Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
August 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    
Cautare
 
O romanca egala cu greciiPDF Print E-mail
Atena, Grecia/Romanian Global News
Accesari :285
Wednesday, 16 August 2006
"Acesta e primul obstacol cand ajungi in Grecia: unde sa te duci, cum sa afli. M-a ajutat informatia gasita in ziarul vostru”, spune Madalina Chitulescu (foto).A crescut in Romania si a prins ca eleva perioada comunista, cand “nu era in program sa dai aripi copiilor”, iar apoi ca studenta a aflat ca nici perioada postdecembrista nu iti ofera nimic, doar confuzie. A simtit ca vrea mai mult, ca se sufoca in tara, asa ca a inceput sa calatoreasca. Asa si-a intalnit perechea, iar cel ce avea sa-i devina sot a fermecat-o cu taramurile incarcate de istorie, mit si religie ale Greciei, dar si cu spiritul sau liber, informeaza Actualitatea Romaneasca.
Madalina Chitulescu (35 de ani) s-a nascut in comuna Pucheni (Dambovita) si a crescut printre carti, animale si vorbele tatalui ei, preot. Mai tarziu, harul tatalui ei, dar si educatia in care important era liberul arbitru dar si traditia au facut-o sa aleaga Facultatea de Teologie-Litere. A vrut sa studieze mai indeaproape istoria religiilor, si sa cunoasca tarile in care trecutul este incarcat de istorie si credinta, asa ca a inceput sa viziteze mai multe state europene. Pasii au indrumat-o si spre Grecia. De aproape doi ani locuieste in comuna greceasca Velo. Cand l-a cunoscut pe sotul
ei, Madalina se afla in vacanta in Grecia. “Sotul meu, care a trait multi ani in Anglia, stia ca numele de Romania vine de la Roma, iar eu nu l-am judecat foarte tare, apoi i-am povestit ca suntem latini, ca limba noastra seamana cu franceza, cu italiana, si a inceput sa aiba alta imagine despre noi”, a povestit romanca din Grecia, una dintre
castigatoarele marelui premiu al concursului “Citeste si castiga!”, organizat de “Actualitatea romaneasca”. A fost introdusa in lumea grecilor ca sotia unuia dintre conationalii lor asa ca nu avut de infruntat greutatile gasirii unui loc de munca, iar necunoasterea limbii nu a simtit-o ca pe o piedica pentru ca s-a folosit de engleza. Dar a avut de schimbat o atitudine, a grecilor. “La inceput, cand le-am spus ca sunt din Romania s-au uitat foarte lung la mine. Ei tind sa te puna undeva. Si ii vad pe imigranti ca fiind niste saraci, saracii care vin si lucreaza pentru ei. Te trateaza la
fel cum ii tratezi si tu. Daca tu iei de buna ca trebuie sa stai cu nasul in pamant pentru ca tu esti mai sarac decat el, atunci te trateaza ca atare, dar daca reusesti sa le arati ca esti egalul lor atunci esti egalul lor. In momentul in care iti spui opinia si o sustii te accepta intre ei. Trebuie doar sa iti aperi ce-i al tau, sa nu lasi capul jos cand cineva face o gluma prosta sau sa-i raspunzi cu alta gluma. Poti sa spui si noi avem arta, cultura…”, ne povesteste Madalina usor amuzata de o intamplare care avea sa ii confirme parerea facuta despre locuitorii Eladei. “Ne-am intalnit cu o familie si ne-au invitat la o bere. Eu stiam ca sotul meu nu ii poate refuza, dar nu spune nimic. Si am spus eu: “nu in seara asta, ramane cu alta ocazie sa ne intalnim pentru ca suntem obositi”. Ei au ramas suprinsi si s-au uitat lung ca romanca vorbeste bine si ia cuvantul in fata sotului”, isi aminteste Madalina. Acum, in Grecia, alaturi de sotul ei se simte acasa si pentru ca este fericita pare ca nu ii lipseste nimic. Nu a uitat
insa de unde a plecat. Si e important pentru ea sa pastreze legatura cu cei cu care a lucrat in Romania, cu care s-a imprietenit, cu familia, asa ca se foloseste de toate mijloacele de comunicare. “Ce n-am avut cand am ajuns acolo: informatii pentru romanul de acolo. Am plans dupa informatii ca imi trebuiau pentru a ma casatori. Am incercat sa gasesc ceva. Si asa am ajuns la ziar. I-am zis sotului meu, hai sa cautam ziare romanesti. A zis “esti nebuna”. Am gasit in ziar un numar de telefon al unui preot din Atena, pe care intamplator il cunosteam si care mi-a dat multe sfaturi folosioare. Apoi am mai gasit pe internet si mi-am dat seama ca romanii din afara nu se gandesc sa foloseasca internetul. Foarte putini o fac pentru ca nu au nivelul de studii. La ambasada am dat peste niste doamne si le-am spus ca ma voi casatori chiar in ambasada, pentru ca statul roman te ajuta sa indeplinesti acesta procedura,
si ele m-au intrebat de unde stiu ca nu este scris pe nicaieri pe usile de acolo. Si s-au uitat mirate la mine”, ne-a povestit Madalina convinsa fiind ca romanii care merg sa munceasca in Grecia nu sunt nici informati, nici fericiti. De altfel le-a si vazut mainile si figurile triste si obosite in avionul care a adus-o in tara si asta a convins-o si mai mult. In Grecia are tot ce isi doreste: o casa, o curte cu maslini si portocali, un partener de viata. Vrea sa se adapteze si sa cunoasca si mai bine tara in care s-a stabilit, dar limba si lipsa permisului de conducere a impiedica momentan sa fie independenta. “Mi-am luat manuale ca sa invat bine limba lor. Eu sunt la 150 de kilometri de Atena asa ca nu ma pot duce la cursuri de limba greaca acolo, dar incetul cu incetul am inceput sa ma adaptez. Stiu sa fac cumpataturi in greaca, sa cumpar o cartela, sa raspund la telefon, dar inca nu vobesc bine limba cursiv. Ii inteleg pe
ei, dar mi-e greu sa leg cuvintele”, spune Madalina Chitulescu.
In cei aproape doi ani, Madalina a reusit sa mai cunoasca si alti romani de acolo, ii place modul de viata mediteraneean si se poate lauda ca in privinta limbii este macar la nivelul incepator. Chiar si asa, se simte romanca si vrea sa ramana romanca si de acum incolo. “Nu sunt o mare bucatareasa dar am pus muraturi si le-am dat si grecilor si au fost foarte incantati, le-am pus CD-uri cu muzica autentica romaneasca. Traditia in care te nasti, faptul ca te nasti in traditie iti da o stabilitate, faptul ca te-ai nascut intr-un anumit loc, ca ai fost botezat iti da stabilitate. Nu te rupi de tot. Eu totdeauna raman romanca si incerc sa duc ce e bun in Romania si in Grecia,” asigura Madalina
Chitulescu.
 
Doi sezonieri romani otraviti in ItaliaPDF Print E-mail
Ragusa, Italia/Romanian Global News
Accesari :156
Wednesday, 16 August 2006
{mosimage}Autoritatile italiene efectueaza in prezent cercetari pentru a stabili cauza exacta ce a condus la moartea catorva imigranti extracomunitari, angajati ca sezonieri pe terenurile si serele din regiune.{mosimage}Printre cei decedati, prin otravire, se afla si un muncitor roman, in varsta de 46 de ani, pe nume Josif Majhart, dupa cum indica actele gasite in buzunarul acestuia. Ancheta este desfasurata de investigatorii comisariatelor din Victoria si de echipa mobila din Ragusa, in cateva ferme agricole, si are ca scop determinarea cauzei care a dus la otravirea muncitorilor. Ancheta este coordonata de
Procurorul din Ragusa, Marco Rota, cel care a dispus autopsia cadavrului romanului, decedat in sectia de reanimare a Spitalului Civil. Un alt roman in varsta de 25 de ani, se afla si el in stare grava, cu simptome similare, acesta fiind internat la Spitalul Regina Margherita din Comiso. Potrivit primelor date rezultate din ancheta, se pare ca otravirea celor doi romani ar fi fost cauzata de folosirea de fungicide, in mod deosebit bromura de metil, inhalata in timpul muncii pe camp sau in sere.
 
Hram la Biserica Sf. Maria din AnaheimPDF Print E-mail
Anaheim, Canada/Romanian Global News
Accesari :210
Wednesday, 16 August 2006
Timp de doua zile, la finele saptamanii trecute, Parohia Ortodoxa Romana "Sf. Maria", din Anaheim, pastorita de catre parintele Cornel Avramescu, si-a praznuit Hramul.Festivitatile au avut loc in zilele de 11 si 12 august si s-au desfasurat sub patronajul PS Sale Vladica Irineu, episcop-vicar ROEA, cu binecuvantarea IPS Sale Arhiepiscopul Nathaniel.
Vineri 11 august, in prima zi a festivitatilor, a avut loc intampinarea festiva a Vladicului, inainte de inceperea slujbei arhieresti a Prohodului Maicii Domnului, cu participarea multor credinciosi ai parohiei, si credinciosi din alte parohii si misiuni invecinate.
Sambata 12 august, ceremonialul a inceput prin oficierea Acatistului Maicii Domnului, cu incepere de la orele 9:00 am. La orele 9:45 am, Vladica Irineu a fost intampinat cu Sfanta Evanghelie, la intrarea in biserica, de catre soborul co-slujitorilor: PC Constantin Alecse, Los Angeles, protopopul Protoieriei Pacificului (ROEA), PCuv. Arhimandrit Nikodim, Hollywood (ROAAC), PC Cornel Avramescu, parohul locului, PC Liviu Popa, Palm Spring, parohul bisericii Sf. Arhangheli (ROEA), PC Dumitru Ilies (ROEA: in proces de inbisericire), PC Diaconi Sebastian Dumitrascu, insotitorul Vladicului si Narcis Stoica, Pomona Valley, parohia Sf. Ana (ROEA), si mai multi ipodiaconi si tineri, ajutatori la Sf. Altar. Sfanta Liturghie arhiereasca a fost urmata de un trisaghion (parastas) in memoria fondatorilor parohiei. Ceremonialul sacerdotal s-a incheiat cu predica PS Episcop Irineu (Cuvant de invatatura la Praznicul Adormirii Maicii Domnului), urmata de prezentarea unui prinos de salutare, din partea clericilor co-slujitori, in numele parohiilor si a enoriasilor.
Festivitatile s-au incheiat printr-o copioasa agapa de post, oferita de harnicele doamne ale reuniunii parohiei gazda, celor peste 200 de participanti, sub cortul special amenajat din curtea bisericii, relateaza parintele Constantin Alecse.
 
Romani discriminati la ei acasa, in HarghitaPDF Print E-mail
Sfantu Gheorghe, Romania/Romanian Global News
Accesari :263
Wednesday, 16 August 2006
Forumul Civic al Romanilor din Harghita si Covasna, isi exprima protestul, intr-un comunicat de presa, fata de discriminarea flagranta comisa in organizarea concursului pentru ocuparea functiei publice de conducere de Arhitect sef la Consiliul Judetean Harghita, organizat sub egida Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, prin conditionarea nelegala si abuziva a  participarii la concurs, de „cunoasterea limbii maghiare”.Conform anuntului publicat in cotidianul „Adevarul Harghitei” din data de 9.08.2006, Agentia Nationala a Functionarilor Publici organizeaza concurs pentru ocuparea functiei publice de conducere vacante de Arhitect sef la Consiliul Judetean Harghita, concurs care va avea loc la sediul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici din Bucuresti in data de 29.08.2006.
Potrivit „conditiilor specifice” impuse, nu pot participa la concurs decat persoanele care „cunosc limba maghiara”, fiind exclusi din start de la concurs acei specialisti din judetul Harghita sau din restul tarii, care, desi indeplinesc conditiile de studii de specialitate si competenta profesionala, nu pot ocupa functia publica de arhitect sef intr-un judet din Romania, pentru ca nu cunosc limba maghiara. Este evident ca prin impunerea conditiei cunoasterii limbii maghiare, limba care nefiind de circulatie internationala, este indeobste cunoscuta doar de etnicii maghiari,  se urmareste si se realizeaza in realitate impiedicarea persoanelor de etnie romana sa acceada la o functie publica de conducere in preconizatul „tinut Secuiesc”  autonom. Relevant in acest sens, este si faptul ca nu se cere si cunoasterea limbii romane, ci doar a limbii maghiare astfel incat, conform acestui anunt, sunt exclusi arhitectii romani, necunoscatori ai limbii maghiare, dar sunt acceptati cei maghiari, din tara sau strainatate.
Forumul Civic al Romanilor din Covasna si Harghita considera acest caz ca reprezentand o discriminare flagranta si inadmisibila, pe baza de limba, etnie si nationalitate, a tuturor persoanelor care, indeplinind conditiile legale de studii de specialitate si competenta profesionala, sunt private de sansa de exercitare a dreptului de a participa la acest concurs si de a ocupa  functia publica de conducere de arhitect sef in judetul Harghita, avand in vedere:
art.16 din Constitutia Romaniei, care prevede in faptul ca „cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice fara privilegii si fara discriminari”;
art.2 din Ordonanta nr. 137/2000, privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare modificata si completata, conform caruia este considerata discriminare „orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex sau orientare sexuala, apartenenta la o categorie defavorizata sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea sau inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice”.
Art.5 din aceeasi Ordonanta, conform caruia, „constituie contraventie conditionarea participarii la o activitate economica a unei persoane ori a alegerii si exercitarii libere a unei profesii de apartenenta sa la o anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala…”;
Art. 7, alin.(2) din aceeasi Ordonanta, conform caruia, constituie contraventie „conditionarea ocuparii unui post prin anunt sau concurs, lansat de angajator ori de reprezentantul acestuia, de apartenenta la o anumita rasa, nationalitate, etnie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata”;
Cap. IX, pct.9.1. din Planul National de combatere a discriminarii, 2002-2006, al Consiliului National de Combatere a Discriminarii, conform caruia se va actiona pentru „ sanctionarea actelor de discriminare care contravin: egalitatii in activitatea economica, in angajare si profesie; accesului la serviciile publice, administrative si juridice, de sanatate, la alte servicii, bunuri si facilitati; accesului la educatie; libertatii de circulatie, dreptului la libera alegere a domiciliului si accesului la locurile publice; dreptului la demnitate personala”, urmand a se acorda atentie si fenomenului de discriminare indirecta, prin care se intelege „orice comportament activ sau pasiv care, prin efectele pe care le genereaza, favorizeaza sau defavorizeaza nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoana, un grup de persoane sau o comunitate, fata de alte persoane, grupuri de persoane sau comunitati.”
Acest caz de discriminare a persoanelor de etnie romana este cu atat mai grav cu cat constituie o recidiva a autoritatilor administratiei publice din Miercurea Ciuc, dovedind  o persistenta cu buna stiinta in aceasta directie, in pofida precedentului creat prin sanctionarea contraventionala a primarului municipiului Miercurea Ciuc, Raduly
Robert, in urma cu un an, de catre Consiliului National de Combatere a Discriminarii, pentru o fapta similara, de conditionare a participarii la concursul pentru ocuparea  unor posturi de mecanic-tractorist, zugrav, mecanic si portar, in anunturile de angajare, una dintre conditiile impuse fiind cunoasterea limbilor romana si maghiara.
De data aceasta, cunoasterea limbii romane nici macar nu se mai cere. Consideram inadmisibil faptul ca aceasta nelegalitate si discriminare se comite sub egida si cu stiinta Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, autoritate publica centrala care, potrivit dispozitiilor Legii nr. 188/1999, republicata, privind statutul functionarilor publici, are tocmai obligatia de a monitoriza si controla modul de aplicare a legislatiei privind functia publica si functionarii publici in cadrul autoritatilor si institutiilor publice (art. 20, alin. (1), lit. c), iar potrivit art.  511. alin. (2) Conditiile de participare si procedura de organizare a concursului se stabilesc potrivit legii., respectiv alin.(3) Concursul are la baza principiile competitiei deschise, transparentei, meritelor profesionale si competentei, precum si cel al egalitatii accesului la functiile publice pentru fiecare cetatean care indeplineste conditiile legale. 
Fata de cele de mai sus, Forumul Civic al Romanilor din Harghita si Covasna anunta ca a sesizat despre acest caz Consiliului National de Combatere a Discriminarii, Ministerul Administratiei si Internelor, Prefectul Judetului Harghita si pe Deputatul de Harghita Mircea Dusa, solicitand efectuarea verificarilor si luarea masurilor ce se impun in vederea  intrarii in legalitate, a  reorganizarii concursului pentru ocuparea acestei functii publice cu respectarea stricta a legii, identificarea si sanctionarea persoanelor vinovate, precum si prevenirea perpetuarii acestei practici discriminatorii in activitatea autoritatilor administratiei publice locale harghitene si covasnene.
 
Reinnoirea autorizatiilor de permanenta pentru romanii din PortugaliaPDF Print E-mail
Lisabona, Portugalia/Romanian Global News
Accesari :183
Wednesday, 16 August 2006
{mosimage}Asociatia Nationala a Municipiilor Portugheze ( ANMP) a conditionat, joia trecuta, reinnoirea autorizatiilor de rezidenta ale imigrantilor, de incheierea de protocoale intre autarhii si SEF.{mosimage}Intr-o declaratie acordata agentiei LUSA, presedintele ANMP, Fernando Ruas, a spus ca „ reinnoirea autorizatiilor va putea fi efectuata de catre primarii, daca SEF-ul va incheia protocoale cu acestea.”
Noua Lege a Imigratiei, aprobata joi, 10 august, de catre Consiliul de Ministri, va permite autoritatilor locale sa reinnoiasca autorizatiile de rezidenta ale imigrantilor care traiesc in Portugalia. Dupa cum a explicat Ministrul Administratiei Interne, Antonio Costa, autorizatiile de rezidenta vor fi eliberate, in continuare, de SEF, dar reinnoirile se vor putea face la nivelul primariilor locale. „Ideea protocolului a fost a noastra, deoarece nu putem accepta sa ne implicam fara un suport real si fara a putea da autoritatilor locale, putere de decizie”, a subliniat Fernando Ruas. Autarhul social - democrat a adaugat ca, atunci cand ANMP va intra in posesia versiunii definitive a noii Legi a Imigratiei, aceasta va fi analizata in cadrul unei reuniuni a Consiliului director. Dupa parerea sa „ in unele municipii, autoritatile se vor implica mai putin, deoarece numarul imigrantilor nu e asa de mare.”El acrediteaza ideea ca in unele municipii, precum Lisabona, Amadora sau Loures, autoritatile locale vor avea mult de lucru, datorita numarului sporit de imigranti. in ce priveste localitatea Viseu, acolo unde este primar, Fernando Ruas a spus ca „nu vor fi mari probleme, pentru ca nu exista prea multi imigranti.” Posibilitatea ca autoritatile locale sa reinnoiasca autorizatiile de rezidenta ale imigrantilor, a fost una dintre principalele schimbari propuse de proiectul noii Legi a Imigratiei, prezentat opiniei publice, in luna mai, de catre Guvern.
(Pentru Romanian Global News, Florin Constantin)
 
Reinnoirea autorizatiilor de permanenta pentru romanii din PortugaliaPDF Print E-mail
Lisabona, Portugalia/Romanian Global News
Accesari :121
Wednesday, 16 August 2006
Asociatia Nationala a Municipiilor Portugheze ( ANMP) a conditionat, joia trecuta, reinnoirea autorizatiilor de rezidenta ale imigrantilor, de incheierea de protocoale intre autarhii si SEF.Intr-o declaratie acordata agentiei LUSA, presedintele ANMP, Fernando Ruas, a spus ca „ reinnoirea autorizatiilor va putea fi efectuata de catre primarii, daca SEF-ul va incheia protocoale cu acestea.”
Noua Lege a Imigratiei, aprobata joi, 10 august, de catre Consiliul de Ministri, va permite autoritatilor locale sa reinnoiasca autorizatiile de rezidenta ale imigrantilor care traiesc in Portugalia. Dupa cum a explicat Ministrul Administratiei Interne, Antonio Costa, autorizatiile de rezidenta vor fi eliberate, in continuare, de SEF, dar reinnoirile se vor putea face la nivelul primariilor locale. „Ideea protocolului a fost a noastra, deoarece nu putem accepta sa ne implicam fara un suport real si fara a putea da autoritatilor locale, putere de decizie”, a subliniat Fernando Ruas. Autarhul social - democrat a adaugat ca, atunci cand ANMP va intra in posesia versiunii definitive a noii Legi a Imigratiei, aceasta va fi analizata in cadrul unei reuniuni a Consiliului director. Dupa parerea sa „ in unele municipii, autoritatile se vor implica mai putin, deoarece numarul imigrantilor nu e asa de mare.”El acrediteaza ideea ca in unele municipii, precum Lisabona, Amadora sau Loures, autoritatile locale vor avea mult de lucru, datorita numarului sporit de imigranti. in ce priveste localitatea Viseu, acolo unde este primar, Fernando Ruas a spus ca „nu vor fi mari probleme, pentru ca nu exista prea multi imigranti.” Posibilitatea ca autoritatile locale sa reinnoiasca autorizatiile de rezidenta ale imigrantilor, a fost una dintre principalele schimbari propuse de proiectul noii Legi a Imigratiei, prezentat opiniei publice, in luna mai, de catre Guvern.
(Pentru Romanian Global News, Florin Constantin)
 
Portugalia in era imigrantilorPDF Print E-mail
Lisabona, Portugalia/Romanian Global News
Accesari :142
Wednesday, 16 August 2006
Majoritatea vin din Est. Cei mai multi sunt barbati, au in jur de 30 de ani si sunt in cautarea unei vieti mai bune. Muncitori, functionari, intreprinzatori sau mici patroni, ei reprezinta deja 7% din numarul total al contribuabililor.Portugalia a inceput prin a fi o tara de emigranti, dar, va sfarsi, se pare, prin a fi o tara de imigranti. Pana prin
anii 90, cei mai multi dintre imigrantii care veneau in Portugalia era locuitori ai tarilor lusofone sau ai fostelor colonii portugheze. Astazi, majoritatea imigrantilor vin din Est.
Conform datelor publicate de SEF si de ACIME, in 2004, 449.194 de straini locuiau legal in Portugalia, ceea ce insemna aproape 7% din numarul contribuabililor la Siguranta Sociala. Cei mai multi imigranti au venit din Brazilia si din Ucraina, in total peste 123 de mii de persoane. Din statele membre ale UE au sosit 74 542 de persoane. Restul provin din tari cum ar fi Capul Verde, Angola, Guineea-Bissau, Sao Tome e Principe, Romania, Basarabia, Rusia si China.
Majoritatea (54%) sunt barbati. Au in jur de 30 de ani si multi dintre ei au absolvit liceul sau diferite facultati tehnice. Au venit in Portugalia pentru a-si cauta de lucru si pentru a-si cladi o viata mai buna. Cea mai mare parte (62,5 %) lucreaza. Sunt muncitori, calificati sau nu, angajati in sfera comertului si serviciilor, iar o buna parte sunt intreprinzatori particulari sau mici patroni.
Dar imigratia are si o fata mai putin vizibila .Toata ziua sosesc in Portugalia zeci de imigranti ilegali. Multi vin prin intermediul mafiilor din Est. Aceste organizatii faciliteaza intrarea imigrantilor in tara, dar activitatile lor nu se rezuma numai la atat. Sub pretextul ca le gasesc cazare si locuri de munca sau ca le fac rost de autorizatii de permanenta, aceste retele extorcheaza importante sume de bani de la clandestini, abandonandu-i apoi in cele mai multe dintre cazuri. Un adevarat cosmar pentru cine vine in cautarea unei vieti mai bune si a unui trai mai decent…
(Pentru Romanian Global News, Florin Constantin)
 
Patrule impotriva imigratiei clandestine la frontiera UEPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :141
Wednesday, 16 August 2006
UE a lansat primele patrule comune ale Politiei de Frontiera menite sa impiedice imigrantii ilegali din Africa sa ajunga pe Insulele Canare, negand insa ca aceasta masura vizeaza instituirea unei "Europe fortificate", relateaza EUObserver.Comisarul pentru justitie si afaceri interne, Franco Frattini, sustine ca operatiunea va avea „un caracter umanitar” deoarece vizeaza atat „salvarea vietilor celor de pe mare, cat si reducerea imigratiei ilegale si combaterea traficului de fiinte umane”.
 
Alocatii pentru copiii imigrantilor din Marea BritaniePDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :144
Wednesday, 16 August 2006

Imigrantii din noile state membre UE care muncesc si locuiesc in Marea Britanie pot solicita alocatii sociale pentru cresterea copiilor.

Potrivit cotidianului britanic "The Sun", alocatiile pot fi primite chiar daca copiii imigrantilor  au ramas in tara de origine. Pana in prezent, numai imigrantii polonezi au formulat 50.000 de cereri in acest sens.
Nivelul alocatiilor se ridica la 1.350 de euro pentru primul copil si la 900 de euro pentru fiecare dintre ceilalti copii.
 
Romanii catolici din Grecia duc lipsa de preotiPDF Print E-mail
Atena, Grecia/Romanian Global News
Accesari :185
Wednesday, 16 August 2006

Preotul Giorgio Freris, paroh la biserica “Sf. Gheorghe” din Atena, a fost intr-o vizita la Iasi in perioada 15-19 iulie 2006.

El este cunoscut pentru faptul ca se implica in pastoratia credinciosilor catolici romani din Atena. De aceea, parintele a vorbit, intr-un interviu acordat pentru situl Diecezei de Iasi, www.ercis.ro, si consemnat de pr. Iosif Dorcu, despre situatia cu care se confrunta Biserica Catolica din Grecia in fata valului de imigranti catolici, dar si despre situatia romanilor catolici din Grecia. Potrivit site-ului catholica.ro, citat de Actualitatea Romanesca, preotul Giorgio Freris s-a nascut in insula Sira. Provine dintr-o familie catolica. Este preot la Atena si nu la Sira, unde s-a nascut, pentru ca, imediat dupa razboi, fiind multe vocatii la Sira, erau admisi la seminar doar trei tineri pe an. “Eu nu am fost admis printre primii trei si, de aceea, am mers la Atena si am devenit seminarist pentru Dieceza de Atena, unde era mare lipsa de seminaristi. Am studiat la Roma si sunt preot de 44 de ani” declara acesta in interviul acordat. Potrivit acestuia, catolicii sunt raspanditi in toata Grecia, dar majoritatea sunt la Atena si la Salonic. Ca numar, noi, catolicii greci, suntem cam 40.000. Astazi insa, datorita imigrantilor, numarul ar fi cam de 350.000. “La Atena suntem organizati in 10 parohii, dar problema grea este lipsa preotilor. Suntem 16 preoti, insa activi doar sase, ceilalti fiind prea in varsta sau bolnavi” spune acesta. In Grecia, in ultimii 30 de ani, au intrat peste 300.000 de catolici din diferite tari: Polonia, Pakistan, Irak, Albania si, desigur, Romania. “Referindu-ma la cei din Romania, pot sa spun ca am o buna impresie, pentru ca ii vad foarte practicanti si multora le-am celebrat botezul sau cununia. Foarte multi sunt din Horlesti, si de aceea am dorit sa vizitez si parohia lor de origine. Am dorit sa prezint situatia aceasta si episcopului dumneavoastra si v-o spun si pe aceasta cale: e nevoie de un preot roman pentru a asista aceasta multime de credinciosi, mai ales pentru celebrarea sacramentelor in limba lor proprie si pentru pastrarea culturii lor religioase” marturiseste preotul Giorgio Freris. Lipsa preotilor si necunoasterea limbii romane sunt cele mai mari probleme ale comunitatii catolice din Grecia.
“Eu imi dau seama foarte bine de necesitatile pastorale ale romanilor si de aceea insist ca sa existe un preot la Atena. Mai trebuie sa spun ca nici romanii catolici nu stapanesc bine limba greaca de la Liturghie si pentru a se spovedi. Multi mi-au spus ca abia asteapta sa vina acasa in concediu pentru a se putea spovedi in limba lor” a adaugat Giorgio Freris. In calitate de duhovnic, preotul Giorgio Freris cunoaste foarte bine nevoile romanilor. Cei mai multi intampina greutati in gasirea unui loc de munca.

 
Lecturi publice cu Catalin Dorian Florescu in ElvetiaPDF Print E-mail
Zurich, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :115
Wednesday, 16 August 2006
{mosimage}Scriitorul de origine romana Catalin Dorian Florescu va sustine la finele lunii august si inceputul lunii septembrie o serie de lecturi publice in orasul elvetian Zurich.{mosimage}Prima din aceasta serie va fi sustinuta in data de 31 august, la Reformierte Kirche Altstetten din Zurich, de la ora 20:00; urmata de o noua lectura in data de 1 septembrie, "Philosophe", Regensbergstrasse 26, Dielsdorf bei Zurich, de la ora 20:00. Rezervarile in vederea participarii la eveniment se pot face la numarul 079 311 03 38;
Alte lecturi publice ale lui Catalin Dorian Florescu sunt programate pentru zilele de 6 si 8 septembrie, la Zentrum Carl der Grosse, respectiv Biblioteca Jona, insa orele nu au fost deocamdata stabilite. Ultima din seria de lecturi  va fi sustinuta la finele lunii septembrie, in data de 28 septembrie, la Biblioteca Pestalozzi, Schwammendingen, Zurich.
Lecturile publice vor avea la baza cea de-a doua traducere in romana a operei scriitorului de origine romana Catalin Dorian Florescu - romanul "Drumul scurt spre casa", lansat de editura Polirom.
 
Silviu Iancu domina topul radioului elvetian Top OnlinePDF Print E-mail
Berna, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :191
Wednesday, 16 August 2006
{mosimage}Piesa "Nu pot sa inteleg" a lui Silviu Iancu (In-Verso) se afla pe locul intai in topul postului de radio est-elvetian Top Online.{mosimage}Artistul roman a reusit astfel sa devanseze unele dintre cele mai celebre piese ale momentului in Europa, printre care Breakaway/Kelly Clarkson (locul 4), Who Knew/Pink (locul 5), Maneater/Nelly Furtado (locul 6), sau Ain't No Other Man/Christina Aguilera (locul 8). In top se mai afla nume precum Rihanna, Sasha, Reamonn, Nickelback, Pussy Cat Dolls, Bon Jovi, Robbie Williams sau David Bisbal.
Silviu Iancu, de origine romana, traieste de mai multi ani in orasul elvetian St. Gallen. Primul sau material discografic, intitulat "The way I feel" a fost lansat la inceputul acestui an si in Romania.
Solistul roman are la activ cateva colaborari cu mai multe case de productie importante, una dintre acestea fiind Sotti Records din New York, ce are sucursala si in Elvetia.
 
„Poduri europene“ intre Romania si GermaniaPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :143
Wednesday, 16 August 2006
Expozitia „Poduri Europene" (Europaische Brucken")  poate fi vizitata la Berlin pana la data de 1 septembrie.

Expozitia este un proiect nascut in urma unei colaborari intre Asociatia Femeilor Creatoare in Arta Plastica din Romania (AFCAPR), Galeria "Senso" din Bucuresti, fundatia Fildas Art, in parteneriat cu asociatia Förderverband e.V. Berlin si cu sprijinul Institutului Cultural Roman „Titu Maiorescu" din Berlin, avand ca sponsor principal pe Anca Vlad, presedinta fundatiei „Fildas Art".
Vernisajul expozitiei, curate de Rodica-Xenia Constantin, a avut loc in data de 14 iulie, in prezenta viceprimarului sectorului berlinez Friedrichshain-Kreuzberg, Lorenz Postler, si a directoarei Institutului Cultural Roman din Berlin, Adriana Popescu. Lucrarile prezentate in cadrul expozitiei sunt rezultatul unui simpozion initiat la Constanta, in septembrie 2005, de catre AFCAPR. Expozitia de la Berlin este a doua dintr-un sir de patru manifestari de acest gen, ce au ca scop promovarea comunicarii si a colaborarii intre artiste din Europa de Vest si cea de Est, in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
Expozitia "Poduri europene" prezinta lucrarile a 24 de artiste din Romania, Germania, Bulgaria, Turcia, Elvetia si Israel. Din Romania, participa la acest proiect artistele Ana-Maria Ciulei, Dalia Biacovski, Elena Dumitrescu, Rodica-Xenia Constantin, Suzana Fantanariu, Alma Nemira Skultety, Bogdana Contras, Brandusa Nicolescu, Olga Morarescu Marginean, Cristina Mary Buzamet si Hermina Csata. In cadrul unui program cultural conex care insoteste expozitia pe toata durata ei, joi, 17 august va fi prezentat filmul promotional "Sibiu –oras al culturii, oras al culturilor", realizat de Dumitru Budrala.

 
Festival romanesc de fotbal in Las VegasPDF Print E-mail
Las Vegas, SUA/Romanian Global News
Accesari :128
Wednesday, 16 August 2006
Cea de-a sasea editie a Romanian Soccer Festival 2006 va fi organizata, in curand, in luminosul oras Las Vegas.Evenimentul beneficiaza de organizarea Clubului de Fotbal Rapid Las Vegas (societate non-profit), si va avea loc in perioada 7-8 octombrie, in Columbus Day Weekend. In perioada in care se va desfasura Festivalul, vor fi prezenti la Las Vegas invitati speciali din Romania. Informatii suplimentare se pot obtine pe site-ul ww.rapidlasvegas.com, iar inscrierile se pot face contactandu-l pe Ovidiu Ene la numarul de telefon (702) 219-6378 sau la adresa de email ovidiulasvegas@msn.com.
 
Romania prezentata la LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :111
Wednesday, 16 August 2006

O noua serie de seminarii ce vor avea ca punct central prezentarea Romaniei in Marea Britanie, va avea loc in perioada 21-26 august, la Universitatea din Londra.

 Congresul din care vor face parte aceste prezentari este intitulat "Prezentari ale Romaniei la cel de-al 21-lea Congres international de Studii Bizantine la Institutul londonez de Educatie". Prima sesiune va avea loc miercuri, 23 august, intre orele 11.00 si 12.30 si se va numi "Inspiratie si inovatie: arta ortodoxa in teritoriile romanesti in secolele XIV si XV", fiind sustinuta de Elena Ene Vasilescu. Cea de-a doua sesiune "Natura limbii in arhitectura Bisericii Ortodoxe"  va fi sustinuta vineri, 25 august, intre orele 16.30 si 18.30, de catre Tudor Rebengiuc.

 
Consiliul judetean Maramures organizeaza scoala de vara ARE 2006PDF Print E-mail
Baia Mare, Romania/Romanian Global News
Accesari :130
Wednesday, 16 August 2006
Functionarii si politicienii care lucreaza in domeniul relatiilor internationale din cadrul administratiilor regionale pot participa la Scoala de Vara ARE (Ansamblul Regiunilor Europene) 2006.

Scoala de vara este un eveniment care se organizeaza anual de catre ARE, anul acesta desfasurandu-se cea de a XI-a editie. Concomitent se organizeaza si scoala de vara a tinerilor – eveniment care in anul 2006 este la a cincea editie.
Tema centrala a scolii de vara ARE 2006 este “Abilitati practice pentru cooperare regionala in Europa”, iar obiectivul sau este de a oferi participantilor instruire in vederea dobandirii abilitatilor necesare pentru initierea cu succes a unor proiecte de cooperare internationale si de a-si prezenta activitatea internationala cetatenilor si regiunii din care provin. Se vor organiza seminarii pe diverse teme, cum ar fi: managementul proiectelor, activitate de lobby, jurnalistica si comunicatii, comunicare interculturala si abilitati de prezentare. 
La eveniment sunt asteptati sa participe peste 180 de reprezentanti ai regiunilor europene.
Creat in 1985, Ansamblul Regiunilor Europene (ARE), este vocea politica a regiunilor si un partener cheie pentru institutiile Europene si organizatiile internationale pentru problematicile si temele de interes si de competenta regionala. in acest moment ARE grupeaza 250 de regiuni din 30 de tari si 12 organizatii interregionale.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions