Timisoara, Cluj, etc.). Concomitent, vor avea loc o serie  de proiectii ale unor filme artistice si documentare referitoare la Basarabia si la romanii de peste Prut. Un moment important in acest sens il va reprezenta proiectia filmului “Odessa in flacari”, film de o inestimabila valoare istorica, interzis in perioada comunista si considerat, pana cu putina vreme in urma pierdut. De asemenea va fi amplasat un punct informativ in Piata Universitatii din Bucuresti, prin intermediul caruia vor fi distribuite fluturasi si alte materiale informative legate de Basarabia. Prin intermediul acestui punct informativ organizatorii campaniei isi propun sa comunice direct cu cei interesati de tema campaniei.
Campania se va incheia oficial pe 31 august cu un concert desfasurat  in Piata Universitatii, la care si-au anuntat pana acum participarea Luna Amara, Bitza, Snails (Basarabia), Dor (Basarabia), Buzz, Pistol cu Capse si Veritasaga.
Un alt aspect demn de mentionat este ca un grup de tineri din Chisinau si-au propus sa inceapa o campanie paralela, prin care sa reaminteasca fratilor nostri de peste Prut faptul ca, in pofida intereselor straine, destinul lor este unul romanesc.

 

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions