Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
August 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    
Cautare
 
Basarabenii sunt defavorizati la solicitarea vizelor in UEPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :157
Monday, 21 August 2006
Un raport publicat recent asupra politicilor de vize in statele membre ale UE prezinta cetatenii din Basarabia ca pe una dintre cele mai defavorizate categorii de aspiranti la vize ale statelor din comunitatea europeana.
Potrivit Raportului „Visa Policies of European Union Member States”, citat de Stirea de Garda, la Chisinau „nu sunt prea multe misiuni diplomatice ale statelor europene, de aceea pentru a solicita vize de intrare in Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Spania, Irlanda, Portugalia, Slovacia, Suedia sau Italia, moldovenii trebuie sa calatoreasca la consulate situate pe teritoriul altor state.” Majoritatea acestor consulate se afla la Bucuresti, pentru aceasta solicitantul de viza parcurgand 440 de km, ceea ce inseamna o zi cu trenul sau cu masina – calatorie ingreunata si de procedurile de trecere a frontierelor moldo-romane.
Cu atat mai complicat e pentru cetatenii din Moldova care au nevoie de o visa de intrare in Slovenia sau Cipru – pentru asta ei trebuie sa mearga in capitala Ungariei, iar pentru a intra in Ungaria ei au nevoie din nou de visa, pe care de data aceasta o pot primi la Chisinau – dar achitand costuri si consumand timp pentru perfectarea acesteia. Calatoria la Budapesta pentru visa mai inseamna si parcurgerea unei distante de 1000 km, in timp ce nu exista o ruta de tren care ar uni direct capitatlele Moldovei si Ungariei. Astfel, autorii raportului spun ca o calatorie dupa visa la Budapesta ar necesita circa 35 ore, iar cu avionul – ar costa 300 usd, o suma enorma pentru locuitorii statului supranumit de diferite surse drept cel mai sarac din Europa. Vizele pentru Grecia, Lituania sau Olanda sunt eliberate in Ucraina si basarabenii au din nou de strabatut o distanta de circa 500 km, iar cei care doresc sa viziteze Malta au de parcurs intai o cale de 1.400 km pana la Consulatul maltez de la Moscova.
Cu toate aceste impedimente, cetatenii R.Moldova raman solicitanti activi de vize. Circa 92 la suta dintre ei calatoresc in scopuri individuale, in fond in cautarea unui loc de munca, in timp ce doar 75 la suta din ucraineni si 62 la suta din rusi solicita vize pentru calatorii private. Cu toate ca solicitarea unei vize implica calatorii de durata si costuri ridicate pentru cetatenii R.Moldova, raportul arata ca noi suntem si printre cei mai afectati de refuzuri. In timp ce rata medie a refuzurilor consulatelor statelor membre UE de a elibera vize pentru cetatenii din afara acestui spatiu e de 2 la suta, rata moldovenilor tratati cu refuz e de 10 la suta.
Autorii raportului mai arata ca nu toate consulatele ofera conditii de respect pentru solicitantii de vize. „La Chisinau, doar cei care asteptau in fata Ambasadei Poloniei beneficiau de un acoperis protector de ploaie,” spun autorii raportului, adaugand ca la alte ambasade oamenii sunt nevoiti sa stea in asteptare in conditii neadecvate. Respondentii unui sondaj au remarcat ca tot la aceasta ambasada angajatii au cel mai politicos comportament fata de solicitantii de vize. Ambasadele Frantei si Germaniei de la Chisinau au fost remarcate pentru un sistem de organizare pentru oamenii care stau in astaptare, mentionandu-se ca in mediu, un solicitant de visa de la noi trebuie sa stea la o coada ce numara 20 de persoane.
 
Parlamentul va examina doua proiecte de legi pentru romanii din afara granitelorPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :308
Monday, 21 August 2006
Presedintele Traian Basescu, a anuntat ca, pana la sfarsitul lunii septembrie, in Parlamentul roman vor fi inaintate doua proiecte de lege privind romanii din afara granitelor: o lege privind acordarea cetateniei romane si un proiect privind romanii de peste hotare.Basescu a facut aceasta declaratie la tabara de vara organizata de presedintia Romaniei pentru comunitatile romanesti de pretutindeni.
Potrivit presei romanesti, seful statului roman a specificat ca intentioneaza sa urgenteze acordarea cetateniei romane etnicilor romani care traiesc in statele vecine pentru ca acestia sa beneficieze de avantajele intrarii Romaniei in UE. "Vrem sa acordam dreptul tinerilor de a obtine rapid cetatenia romana acolo unde se permite dubla cetatenie, vrem sa deschidem mai larg piata fortei de munca, sa acordam facilitati studierii in Romania", a mai spus Basescu.
Totodata, acesta a precizat ca Ministerul roman al Afacerilor Externe asteapta cat mai multe proiecte din partea romanilor din afara granitelor pentru a obtine finantare din partea statului roman. "Daca reclamati atat de acut lipsa presei independente de limba romana, centre de cultura si civilizatie romana, in localitatile cu populatie majoritara romana... totul este sa redactati proiecte si sa motivati costurile de realizare", a spus presedintele.
In cadrul intalnirii cu tinerii romani de afara, Basescu a criticat din nou politica Chisinaului de a "mistifica istoria si cultura din aceasta tara". "Suntem revoltati ca limba romana este in continuare negata, vorbindu-se de o asa-zisa limba moldoveneasca. Este regretabil ca si astazi se procedeaza la o mistificare a istoriei. Republica Moldova este una dintre putinele tari care, desprinse din tara-mama, incearca sa mistifice istoria ", a mai adaugat Basescu.
La scoala de vara "Comunitati romanesti si identitate europeana" sunt prezenti 300 de tineri romani din R. Moldova (inclusiv Transnistria), Ucraina, Ungaria, Albania, Macedonia, Serbia si Bulgaria.
 
Basarabia are un nou cod al audiovizualuluiPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :106
Monday, 21 August 2006
Noul Cod al Audiovizualului (CA) al Basarabiei a intrat in vigoare de vineri, 18 august. Controversatul Cod al Audiovizualului contine noua capitole si 68 de articole, fiind adoptat la 27 iulie cu 70 de voturi „pentru” si 12 „impotriva”.
Prin adoptarea CA, autoritatile isi propun sa asigurare apararea drepturilor consumatorilor de programe de a receptiona informatii corecte si obiective ce ar contribui la libera formare a opiniei, precum si sa asigure drepturile radiodifuzorilor la libertatea de exprimare. Documentul reglementeaza regulile de plasare a publicitatii si sponsorizare a radidiofuzorilor, precum si modul de eliberare a licentelor de emisie. CA stabileste modul de constituire si functionare a Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), autoritate publica autonoma, care va avea noua membri. Candidatii pot fi propusi de ONG-uri, sindicate, partonat si culte religioase. Durata mandatului membrilor CCA este de sase ani, acestia urmand sa fie aprobati cu 3/5 din voturile parlamentarilor. De asemenea, documentul stabileste modul de constituire si functionare a conducerii Companiei publice „Teleradio-Moldova” si a Consiliului de Observatori de la aceasta institutie. Odata cu intrarea CA in vigoare au fost abrogate Legea audiovizualului (adoptata la 3 octombrie 1995) si Legea cu privire la IPNA Compania „Teleradio-Moldova” (26 iulie 2002). Monitor Media aminteste ca presedintele comisiei parlamentare de specialitate, Victor Stepaniuc, a declarat recent ca la mijlocul lunii septembrie, dupa ce Parlamentul va reveni din vacanta, vor fi operate primele modificari conform CA. Procedura de formare a noilor organisme de reglementare in audiovizual va dura pana la mijlocul lunii decembrie, sustine Stepaniuc. In urmatoarele sase luni este preconizata si reorganizarea companiilor publice locale. De notat ca, pana la adoptarea in lectura finala, unele prevederi ale CA au fost dur criticate de formatiuni politice de opozitie, reprezentanti ai unor organizatii de media. Printre cele mai mari nemultumiri se numara transformarea institutiilor publice locale in birouri ale Companiei „Teleradio-Moldova”. CA a fost adoptat de Parlament la 27 iulie si promulgat de seful statului la 4 august curent. Documentul a fost elaborat de un grup de deputati comunisti, democrati si crestin-democrati. Opozitia parlamentara nu a votat pentru CA, considerand ca documentul urma sa fie imbunatatit.
 
96% dintre romanii cu drept de munca in Spania platesc asigurari scoalePDF Print E-mail
Valencia, Spania/Romanian Global News
Accesari :165
Monday, 21 August 2006
Citesc zilnic ziarele si, cum este normal, o atentie deosebita acord stirilor ce sunt relationate cu statutul meu de emigrant.
Constat cu surprindere inversunarea ziarelor locale de a scoate in evidenta (intr-un procentaj de 80%) aspectul conflictiv si infractional din randul emigrantilor romani, care, desi real, nu este reprezentativ in comparatie cu numarul mare al anonimilor care respecta si se conformeaza normelor, stilului de viata si culturii spaniole. Trebuie mentionat faptul ca dintre romanii cu drept de munca, 96% muncesc cu un contract legal. Ce concluzie putem trage din aceasta statistica a INM? Raspunsul este ca numai 4% dintre romani nu muncesc. Intr-un top al nationalitatilor din Spania, inclusiv spaniolii, romanii se afla pe primul loc in ceea ce priveste numarul persoanelor care cotizeaza la Asigurarile Sociale. Dupa noi, urmeaza spaniolii cu 83%, iar pe ultimul loc sunt marocanii cu 63%. Aceste date sunt destul de relevante, apoi din punct de vedere relational, romani sunt cei care castiga cel mai repede increderea spaniolilor prin seriozitate si corectitudine.
Cunosc o familie de romani, tineri, care traiesc intr-un bloc din Plaza Eliptica din Madrid de mai bine de cinci ani. Cand au inchiriat apartamentul erau numai ei doi, apoi s-a nascut fetita lor. Din primul moment au fost bine primiti intre vecini si cu trecerea timpului, vecinii au devenit familia lor. Cand s-a nascut fetita, salonul de la maternitate devenise neincapator. Vecinele si propietara s-au dus pe rand sa felicite cei doi tineri, asa incat abia te puteai misca de multitudinea vazelor cu flori din camera. Prima baie a copilului s-a facut cu ajutorul vecinelor, primii pasi, de asemeni, iar primul nume rostit de fetita a fost Pepe, numele unui vecin care in fiecare seara cand se intorcea de la servici, trecea mai intai sa vada ce mai face „mi nina”. Acum fetita are aproape doi anisori si este papusa blocului. Am fost martora la o scena in care vecinele se „certau” care sa iasa cu fetita in parc. Am aflat ca tinerii ingrijisera dezinteresat o batranica care ramasesera singura, ca ajutau fara sa stea pe ganduri, atunci cand cineva are nevoie. Am ramas placut impresionata de relatia acestor tineri cu vecinii carora le-am cerut parerea in legatura cu romanii. Fara nici o exceptie, mi-au raspuns ca au descoperit multe similitudini intre cele doua culturi, ca se simt mai apropiati romanilor decat altor nationalitati de emigranti si ca sunt constienti de realitatea ce le-a demonstrat caracterul si educatia noastra.
Am amintit acesta familie, pentru ca ei si toti asemeni lor, sunt acei anonimi de care presa uita sa aminteasca, anonimi ce nu intereseaza parca. Cei care comit infractiuni ne preocupa in aceeasi masura atat pe unii cat si pe altii. Nu negam existenta unor elemente conflictive si certate cu legea care se inversuneaza sa ”calce in picioare” efortul tuturor, insa marea majoritate (96%) traim intr-o deplina normalitate, respectand Constitutia acestei tari. Paradoxal si periculos in acelasi timp, presa si posturile de televiziune scot in evidenta doar acest aspect infractional al romanilor. Aproape ca nu se vorbeste despre mafia columbiana, de Latin King ecuatoriana sau de terorismul islamic.
(Pentru Spania Romaneasca, Adriana Vidroiu Stanca)
 
Un om de afaceri roman cersetor la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :268
Monday, 21 August 2006
Ioan Bojani, un nume care ar putea parea nesemnificativ, cu atat mai mult in tara in care romanul locuieste acum.Nu ai recunoaste in spatele infatisatii neingrijite, a barbii lungi si a atitudinii crispate a omului care cerseste pe scarile metroului de langa Opera Bastille, din Paris, pe cel care in urma cu cativa ani la Bucuresti avea o firma cu 70 de angajati. Viata sa acum o mai reprezinta numai un iepuras alb intr-o cusca de sarma si un carucior de cumparaturi. In Romania traia intr-o casa cu trei dormitoare, impreuna cu familia sa, acum traieste intr-o camioneta parasita, intr-o padure de pe langa Paris. Bea apa dintr-un izvor, si isi face de mancare la un foc. Isi castiga cei 10-15 euro pe zi ca cersetor la Paris.
“Povestea vietii mele ar putea fi un roman” spune el intr-un reportaj realizat de International Herald Tribune Europe. Bojani are 48 de ani si se afla la Paris de mai bine de un an. Face parte dintr-un grup underground din care fac parte si multi alti rezidenti ilegali in Franta, care sunt tolerati de autoritati, desi nu au nici un drept legal de a se afla in aceasta tara.
Nu este vorba despre Paris-ul tinerilor furiosi care au incendiat suburbiile toamna trecuta protestand impotriva discriminarii. Nu este nici Paris-ul studentilor zgomotosi care au protestat in aceasta primavara pentru a cere garantii pe viata pentru slujbele lor. Este un Paris paralel, bazat pe un principiu – dreptul la azil – care a permis unui numar de cateva sute de mii de straini sa soseasca aici fara nimic altceva, si sa supravietuiasca, uneori chiar prosperand. Din Italia, Spania, Algeria, Polonia, Vietnam sau Senegal, acestia vin fara viza. In ciuda raziilor, persista. Populeaza strazile si cafenelele, existand intr-o zona gri care este intr-o maniera larga acceptata de catre parizieni si cunoscuta de politie.
“Nu putem aresta toti strainii care locuiesc aici ilegal” a spus un purtator de cuvant al politiei, care a refuzat sa isi decline identitatea. El mai spune ca situatia in care se afla Bojani este tipica pentru Franta, “pentru ca decenii intregi a existat principiul ca noi primim pe oricine”.
Intr-o zi obisnuita Bojani se afla pe scarile metroului, de la ora 9.00 si lucreaza timp de doua trei ore, tinand in mana recipientul de plastic pentru bani si dand din cap cand oamenii ii pun acolo vreo moneda. Poarta aceleasi haine in fiecare zi, dar este bine ingrijit, mereu cu zambetul pe buze, si cu iepurasul ca punct de atractie. “O cheama Julieta. Romeo e acasa.”, spune el.
Din ianuarie 2005, de cand a venit la Paris cu autobuzil, dupa o perioada de cules masline in Spania, casa lui Bojani a fost camioneta parasita. A trait in tot acest timp fara energie electrica, folosind numai o lanterna, sa vada noaptea. Merge cam 1 km ca sa ia apa in sticle de plastic pe care le transporta cu caruciorul de cumparaturi. Pentru gatit aduna lemne din padure.
“Am pierdut totul” povesteste el. “Nimic nu este dificil”. A crescut intr-o familie ortodoxa din Salaj, in Romania, intr-o ferma micuta, cu gaini, vaci, rate, gaste si o gradina de legume. A plecat de acasa la varsta de 14 ani, sa invete la Brasov si apoi a plecat la fratele sau in Arad. A lucrat in domeniul constructiilor, apoi s-a intors la scoala, studiind management si inginerie. S-a casatorit in 1980, la varsta de 22 de ani, si s-a angajat la depozitul unui magazin pana la revolutie. “Dupa caderea lui Ceausescu, totul s-a schimbat” spune Bojani. “Companiile si-au schimbat managerii, au fost mai multe oportunitati de a gasi o slujba. Romania era foarte inapoiata, avea nevoie sa se alature din nou Europei. Noi romanii nu stiam ce inseamna libertatea”.
Bojani si familia sa, sotia si trei fiice, s-au mutat la Vladimirescu, un sat din apropiere de Arad, unde s-a angajat la Distrigaz, unde pana la urma a devenit supervisor a 70 de angajati. In 2001 a parasit acea slujba pentru a-si creea propria sa companie, producatoare de mobilier. Nenorocirea a inceput cand fiica sa cea mica, Nicoleta, si-a rupt coloan intr-un accident si a ramas paralizata. La trei luni, cea de-a doua fiica, Paula, a murit otravita cu monoxid de carbon, din cauza unui boiler defect, in timp ce facea dus. “Am lucrat o vreme dupa accidente, dar pe urma m-am oprit. Mi-am petrecut tot tipul la spital. Aveam o casa si doua masini, dar am vandut totul pentru a supravietui”, spune el. FIica cea mare, Bianca, le trimitea bani din Italia, unde locuia impreuna cu sotul si cu copilul sau.
Intre timo, Bojani a intrat in obiectivul unei investigatii a politiei eeconomice, care i-a inchis compania. “Credeau ca am legaturi cu Mafia, m-au confundat cu cineva al carui scris era similar cu al meu. Trebuiau sa gaseasca un vinovat si m-au gasie pe mine...” Chiar premierul roman de atunci, Adrian Nastase, a venit la Arad sa rezolve problema. Bojani a fost condamnat la 18 luni de inchisoare pentru falsificare de documente si evaziune fiscala. A facut apel, dar a decis sa paraseasca tara. Avocatul sa a intentat proces in numele sau la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, o cauza inca nesolutionata.
Cand a plecat in Spania intr-un autocar, sotia sa a ramas acasa, cu fiica lor Nicoleta, inca internata in spital. Fata a murit in luna februarie a lui 2006, dupa ce a facut o infectie, in spital. “Nici macar nu m-am dus la inmormantare. Nu pot ierta statul roman pentru asta. Daca m-as fi intors as fi fost arestat”, spune el.
Gratie unui card de solidatitate pentru transport poate calatori gratuit cu RER, trenurile rapide, de la Paris catre zonele invecinate, iar de mancat mananca de la un adapost pentru saraci, la Gara Lyon.
A ales sa vina la Paris si pentru ca era aprope de Strasborug unde intentase proces statului roman, dar si pentru ca viata in Spania se dovedise a fi destul de dura. “Aici lucrurile sunt mai simple, exista destule oportunitati, nu suntprobleme cu mancatul si dormitul. Toate lumea e libera”. Mai mult decat atat, el pretuieste foarte mult si oamenii din Paris, despre care spune ca au respect fata de semeni si ca nu fac diferente intre saraci si bogati.
Ar solicita acte, daca ar sti cum sa o faca, ar cauta o alta slujba, dar daca nu ai acte nu ai slujba. Asa ca este in asteptare. Un om liber la Paris asteptand sa vada ce are soarta de gand cu el.
 
Agentie de stiri romaneasca in IsraelPDF Print E-mail
Tel Aviv, Israel/Romanian Global News
Accesari :153
Monday, 21 August 2006

O noua paritie pe piata de stiri din Romania, s-a facut aparitia recent.

Agentia de stiri ANIMA NEWS, parte a companiei ANIMA INTERNATIONAL TOUCH (AIT), este axata pe fluxuri de stiri in limba romana din Israel si Orientul Mijlociu. Agentia anunta ca preluarea informatiilor este libera cu obligativitatea mentionarii sursei, recte Anima News. Orice stire, informatie sau articol privind actiuni sau initiative cu privire la relatiile romano-israeliene, relatii de orice natura dintre Romania sau una dintre tarile in care traiesc romani si Israel, ori tari din Orientul Mijlociu, precum si aspecte privind viata comunitatii evreiesti din Romania sau alta tara, sunt binevenite si vor fi preluate, cu acordul dvs. de agentia ANIMA NEWS.

 
Lucrarile pictorului roman M.H. Maxi expuse la RotterdamPDF Print E-mail
Rotterdam, Olanda/Romanian Global News
Accesari :92
Monday, 21 August 2006

M.H. Maxy, unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai curentului avangardist din Romania isi expune lucrarile la Muzeul Kunsthal din Roterdam.

Expozitia se desfasoara in perioada 24 iunie-24 septembrie. Maxy este unul dintre membrii miscarii Dada, debutul sau avand loc in 1916. Cariera sa a atins domenii precum pictura, design-ul de coperti de carti, si design-urile de scena, ilustrarea de carti. Totodata, el a fost si teoretician si director al Academiei Artelor Decorative si al Muzeului de Arta din Bucuresti. A colaborat, atat ca imagine cat si ca text la reviste precum Contimporanul, 75 HP, Punct, Integral si Unu, si a participat la numeroase expozitii de prestigiu. Opera din ultima sa perioasa este marcata de constructivism si cubism.

 
Romania prezentata la LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :123
Monday, 21 August 2006

O noua serie de seminarii ce vor avea ca punct central prezentarea Romaniei in Marea Britanie, va avea loc in perioada 21-26 august, la Universitatea din Londra.

Congresul din care vor face parte aceste prezentari este intitulat "Prezentari ale Romaniei la cel de-al 21-lea Congres international de Studii Bizantine la Institutul londonez de Educatie". Prima sesiune va avea loc miercuri, 23 august, intre orele 11.00 si 12.30 si se va numi "Inspiratie si inovatie: arta ortodoxa in teritoriile romanesti in secolele XIV si XV", fiind sustinuta de Elena Ene Vasilescu. Cea de-a doua sesiune "Natura limbii in arhitectura Bisericii Ortodoxe" va fi sustinuta vineri, 25 august, intre orele 16.30 si 18.30, de catre Tudor Rebengiuc

 
Caravane francofone la BucurestiPDF Print E-mail
Lyon, Franta/Romanian Global News
Accesari :125
Monday, 21 August 2006

Teatrul Asphodeles din Lyon organizeaza impreuna cu asociatia culturala ArtLink din Bucuresti primul forum international al caravanelor francofone: "Zece teritorii francofone in jurul unui proiect artistic".

Intalnirea va aduce inperioada 10 - 12 octombrie la Bucuresti echipele celor zece tari participante la proiectul international “Caravana celor zece cuvinte”. Fiecare tara organizatoare a unei Caravane a realizat un film de 26’, care cuprinde esenta actiunilor intreprinse pe tema celor zece cuvinte. Aceste filme reprezinta numitorul comun al proiectului global si vor permite publicului sa surprinda diversitatea abordarilor propuse. Filmul Caravanei de la Bucuresti a beneficiat de sprijinul TVR Cultural si a fost realizat de catre Bogdana Pascal. Toate aceste filme vor fi prezentate atat la Bucuresti cat si la Lyon, la Institutul Fratilor Lumiere, in luna octombrie. Proiectiile de la Bucuresti vor avea loc in zilele de 11 si 12 octombrie, de la ora 19.30, la cinematograful Elvira Popescu.

Tarile participante la aceasta initiativa sunt Belgia, Italia, Maroc, Senegal, Quebec, Madagascar, Polonia, Elvetia, Franta si Romania.

 
10 basarabeni retinuti la Treviso pentru intrare ilegala in ItaliaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :121
Monday, 21 August 2006

Zilele trecute langa orasul italian Treviso au fost retinuti 10 imigranti din Basarabeni care intrasera ilegal in Italia.

Cei 10 basarabeni au trecut granita inchisi “etans” in remorca unui automobil, condus de un cetatean al Ungariei. Agentia maghiara de presa “MTI” transmite ca cei 10 nu aveau acte in regula. Dar inainte ca sa fie pedepsiti pentru trecerea frauduloasa a hotarelor, acestia au avut nevoie de asistenta medicala urgenta. Toti erau deshidratati si sufereau de anoxie. Imigrantilor “fara noroc” li s-a oferit apa si mancare dupa care au fost extradati autoritatilor austriece, dat fiind faptul ca intrasera in Italia prin Austria. Soferul maghiar a fost arestat, in timp ce conationalii nostri au recunoscut ca fiecare dintre ei a platit cate 3000 euro pentru serviciile de transportare in Italia.

 
Invitatie la petrecere pentru romanii din ElvetiaPDF Print E-mail
Roggwil, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :103
Monday, 21 August 2006

La fiecare inceput de luna, romanii din Elvetia sunt inivitati la o petrecere romaneasca gazduita de Restaurantul Bahnhof.

Petrecerile au loc inprima sambata din fiecare luna, la locatia din Bahnhofstrasse 102. Restaurantul are o capacitate de o suta de persoane, locuri de parcare gratuite, un bar in care se serveste o gama diversificata de cocktail-uri, longdrinks, bere si bauturi racoritoare. Bineinteles ca specialitatea casei o reprezinta o gama variata de mancaruri si bauturi romanesti. Pentru destindere oaspetii sai au si ocazia unei partide de biliard sau de darts. In zilele insorite masa poate fi servita pe o terasa inconjurata de verdeata.

Restaurantul este deschis si in restul zilelor, de luni pana sambata, pana la ora 3 dimineata, iar pentru cei care vor sa innopteze aici, restaurantul detine si doua camere de oaspeti. Banhoff este situat la o distanta de 56 km de Berna si este un loc in care romanii din intrega Elvetie se pot intalni cu placere.

 
Pacala la SydneyPDF Print E-mail
Sydney, Australia/Romanian Global News
Accesari :140
Monday, 21 August 2006

Pacala, sugubatul nostru erou popular a ajuns tocmai la antipozi, adica la Sydney.

Majoritatea statiilor de autobuz (si sunt mii aici!) din cea mai mare metropola australiana, au expuse de mai bine de o luna, pe panourile destinate reclamei, un afis enorm (aproximativ de 2.4 metri lungime pe un 1.2 metri latime) reprezentadu-l pe „omul cu usa in spinare”, adica pe Pacala, eroul povestirilor lui Anton Pann. Cum a ajuns Pacala in Tara Cangurului? Foarte simplu! A venit adus de mana de Calin Dan, un aradean stabilit in Olanda, la Amsterdam.

In urma cu putina vreme, intr-o discutie avuta cu un tanar australian, acesta mi-a vorbit cu admiratie despre artistul roman Calin Dan, prezent cu 3 lucrari la Expozitia „Biennale”, gazduita la Sydney, capitala statului australian Noua Galie de Sud, in perioada 8 iunie – 27 august 2006. Am vizitat

Cine este Calin Dan? Este unul dintre cei mai populari participanti, specializati in arta vizuala, care au avut privilegiul sa prezinte lucrari la cea de a XV-a editie „Biennale” care are loc anul acesta la Sydney. Artistului roman i s-a alocat o incapere de expunere separata unde sa isi poata prezenta lucrarile, de fapt trei filme video de scurt metraj. Cei patru pereti ai incaperi vopsiti in alb, sunt folositi ca ecrane pentru rularea imaginilor filmate. De obicei sala este plina de vizitatori, deoarece autorul a devenit foarte cunoscut acestora nu numai datorita talentului sau ci si publicitatii facute de organizatori, de mijloacele mass-media si de afiselor care impanzesc orasul. Aceste afise care prezinta de fapt „un om cu usa in spinare” (adica Pacala al nostru!), folosesc imaginea creata de Calin Dan, ca reclama si metoda de a atrage vizitatori la „Sydney Biennale 2006”.

Evolutia artistica a lui Calin Dan este foarte prestigioasa. Nascut la Arad, in 1955, in prezent stabilit la Amsterdam in Olanda, si-a obtinul un masterat in teoria si istoria artei. A lucrat o perioada ca jurnalist si critic de arta. Ocupa pozitii de profesor la diferite institutii de invatamant superior, precum „Universitatea de arta - Bucuresti” si „Hoogeschool voor de Kunsten, Utrecht”. In prezent este director de creatie (media) la „Lost Boys Interactive, Amsterdam”. A participat la nenumarate festivaluri si expozitii internationale de arta vizuala unde i s-au oferit diferite premii si trofee. La „Festivalul International de Filme Noi” care a avut loc in anul 2000 la Split (Croatia), i s-a decernat „The New Media Special Award”. Printre filmele de arta, create de Calin Dan, putem enumara: „Draculaland” (1993), „On Your Left Bank” (1994), „Ra” (2000). Anul acesta la Sydney s-a prezentat cu 3 filme (video), din ciclul „Arhitectura emotionala” (1-sony/wmf/pp; 2-Sample City; 3- Trip). Prezent la Sydney, pentru a-si insoti lucrarile, artistul a participat pe data de 8 iunie la o conferinta de presa si la o intalnire-seminar cu publicul. El a facut cunoscut acestora subiectul lucrarilor sale, in special „Sample City” care este construit pe baza povestii populare a lui Pacala. In video-ul sau, personajul cu usa in spinare este un om oarecare din zilele noastre, care devine un instrument de fina satira la demolarile si distrugerile survenite in capitala Romaniei dupa revolutia din 1989.

Desigur, dintre cei 85 de participanti, originari din 45 de tari, care isi prezinta lucrari la importantul eveniment cultural, putem enumara si alte nume cunoscute de artisti contemporani, specializati in arta vizuala precum: Adrian Paci, Lidwien van de Ven, Anas Al-Shaikh, Navjot Altaf, Fikret Atay, Rebecca Belmore, Zarina Bhimji, Stella Brennan, Elina Brotherus, Chen Chieh-Jen, Olga Chernysheva, Evelina Deicmane, Sebastian Diaz Morales, Shilpa Gupta, Laurent Gutiérrez, Valérie Portefaix, Emily Jacir, Selja Kameric, Sharon Lockhart, Rafael Lozano-Hemmer, Daido Moriyama, Katrina Neiburga, Liisa Roberts, Liza Ryan, Anri Sala, Jayce Salloum, Ruti Sela, Maayan Amir, Nurit Sharett, Mladen Stilinovic, Alia Syed, Milica Tomic, Viktor Vorobyev si altii.

„Biennale” face parte dintr-un circuit expozitional de prestigiu, care este organizat si de alte mari orase ale lumii precum: Busan, Halle, Venetia, Bucuresti, Berlin, Istanbul, Amsterdam s.a. Din cauza multitudinii de lucrari prezente la Sydney, organizatorii le-au repartizat pentru a fi vazute, nu numai la Muzeul de Arta Contemporana si la Galeriile de Arta a statului NSW, ci si la alte complexe expozitionale precum: situl istoric „Pier 2/3”, la Opera House, Royal Botanic Garden, National Art School, Campbelltown Arts Centre, Perfrmance Space, Art Space si la „Ivan Dogherty” Gallery. Directorul artistic si curator al evenimentului cultural „15th Biennale of Sydney – 2006” este cunoscutul istoric de arta australian Dr. Charles Merewether.

(Pentru Romanian Global News, de la Sydney, George Roca)

 
Premiera franceza pentru “Cum am petrecut sfarsitul lumii”PDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :97
Monday, 21 August 2006

{mosimage}Pelicula romaneasca "Cum am sarbatorit sfarsitul lumii", premiata la Cannes, la sectiunea Un Certain Regard, va fi lansata in curand in cinematografele din Franta.

{mosimage}Premiera franceza este programata sa aiba loc in data de 30 august. Filmul a primit premiul pentru cea mai buna interpretare feminina, acordat Dorotheei Petre, pentru rolul din filmul lui Catalin Mitulescu(foto0).Filmul prezinta o poveste din Bucuresti-ul anului 1989, ultimul an al dictaturii ceausiste. Eva, in varsta de 17 ani, traieste cu parintii sai si cu fratele sai de 7 ani, Lalalilu. Aflata la varsta primei iubiri, Eva vede primele raze ale vietii de adult, si are un vis pe care il impartaseste numai fratelui sau: sa fuga din Romania si sa calatoreasca in lume. Lalalilu este disperat de ideea ca sora sa l-ar putea parasi, iar impreuna cu doi buni prieteni ai sai, Tarzan si Silvica, imagineaza un plan prin care sa il impuste pe dictator, pentru ca Eva sa poata ramane si sa traiasca intr-o tara libera.

 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions