Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
August 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    
Cautare
 
Romania si Bulgaria au ajuns la intelegere asupra frontierei comunePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :121
Monday, 28 August 2006
Romania si Bulgaria vor semneaza, dupa patru ani de negocieri, Acordul privind frontiera dintre cele doua state.Evenimentul va avea loc cu ocazia vizitei oficiale efectuate in Romania de ministrul de Interne bulgar, Rumen Petkov, la invitatia omologului sau roman, Vasile Blaga. Acest Acord, care reglementeaza cooperarea intre autoritatile de frontiera din Romania si Republica Bulgaria, va inlocui documentul similar aflat in prezent in vigoare, care este considerat depasit, fiind semnat in urma cu peste 30 de ani, transmite Prompt Media. Printre cele mai importante aspecte ale cooperarii romano-bulgare in domeniu figureaza si efectuarea controlului la frontiera comuna dupa principiul „o singura oprire pentru control”, dupa aderarea celor doua tari la Uniunea Europeana. Sistemul a fost testat in cursul acestei saptamani la punctul de trecere a frontierei Giurgiu Rutier. Formalitatile vor fi efectuate in puncte comune de catre autoritatile ambelor state, ceea ce va reduce considerabil timpul de asteptare. Tot luni, sefii politiilor din cele doua state vor semna un Program comun de cooperare pe anii 2006-2007, in aplicarea Acordului bilateral romano-bulgar privind cooperarea in combaterea criminalitatii organizate, traficului ilicit de stupefiante, substante psihotrope si precursori, a terorismului si a altor infractiuni grave.
 
Scriitori ce au trait in regimul comunist participa la simpozionul “Scriitorii si securitatea”PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :128
Monday, 28 August 2006
Uniunea Scriitorilor din Romania, Institutul National pentru stiinta si arta si ziarul Ziua organizeaza miercuri, 30 august, un simpozion pe tema: “Scriitorii si securitatea”.Simpozionul se va desfasura in Sala oglinzilor de la sediul USR, cu incepere de la ora 18.00. Vor participa scriitori, membri USR, care au trait in regimul comunist, transmite Horia Garbea pentru Romanian Global News.
 
Primarul Dorin Danesan ar vrea sa scoata Sighisoara din Patrimoniul UNESCOPDF Print E-mail
Sighisoara, Romania/Romanian Global News
Accesari :96
Monday, 28 August 2006
Primarul municipiului Sighisoara, Dorin Danesan, doreste sa scoata Sighisoara din Organizatia oraselor aflate in lista Patrimoniului UNESCO si ca va propune acest lucru la viitoarea sedinta a Consiliului Local.
Potrivit Portalului National de Administratie Publica, primarul a aratat ca din cauza acestui statut trebuie sa plateasca o cotizatie anuala de 800 de dolari, fara a beneficia nici macar de consultanta din partea UNESCO. Pe de alta parte, edilul-sef a declarat ca s-a saturat de pretentiile acestei organizatii, care a trimis, de curand, o scrisoare de admonestare cu privire la constructia cunoscuta sub numele de "Casa Italianului". Constructia acestui edificiu a fost oprita prin neacordarea autorizatiei de constructie, ca apoi sa fie reluata, pentru ca, in prezent, din cauza sesizarii UNESCO, lucrarile sa fie din nou sistate in asteptarea unei inspectii de la Comisia Monumentelor Istorice pentru reanalizarea dosarului.
Reamintim ca scopul Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO) este de a contribui la pacea si securitatea lumii prin colaborarea intre natiuni in domeniul educatiei, stiintei si culturii. Una dintre misiunile UNESCO este cea de a mentine o lista de locuri din patrimoniul mondial. Aceste locuri sunt importante din punct de vedere natural sau istoric, iar conservarea si salvarea lor sunt importante pentru comunitatea mondiala.
 
Legi importante vor fi dezbatute in cadrul Reuniunii Anuale a Diplomatiei RomanePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :138
Monday, 28 August 2006
La Bucuresti va avea loc in perioada in perioada 30 august - 1 septembrie Reuniunea Anuala a Diplomatiei Romane.Desfasurata sub motto-ul „Noi realitati, noi raspunderi, noi perspective”, obiectivul principal al Reuniunii il va constitui evaluarea politicii externe a Romaniei, ca viitor stat membru al Uniunii Europene. Cu acest prilej, vor fi dezbatute proiectul unei strategii de politica externa post-aderare, precum si un pachet de proiecte de legi referitoare la activitatea diplomatica, respectiv Legea diplomatiei, Legea romanilor de pretutindeni si Legea votului prin corespondenta. Toate aceste documente vor fi lansate spre dezbatere publica si vor fi afisate pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.
Urmand traditia, la lucrarile Reuniunii Anuale a Diplomatiei Romane au fost invitati membri ai Guvenului si ai Parlamentului, reprezentanti ai Administratiei Prezidentiale, sefii de misiuni diplomatice ai Romaniei, consuli generali, directorii institutelor culturale romanesti, reprezentanti ai Corpul Diplomatic strain acreditat la Bucuresti, reprezentanti ai societatii civile, mediului academic si de afaceri, mass-media. Sefii de misiuni vor fi primiti de catre Presedintele Romaniei, in cursul zilei de 30 august, la Palatul Cotroceni, si de catre Prim-ministrul Romaniei, in data de 31 august, la Palatul Victoria.
Potrivi unui comunicat MAE, Reuniunea Anuala a Diplomatiei Romane va fi onorata de prezenta unor inalti oaspeti, precum: Miguel Angel Moratinos, ministrul afacerilor externe si cooperarii din Spania, Abdelelah Al-Khatib, ministrul iordanian al afacerilor externe, Anand Sharma, ministrul de stat pentru afaceri externe al Indiei, Guenter Gloser, ministru de stat pentru Europa din Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei. De asemenea, ministrii de externe ai Finlandei si Republicii Populare Chineze, ministrul de stat pentru Europa al Marii Britanii si Secretarul General al NATO vor transmite mesaje video in cadrul reuniunii anuale. Aflat in vizita in Romania, Prim-ministrul Regatului Danemarcei, Anders Fogh Rasmussen, se va adresa participantilor in cadrul reuniunii in data de 30 august.
Reuniunea Anuala a Diplomatiei Romane se va incheia cu celebrarea, la 1 septembrie, a Zilei Diplomatiei Romane.
 
Colaborare romana-chineza cu privire la relatiile comerciale intre cele doua tariPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :159
Monday, 28 August 2006
In perioada 27-29 august o misiune economica chineza se va afla in Romania pentru a identifica impreuna cu partea romana posibilitatile de dinamizare a relatiilor comerciale in vederea diminuarii soldului negativ al balantei comerciale bilaterale.Delegatia chineza este condusa de e Gao Hucheng, adjunct al ministrului Comertului, care este insotit de 11 oficiali reprezentand diferite departamente din Ministerul Comertului, Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Finantelor. Din delegatie fac parte si 22 de oameni de afaceri reprezentand unele dintre cele mai importante companii chineze, pentru produse petrochimice si chimice, metalurgice, medicamente si alte produse farmaceutice, agroalimentare, ingrasaminte, echipamente electromecanice,  produse speciale, produse ale industriei usoare,  cooperare in domeniul infrastructurii, sectorul imobiliar, transmite Prompt Media.
Volumul schimburilor comerciale dintre Romania si R.P. Chineza s-a ridicat in anul 2005 la 1890,59 milioane dolari, din care exportul romanesc a fost de 227,64 milioane dolari. Pe primele sase luni ale anului curent comertul bilateral a fost de 995,1 milioane dolari, din care exportul reprezinta 102,5 milioane dolari.
 
Leii romanesti convertibili in toata lumeaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :124
Monday, 28 August 2006
Banca Nationala a anuntat recent ca incepand cu data de 1 septembrie, se  va trece la convertibilitatea totala a monedei nationale.Astfel romanii care calatoresc in strainatate vor putea vinde si cumpara lei romanesti fara restrictii. Cei care vor dori sa faca cumparaturi in strainatate nu vor mai fi nevoiti sa schimbe lei la plecarea din tara pentru a face rost de moneda tarii respective. Casele de schimb valutar si bancile straine vor accepta sa schimbe leul romanesc in functie de cursul oficial care se calculeaza in fiecare tara de banca centrala. Acest lucru este posibil si in prezent, dar sunt inca putine state si putine puncte de lucru in care se pot schimba lei. Cu toate acestea, cei care vor dori sa schimbe lei in alte tari trebuie sa fie atenti la cursul de schimb deoarece casele de schimb valutar percep comisioane mari, nu tin intotdeauna cont de cursul oficial sau pun conditii legate de suma minima ce poate fi transformata in valuta.
 
Un nou numar al revistei culturale “Cuvantul”PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :51
Monday, 28 August 2006
A fost editat recent un nou numar al revistei culturale “Cuvantul”.Din cuprinsul acestui numar, al VII-lea, fac parte si subiecte ca “Reflectii pe marginea unui pelerinaj la Sighet”,  Conferintele „Cuvantul”: ”Care este patrimoniul nostru moral si simbolic?”,  Interviu cu George Banu: „Iertarea se poate decide, uitarea nu!”. Alte subiecte abordate mai sunt si Istorie recenta si memorie colectiva: note pe marginea lui „Decembrie 1989”, Memorie si discurs identitar: glose istoriografice.
 
Doar 3 saptamani pana la ’’Cite Internationale Des Arts’’ din ParisPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :55
Monday, 28 August 2006
Plasticienii si muzicienii romani pot candida, pana la data de 15 septembrie pentru bursele acordate de Institutul Cultural Roman la ‘’Cite Internationale Des Arts’’ din Paris in 2007.Cele doua burse „Constantin Brancusi”, destinate artistilor plastici, se acorda pentru  perioadele  ianuarie – martie si iulie – septembrie 2007, iar cele doua burse „George Enescu” pentru perioadele aprilie – iunie si octombrie – decembrie 2007.
Prin acest program, lansat in 2005, ICR isi propune sa le ofere artistilor romani ocazia de a lucra intr-un mediu artistic international si sa stimuleze astfel introducerea lor in circuitul valorilor europene. Programul consta in acordarea a patru burse anual, pentru perioade de trei luni. Bursele includ gazduirea la atelierul contractat de statul roman la Cite Internationale des Arts din Paris, suma lunara de 1300 de euro pentru cheltuielile de intretinere si materiale, 500 de euro pentru transport. Programul se adreseaza artistilor cu performante recunoscute in domeniu, indiferent de varsta.
Dosarul pentru candidatura trebuie sa cuprinda formularul de inscriere, un curriculum vitae al solicitantului, un proiect de lucru, fotografii ale lucrarilor artistului, dosar de presa, copie dupa diploma de licenta si doua scrisori de recomandare.
Selectia va fi realizata de o comisie independenta de specialisti, personalitati recunoscute din  cele doua domenii. Dosarele selectate vor fi trimise spre validare Comisiei de Admitere de la Cite Internationale des Arts. Rezultatele selectiei facute de partea romana vor fi anuntate la inceputul lunii octombrie.
 
La Flamingo Salsa Festival au dansat doi dintre campionii lumii in materie de dansuri latinoPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :62
Monday, 28 August 2006
Prima editie a Flamingo Salsa Festival a debutat cu dreptul, la eveniment participind entuziasmati amatori de muzica si dans latino din Bucuresti, Cluj, Timisoara, Galati si Bulgaria.In cele 3 zile de festival se estimeaza participarea a peste 1.500 de salsero (fani salsa) dar si persoane curioase, care vor sa vada pe viu ce inseamna muzica salsa si cum danseaza cei mai buni coregrafi si instructori.
Prima seara a festivalului, 18 august, a fost un real succes, publicul de toate virstele (de la copii de 2 ani pina la doamne de 60 de ani) dansind non-stop. Dupa prezentarea instructorilor romani care predau cursuri de dans la festival, celebrul cuplu de dansatori Luis Vasquez si Melissa Fernandez a facut o demonstratie spectaculoasa care a extaziat audienta, in avanpremiera la show-l oficial, programat in seara a doua a festivalului. Miscarile celor doi sint extrem de rapide, acrobatice, perfect coordonate, prestatia scenica perfecta si flexibilitatea maxima. Luis Vasquez, care detine titlul de cel mai bun dansator latino din lume, a dansat in public, impreuna cu Melissa, pe toata durata recitalului Mandinga si bineinteles, la petrecerea de dupa, care s-a terminat la 4 dimineata. 
Primul recital al festivalului a fost sustinut de Mandinga, care si-au lansat cu aceasta ocazie primul act din noul show "Gozalo!", din care nu a lipsit noul single Goochi, gustat cum se cuvine de fani, care au cintat permanent. Spectacolul, mult mai amplu si creat pentru o sala de teatru, va fi prezentat in intregime, cu doua acte peste doua luni, la Bucuresti, in cadrul unui eveniment cu totul special. Stimulati de speech-ul lui Luis Vasquez, care a afirmat inca o data public ca este cel mai mare fan al trupei, cei de la Mandinga au oferit un show de zile mari care a incins la maxim audienta. Cei 10 membri insotiti de doua dansatoare au cintat si au dansat pe rupte, astfel incit la final, din costumele de scena se puteau stoarce litri intregi de apa.
Dupa concert, Luis Vasquez a tinut inca o data sa-i asigure pe artisti ca ii va promova peste tot in lume, ca ambasador Mandinga, si ca ii asteapta numeroase congrese de salsa din Elvetia si pina la Los Angeles, unde cei doi conduc cea mai puternica scoala de dans, Salsa Brava Company. "Luis si Mell sint extraordinari - sint campioni in dans, au dansat in filme de box office, sint obisnuiti ai Hollywood-ului si marilor show-ri de televiziune . Mina intinsa de ei, ca si suportul lui Luis Conte si al altor vedete internationale, ne dau foarte multa incredere in proiect si energie de a face show-ri din ce in ce mai bune. Vom profita de faptul ca sint in Romania si vom participa si noi la lectiile lor de dans, pentru ca nu ai de prea multe ori ocazia sa inveti de la cei mai buni din lume", a declarat Chupi (tobe, Mandinga).
 
Cine il dezinformeaza pe Presedinte?PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :313
Monday, 28 August 2006
{mosimage}Principala autoritate a statului roman care s-a implicat cu adevarat in problematica romanilor din afara frontierelor a fost fara indoiala Administratia Prezidentiala prin vocea lui Traian Basescu.Acesta a intervenit si in problema Basarabiei si a romanilor din Ucraina si a romanilor din Serbia cu preponderenta pe romanii din Timoc. Prezenti cu o delegatie numeroasa si organizata la tabara de la Eforie Sud desfasurata sub patronajul Presedintelui Romaniei, romanii timoceni au avut ocazia sa vorbeasca direct cu presedintele despre problemele pe care le au acasa in Serbia, dar si cu unele autoritati din Romania, DRRP-MAE fiind prima pe lista. Presedintele a ascultat, a spus ca va lua masuri si i-a indemnat pe cei prezenti sa depuna proiecte cat mai multe pentru ca, el Presedintele, va interveni pentru ca aceste proiecte sa fie aprobate.
Presedintele nu stia ca zeci de proiecte de importanta capitala pentru romanii din jurul frontierelor stau aruncate prin sertarele DRRP-ului, pentru ca cel mai ineficient si mai slab secretar de stat pe care acest departament l-a avut de la inceputurile sale, nu-si asuma raspunderea de a le da drumul. Ca o face la ordin sau din prostie nu se cunoaste exact. Nici colaboratorii apropiati nu o stiu, cert este ca prejudiciile aduse intereselor nationale romanesti sunt imense, iar repararea lor va lua timp si resurse umane suplimentare.
Presedintele ar fi trebuit sa stie aceste lucruri. Stirea data de Mediafax cum ca secretarul de stat Mihai Gheorghiu va fi restructurat incepe sa se confirme din mai multe surse si speram sa fie pusa in practica cat mai curand. Haosul creat de Gheorghiu si de cei cativa yesmeni din jurul sau, demonstreaza si faptul sustinut de zeci de asociatii romanesti inca din 2005 si anume ca DRRP-ul nu are ce cauta in MAE. Este o institutie atipica birocratiei din MAE si numai ambitiile prostesti ale unor oameni care au folosit umbrela unui serviciu de informatii si al agentilor lor de influenta au dus acest departament acolo. Si ei sunt vinovati de dezastrul petrecut in ultimul an, iar numele lor va fi legat de acest esec.
Si mai este un mare vinovat, care se numeste Mihai Razvan Ungureanu. A fost unul dintre cei care au manevrat subteran trecerea DRRP, din subordinea Primului Ministru la MAE. Nu stim daca a facut-o special pentru a provoca haos in relatiile statului roman cu romanii din afara frontierelor si in special cu cei din jurul frontierelor si Balcani. Stim de niste “comandamente” austro-germane care voalat de-a lungul anilor si-au manifestat ingrijorarea fata de sustinerea mult prea numeroaselor comunitati romanesti, in special din Balcani si de potentialul pe care acestea il puteau reprezenta. Mai stim si de alte “comandamente” la est de Prut care manifestau aceleasi ingrijorari. Sa speram ca prieteniile “austro-germane” si complicitatile estice, nu au contat in patronajul haosului din DRRP. Si pentru ca lucrurile sa intre in normal ar trebui ca si Mihai Razvan Ungureanu sa-si asume esecul major al politicii fata de romanii de pretutindeni si impreuna cu Gheorghiu sa-si dea demisia.
 
Discutie despre Independenta basarabeana la radio Vocea BasarabieiPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :226
Monday, 28 August 2006
{mosimage}Ziua Independentei Basarabiei a fost precedata la postul de radio Vocea Basarabiei cu o emisiune ampla de dezbateri asupra evenimentelor de acum 15 ani care au determinat formarea statului independent Republica Moldova.La emisiunea moderata de jurnalistii Valeriu Saharneanu si Boris Vieru au participat istoricul Alexandru Mosanu, fost presedinte al Parlamentului basarabean, academicianul Mihai Cimpoi, presedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, generalul de divizie Ion Costas, fost ministru de Interne si al Apararii a Basarabiei, precum si, prin telefon, senatorul Ion Iliescu, presedinte al Romaniei in anii 1990-1996, 2000-2005.
Intrebat despre conjunctura in care Romania a recunoscut prima in august 1991 independenta Republicii Moldova atunci cand un proiect de unificare a natiunii romane parea foarte real, Ion  Iliescu a spus ca recunoasterea Independentei Republicii Moldova a fost unica decizie justa care a putut fi luata la acel moment. Or, desprinderea de Uniunea Sovietica prin declaratia de Independenta a Parlamentului basarabean si actul de recunoastere a acesteia de catre Romania trebuia sa fie urmata de un sir de alte actiuni care sa conduca la inlaturarea unor obstacole de maxima pericoluzitate pentru o eventuala unificare, intre acestea fiind, in primul rand, retragerea trupelor militare sovietice, apoi rusesti, de pe teritoriul Basarabiei. In anii care au urmat proiectele de apropiere si integrare dintre Romania si Republica Moldova au esuat pentru ca guvernele de la Chisinau au manifestat mai degraba reticenta, decat dorinta de integrare si de conlucrare. Intrebat cand se poate produce o unificare pe model german a natiunii romane, ex-presedintele Ilescu a spus sa acest deziderat poate fi atins in cadrul Europei unite, dar numai dupa o democratizare autentica si fundamentala a societatii Republicii Moldova.
Istoricul Alexandru Mosanu, presedinte al Parlamentului Republicii Moldova in anii 1990-1993 a declarat ca idealurile pentru care a luptat generatia de intelectuali basarabeni la inceputul anilor 90 ai secolului trecut si care s-a soldat cu desprinderea de imperiul sovietic si constituirea statului independent Republica Moldova sunt neglijate in totalitate de catre actualul regim comunist de la guvernare. Se cunoaste ca Independenta a fost posibila numai datorita redobandirii unor drepturi fundamentale de ordin spiritual ce tin de identitatea romana a poporului basarabean: oficializarea limbii romane si revenirea la alfabetul latin firesc. Ceea ce intreprinde astazi guvernarea comunista prin promovarea unor politici de neglijare a tot ce este romanesc in Miscarea de eliberare nationala, se inscrie intr-un plan esalonat de lovitura de stat, menit sa neutralizeze valorile si principiile care au fost puse la temelia statului Independent Republica Moldova in august 1991. Este  uitata cu desavarsire Declaratia de Independenta si se cauta motive pentru revizuirea ei, iar adoptarea unei ideologii de stat bazata pe moldovenismul antiromanesc nu este altceva decat revenirea la politica stalinista de separare a poporului roman al Basarabiei si mentinerea lui in sfera de influenta a Federatiei Ruse.
Guvernarea comunista cauta sa inoculeze in constiinta generatiilor tinere ca existenta Republicii Moldova se datoreaza Armatei rosii, care a „eliberat” poporul moldovenesc de sub ocupatia romana in 1940 si 1944”. Aceste ineptii sunt vociferate de la inalte tribune oficiale, la radioul si televiziunea de stat, in noile manuale de istorie integrata, care de la 1septembrie sunt introduse in mod obligatoriu in scoli si vor inlocui manualele de Istorie a Romanilor.
Aceasta strategie de realizare a unei lovituri de stat in trepte, a subliniat istoricul Alexandru Mosanu, are scopul de a instaura in Republica Moldova un regim dictatiorial de tipul celui de la Tiraspol si de a transforma Republica Moldova intrun stat marioneta a Rusiei.
Emisiunea de sambata, 26 august, a fost a zecea la rand din ciclul „Istoria in miscare: 15 ani de independenta a Republicii Moldova”. In cadrul lor au fost dezbatute probleme fundamentale ale Basarabiei, cum ar fi –  Miscarea de eliberare nationala, Politica externa, Politica interna, Unitatea si dezideratele nationale romanesti ale Basarabiei, Politicile educationale, Strategii de orientare si parteneriat si altele.
Emisiunile vor continua pana la sfarsitul acestui an, transmite Valeriu Saharneanu pentru Romanian Global News.
 
Puncte de vedere: Limba noastra, limba lorPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :235
Monday, 28 August 2006
De curand am citit cu un amestec de dezgust si de amuzament, “argumentarea” validitatii unei asa-zise “limbi moldovenesti”. Aceasta informatie nu venea de la cine stie ce pagina proscrisa a “republicii transnistriene”, ci de la un buletin de turism si geografie international american transmis prin internet.

Din prezenta unei perioade de prea mult timp liber in acel moment presupun, m-am apucat sa controlez si alte “surse de informatie” despre Moldova transmise prin inter-net, de la pagina oficiala a guvernului Moldovei la alte ghiduri turistice internationale. Cu putine exceptii unde ori am intalnit limba romana ca “limba oficiala” a Moldovei, ori limba romana ca fiind pusa in paranteze imediat dupa glotonimul “limba moldoveneasca”, m-am lovit de o generala idiotenie in masa, care din Chisinau, la Roma si la New-York, a insistat sa mentina ca exista o “limba moldoveneasca”, care - vezi Doamne -, “se aseamana cu limba  romana”. Mersi! Subiectul a mai fost abordat in presa de limba romana si internationala anterior, dar merita anumite specifcari, care par sa fie necesare si pentru unii vorbitori de limba romana de pe una din partile Prutului, cel putin, si asta in ciuda unui minunat spectacol anual “al limbii” din Chisinau, care prin puritatea sa lingvistica si romaneasca face de rusine romanismul din granitele actuale ale Romaniei, care nu are inca un spectacol  lingvistic romanesc de asemenea anvergura in Tara. Subiectul “limba romana” ca limba universala pe plaiurile romanomoldovenesti nu este nici alb, nici negru. Limba romana vorbita in Basarabia este aceeasi ca oriunde se vorbeste romaneste, insa in acelasi timp, are si unele distinctii regionale care ii dau o coloratura specifica zonei. Fara sa fie o “limba aparte”, este in acelasi timp o forma a limbii romanesti vorbita in Moldova. In ciuda eforturilor de instrainare a romanilor din Basarabia de Romania prin declararea unei asa-zise “limbi moldovenesti”, a declara ca coloratura regionala a limbii o transforma intr-o “alta limba”, o “limba independenta”  de limba romana, arata un enorm grad de absurda manipulare a indoctrinarii oamenilor de peste  Prut, care fie pentru scopuri sovietice, fie din tribalism regional, se plaseaza mai presus ca imperialism de catre Statele Unite, Canada sau Australia. Ironic este ca aceste tari anglo-fone, desi formeaza continente geografice si politice, desi sunt tari distincte de originala  Anglie si desi au oceane care le separa de tara-mama, n-au visat niciodata ca sa-si cheme limbile tarilor lor drept “limba americana”,” limba canadiana”, sau “limba australiana”. In ciuda unor distinctii lingvistice regionale intre ele si engleza britanica, care fac distinctiile limbii romane din Basarabia sa para o gluma fata de limba romana de la Bucuresti, nici una din aceste tari uriase n-a visat vre-o data ca sa-si renege numele adevaratei lor limbi, respectiv limba engleza.
Este ilogic deci ca  moldovenii, indiferent daca sunt de la sat sau de la oras, au putut cadea in capcana referirii la limba mama drept “moldoveneasca”, in loc de limba romaneasca. Indoctrinarea a peste 50 de ani de “limba moldoveneasca” care a intrat in vocabularul basarabenilor, este acum un reflex de expresie, fara insa ca sa-i invite la randul lor pe minoritarii rusi din Moldova ca sa-si  cheme la randul lor limba mama drept... “moldavskii iazak”, in loc de limba rusa.
Fie ca este vorba de particularitati fonologice, morfologice, semantice, sau sintactice, fie ca exista nuante regionale de dialect, de accent, sau de jargon, nu exista o “limba moldoveneasca”, dupa cum nu exista “limbile” canadiene, australiene sau americane amintite mai sus. Acest lucru trebuie facut clar de cate ori se iveste posibilitatea pentru ca altfel, asemenea povestei cu Imparatul Gol, acesta se va crede in continuare imbracat si incoronat, fara a fi contrazis de catre oamenii normali.
In ceea ce ne priveste credem ca o intoarcere la Basarabia prin ochii unor personalitati romanesti marcante actuale din Republica Moldova este necesar pentru a aminti si pentru a ne reaminti ca exista o limba romana si romani de mare valoare si dincolo de Prut; si asta in ciuda ineptiilor despre un asa-zis “norod moldovenesc” si despre o asa-zisa “limba moldoveneasca”, minciuni continuate de comunistii lui Voronin cu tot atata sarguinta astazi ca si de catre comunistii lui Stalin de trista amintire, din secolul trecut.  
(Gabriel Teodor Gherasim, New-York SUA)

 

 
Populatia transnistreana este chemata sa nu participe la referendumPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :166
Monday, 28 August 2006
{mosimage}Populatia transnistreana este chemata sa nu participe la referendumul cu privire la vectorul politicii externe a regiunii.Avocatii ppoporului au facut un apel catre locuitorii din stanga Nistrului, chemandu-i sa nu participe la referendumul care va fi organizat la 17 septembrie in regiunea transnistreana, pentru „a demonstra aspiratia sa la o viata demna, bazata pe valori recunoscute si garantate la nivel international”. Potrivit unei declaratii de presa a Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova, avocatii parlamentari au facut un apel si catre Comisia Unificata de Control, Ministerul Reintegrarii, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Ministerul Afacerilor Interne si Procuratura Generala, sa intervina in limita competentei cu concursul nemijlocit al Misiunii OSCE in Moldova, pentru a stabili locul aflarii si eliberarii din detentie a lui Ghenadie Taran, retinut saptamana trecuta de fortele speciale de la Tiraspol, pentru activitatea sa civica.
Totodata, semnatarii apelului solicita autoritatilor intensificarea actiunilor orientate spre executarea deciziilor CEDO de eliberare neconditionata din detentie a membrilor grupului Ilascu, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa.
 
La Costinesti se desfasoara “Scoala de Vara a Tinerilor Basarabeni”PDF Print E-mail
Constanta, Romania/Romanian Global News
Accesari :208
Monday, 28 August 2006
{mosimage}In perioada 21-31 august 2006, Organizatia Studentilor Basarabeni, organizeaza proiectul pilot “Scoala de Vara a Tinerilor Basarabeni” cu tema: „Stimularea asociativitatii si dezvoltarea organizationala”.
Potrivit unui comunicat OSB, printre participantii scolii de vara se numara tineri din Basarabia aflati la studii in Romania si Basarabia, implicati in organizatii de tineret, politice si initiative civice.
Programul scolii de vara include un ciclu de sesiuni de instruire pe problematica societatii civile si mecanisme de lucru in cadrul ONG-urilor. Obiectivul acestor sesiuni este de a furniza participantilor informatii specifice, abilitati si tehnici de lucru concrete in cadrul ONG-urilor, prin acest lucru urmarindu-se cresterea capacitatilor organizatorice ale organizatiilor in care sunt implicati tinerii. 
Tinerii aflati la Costinesti au participat si la activitatile desfasurate la Tabara de Vara de la Eforie Sud pe tema „Comunitati romanesti si identitate Europeana”. Tabara este organizata de Autoritatea Natrionala pentru Tineret sub inaltul Patronaj al Presedintelui Romaniei, Traian. Basescu.
Programul scolii de vara a inclus si o dezbatere pe tema obtinerii cetateniei romane de catre cetatenii basarabeni, viitorul Basarabiei intr-o Europa unita cat si viitorul tinerilor romani de pretutindeni intr-o Romanie Europeana. Invitati pentru aceasta dezbatere au fost consilierul in cadrul Administratiei Prezidentiale pe problemele romanilor de pretutindeni, Eugen Tomac, consilierul in cadrul Administratiei Prezidentiale pe probleme de culte si cultura, Catalin Buciumeanu, cat si conf. dr. Silviu Rogobete, sef al catedrei de Stiinte Politice din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara. In cadrul dezbaterilor s-a specificat de catre reprezentantii Presedintiei ca Romania este in continuare interesata de acordarea cetateniei romane pentru etnicii romani si urmasii lor care intr-un anumit context istoric au fost lipsiti de ea. S-a specificat faptul ca in prezent se afla in lucru un proiect de lege care va fluidiza procedura de acordare a cetateniei romane.
In cadrul aceleiasi dezbateri s-a reiterat ideea apropierii dintre cele doua state care in pofida apropierii geografice au fost pana acum atat dedeparte. In acest sens s-a amintit pozitia presedintelui Traian Basescu referitor la aceasta problema cat si pasii concreti care au fost realizati pana in prezent: suplimentarea numarului de burse pentru tinerii din Basarabia care vor sa vina la studii in Romania cu 30%, desfasurarea la Bucuresti a Festivalului Vinului din Baqsarabia, realizarea la Chisinau a Zilelor Economiei Romaniei si la Bucuresti a Zilelor Economiei R. Moldova cat si alte proiecte culturale, politice si civice de apropiere intre cele doua state. Mesajul transmis de catre reprezentantii Presedintiei Romaniei a fost unul de  indemn spre implicare, de lucru cu oamenii, de apostolat pentru limba si identitate. S-a specificat ca statul roman dispune de parghiile necesare, inclusiv financiare, de sustinere a initiativelor civice si culturale in zonele locuite de etnici romani: Basarabia  (inclusiv pentru zona din stanga Nistrului), Bucovina, Basarabia de Sud, Timocul Sarbesc si cel Bulgarest, etc.
S-au discutat si problemele legate de viitorul tinerilor romani de pretitindeni in contextul unei Romanii europene. S-a specificat faptul ca vor aparea unele modificari in ceea ce priveste modalitatile de trecere a frontierei, inclusiv de introducerea sistemului de vize. S-a accentuat insa faptul ca aceste masuri nu au rolul de limita libera circulatie intre cele doua state ci reprezinta o masura impusa de noile realitati geopolitice. In ceea ce priveste studentii aflati la studii in Romania s-aspecificat ca permisul de sedere temporara va tine loc de viza insa nu va permite temporar liberul acces in spatiul european. De asemenea, s-a mentionat ca la Ministerul Muncii se afla in prezent in lucru o initiativa care sa permita accesul studentilor la campul de munca fara a fi nevoie de un permis de munca.
 
Prima bursa a locurilor de munca pentru imigrantii din SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :88
Monday, 28 August 2006
{mosimage}Romanii din Spania vor avea in curand sansa obtinerii unui loc de munca adecvat pregatirii si experientei lor profesionale, odata cu deschiderea targului Feria del Inmigrante.
Obiectivul acestui targ este sa stabileasca o punte directa intre muncitorii imigranti si firmele spaniole, care vor avea standuri la Feria del Inmigrante, pentru a schimba informatii, astfel incat acesti muncitori sa poata sa isi prezinte profilul si sa lase firmelor interesate sa ii contracteze, un curriculum vitae bine alcatuit, informeaza Roman in Lume. Este cunoscut faptul ca multe persoane ocupa posturi de munca in alte domenii decat cele corespunzatoare pregatirii lor profesionale, datorita necunoasterii ofertelor pe care le au firmele. De aceea, organizatorii acestui eveniment, organizatia GCL Media, doresc sa ofere firmelor conditile unui spatiu deschis pentru obtinerea unei baze de date complete, in vederea contractarii muncitorilor in functie de necesitati. Un alt obiectiv este de a pune  la dispozitia muncitorilor o gama variata de cursuri de formare pentru a-si imbunatati si adapta experienta la piata muncii din Spania, dar si pentru a-si cunoaste drepturile si obligatiile, de cele mai multe ori ignorate. |n plus, organizatorii doresc sa prezinte muncitorilor imigranti ajutoarele oferite de primarii si de Guvern, ajutoare care implica si alte categorii, cum sunt mamele muncitoare sau familiile numeroase. La aceasta bursa, muncitorii pot sa afle informatii exacte in legatura cu necesitatile pe care le are piata muncii in Spania, datele si locurile de munca temporare, in special in domeniul agriculturii (cules de fructe si legume).
Deschisa in zilele de 23 si 24 septembrie, Feria del Inmigrante va putea fi vizitata la Stadionul Santiago Bernabeu, intre orele 8,00-20,00.
 
Programare obligatorie la Sectia Consulara a Ambasadei Romaniei la RomaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :68
Monday, 28 August 2006
Incepand cu data de 14 august, Sectia Consulara a Ambasadei Romaniei la Roma primeste publicul numai pe baza de programare, de luni pana vineri, intre orele 9,00 – 12,00.Nu se lucreaza cu publicul in zilele de sarbatori legale, romane si italiene. Programarile se fac prin e-mail la adresa: consulara@roembit.org. Odata cu cererea de programare, se va preciza numele si prenumele persoanei care se va prezenta la consulat, serviciul solicitat si regiunea in care domiciliaza in Italia.
Persoanele programate se vor prezenta cu 5-10 minute inaintea orei comunicate, iar intrarea se va permite numai pe baza unui document de identitate. Nu se accepta intrarea la alta ora decat cea programata. „Persoanele interesate sunt rugate insistent sa nu se mai deplaseze la sediul sectiei consulare in timpul noptii, intrucat nu vor putea fi primite in afara programarii, iar eventuale liste intocmite ad-hoc nu vor fi luate in considerare.
Situatiile de urgenta (decese in familie) vor fi tratate cu prioritate, insa numai in cazul in care acestea sunt sustinute cu documente doveditoare (certificate de deces, confirmari din partea autoritatilor locale)” se arata in comunicatul de presa remis la redactie de Sectia Consulara a Ambasadei Romaniei la Roma si semnat de consulul general Cornel Visoiu, seful sectiei consulare.
La numerele de telefon: 06.51.53.11.55, 06.51.96.52.66, 06.51.96.52.68 se poate suna de luni pana vineri, intre orele 9,00 – 16,30, iar sambata si duminica, intre orele 9,00-13,00, pentru informatii si programari.
Persoanele care se prezinta fara programare se pot inscrie pe lista de ordine, la secretariatul sectiei consulare, la data disponibila cea mai apropiata. Persoanele cu copii sunt primite numai cu programare. Avocatii, operatorii sociali si reprezentantii agentiilor de servicii vor fi primiti marti si joi, intre orele 15,00 – 16,00, fara programare. Strainii domiciliati in Italia pot depune cereri de viza lunea si miercurea, intre orele 15,00 – 15,30, fara programare.
Acelasi program este prevazut si pentru eliberarea vizelor. In perioada 12 iunie – 15 septembrie, din motive de ordin tehnic, la sectia consulara nu se primesc cereri de transcriere a actelor de stare civila si eliberare de pasapoarte pentru cetateni romani cu domiciliul in Italia.
La cererea persoanelor interesate se pot autentifica procuri in vederea obtinerii acestor documente in Romania, prin imputernicit. „Se aduce la cunostinta cetatenilor romani ca, potrivit reglementarilor in vigoare, este obligatorie autentificarea la oficiile consulare ale Romaniei in strainatate numai procurilor pentru obtinerea pasapoartelor si a cartilor de identitate (Legea 248/2005, art.15); pentru transcrierea actelor de stare civila (Metodologia nr. 1/1997 pentru aplicarea legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, art.63).
Toate celelalte tipuri de procuri, inclusiv pentru pensii si declaratiile privind acordul parintilor de iesire din tara a minorilor (in doua exemplare) pot fi autentificate la notari locali si apostilate la tribunalele italiene locale, in baza Conventiei de la Haga din 1961, cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine”.
Sectia Consulara a Ambasadei Romaniei la Roma primeste numai cererile persoanelor domiciliate in zona sa de competenta (regiunile: Abruzzo, Basilicata, Calabria, Campania, Lazio, Marche, Molise, Puglia, Sardegna, Sicilia, Umbria).
Consulatul General al Romaniei la Milano, competent pentru regiunile: Lombardia, Valle d'Aosta, Piemonte, Liguria, Trentino Alto Adige, Veneto, Friuli-Venezia Giulia, Emilia Romagna si Toscana, efectueaza aceleasi servicii ca si Sectia consulara de la Roma.
 
Romanii rezidenti in Belgia au drept de votPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :69
Monday, 28 August 2006
{mosimage}Si romanii rezidenti in Belgia vor putea participa la alegerile municipale din Belgia care se vor desfasura in luna octombrie.
Este pentru prima data cand rezidentii belgieni neeuropeni isi pot exercita dreptul de a vota in Belgia, informeaza site-ul Comunitatii romanilor din Belgia. Peste 15% dintre votantii sunt cetateni provenind din alte tari decat cele ale Uniunii Europene. In unele regiuni, aceasta cifra este mai ridicata, ajungand chiar la nivelul de 21,3% in regiunea francofona din sudul tarii, in contrast cu partea de nord, germanofila, unde cetatenii neeuropeni care sunt inscrisi pe listele de alegatori la scrutinul municipal reprezinta 12,62 % din totalul electorilor. Regiunea Bruxelles, bilingva, se situeaza la mijloc, cu 15,66% de inscrisi.
 
O evreica originara din Romania viseaza la presedintia IsraeluluiPDF Print E-mail
Tel Aviv, Israel/Romanian Global News
Accesari :101
Monday, 28 August 2006
{mosimage}O evreica nascuta in Romania in urma cu 66 de ani va candida la presedintia Israelului.Colette Avital(foto), membru al Partidului Muncii, s-a nascut in Romania in 1940 si s-a stabilit in Israel la varsta de 10 ani. Ea a facut parte multa vreme din corpul diplomatic israelian si, de trei legislaturi, este deputat in Parlamentul israelian. Experimentata politiciana a inceput sa lucreze pentru Ministerul israelian de Externe inca din vremea studentiei, ca secretara, ajungand sa urce pana la demnitatea de consul general al Israelului in metropola americana New York (1992-1996). La revenirea in Israel, ea a fost numita director adjunct insarcinat cu Europa Occidentala. Avital este, in prezent, sefa Comisiei pentru imigratie, absorbtie si diaspora din Parlamentul israelian. De asemenea, ea este si secretar international al Partidului Muncii.
 
Se deschide un Consulat Roman la SevillaPDF Print E-mail
Sevilla, Spania/Romanian Global News
Accesari :80
Monday, 28 August 2006
Romanii din Andalucia vor avea din toamna posibilitatea sa solicite serviciile Consulatului Roman de la Sevilla, dupa cum a declarat ambasadorul Romaniei la Madrid, Maria Ligor.Potrivit publicatiei Roman in Lume, diplomatul roman a precizat ca la Sevilla urmeaza sa se instaleze o echipa de  functionari, care se constituie in aceasta perioada si urmeaza sa puna in miscare noua institutie. “Am primit aprobarile pentru amenajarea Consulatului din Sevilla si speram ca din toamna sa devina functional. |nca nu se stie cine va fi numit consul general, insa echipa a inceput sa se formeze”, a declarat Maria Ligor in cadrul unei recente intalniri cu presa romaneasca de la Madrid. De asemenea, noul ambasador al Romaniei a anuntat si apropiata infiintare a unei sectii consulare pentru romanii din Castellón si imprejurimi. “Am solicitat Ministerului de Externe al Spaniei sa deschidem o sectie consulara a Consulatului General de la Barcelona in Castellón de la Plana. Am primit acordul autoritatilor spaniole, iar acum urmeaza sa gasim un sediu potrivit si sa formam echipa, iar pana la deschidere probabil ca vor mai trece cateva luni. Eu imi propun ca in iarna sa devina functional, insa depinde de foarte multi factori”. Conducerea Ambasadei a mai initiat si cautarea unui nou sediu pentru actualul Consulat de la Madrid, care, din cauza numeroaselor solicitari venite de la romani, are nevoie de un alt fel de spatiu. “Intentia mea este sa gasim un nou sediu pentru Consulat, am si inceput cautarile, am gasit cateva posibilitati, speram ca din aceasta toamna sa functioneze in casa noua si sa aiba spatii mai largi si mai multe ghisee. Este un proiect demarat si cred ca in septembrie Consulatul se va muta intr-un nou sediu”, a mai precizat Maria Ligor. Pentru a acoperi nevoile de personal ale Consulatului de la Madrid au fost angajate si 3 persoane din cadrul comunitatii romanesti. “Am propus suplimentarea echipei cu trei functionari. Sunt deja angajati, au fost selectionati chiar de aici, de la Madrid. Este vorba despre persoane cu  studii superioare, care au dat concurs”, a mai spus Maria Ligor care, inca de la prima sa aparitie in fata presei, a insistat pe viitoarea campanie de imbunatatire a serviciilor catre cetateni.
 
De vorba cu Lucia Andrievschi-Bartkiene, o romanca ce traieste in LituaniaPDF Print E-mail
Vilnius, Lituania/Romanian Global News
Accesari :185
Monday, 28 August 2006
Motto: “Tara Mama ii  pierde pe cei care o iubesc… Aici in Lituatia noi avem ca Motto cuvintele lui Geo Bogza…Demnitatea unei natiuni este suma demnitatilor fiilor ei.” Lucia Andirevschi-Bartkiene

 

Pe 24 mai a.c. Casa Comunitatilor Nationale din Vilnius a implinit 15 ani. Cu aceasta ocazie si pentru ca timp de 8 ani  a condus cu talent si abnegatie emisiunea pentru minoritati “Labas” (trad. “Buna Ziua”) romanca Lucia Andrievschi-Bartkiene, fost decorata cu Insemnul de Onoare de Argint,. Am rugat-o pe doamna Andrievschi-Bartkiene sa ne acorde un interviu.

Gabriel Teodor Gherasim:  Doamna Bartkiene, dati-ne va rog cateva date biografice si profesionale.

Lucia Andrievschi-Bartkiene:  Sunt nascuta in oraselul Soroca , Republica Moldova. Dupa ce am absolvit scoala medie la Chisinau am facut studiile la St. Peterburg, la Facultatea Universitatii Cinematografice. Aici am facut cunostiinta cu un baiat din Lituania, care studia la aceeasi facultate. Casatorindu-ma cu Remigijus Bartkus, din 1981, am venit sa locuesc in capitala Lituaniei, Vilnius.
La inceput am activat impreuna cu sotul meu la o institutie de cercetari stiintifice. Apoi am lucrat la o televiziune privata. Din anul 1996 am fost angajata la Televiziunea Nationala a Lituaniei, la Redactia Pentru Comunitatile Nationale.
De opt ani sunt redactor si reporter la emisiunea pentru comunitatile nationale mai mici ( romani, armeni, tatari, germani si altele). Emisiunea se numeste “Labas”, in limba lituaniana - “Buna Ziua” sau “Salut”. Celelalte comunitati mai mari au emisiunele lor aparte ( in rusa, ucraineana, poloneza, bielorusa si pentru evrei). Emisiunea “Labas” e unica in toate tarile Baltice, in limba de stat, lituaniana, in care se transmite pentru minoritatile conlocuitoare de mic procentaj etnic. In ceea ce ma priveste, ma straduiesc sa fac cat mai multe reportaje despre romanii din Lituania, despre istoria si traditiile romanilor.

G.T.G.:  Cine sunt “emigrantii dragostei” ?

L.A.B.: Membrii societatii “Dacia” din Lituania se numesc “emigrantii dragostei”, pentru ca toti am ajuns in Lituania in urma dragostei, casatorindu-ne cu persoane din Lituania (lituanieni, polonezi, etc.). Dragostea a fost motivul emigratiei.


G.T.G.:  Copiii din “familiile dragostei”, imbina calitatile si culturile parintilor. La dumneavoastra, acest lucru s-a vazut si in numele copiilor. Cum se chiama copiii dumneavoastra si in ce masura multi-culturalismul lor i-a avantajat fata de ceilalti copii?

L.A.B.: Copiii mei se numesc: fiul  Vykintas (26 ani), in cinstea unui personaj istoric lituanian, (in Vilnius este si strada Vykintas). Si fiica mea Dorina, (18ani) in numele Dorului de tot ce-i roman. Toti copiii membrilor societatii “Dacia” sunt ageri, si as zice  talentati. Multi-culturalismul lor ii face mai interesanti pentru colegii lor, deoarece ei cunosc mai multe din istorie si din traditiile populare ale lumii. Si in sfarsit, o limba (romana) in plus.

G.T.G.: Care sunt vestigiile istorice, politice si culturale romanesti, sau a |arilor Romane din Lituania? In special, care sunt aceste conectii cu Principatul Moldovei ?

L.A.B.: Se stie,  ca Alexandru Cel Bun a fost casatorit cu sora lui Vytautas Cel Mare domnitorul Lituaniei.   Alexandru Cel Bun a ajutat polonejilor si lituanienilor in doua batalii: 1410 si 1422, respectiv la Grunwald si Marienburg, impotriva cavalerilor teutoni.  LDK, sau Marele Principat Lituanian si Statul Moldova de la sfarsitul sec. XIV pana la mijlocul sec. XV, au avut  frontiera de stat comuna, lungime de 300m. In 1452, Cetatea Alba din Moldova, a fost reconstruita cu ajutorul  lituanienilor. Cercetatorul polonez Henryk Visner in cartea sa “ Jonusas Radvila”(Ionusas), scrie, ca in 1645 Jonusas Radvila ( reprezentatul vestitei familii Radzivil) s-a casatorit cu Maria Lupu, fiica Domnitorului Moldovei Vasile Lupu.  Maria a adus o zestre  enorma de  650 000 monete de aur, devenind Maria Lupu-Radviliene.  Apropo, in societatea noastra avem  pe un alt Vasile Lupu din R. Moldova. Arhitectul V. Lupu a construit in Lituania circa 40 de cladiri. Savanta Americana, de origine lituaniana, Maria Gimbutas  (Gimbutiene) a cercetat teritoriul Romaniei moderne,  ea considerand ca  cele mai vechi asezari  ale omului european au fost pe teritoriul Romaniei moderne.
Mai am o informatie intresanta: cu o luna de zile in urma in Lituania a fost ales noul Presedinte al Parlamentului--- Victor Muntianas .  Tatal lui, pe nume “Muntianu”, este roman/moldovean din Crimeea, ajuns in Lituania in 1947, si mama sa este lituanianca din Lituania (deci tot “emigranti ai dragostei”).

G.T.G.:  “Emigrantii dragostei” au si mare dragoste fata de tara de origine si neamul romanesc. Ce este societatea “Dacia”, cum s-au organizat romanii din Lituania si in ce fel de activitati sunt angajati ?

L.A.B.: Societatea Culturala Romana “Dacia”, a originarilor din Republica Moldova si Romania in Lituania, a fost constituita in anul 1989.
Membrii societatii sunt 44 de persoane, cetateni ai Lituaniei, care cunosc limba lituaniana foarte bine. In Lituania, dupa recesamantul din 2001, s-a declarat ca locuiesc 700 moldoveni si 100 romani (deci 800 etnici romani). Membrii societatii locuiesc in diferite orase ale Lituaniei, cum ar fii: Vilnius,  Kaunas, Kretinga, Visaginas, Klaipeda, Gegmarei.
Scopul societatii este de a incuraja pe etnicii romani de a nu uita limba, traditiile si istoria poporului nostru.  La sediul comunitatii functioneaza o mica scoala dominicala. Copiii sunt de fapt numai10, si ei cresc foarte repede.   Ne straduim sa participam la toate actiunele si festivalurile organizate in Lituania pentru scolile duminicale.
Activitatea societatii “Dacia” este sustinuta de catre Guvernul Lituaniei. Departamentul Comunitatilor Nationale ne-a oferit sediu pentru societate si o sala pentru festivitati. Avem relatii foarte bune cu Ambasada Romaniei in Lituania (Vilnius) si Ambasada R. Moldova, (resedinta de la Minsk).  Totul depinde de  nivelul activitatii membrilor societatii.
In 2004, societatea “Dacia” a  organizat actiunea consacrata a 500 ani de la trecere in eternitate a Marelui Voevod al Moldovei Stefan cel Mare si Sfant. In primavara anului 2005 am organizat serata consacrata a 155 de ani de la nasterea Marelui poet roman Mihai Eminescu.  In luna martie 2006 , sarbatoarea “Martisorului” a fost consacrata  Marelui poet roman-basarabean Grigore Vieru. La sarbatoare au participat compatriottii nostri din Riga din R. Letona, membrii societatii moldo –romane “Doina”. La toamna dorim sa organizam o serata consacrata activitatii lui George Enescu (125 de ani de la nastere) Vor fi invitati tinerii muzicieni, de la Academia de Muzica din Vilnius, care au participat la concursul G. Enescu din Bucuresti.
Dorim,  sa transmitem patriotismul national   si copiilor nostri. Dar sa va spun sincer, orice articol in presa lituaniana se incepe sau se termina cu fraza “Moldova e cea mai saraca tara din Europa”. Pe noi toti ne ingrijoreaza acest fapt, foarte mult. Am urmarit cu atentie alegerile din primavara anului 2005 in R. Moldova. Am organizat o intrevedere cu membrul Seimului Lituaniei, observator la alegerile din Moldova, D-l Egidius Vareikis.  Este o mare necesitate de a promova ceea ce este mai bun in R. Moldova si Romania. Doar cand cunosti o tara destul de bine, numai atunci poti s-o intelegi.

G.T.G.:  Pentru sotii/sotiile nordici/e, caldura oamenilor si a pamanturilor romanesti trebuie sa fie un univers “tropical”. Ce ati notat ca place lituanienilor in cultura si vizitele lor pe pamanturile romanesti ?  Cum reactioneaza la masa vre-unui hram de la sat, sau la vre-o nunta cu tarafuri si mese intinse ?

L.A.B.: . Lituanienii, bineinteles,  sunt mai reci decat romanii. Dar le place foarte mult ospitalitatea romanilor si sarbatorile noastre vesele. In special sarbatoarea primaverii “Martisorul” pentru ei, e ceva tainic. Noi nici decum nu intelegem de ce la lituanieni cuvantul primavara e de genul masculin “Pavasaris”. In schimb cuvantul “Doina”suna la fel in lituaniana  “Daina”. Lituanienilor le plac foarte mult bucatele romanesti, mamaliguta, placintele, sarmalutele, ghiveciurule din legume. Despre nuntele de la tara ei zic insa, ca se fac prea multe cheltueli .
Recent la Vilnius a fost deschis restaurantul romanesc “Transilvania”. Unul din sefii restaurantului e Jurgis Paplaitis feciorul Emiliei Paplaitiene, membra societatii “Dacia”. Acum restaurantul a devenit un loc preferat pentru toti, cu vitralii  din Transilvania pe geamuri , portretul lui Vlad |epes si obiecte romanesti expuse in cadrul restaurantului. Deci acum exista o “Transilvanie” in Lituania. De altfel acesta este si unicul restaurant romanesc pe teritoriul tarilor Baltice (Lituania, Letonia. Estonia).

G.T.G.:  Dumneavoastra lucrati la Televiziunea Lituaniana, la “Departamentul Minoritati”. In ce masura lituanienii fac distinctie intre colonistii rusi, fostii “privilegiati” ai Armatei Rosii si celelalte minoritati, inclusiv cea a romanilor ?

L.A.B.:  Lituania, de 15 ani este o tara independenta. Ea este de altfel prima, dintre tarile Baltice, care a declarat independenta nationala  de fosta URSS. In 1991 Guvernul Lituaniei a declarat  “varianta zero” – toti cetatenii Lituaniei la un moment dat, au primit cetatenia R.L. In Letonia  n-a fost asa posibilitate si compatriottii nostri  pana astazi n-au primit cetatenia acelei tari. Acum in Lituania locuesc reprezentantii a 100 nationalitati, si din ei, cetateni ne-lituanieni sunt circa 20. Cu15 ani in urma, a doua etnie dupa lituanieni au fost rusii, acum sunt polonejii,  apoi ucrainienii, bielorusii. Deci multi rusi au emigrat. La inceput in socitatea noastra au fost cateva familii de moldoveni militari, care au emigrat inapoi in R. Moldova. Si patru persoane au emigrat in SUA, dintre basarabeni: Victor Cernatescu, Dumitru Turcanu, Jiulia Valuta si Valentin Valuta. Salutari multe lor.
Daca cunosti limba lituaniana, doresti sa cunosti istoria si traditiile lituanienilor n-ai nici o problema, toti te vor ajuta. Lituania e o tara mica (circa  3 ml. locuitori), cu una dintre cele mai vechi limbi din Europa, si lituanienii sunt un popor ambitios. Probabil fara asa ambitie nationala o tara mica nu poate exista.


G.T.G.: Ce parere aveti despre decizia Bucurestiului de-a impune vize de intrare in |ara Mama a etnicilor romani din Basarabia Bucovina de Nord s.a.? De ce credeti ca acest apartheid al romanilor contra romanilor este un lucru iresponsabil?

L.A.B.: Vizele de intrare in Romania pentru etnicii romani din Basarabia si Bucovina de Nord este o catastrofa. Mai ales acum (cum simt eu), cand  s-a inceput un nou val al rusificarii R. Moldova. Nu stiu cum s-ar putea rezolva acesta problema, dar |ara Mama ii  pierde pe cei care o iubesc.

G.T.G.:  Ce parere aveti despre decizia Chisinaului de-a schimba  titulatura liceelor “Romano-Francez  Gh. Asachi” si “Romano-German M. Kogalniceanu” in Moldo-Francez si respectiv Moldo-German? De ce credeti ca acest apartheid al romanilor contra romanilor este un lucru iresponsabil?

L.A.B.: La Chisinau parca toti au uitat despre Marea Adunare din Piata Centrala, au uitat, ca a fost candva Frontul Popular, nu mai asculta nimeni cantecele lui Ion si Doina Aldea – Teodorovici. Doar nimeni n-a anulat legea din 1989 , de la 31 August cu privire la oficializarea limbii romane si revenirea la alfabetul latin. Si sarbatoarea nationala “Limba noastra cea romana” nu se mai sarbatoreste. In schimb s-au inmultit sarbatorile vinului. Problema liceelor e un absurd complect. Doar M. Eminescu n-a scris in doua limbi, a scris in limba romana.
Cred, ca R. Moldova trebuie sa fie reunita cu Romania, in caz contrar va fi o provincie a Rusiei. Din acest punct de vedere romanilor (de pe ambele parti ale Prutului), le lipsesc ambitiile lituanienilor pentru o tara unita si libera.

G.T.G.:  In ce masura credeti ca prezentarile stereotipe, des negative, de catre mass-media din Lituania, a romanilor si a Romaniei/Moldovei, este datorata arogantei si in ce masura este datorata ignorantei ? Ati notat o schimbare inspre bine, fata de reprotajele de acum 10 ani fata de Romania/Moldova si fata de cele prezente ?

L.A.B.: Lituania, ca toate tarile europene mici se trage mai mult catre tarile mari si economic puternice ca Marea Britanie, Germania, SUA. Interesul catre Romania a fost intotdeauna mai slab. Luand in consideratie canonul jurnalistic modern ”tot cei negativ e senzatie”,  va dati seama ce stiu cetatenii Lituaniei despre Romania.  In anul 2006, am notat o schimbare spre bine. Am gasit unica firma turistica, Amber Travel Sevice, care organizeaza calatorii in Romania. Turismul e cea mai binefacatoare colaborare intre tarile noastre.
In 2004 o intreprindere din Lituania a construit dupa comanada romanilor un pod modern, constructie din metal, 250 m.(valoarea de cateva milioane de LT.) Podul a unit R. Moldova cu Romania peste Prut in regiunea Iasiului. Lituanienii au construit podul timp de 3 luni si a fost primul pod dupa o tehnologie noua exportat in afara Lituaniei. Nu e simbolic acest fapt?
Lituania timp de 2 ani este membra U E. La sfarsitul anului 2005 am citit un articol cum ca  Lituania face investitii in Romania. Intreprinderea “Europa Group Hanner” va construi in centrul  Bucurestiului blocuri de locuinte, in valoare de 15 milioane euro. Pe cuprinsul  a18 mii metri patrati,( 100 de apartamente). Lituanienii doresc sa faca si alte investitii in urmatorii 3 ani.

G.T.G.:  Ce ati simtit in suflet cand ati  intrat in si vizitat Romania pentru prima data?

L.A.B.: Cand am vizitat Romania pentru prima data eram foarte fericita si de faptul ca in sfarsit am ajuns in |ara, si de faptul , ca eram cu fiica mea Dorina.
Sigur, ca eram emotionata si am vazut relieful, natura, satele, orasele, oamenii in toata frumusetea lor.
Mi se parea ca in vis ca auzeam peste tot lumea vorbind o limba extraordinar de frumoasa, limba mea de bastina si eu ma simteam mandra de limba romana. In 2005 inainte de Craciun am revazut Romania ( recomandata de Ambasada Romaniei de asta data), in componenta delegatiei oficiale cu Presedintele R. Lituania, Valdas Adamkus. Am vazut frumoasa capitala - Bucuresti, toata in lumini. Si am avut din nou  emotii frumoase.
 
G.T.G.:  In America, multi romani isi pierd cultura si limba lor si a familiilor lor, in prima generatie. De ce credeti ca ar fii bine totusi ca romanii sa-si pastreze si dezvolte limba si cultura de bastina, in paralel cu cea adoptiva si odata ce-au emigrat in alta tara?

L.A.B.: Limba, cultura si traditiile- este cea ce ne uneste pe noi toti. Dar limba romana e cel mai principal lucru. Daca stii limba romana bine poti sa fii demn ca esti o particica  a natiunii romane. Eu ma stradui sa imbib orice intonatie  noua, orice accent si informatie despre limba romana, de la noi venitii din |ara.
E un paradox, dar locuind in Lituania am invatat mai bine limba romana, decat locuind acasa.  Aici in Lituania avem ca MOTTO  cuvintele lui Geo Bogza: “Maretia unei paduri este suma maretiei copacilor ei. Demnitatea unei natiuni este suma demnitatilor fiilor ei”.

G.T.G.: Cum puteti fi contactata ?

L.A.B.: La Tel: 370 68732510 si la emailurile:
lucia@centras.lt
lucia@palsatas.lt

G.T.G.: Va multumesc!

L.A.B.: Si eu va multumesc !
(Un material realizat de de Gabriel Teodor Gherasim pentru Romanian Global News)

 
Serviciu de traducere prin telefon pentru pacientii straini din SevillaPDF Print E-mail
Sevilla, Spania/Romanian Global News
Accesari :75
Monday, 28 August 2006
Spitalul Virgen del Rocío din Sevilla a implementat un sistem de teletraducere prin mobil, care va fi operativ in toate centrele sale, cu scopul de a elimina posibilele bariere de limba care pot interveni intre pacientii straini si personalul sanitar.Acest  serviciu, numit “Ne intelegem” are ca obicetiv imbunatatirea comunicarii intre pacienti, rudele acestora si personalul sanitar, dar si
evitarea unor situatii generate de neintelegerea problemelor de sanatate, informeaza Roman in Lume. Pentru acest serviciu, spitalul a achizitionat 55 de pachete telefonice, compuse din doua perechi de casti, un telefon mobil cu utilizare exclusiva pentru acest serviciu, o cartela cu coduri si o linie telefonica speciala. Serviciul ofera asistenta pentru 32 de  limbi diferite, iar limbile cele mai folosite sunt engleza, franceza, germana, romana si araba. Bugetul destinat acestui proiect, finantat de Directia Generala de Inovatii, Sisteme si Tehnologii, se ridica la 190 de mii de euro pentru primul an de functionare. Acest sistem de traducere simultana prin intermediul telefonului mobil este deja disponibil in alte doua spitale din Almeria. Pacientii straini si rudele lor au astfel garantia unei comunicari corecte cu personalul sanitar din centrele unde functioneaza acest serviciu. Printr-un simplu apel telefonic, medicii si asistentele intra in legatura cu un centru de comunicare, de unde se face legatura cu interpretul limbii necesare, care realizeaza o traducere simultana a conversatiei dintre cetateanul care nu vorbeste spaniola si personalul sanitar. Aceste terminale disponibile in centrele sanitare amintite functioneaza exclusiv pentru acest sistem de teletraducere, ceea ce impiedica folosirea lor pentru alte comunicari. Medicii si asistentele care folosesc sistemul trebuie sa se identifice cu ajutorul unui cod de utilizator si un PIN specific fiecarui serviciu sau centru sanitar.
 
Punct final pentru reprezentantiile semnate Matei Visniec in UKPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :74
Monday, 28 August 2006
{mosimage}Duminica, 27 august, la Zoo Southside Theatre a fost pus punct final seriei de reprezentatii cu spectacolul "Cum sa explici istoria comunismului pacientilor bolnavi mental", de Matei Visniec(foto).Spectacolul s-a jucat in perioada 6-27 august  la Zoo Southside Theatre, din Edinburgh.
Piesa are la baza un scenariu realizat in traditia teatrului absurdului, consacrat de Eugen Ionesco.O farsa ilara dar care iti rupe inima, piesa il urmareste pe scriitorul Yuri Petrovski, in incercarea sa de a se supune ordinelor guvernului de a readuce sanatatea bolnavilor mental invatandu-i pe acestia despre istoria comunismului.
Premiera mondiala a spectacolului a avut loc in anul 2000, la Open Fist Theatre din Los Angeles, in traducerea lui Jeremy Lawrence si Catherine Popesco, dirijati de Florin Fatulescu. Piesa este din nou adusa in fata publicului de catre Open Fist, care o prezinta la festivalul Fringe din Edinburg, pentru premiera britanica. Actiunea a fost sprijinita de Fundatia Ratiu UK.
 
Inca un festival britanic cu Mukka Band pe afisPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :55
Monday, 28 August 2006
{mosimage}Un nou concert al interpretei romance Dana Codorean Berciu, alaturi de trupa britanica Mukka Band, este programat sa se desfasoare luni, 28 august, la Wiltshire.
Concertul va avea loc in cadrul festivalului "Devizes Street" si va avea ca loc de desfasurare chiar Devizes Main Street, Wiltshire. Reprezentatia semnata Mukka Band si Dana Codorean Berciu se va desfasura cu incepere de la ora 13.45 si va dura o ora.
Mukka va aduce publicului o muzica provenind atat din melancolia adanca a Transilvaniei cat si din melodii instrumentale rapide din Balcani. Ritmuri de dans, balade pline de suflet, cantece de dragoste – acestora li se alatura carismatica voce a Danei Codorean-Berciu.
 
Premiera pariziana pentru "Cum am petrecut sfarsitul lumii"PDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :76
Monday, 28 August 2006
{mosimage}Pelicula romaneasca "Cum am sarbatorit sfarsitul lumii", premiata la Cannes, la sectiunea Un Certain Regard, va fi lansata in curand in cinematografele din Franta.
Premiera franceza este programata sa aiba loc in data de 30 august. Filmul a primit premiul pentru cea mai buna interpretare feminina, acordat Dorotheei Petre, pentru rolul din filmul lui Catalin Mitulescu(foto). Filmul prezinta o poveste din Bucurestiul anului 1989, ultimul an al dictaturii ceausiste. Eva, in varsta de 17 ani, traieste cu parintii sai si cu fratele sai de 7 ani, Lalalilu. Aflata la varsta primei iubiri, Eva vede primele raze ale vietii de adult, si are un vis pe care il impartaseste numai fratelui sau: sa fuga din Romania si sa calatoreasca in lume. Lalalilu este disperat de ideea ca sora sa l-ar putea parasi, iar impreuna cu doi buni prieteni ai sai, Tarzan si Silvica, imagineaza un plan prin care sa il impuste pe dictator, pentru ca Eva sa poata ramane si sa traiasca intr-o tara libera.
 
Romanii din Elvetia centrala la o noua intalnirePDF Print E-mail
Horw, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :63
Monday, 28 August 2006
Noua intalnire a romanilor din Elvetia centrala va avea loc joi, 7 septembrie, incepand cu ora 20.00, la restaurantul Felmis din Horw.Participantii amatori de mini-golf pot juca pe terenul apartinand restaurantului, pana la ora 22.00, ora dupa care intalnirea va continua la restaurant. Persoanele interesate se pot inscrie trimitand un e-mail la adresa petre.apostol@ihagfk.ch.
 
Cursuri de limba romana la Scoala de limbi straine “St. Annahof”PDF Print E-mail
Zurich, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :61
Monday, 28 August 2006
Scoala de limbi straine “St. Annahof” din Zurich organizeaza doua cursuri de limba romana incepand cu luna octombrie.Cursurile vor fi sustinute de Catalina Walther. Primul curs este destinat incepatorilor si va avea loc miercurea, intre 18.00 si 19.15, iar al doilea curs este de vacanta si va avea loc tot miercurea, de la 19.20 la 20.35. Mai multe informatii se gasesc pe site-ul scolii www.sprachschule-st-annahof.ch/de/.
 
850 de locuri de munca pentru romani si bulgari la BruxellesPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :124
Monday, 28 August 2006
Aproximativ 850 de posturi de executie vor fi scoase la concurs pentru cetatenii romani si bulgari, au anuntat recent autoritatile de la Bruxelles.
Intreaga procedura de recrutare si angajare a personalului executiv din institutiile europene va fi realizata prin EPSO (European Personnel Office), iar aproximativ 50-60 de posturi de conducere ar putea sa revina Romaniei in cadrul structurilor Comisiei Europene.
Acestor persoane le va fi asigurat sprijin pentru pregatirea profesionala, insa vor ocupa posturile din administratia europeana numai daca reusesc sa promoveze examenele organizate de Comisia Europeana, potrivit procedurilor valabile pentru toate tarile membre. Guvernul nu se va implica in procedurile de selectare propriu-zisa a celor care vor ocupa posturile respective.
Ministerul Integrarii Europene va coordona procesul de selectie si recrutare a candidatilor pentru functiile de conducere alocate Romaniei. Acesta va fi si interlocutorul permanent al institutiilor europene pe aceasta chestiune. De asemenea, institutiile administratiei centrale vor trebui sa identifice potentiali candidati pentru aceste posturi. Autoritatile romane vor putea sa apeleze in procesul de recrutare si la firme specializate de consultanta, deoarece candidatii pot proveni atat din mediul public cat si din cel privat.
Concursurile pentru ocuparea posturilor de conducere sunt etapa care urmeaza declansarii competitiilor pentru posturile executive pentru romani, din cadrul Comisiei. Angajarile propriu-zise de cetateni romani la Comisia Europeana vor incepe in toamna anului 2006, iar posturile dedicate cetatenilor romani vor fi ocupate pana in anul 2010. In ceea ce priveste posturile de conducere, selectia persoanelor care vor ocupa aceste functii se face de un departament special din fiecare institutie europeana, in baza promovarii concursului de admitere in corpul functionarilor europeni. Criteriile de selectie pentru posturile de conducere vor fi: experienta indelungata intr-o functie de conducere, cunoasterea domeniului aferent.
Pentru posturile de executie procedurile de selectare au fost deja demarate. Au fost publicate si sunt in desfasurare competitiile pentru 120 de posturi traducatori, interpreti si juristi-lingvisti, 210 posturi de administratie publica, drept si audit si 225 posturi secretariale. Primii angajati cetateni romani ai Comisiei Europene vor fi castigatorii concursului pentru traducatori, interpreti si juristi-lingvisti, iar aceasta deoarece Bruxelles-ul doreste ca imediat dupa data aderarii Romaniei la UE limba romana sa poata fi folosita ca limba oficiala, informeaza site-ul Comunitatii romanilor din Belgia.
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions