Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
August 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    
Cautare
 
Dan Mihai Toader a transformat Posta in pusculita pentru udemeristul Verestoy AtillaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :221
Wednesday, 30 August 2006
Incredibil, dar adevarat: conform unor documente oficiale, actualul "manager" al Postei Romane, Dan Mihai Toader, a agreat sa-si mentina fotoliul de "tartor" al Companiei Nationale, oferind cu generozitate contracte de publicitate din bani publici.Stiind ca sustinerea sa depinde de maharii din Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) - in speta ministrul Szolt Nagy (UDMR) si secretarul de stat Florin Bejan (Uniunea Crestin Sociala - partid format din sindicalisti) - dar si de suportul sindicalistului Matei Bratianu, Toader a agreat sa ofere din banii CNPR contracte de publicitate de peste 3,2 milioane de euro (in conditiile in care bugetul anual pentru publicitate al CNPR, aprobat de MCTI este de 2.000.000 euro) unor publicatii sau companii "media" care au in spate diverse grupuri de interese ce-i pot asigura linistea. Pentru ca "ingineria" sa nu bata la ochi, Toader a decis ca fondul alocat "publicitatii" sa tranziteze prin PostCom SA, companie ai caror actionari sunt sindicalistii din Posta. Surprinzator, alegerea PostCom in calitate de agentie de publicitate nu a fost facuta cu respectarea legislatiei privind achizitiile publice, ci a fost pur si simplu o alegere care a tinut exclusiv de vointa maharilor din Posta si din MCTI. Din acest motiv, PostCom nu a avut practic nici un cuvant de spus in ceea ce priveste alegerea "partenerilor" in care CNPR urma sa-si faca publicitate, acesta fiind atributul exclusiv al lui Mihai Toader & comp. (din MCTI, sindicate, diverse grupuri de interese etc).
Ca urmare a acestui fapt, Toader a directionat sume consistente reprezentand publicitate catre zeci de entitati care fie editeaza diverse publicatii, fie acorda "consultanta" in organizarea unor evenimente de doi lei pe piata media.
Printre clientii alesi de Toader & co sa presteze servicii de publicitate pentru Posta se numara si doua companii, in spatele carora se regasesc doua nume legate indirect de Posta. Este vorba de SC Scripta SA, care editeaza cotidianul national de limba maghiara Uj Magyar Szo (Noul Cuvant Maghiar) si in spatele careia se regaseste senatorul UDMR Atilla Verestoy (in calitate de actionar majoritar) si de Master Communications International - entitate detinuta de sotia, respectiv fiica lui Razvan Haritonovici, personaj implicat in urma cu cativa ani, in calitate de presedinte al societatii de asigurare-reasigurare Astra SA, in scandalul BRS - BID - Posta Romana.
Conform evidentelor, confirmate de administratorul PostCom SA, Emilia Iacomi, Scripta SA a primit cu "dedicatie" de la Toader un contract de publicitate de 500.000 de euro (din care in iunie-iulie a.c. a primit o plata de 753.063 RON), in vreme ce firma familiei Haritonovici a primit o "halca" publicitara de 81.347 RON. Contactat, Atilla Verestoy a confirmat existenta contractului, in vreme ce administratorul firmei sale a negat valoarea acestuia. De cealalta parte, seful CNPR, Dan Mihai Toader, a refuzat orice dialog, inchizandu-ne telefonul.
Conform documentelor oficiale, PostCom SA a parafat la data de 9 mai 2006 un contract (nr. 149) cu Scripta SA - la care actionar majoritar este senatorul UDMR Attila Verestoy (84,63%) pentru o perioada de un an in suma de 300.000 euro. Ulterior a mai fost incheiata o anexa la respectivul contract, in suma de 200.000 euro. Obiectul contractului: "spatiu publicitar (...) in contul si in specificatia prevazuta in Anexa 1". Durata contractului: 12 luni, cu posibilitatea de prelungire. Intelegerea a fost parafata de Stanik Stefan Ioan si de Vincze Lorencs - din partea Scripta SA si de Nicolae Zamfir (director general) si Angela Bara (contabil sef) - din partea PostCom SA. Conform declaratiilor Emiliei Iacomi - administratorul PostCom, intelegerea a fost impusa de Dan Mihai Toader si acceptata de sefii MCTI, dar si de sindicalistul Matei Bratianu. "Curentul" i-a contactat pe sefii Scripta SA, Attila Verestoy (actionar majoritar), Vincze Lorencz (director de marketing) si pe administratorul PostCom, Emilia Iacomi. Daca Attila Verestoy si Emilia Iacomi au recunoscut valoarea contractului si platile facute catre Scripta SA de catre PostCom (753.063 RON), Vincze Lorencz a negat aceste aspecte. Surprinzator, desi Iacomi a dezvaluit clar faptul ca acest contract dintre PostCom si Scripta SA s-a facut cu "dedicatie" de la Toader, atat Verestoy Attila, cat si subalternul sau au negat cu jumatate de gura spusele administratorului partenerului lor.
(Preluare Ovidiu Zara, Curentul)
 
Bisericile sunt de acord cu desecretizarea dosarelor de la CNSASPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :181
Wednesday, 30 August 2006
Biserica Ortodoxa si cea Catolica sustin desecretizarea dosarelor clericilor, reprezentantii BOR spunand ca Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane si-a dat acordul inca din 1997 pentru deschiderea dosarelor slujitorilor bisericii.Intr-un comunicat al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti se arata ca descretizarea va aduce la lumina persecutiile la care a fost supusa Biserica Catolica in timpul comunismului.
Presedintele Traian Basescu a propus luni, in sedinta CSAT, desecretizarea dosarelor inaltilor ierarhi. Aceste dosare erau incluse pana acum in categoria dosarelor de siguranta nationala. Seful statului a tinut sa precizeze ca cea mai mare parte a dosarelor inaltilor ierarhi sunt de urmarire.
Seful statului a declarat ca respectarea legii Ticu “ne pune in situatia de a putea duce pana la capat procesul de deconspirare", transmite Hotnews.
Saptamana trecuta, si ministrul Culturii a cerut deconspirarea preotilor care au colaborat cu Securitatea. Adrian Iorgulescu a dat de inteles ca exista preoti care transmiteau Securitatii informatii pe care le aflau in timpul spovedaniilor.
Propunerea ministrului Culturii, Adrian Iorgulescu, privind studierea de catre CNSAS a dosarelor preotilor a starnit reactii din partea Bisericii Ortodoxe. Potrivit purtatorului de cuvant al Patriarhiei Romane, Costel Stoica, Preafericitul Parinte Teoctist s-a aratat surprins de aceasta propunere si a adaugat ca niciodata preotii nu au turnat la Securitate lucruri aflate in timpul spovedaniei.
 
Basescu a reactionat la „inchiderea” granitelor tarilor din UE pentru muncitorii romaniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :242
Wednesday, 30 August 2006
Intr-un interviu pentru International Herald Tribune, presedintele Traian Basescu declara ca problema eventualului flux de emigranti romani catre Europa occidentala dupa aderarea Romaniei “e o chestiune intretinuta politic, si nu are ca baza realitatile din tara”, transmite Hotnews.Basescu a avertizat ca in cazul in care cetatenilor romani li se vor impune restrictii, autoritatile romane vor proceda similar cu cetatenii tarilor respective. Nu trebuie sa se bazeze pe timiditatea noastra” a precizat Basescu, informeaza aceeasi sursa.
Basescu a dat asigurari ca intreaga dezbatere asupra emigrantilor romani “e nefondata, fapt sustinut de intarirea constanta a economiei romanesti”.
“Cresterea salariilor din sectorul privat e exploziva, si Romania la randul ei se confrunta cu o oferta redusa a fortei de munca in special in domeniul constructiilor”.
“O forta de munca mobila este unul din motivele aderarii la Uniunea Europeana”, spune Basescu
In conditiile in care salariile din Europa Occidentala sunt mult mai mari decat cele din Romania, putin sunt analistii care considera acesta un motiv suficient pentru ca romanii sa nu imigreze noteaza IHT.
“Intr-un fel sau altul vor veni”, spune Paul Hofheinz directorul Consiliului Lisabona, un grup de cercetare din Bruxelles. “
“Daca unele tari vor incerca sa blocheze accesul se va crea o imensa piata neagra a fortei de munca” a mai precizat Hofheinz
”Romania e tara care a tras cel mai mare volum de investitii starine directe din sud-estul Europei in ultimii ani. Romania nu are nevoie sa se autodepaseasca considerandu-se un cetatean de mana a doua”, a mai declarat Basescu.
Toate cele 25 de state membre UE au dreptul sa impuna restrictii in privinta liberei circulatii a fortei de munca. In 2004, 12 state membre UE au impus restrictii celor 8 state care au aderat la data aceea, numai Marea Britanie, Irlanda si Suedia deschizandu-si granitele munictoprilor din noile state ce au aderat.
In urma valului de aderare din 2004, Marea Britanie s-a confruntat cu cel mai mare numar de emigranti, depasind cu mult asteptarile oficialilor britanici.
 
Premierul va efectua o vizita in FinlandaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :158
Wednesday, 30 August 2006
La invitatia omlogului sau, premierul Calin Popescu Tariceanu va efectua in perioada 4 – 5 septembrie, in Finlanda.
Cei doi demnitari vor discuta despre obiectivele presedintiei finlandeze a Uniunii Europene, procesul de pregatire al aderarii Romaniei la UE, stadiul relatiilor bilaterale, precum si teme din actualitatea internationala, informeaza Amos News. Primul ministru se va intalni, de asemenea, cu liderii Confederatiei Finlandeze a Industriasilor. Din delegatie mai fac parte ministrul de externe, Mihai-Razvan Ungureanu, si ministrul delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii acquis-ului comunitar, Cristian David.
 
Campania „Basarabia Pamant Romanesc” se incheie cu un concertPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :121
Wednesday, 30 August 2006
Organizatorii campaniei “Basarabia Pamant Romanesc” organizeaza o conferinta de presa prilejuita de incheierea oficiala a acestei actiuni, joi, pe 31 august, de la 11.00 la sediul Asociatiei “21 DECEMBRIE 1989”.La aceasta conferinta vor fi prezentate atat cifrele campaniei cat si actiunile care au fost organizate in decursul celor 2 luni, iar dupa conferinta, in Piata Universitatii, in fata T.N.B., intre orele 16.00 -22.30, va avea loc concertul dedicat Zilei Limbii Romane. La aceasta manifestare vor participa formatiile si artistii precum Luna Amara, Snails, Bucium, Katana, Stereodoping si multe altele. Toti acesti artisti si-au aratat sustinerea fata de campania „Basarabia Pamant Romanesc” si au acceptat sa participe la acest eveniment pentru a arata romanilor de dincolo de Prut ca nu au fost uitati de catre fratii lor din patria mama.
 
Vernisajul expozitiei „Constantin Brancusi fotograf”PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :111
Wednesday, 30 August 2006
Muzeul National de Arta al Romaniei organizeaza, vineri, 1 septembrie, de la ora 12.30, vernisajul expozitiei “Constantin Brancusi fotograf”, eveniment inclus in seria  manifestarilor pregatite de  Muzeul National de Arta al Romaniei cu ocazia Anului Francofoniei.Expozitia propune o selectie de 40 de tiraje moderne dupa fotografiile originale realizate de artist. Fotografiile infatiseaza diverse aspecte din atelierul artistului de la Paris, imagini ale lucrarilor sale mestesugit si minutios asezate precum si autoportrete ale sculptorului inconjurat de operele sale, se arata intr-un comunicat al Muzeului National de Arta al Romaniei. Expozitia este posibila gratie generoasei donatii a Muzeului National de Arta Moderna – Centrul Georges Pompidou din Paris, prin intermediul Ministerului Culturii si Comunicarii din Franta.
La moartea sa in 1957, Constantin Brancusi a lasat peste 560 de negative si mai mult de 1000 de fotografii realizate de el insusi. Toate imaginile erau surprinse in spatiul intim al creatorului, in atelier, si ilustrau aspecte legate de creatia proprie. Specialistii au identificat mai multe functii ale fotografiei lui Brancusi. Principalul scop ar fi promovarea operei sale in afara Parisului. Atent la modul in care publicul ii recepta lucrarile, Brancusi a raspandit astfel in lume imagini ale atelierului propriu si ale lucrarilor sale in diferite variante. Cercetatorii au demonstrat faptul ca Maestrul isi documenta creatia cu ajutorul fotografiei, imaginile constituind o ocazie de a inregistra vizual lucrarea finita, dar si un mijloc de a obiectiva stadiile de creatie ale unei lucrari sau de a stabili locul acesteia in cadrul creatiei sale. Fotografia constituie de asemenea un adevarat manifest vizual pentru opera sa, aceasta forma de exprimare dandu-i ocazia lui Brancusi sa reflecteze asupra sculpturii in general si asupra propriilor lucrari in particular.
O alta categorie de fotografii care vorbesc despre sculptor sunt autoportretele din atelier. ’’Surprins’’ in timpul lucrului sau asezat batraneste in fata aparatului, artistul isi gandeste permanent portretul in raport cu opera sa. Oricare ar fi functia principala a fotografiei brancusiene, fiecare dintre imagini ne dezvaluie felul in care artistul se raporteaza la atelierul si la lucrarile sale.
 
ADVERTISING SHOW – evenimentul anului in domeniul productiei publicitarePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :106
Wednesday, 30 August 2006
Cel mai mare eveniment adresat industriei de productie publicitara din Romania – targul ADVERTISING SHOW va fi gazduit de Complexul Expozitional ROMEXPO in perioada 20 – 23 septembrie.

Cu un numar record de participanti (peste 150 de firme) si cu o suprafata de expunere de peste 10.000 mp., aceasta a IV-a editie se anunta a fi un adevarat show pentru specialistii in domeniu. Si-au anuntat participarea cele mai reprezentative firme din domeniile imprimare digitala (echipamente si servicii), materiale si accesorii, semnalistica indoor si outdoor, serigrafie, tampografie, gravura, obiecte promotionale (producatori, distribuitori si servicii de personalizare), case de productie audio-video, echipamente fotografice, fotografie publicitara, papetarie-birotica etc. De asemenea, sunt asteptati in vizita directorii de marketing, directorii de productie din agentiile de publicitate, dar si specialistii care activeaza in domeniul productiei publicitare, acestia avand ocazia sa intalneasca aici cele mai performante tehnologii si tendinte la nivel mondial, alaturi de inovatiile firmelor autohtone.
ADVERTISING SHOW 2006 va gazdui in premiera pentru industria de productie publicitara din Romania concursul de obiecte promotionale GIFTS’ SHOW, eveniment la care s-au inscris peste 40 de firme importatoare sau producatoare de obiecte promotionale, expozante in cadrul acestui targ. Concursul va desemna cele mai reusite zece obiecte promotionale ce pot fi gasite pe piata autohtona, transmite Prompt Media.


 

 
Gala Tanarului Actor va avea loc la MangaliaPDF Print E-mail
Mangalia, Romania/Romanian Global News
Accesari :92
Wednesday, 30 August 2006
Cea mai importanta festivitate dedicata tinerilor actori profesionisti din Romania, Gala Tanarului Actor se va desfasura in perioada 31 august – 3 septembrie la Mangalia.
Aceasta se desfasoara sub forma unei competitii ce are loc in fiecare an la sfarsitul lunii august, cuprinzand doua sectiuni, cea de grup si cea individuala, transmite agenda evenimentelor turistice din Romania, Dor de duca. Pe toata desfasurarea Galei - Concurs au loc ateliere de perfectionare si colocvii pe teme de actualitate din domeniul artei scenice, la care participa toti candidatii, in compania specialistilor invitati. Vor fi oferite premii pentru cel mai bun actor, pentru cea mai buna actrita, pentru cel mai bun spectacol si altele.
 
Guvernul roman va oferi un ajutor de 500000 de euro LibanuluiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :119
Wednesday, 30 August 2006
Guvernul roman va acorda Libanului un ajutor umanitar de 500000 de euro, raspunzand astfel apelului la asistenta internationala lansat de guvernul libanez.Romania se alatura, astfel, statelor si organizatiilor internationale care participa la formarea unui fond de solidaritate pentru Liban, sub egida Organizatiei Natiunilor Unite. Suma aferenta ajutorului umanitar va fi suportata din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe, care va fi suplimentat in acest sens cu suma de 1,763 milioane lei noi din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, informeaza Amos News. Guvernul libanez a declarat Libanul tara calamitata si a solicitat asistenta internationala si ajutoare imediate - alimente, medicamente si echipamente medicale, materiale pentru adapostirea refugiatilor. ONU a lansat un apel pentru strângerea a 150 de milioane de dolari, care se vor materializa in ajutor financiar, alimente, medicamente sau imbracaminte si materiale pentru adapostirea refugiatilor.
 
O noua infratire intre un oras roman si unul italian: Reghin – La SallePDF Print E-mail
Reghin, Romania/Romanian Global News
Accesari :114
Wednesday, 30 August 2006
Orasul Reghin se va infrati cu orasul italian La Salle.
O delegatie din La Salle a sosit in municipiul Reghin in vederea semnarii unui protocol de infratire intre cele doua localitati. Italienii vor fi cazati, timp de patru zile, la familii reghinene si vor avea ocazia sa cunoasca mai bine obiceiurile zonei. Autoritatile din cele doua localitati au anuntat ca doresc sa sprijine schimburile intre institutiile si organizatiile celor doua orase, informeaza agentia Amos News. De asemenea, se intentioneaza crearea de asociatii care sa contribuie la dezvoltarea cooperarii bilaterale.
 
“Oracolul” stalinist de la Chisinau emite judecati de valoarePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :286
Wednesday, 30 August 2006
{mosimage}"Republica Moldova nu se va uni niciodata cu Romania", sunt cuvintele de oracol stalinist ale presedintelui celui de-al doilea stat romanesc.
“Nici Moldova intreaga, nici o parte a ei nu va intra niciodata in componenta Romaniei - nu pentru aceasta am ales calea independentei", a continuat Vladimir Voronin(foto ITAR-TASS) intr-un interviu acordat BBC.
Daca acesta ar fi punctul de vedere al unui simplu general sovietic aflat temporar in misiune intr-un stat strain nu ne-ar mira. Din nefericire punctul sau de vedere este impartasit de “noua nomenclatura” a celui de-al doilea stat romanesc, nomenclatura ce a inceput sa guste din mierea functiilor inalte si a puterii si din privilegiul de a reprezenta un stat pe mapamondul relatiilor internationale. Rupti complet de realitatile basarabene profunde unde saracia si disperarea oamenilor simpli se ineaca amar in neputinta schimbarii, noua nomenclatura de la Chisinau, asemeni celei de la Bucuresti se straduie sa lustruiasca realitatile ba introducand o “noua istorie” ce ar urma sa creeze un nou popor, ba razand manzeste cand tatucu Putin le da putina atentie, cracanati intre ordinele primite de la Moscova si exercitiile de imagine facute la Londra sau Washington. Rusia a lucrat intens in acesti 16 ani pentru ca Basarabia sa nu revina la Patria Mama. A lucrat  la Chisinau dar cel mai eficient a lucrat de la Bucuresti. Agentura rusa din Romania a parazitat orice strategie de apropiere romano-romana si a distrus orice initiative de implicare a Bucurestiului in teritoriile romanesti de dincolo de Prut.
Pana cand aceasta agentura nu va fi vanata si dezmembrata inclusiv nivelurile ei cele mai “proaspete”, oracole staliniste gen Voronin vor putea in continuare sa emita judecati impotriva Istoriei si sa intarzie refacerea ei. Doar sa o intarzie. Atat.
 
Subiecte in colimatorPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :316
Wednesday, 30 August 2006
{mosimage}Identitatea nationala – punctul pe „i”
Anul acesta s-au implinit 15 ani de independenta a R.Moldova. O independenta subreda, poticnita in visul prosperitatii „elvetiene”, cu schimbari ciclice in orientarea politica a statului denumit R. Moldova. 27 august este o data simbolica, plasata intre 23 august si 28 septembrie.

Daca 23 august reprezinta data odiosului Pact Molotov-Ribbentrop, ultima semnifica stabilirea demarcatiei frontierei conform acestuia. Cu toate acestea se mai adauga data de 24 august, care a culminat cu inaugurarea Complexului memorial „Eternitate” din Chisinau. Este extem de dificil, dar totusi pentru unii se poate sa se „manevreze” pe niste subiecte fierbinti, cum poate fi catalogat cel al „eliberarii Moldovei pe 24 august 1944". Dupa ziua de 27 august urmeaza 31 august, care simbolizeaza Ziua Limbii Romane, oficial Ziua Limba Noastra, in care au loc mai multe manifestari cultural-artistice, care ne aduc aminte de „podurile de flori” de altadata. Dupa care 1 septembrie...
 „Fii credincios”- in stil statalist
M-am deplasat in centrul Chisinaului pentru a serba impreuna cu concitadinii mei aceasta zi simbolica de 27 august si a rememora evenimentele care au precedat Independenta Nationala si aparitia unui nou stat pe harta lumii. Intr-un fel, am fost si eu un participant indirect sau, macar, martor ocular al acelor timpuri de renastere nationala, de destramare a Imperiului Raului si de edificare a unei noi lumi in acest teritoriu. Am avut un gust aproape amar participand la fastuoasa reprezentare cultural-artistica dedicata acestei zile. N-am inteles mai multe lucruri: spre exemplu, de ce a fost modificata denumirea cu Ziua Republicii si nu a ramas cea cu care deja ne obisnuisem, a Independentei, in acest an? De cand? Sau, de unde au aparut si cine a impotmanat tinerii cu maiouri galbene pe care era imprimata o lozinca nicidecum electorala, ci mai degraba populist-sectanta: Fii credincios, Iubesteti Tara! M-am apropiat de niste tinere si le-am intrebat din ce secta fac parte si ce contributie au la aceasta manifestare, unde admiri Ansamblul „Joc” dar si cate-un cazacioc, la o adica. Da, suntem stat polietnic in care diversitatea etoculturala se manifesta plenar. Tinerele, parca panicate, s-au aruncat sa scotoceasca prin genti, repezindu-se dupa buletinele de identitate... Le-am explicat ca fac parte din mass-media, nicidecum de la „secu” sau politie, fapt care le-a facut sa-mi impartaseasca sentimentele pe care le nutresc fata de patrie si atasamentul lor fata de religia ortodoxa. Erau simple studente de la institutiile superioare de invatamant, voluntare, care manifesta o dragoste inimaginabila fata de R. Moldova. Un fel de „crucea rosie” moldoveneasca. Secretul confuziei mele, probabil, il constituia faptul ca vestimentatia acestor tinere era identica cu cea a cultului religios al „copiilor soarelui” , iar lozincile inscriptionate pe maiouri fiind apropiate de continut, membrii carui cult i-am intalnit cu saptamana mai devreme prin centrele raionale din Basarbia. „Stupizenia rarisima” de-a jongla cu lozinci, motto-uri sau manifestari populiste din partea unor lideri ai partidului de guvernamant sau administratiei locale, ne sar in ochi, deseori, aruncandu-ne in negura trecutului sovietic. Lozincile care ne mangaie si ustura, concomitent, privirea de pe panourile firmelor ce activeaza in R. Moldova sunt intregite de „puseurile” administratiei locale si guvernamentale. „Nu fii porc la drum”, „Revolutia s-a nascut in strada”, „Back in the URSS”, „ Dima Bilan-Jizny i reka”sunt suplinite de ultimul hit local: „Chisinau –inima Patriei”. Pentru un roman din Tara, identificarea regionala de tipul Banatul e „fruncea”, Ardealul- „mintcea”, fac parte dintr-un fond istoric comun. In Basarabia primii pasi de identificare teritoriala este in curs de derulare. Toate aceste aplicatii de mesaj si inserturi de limbaj stalinist fac parte din arsenalul grupului retrograd -„garda veche”- al PCRM sprijinita in demersul dat de sarguinciosul membru al Consiliului de experti al agentiei RIA Novosti, totodata si consilier principal al presedintelui Vladimir Voronin, Mark Tcaciuk, care pastoreste la randu-i un grup propriu de influenta in partid. Mai exista grupul „reformatilor” in sanul PCRM, care are un cuvant greu de spus si obiectivul caruia il constituie „integrarea europeana”, acesta se regaseste intr-o serie de ministere preocupate de relatia cu Europa. In acest joc, singurul actor de care tine variabila mentinerii omogenitatii politice este presedintele Voronin. Cu toate ca Voronin are o influenta determinanta in stat si partid, consilierea si abordarea schemelor politice din partea lui Mark Tcaciuk stau la baza actiunilor pe care le intreprinde. De fapt, Tcaciuk isi are propriul joc si faptul ca impune o linie bine stabilita in politica de stat nimic nu este intamplator. Exact ca in cazul proiectului Kozak, in care jocul l-a depasit nu numai pe presedinte dar si pe el. Dupa expirarea mandatului de presedinte a lui Voronin, probabil, Tcaciuk v-a miza pe noi actori, daca nu chiar din propria pepiniera sau grup. S-ar putea chiar sa-i insire actualului presedinte in viitor vreo capcana, cine stie? De fapt, Mark Tcaciuk, sustin unii fosti colegi de facultate, este  discipolul lui Artem Lazarev sau V.Iacovlev, stalinisti dogmatici, promotori ai teoriei „moldoveniste”. Daca cei doi nu mai exista printre cei vii, infaptuirea operei ideologice este suplinita de Mark Evghenievici si amicii sai, Alexei Tulbure si Vl. Solonari. Asta chiar daca nu sunt in vaz, pe ei reprezentandu-i un Stepaniuk, Nazaria sau Stati. 

Moldovenismul – repere antropologice
Moldovenismul ca ideologie a fost lansat in anii 1992-93, de factiunea „agro-socialista” din acea perioada care era la guvernare. Mircea Snegur a fost primul presedinte care a imbratisat curentul „moldovenismului”  si alaturi de premierul Andrei Sangheli l-a „iluminat” in Basarabia.  Intr-o forma mai extravaganda „moldovenismul” a fost preluat si de catre penultimul presedinte al R. Moldoav, Petru Lucinschi. Tot, in acea perioada, cu prinosul scriitorului „evanghelist” Ion Druta, este lansata „Casa noastra comuna-R. Moldova”. Dupa proclamarea independentei fata de URSS, Republica Moldova si Romania sunt doua state suverane cu o singura natiune, aceasta o vorbesc nu doar mortii dar si nenascutii. Ceia ce ni se propune inseamna renuntarea la propria Natiune, un stat bazat pe un melanj de episoade istorice controversate, cat si episoade istorice ce se exclud reciproc. O maxima chinezeasca spune ca „copacul se trage spre lumina, iar omul spre o viata mai buna. Dar, atat unul, cat si celalalt au radacini”. Nu poti sa te joci cu istoria, sa-ti bati joc de ea. O natiune, intr-adevar, este o creatie moderna, iar radacinile ei sunt pre-moderne. A accepta conceptia de „natiune moldoveneasca” este nu numai o prostie crasa, ci o debilitate mintala si se cere ajutorul specialistului. Nu a psihologului, ci a psihoterapeutului. Internare si tratament prescris. Existenta nationala arela baza mitul descendentei, codul cultural, memorii comune si este reprezentata de etno-simboluri. Ceea ce ni se propune este mai mult decat o confuzie socio-lingvistica, iar perpetuarea unei atare manifestari echivaleaza cu „transnistrizarea” psihosomatica a R. Moldova, devierea din formatul etno-cultural, etno-lingvistic, etno-comportamental normal la unul anormal. Ideologia „identitara” a statului moldovenesc dupa independenta a constituit-o teoria moldovenismului. Impunerea de sus in jos a tezelor „tarist-staliniste” n-au nici legitimitate, pentru ca populatia, practic, nu s-a pronuntat vizavi de caracterul „identitar” al statului. Daca societatea civila sau mediul academic s-a opus cu inversunare fata de teoriile „moldovenismului” atunci taranii cu sapa in mana n-au participat la nici un fel de referendum, recensamant, studiu sociologic. Teoria moldovenismului este un bluf, o cacealma, o aberatie intr-un spatiu public in care totul este permis. Actualmente, ideologia de stat promotoarea moldovenismului are la baza stinta leninist-stalinista si Pactul Molotov-Ribbentrop. Iar daca „moldovenismul” cu efect peiorativ se vrea instalat la temelia mitului fondator al R. Moldova cum se va rumega el? Un experiment nou sau de-a casei. Uneori, este prea periculos sa prietenesti cu antropologia, te imbolnavesti de Gellner incat nu te mai intelege Kagarlitkii. Proiectantii aberantei teorii prin lansarea ineptiilor dogmatice, divagatiilor ideologice, traduse in acte ale statului, isi motiveaza astfel existenta. Avem de-a face cu o instutionalizare a unor forme fara fond, a chitch-iurilor socio-culturale si deviatiunilor psihosomatice in viata. Proiectul moldovenist detoneaza „mitul integrarii europene” a R. Moldova si imbraca mantaua „leninist-stalinista”. Perspectiva de schimbare curriculara in Europa nu se incadreaza in proiectul „moldovenist” chiar daca pe aceasta chestiune unii strategi politici de la Chisinau, care sunt „moldoveni” doar dupa pasaport, insista.

Matriosca detractorilor
In cotidianul “Ziua” din 26 august 2006, republicat in „Timpul de dimineata” de la Chisinau, unul din apropiatii fostilor presedinti Mircea Snegur si Petru Lucinschi, in perioada lor de glorie, Constantin Tanase, scrie un material aproape realist despre fenomenul basarabean din ultimul timp. Sunt de acord cu autorul ca „spunand “eliberarea de sub ocupatia fascista” spune doar o parte de adevar, fiindca, acum 62 de ani, pe 24 august 1944, a avut loc altceva: eliberarea Basarabiei de armatele fasciste si ocuparea ei de catre armatele sovietice. Sa nu uitam un adevar istoric foarte important: nici un organ reprezentativ al Moldovei, ales in mod democratic, nu a anulat nici o data Actul Unirii votat de Sfatul Tarii in 27 martie 1918. Acest Act a fost anulat de tancurile sovietice pe 28 iunie 1940. Punctul de vedere exprimat de Voronin - “eliberarea Moldovei” - este cel al Rusiei imperiale. Daca accepti acest punct de vedere trebuie sa justifici si genocidul la care a fost supusa Basarabia dupa “eliberare” - foametea organizata, valurile de deportari, colectivizarea fortata, rusificarea, deznationalizarea s.a.m.d. Numind desprinderea Basarabiei de Romania de catre armatele sovietice drept “eliberare”, Voronin se posteaza pe pozitiile imperiale si sovine ale defunctei URSS si defunctului PCUS.”(C.T.). Altceva nu inteleg si anume acea problema, considerata cea mai “delicata” pentru o parte a clasei politice de la Chisinau si anume „votul din 4 aprilie 2005 prin care liderul comunistilor Voronin a fost reinstalat in functie cu voturile unor partide din fosta opozitie anticomunista, vot care a curmat orice speranta de schimbare”. Aici, gogosile lui Constantin Tanase, „moralistul” si pro-romanul nu se cam leaga. Nu inteleg, mai intai de toate despre ce fel de schimbare poate fi vorba? Chiar sa ne prosteasca in halul asta. Adica, pana la 4 aprilie 2005 n-au existat cohorte de cekisti de pe la organizatiile civile ale FSB-ului, gen CIS EMO, care tranzitau Basarabia, pentru a „oferi un vant de adiere pentru schimbarea R. Moldova asistand financiar, logistic, informational partea cea de opozitie, pentru care mai „punea osul” si  C.Tanase?”  Cu ce note vrea sa ne incante autorul materialului „Fratele Vova”? Ca  liderul PPCD Iurie Rosca, s-a transformat „din cel mai infocat anticomunist in cel mai infocat si credincios aliat al lui Voronin, a declarat in repetate randuri ca votul din 4 aprilie a exprimat interesul national al R. Moldova si a “contracarat pericolul rusesc”. Mai intai de toate, Iurie Rosca a acordat credit sefului statului moldovean si din acest considerent, insa el nu participa ca aliat, partener de guvernare. N-a semnat nici un program de guvernare, nu are nici un ministru, iar votul sau si al colegilor sai, al „popularilor” basarabeni s-a bazat pe niste conditii de occidentalizare si de democratizare a spatiului romanesc rasaritean. Chiar daca este vorba de un cu totul alt partid, a abordat problematica democratizarii PCRM. Acelas vot a fost dat si de PSL-ul lui Serebrean sau PD-ul lui Diacov. Astazi, Oleg Serebrean este in alianta cu AMN-ul lui Urechean, deci s-a spalat de complicitatea votului tradarii. Daca printr-o minune, BMD-ul castiga alegerile, conform opticei lui Tanase acestia ar fi facut Reintregirea Basarabiei cu Romania, ca urmare a sponsorizarilor rusilor, iar actul ar fi fost adus la Bucuresti de insusi Pasat. Daca Constantin Tanase ar fi avut dintotdeauna verticalitatea pe care o exprima azi, in sensul sau, nu ar fi facut servicii promotorilor „moldovenismului” in Basarabia: M.Snegur, P.Lucinschi sau S.Urechean.

A fost oare moldovean Lenin
Si pentru ca tot suntem la mituri si memorii comune am sa fac o excursie imaginara prin plaiurile mioritice basarabene, unde statuile lui V. I.Lenin infloresc dupa chipul si asemanarea ideologului PCRM, tovarasului Stepaniuc. La Rascani, in nordul Basarabiei, monumentul conducatorului revolutiei proletare sovietice, ulterior cu extensie mondiala, are o inaltime de circa doi metri. In capitala nordului, Balti, s-a incercat de nenumarate ori sa fie instalat unul asemanator. N-a fost sa fie. Arcadie Marcu, un intelectual baltean, pe care l-am reintalnit dupa mai bine de un deceniu jumatate, imi marturisea ca cea mai mare incredere o are in Iurie Rosca, intrucat a fost singurul lider politic care a venit de la Chisinau si a oprit „artileria comunista” exprimata in tractoare si camioane. Gestul lui Iurie Rosca a fost unic in felul sau ceia ce destrama mitul unei coalitii si aliante cu partidul de guvernamant. Memoria colectiva a populatiei din spatiul romanesc rasaritean nu are depozitata vreo informatie consolidata despre aportul lui Ilici la prosperarea economiei, culturii basarabene. Nu a vizitat niciodata aceste meleaguri, n-a pus nici o caramida. Este un model pentru cei care elaboreaza manuale scolare cu falsuri grosolane, care scot la lumina multiple vulnerabilitati ale conceptiei stataliste. Pe 1 septembrie 2006, fusul istoric trece la o istoria integrata cu mostenire sovietica. Pe 2 septembrie Transnistria, nerecunoscuta, isi serbeaza independenta. Care este istoria ei „integrata”.  
 Manipularea „identitara” continua. Pe frontul estului romanesc. Suntem manipulati de cei care dau drumul la dosare identitare noi, dupa un orar bine programat si cu bataie lunga, fara a mai tine cont de vre-un moratoriu intern sau extern. Istoria integrata in Basarabia poarta pecetea „stalinista”, un experiment al Inaltei Scoli Antropologice de la Chisinau. Pana cand, spalarea creierilor?
Un material realizat de Octavian Sergentu pentru Romanian Global News

 
Matrioska KGB si “Vanatoarea de vrajitoare”PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :226
Wednesday, 30 August 2006
{mosimage}Ca urmare a aparitiei in presa a demersului "Voci curate in Universitate", am primit diverse semnale - telefoane, e-mailuri etc. Multe incurajatoare, altele dimpotriva. Cele mai interesante insa au fost cele care invoca spectrul declansarii unei nefaste "vanatori de vrajitoare".Expresia aduce imediat in minte persecutii inchizitoriale, arderi pe rug a inocentilor etc.
As vrea sa clarific lucrurile pentru cei ce pun la indoiala demersul nostru, sau il vad ca pe o tradare a breslei universitare. Inainte de toate CNSAS-ul nu este Inchizitia. Nimeni nu vrea sa faca rau nici unei persoane sau profesii. Nimeni nu va fi ars pe rug.
In Romania, acest termen a fost lansat pe vremea primei guvernari Iliescu, functionand ca un blocaj, institutional si simbolic, a oricarei incercari de limpezire a spatiului public.
Ca fost lider de organizatie studenteasca - Liga Studentilor - m-am simtit dator sa fiu alaturi de studentii de azi, care cer ce am cerut si noi in Piata Universitatii. Niciodata studentii nu au cerut capul cuiva, ei fiind de fapt cei vanati, arestati, batuti, torturati in timpul acestei prime guvernari postdecembriste. Iata ca si Ion Ilici Iliescu, primul presedinte post '89, este acum chemat la judecata. Nimeni nu-l arde pe rug.
La sfarsitul lunii iulie, in fata absolventilor Academiei de Politie, seful statului, Traian Basescu, a semnalat ca in institutiile Romaniei, "functioneaza clanuri si ca un sistem ticalosit, structuri ticalosite" continua sa actioneze zi de zi sufocand viata romanilor. Presedintele stia desigur mai mult decat putea spune unor tineri absolventi de facultate, fie ea si de politie. Structurile - sistemul - aparatul, reteaua sunt constituite din membrii de varf ai Partidului si Securitatii, cei care si-au insusit privilegii si favoruri ca slujitori ai sistemului comunist. Fantoma care bantuie astazi prin Romania este cea a nomenklaturii Partidului Comunist si a mainii sale inarmate: Securitatea.
Daca sistemul comunist a fost unul ticalosit, criminal pe alocuri, de ce nomenklatura acestui sistem ar mai trebui tolerata? Universitatile nu sunt separate de societatea in care traim. Problemele societatii sunt si cele ale spatiului academic. Mass-media nu a obosit sa semnaleze, ani de-a randul, adevarul rostit public, de abia acum, de catre cel mai inalt functionar al Statului - el insusi fost comunist. In mediul de afaceri, in servicii, in politica reteaua a functionat conspirativ. Oameni cu nume de cod, impreuna cu ofiterii lor de legatura, cu fosti nomenklaturisti si activisti au facut ca "privatizarea", "tranzitia" sa devina nume odioase.
Anul acesta o forta externa - euroatlantica - a aplicat o presiune enorma pentru a demantela acest aparat. Dosarele in care era conspirata reteaua au inceput sa iasa la lumina pentru prima oara. Procesul deconspirarii arhivelor Securitatii si ale Partidului va genera schimbari hotaratoare in viata si viitorul romanilor.
Celebrul disident rus Vladimir Bukovski, alaturi de care am fost recent, cu ocazia infiintarii Centrului Rezistentei Anticomuniste la Brasov, mi-a marturisit convingerea sa ca acest pas, daca va fi realizat cu fermitate, va aduce societatii romanesti un beneficiu covarsitor. Convingerea sa pleaca dintr-o experienta unica. Bukovski este detinatorul unor arhive imense ale PCUS al URSS care privesc inclusiv Romania. Scoaterea la iveala a dosarelor Securitatii si Partidului, spunea Bukovski, va dezvalui un secret cumplit cu adevarat, care intereseaza intreaga Europa de Est: reteaua KGB camuflata in interiorul Securitatii. Matrioska.
Breasla din care fac parte acum, cea universitara, are nevoie, ca si intreaga societate, de limpezire si de adevar. Fara tinuta morala nu se poate pretinde autoritate si respect de la studenti si de la colegi. Sunt convins ca "Voci curate pentru Universitate" realizata in parteneriat cu Civic Media va aduce beneficii mediului universitar, legitimand marea masa a profesorilor, oameni onesti, asupra carora nu merita sa planeze nici o umbra de indoiala. In pragul intrarii in UE sistemul de invatamant romanesc are nevoie si de o reintemeiere de ordin moral. Efortul de limpezire a universitatilor va genera incredere si respect, de care au nevoie atat profesorii, cat si studentii. Aceasta este o campanie pentru Universitate si pentru Romania.
(Preluare Ziua, Catalin Cotoi)
 
Ungureanu contra Basescu in problema fuziunii celor doua state romanestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :272
Wednesday, 30 August 2006
{mosimage}Basarabia si Romania sunt doua state suverane cu o singura natiune, iar dialogul dintre cele doua state nu se duce de pe pozitii arogante, a declarat Mihai Razvan Ungureanu, ministru de externe al Romaniei pentru Realitatea TV, citata de agentia Basa-press.Ungureanu a mentionat ca la toate discutiile cu oficialii basarabeni se vorbeste despre o colaborare mai intensa pentru accelerarea parcursului european al Basarabiei. De asemenea, el a dezmintit afirmatiile despre oferta de fuziune a celor doua state si a spus ca Bucurestiul respecta integritatea teritoriala a statului vecin si ii propune doar ajutor pe calea integrarii europene.
Ministrul Ungureanu a mai precizat ca Romania ar putea fi un bun vecin si un aliat al Basarabiei pentru integrarea in Uniunea Europeana, dar in cazul refuzului din partea Chisinaului poate fi doar un stat vecin care a inregistrat performanta de a ajunge in UE.
El a comunicat ca Bucurestiul este dispus sa acorde Basarabiei asistenta pentru ajustarea legislatiei si evitarea unor greseli in procesul de apropiere de UE. Seful diplomatiei romanesti a evocat printre principalele probleme de actualitate ale R.Moldova calitatea institutiilor responsabile de integrare.
Potrivit lui Ungureanu, Romania este singurul stat din zona care urmeaza in timpul apropiat sa devina membru UE si ar putea ajuta vecinii, Ucraina, R.Moldova, Serbia, etc, sa atinga aceleasi rezultate. De asemenea, ministrul a comunicat ca trebuie sa se tina cont de opinia publica din R.Moldova si de doleantele acesteia atunci cand se discuta asemenea subiecte. Totodata, el a subliniat ca pozitiile Ministerului de Externe si a Presedintiei romane nu sunt contrare, este vorba doar de nuantarea chestiunii, a precizat Ungureanu.
 
Comunitatile autonome din Spania “se bat” pe imigrantiPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :203
Wednesday, 30 August 2006
Numarul imigrantilor din Spania creste in mod constant, ca si pana acum, insa conducerea Comunitatii Madrid semnaleaza ca in aceasta zona numararea s-a facut gresit.
Potrivit ultimelor informatii de la Institutul National de Statistica (INE), peste 250 mii de imigranti au “parasit” regiunea, informeaza Roman in Lume. Acest fapt este considerat fals, iar conducerea Guvernului regional a facut declaratii publice impotriva INE, despre care spune ca manipuleaza aceste date pentru a prejudicia Madridul. La randul sau, secretarul de Stat pentru Imigratie si Emigratie, Consuelo Rumi, a criticat si ea cifrele care, in opinia sa nu au credit pentru ca s-a ajuns la ele dupa datele de la primarii si ca numerele finale ar trebui sa fie mult mai mici in toata Spania. Chiar si asa INE a scos un raport privind populatia Spaniei, care numara pana la 1 ianuarie 2006, 44,39 milioane de persoane dintre care 3,8 sunt straini. Acestia reprezinta 8,7 % din total, chiar daca 493.000 de imigranti au fost scosi din evidente pentru ca nu au reinnoit datele la primarie. Potrivit legii strainilor acestia sunt obligati sa reinnoiasca dupa doi ani inscrierea lor in evidentele Primariilor. Directorul Institutului National de Statistica, Carmen Alcaide a declarat ca multi dintre cei care au fost eliminati din evidente “nu si-or fi dat seama” de noile reglementari aparute. Intre 1 ianuarie 2005 si inceputul acestui an, 1.750.000 de straini din afara UE trebuiau sa-si reinnoiasca “empadronamiento”, pentru ca cetatenii comunitari nu sunt obligati sa faca acest lucru, reinnoirea fiind automata. Carmen Alcaide a mai precizat ca eliminarea din evidente a imigrantilor se petrece mai mult in Palma de Mallorca si in Madrid, unde nu s-a facut destula publicitate acestei noi reglementari. Datele finale ale INE arata ca intr-un an, spaniolii au crescut cu 133 mii de persoane, iar imigrantii au urcat cu 154 mii. Comunitatile autonome care au crescut cel mai mult sunt Cataluña (cu 88.000), Andalucia (85.000) si Comunitatea Valenciana (80.000). De cealalta parte stau, surprinzator, Madridul si Asturias, regiuni care au scazut ca populatie, cu 72 mii, respectiv 1300 de persoane. Imigrantii sunt barbati in proportie de 53,5 %, iar femeile inscrise in padron reprezinta 46,5 %. Cei mai multi imigranti (2.485.000) au sub 14 ani si reprezinta 44,3 la suta. Marocanii sunt cei mai numerosi (535.000), urmati de ecuadorieni (400.000), de romani cu 380.000, de britanici cu 270.000 si de columbieni cu 235.000 de persoane.
 
Ghid in limba romana pentru elevii si studentii romani din ItaliaPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :150
Wednesday, 30 August 2006
{mosimage}Stranieri in Italia si Biroul pentru Politici Multietnice al Comunei Roma au lansat un manual on-line pentru elevii si studentii straini din Italia.
Ghidul este prezentat in cinci limbi ale imigrantilor din Italia - romana, spaniola, engleza, spaniola, punjabi - dar si in italiana. Pentru ca luna aseptembrie este luna in care se deschid din nou portile scolilor, Stranieri in Italia isi propune, cu aceasta initiativa, sa vina in ajutorul miilor de familii de imigranti care traiesc in Italia si sa acompanieze copiii si tinerii, dar si pe parintii acestora, pe “planeta educatie”. Datele din ghid ii conduc pe copii si pe parintii acestora de la scoala primara pana la universitate si se ocupa, pe de alta parte, si de acei adulti carora le-a fost refuzat dreptul la educatie in tara de origine sau in Italia, din diferite motive.
Ghidul face referire, totodata, si la posibilitatile de integrare pe piata muncii pe care le ofera educatia. Scopul principal al initiatorulor acestui ghid este acela de a a-i face pe tinerii straini si pe famiiile lor sa fie constienti de drepturile lor, dar si de obligatiile pe care le au, de legile pe care societatea italiana le-a stabilit pentru protejarea dreptului la educatie.
 
Romanii, vazuti numai ca forta de munca in GreciaPDF Print E-mail
Atena, Grecia/Romanian Global News
Accesari :133
Wednesday, 30 August 2006
Emigratia este perceputa ca un simplu sejur, temporar, al romanilor in strainatate.
Chiar romanii care emigreaza gandesc asa. „O sa stau in Grecia trei, patru, sase luni, un an, o sa strang bani si o sa ma intorc acasa”. Dar socotelile de acasa nu se mai potrivesc cu cele din noua patrie, banii nu se castiga asa usor, iar romanul este nevoit sa-si prelungeasca sederea printre straini.
Potrivit Actualitatea Romaneascca, romanii care au ajuns pe plaiurile grecesti o duc mai bine decat in tara, au mai multi bani, dar sunt obligati sa faca multe sacrificii pe care cei de-acasa nu si le pot imagina. „Sunt destui cei care, dupa ce muncesc ca animalele un an de zile, se intorc in tara, unde intr-o saptamana-doua, toaca toti banii. Rudele si prietenii, cand ii vad cum se scalda in bogatie raman uimiti, de unde si imaginea deformata despre viata peste hotare. «Daca ala a reusit, eu de ce n-as face la fel, se intreaba cate unul»„, a declarat Daniel, un roman, care s-a pripit sa vina in Grecia, iar acum alearga dupa o slujba mai buna, dar mai ales dupa una sigura.
Grecia nu este numai tara aceea frumos prezentata in pliantele agentiilor de turism. Si asta au aflat-o si romanii, pe pielea lor. Daca nu ai o casa, unde sa pui capul sa dormi noaptea si o slujba, esti pierdut. Iar prima lectie pe care o invata un strain in Grecia este sa nu se mai lamenteze tot timpul. Aici, esti pe cont propriu si nimeni nu te ajuta, pentru ca nu e obligat s-o faca. Sunt multi romani care, aici, si-au castigat un statut, sunt respectati, dar sunt si foarte multi in care nu se vede altceva decat mana de lucru. Un zidar grec este platit cu dublul sumei care i se arunca romanului care lucreaza cot la cot cu el sau chiar mai mult. Apoi, sunt patroni care considera ca le apartii, ca tot timpul tau ar trebui sa fie al lor. E cazul, mai ales, al romanilor care presteaza munci domestice. Muncesc de se spetesc si, dupa doua-trei luni, nu le raman mai mult de 200-300 de euro.
Patronul stie ca amaratul nu are cum sa riposteze, desi legile sunt aspre cu cei care angajeaza la negru, mergand pana la pedeapsa cu inchisoarea. Iar daca amaratul totusi face gura este imediat expulzat, pe motiv ca e „clandestin”. Pentru patronul grec din constructii tot cea ce conteaza este varsta si puterea bratelor. „Am ales Grecia, deoarece clima e favorabila si conditiile de munca sunt bune. Cel putin asa mi le-a prezentat o amica. Asteptarile mele erau de fapt mai mari decat realitatea din Atena. Aveam grija de o femeie bolnava, totodata exercitam si alte functii. Spusele cunoscutilor s-au dovedit a fi adevarate, clima era foarta blanda si conditiile de trai erau satisfacatoare. Un singur lucru era neplacut pentru mine, o buna parte din venitul meu il cheltuiam pentru hrana. O necesitate mare pentru studierea limbii elene nu era, deoarece cunosteam putin engleza si micul meu vocabular imi permitea s-o inteleg pe batrana si populatia locala. Tentative de a obtine viza de sedere in Grecia nu am avut, deoarece era foarte complicat. Pentru a-ti face viza de resedinta trebuie sa incepi de la zero, fara sa mai tin cont de spusele altora, ca sunt o persoana de mana a doua” spune Elena, 39 de ani, divortata si cu un copil.
 
Puncte de vedere: Xenofobia si rasismulPDF Print E-mail
Valencia, Spania/Romanian Global News
Accesari :210
Wednesday, 30 August 2006
Noi, romanii din  diaspora suntem ambasadorii unei tari care apartine Europei din totdeauna.Mesageri ai unei culturi si vorbitorii unei limbi latine prin excelenta. Suntem deci ramurile unui arbore cu radacinile adanc infipte in istorie, o istorie de care ar trebui sa fim orgoliosi si pe care suntem datori sa nu o murdarim cu noroi.
Cum spuneam la inceputul acestui articol, suntem ambasadorii unei tari, iar faptul ca din diferite motive traim  raspanditi prin toate colturile lumii ne face responsabili de imaginea Romaniei. Xenofobia si rasismul se naste din necunoastere si de aceea trebuie sa punem cu totii umarul la transmiterea unei imagini reale occidentului, imagine de care nu trebuie sa ne fie rusine, dimpotriva, ceea ce se petrece acum in Romania  sunt pasii pe care occidentul, la vreamea lui, a trebuit sa ii faca. Nimic din ce se intampla azi in Romania nu-i este strain occidentului, desi se pare ca unii au uitat acest aspect al drumului spre democratie  si spre economia de piata. La fel de adevarat este faptul ca in Romania schimbarea se face lent, atat de lent incat oamenii au obosit traversand ”tunelul„ incat si-au pierdut increderea ca ”luminita„ de la capatul lui isi va face aparitia vreodata.
Dupa mai bine de sase ani de occident, am putut sa  petrec cateva zile in tara si cu aceasta ocazie mi-am putut da seama ca  Romania s-a schimbat. Transformarea este atat pozitiva  in unele aspecte cat si negativa pe cateva planuri care nu sunt deloc lipsite de importanta.
In Spania, romanii sunt destul de repede acceptati datorita similitudinilor dintre cultura, limba, civilizatia, religia si caracterul romanesc si cel spaniol. Dintre cei cu drept de munca, romanii sunt pe primul loc (inaintea chiar a spaniolilor) care cotizeaza la Asigurarile Sociale intr-un procentaj de 96% in timp ce spaniolii au un procentaj de 85%. Sunt institutii si procincii care recunosc public influenta pozitiva a comunitatilor romanesti, care alaturi de celelate comunitati reprezinta motorul economiei spaniole.
Trist este insa faptul ca la nivelul omului de rand, romanii sunt asociati cu retelele de prostitutie, cu grupurile de hoti care actioneaza in benzi bine organizate, cu romii care isi vand copiii prin baruri sau care cersesc prin mijloacele de transport public.
Datorita  acestora esti nevoit sa te aperi pe tine si pe toti ceilalti romani anonimi care muncesc din greu si care prin atitudini si fapte fac cinste unei tari care isi merita pe deplin numele de tara europeana.
Sa nu uitam ca trebuie sa aratam lumii cine suntem cu adevarat, ca fiecare dintre noi sa se adune in jurul organizatiilor si asociatiilor romanesti infiintate, sa participam in activitatile culturale organizate de acestea, pentru ca spiritul, cultura, obiceiurile, istoria, literatura si arta romaneasca sa se faca cunoscute occidentului, pentru ca doar atunci xenofobia si rasismul vor putea sa dispara, iar Romania isi va putea ocupa locul pe care si-l merita alaturi de celelelte state europene.Trebuie sa tinem cont de valoarea morala  a identitatii pe care o vom lasa mostenire copiilor si nepotilor, identitate de care suntem cu totii responsabili.
(Adriana Vidroiu Stanca, Valencia)
 
Satele abandonate ale Spaniei repopulate cu imigrantiPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :167
Wednesday, 30 August 2006
{mosimage}Este vorba despre un documentar premiat cu trofeul publicului la Festivalul de Film din Malaga. In Aguaviva, Ariadna Pujol(foto) invita la reflexia asupra unui fenomen recent in Spania: satele abandonate si repopulate de imigranti si relatia acestora cu populatia bastinasa.Potrivit publicatiei Roman in Lume, singurii care au refuzat sa fie filmati sau sa participe in vreun fel la acest documentar sunt romanii care locuiesc in Aguaviva, un sat in provincia Teruel (Aragon), insa protagonisti au fost imigrantii din tari sud-americane. Povestea pleaca de la o initiativa a primarului din Aguaviva, care a decis, vazand ca satul sau ramane fara locuitori, sa ofere un contract de munca pentru fiecare cap de familie de imigranti care dorea sa se stabileasca in sat si posibilitatea de a inchiria o casa la un pret accesibil. Multi imigranti din Argentina, Chile si Uruguay au acceptat aceasta oferta, adaptanduse bine si repede la noile conditii.
Regizorul Ariadna Pujol s-a hotarat sa faca un documentar pe aceasta tema, demna de a trece din paginile de ziar pe marele  ecran. Pentru a realiza acest film, Ariadna a calatorit de cateva ori in Aguaviva, i-a cunoscut pe locuitorii sai, a cercetat obiceiurile fiecarui grup si a observat modul de convietuire. Captivata de acest proiect, realizatoarea spune: “Aguaviva m-a ales pe mine, nu eu pe ea!” Documentarul nu pretinde sa judece daca initiativa primarului a fost buna sau rea, ci sa analizeze dezradacinarea, dificultatea de a accepta venetici si, in esenta, complexitatea convietuirii umane. Este un film despre integrare intr-un sat de 600 de locuitori. Primarul a luat decizia fara a-i consulta pe sateni, care se temeau ca obiceiurile lor se vor transforma radical in urma acestei repopulari. Ariadna Pujol a incercat sa prezinte impactul uman al unei initiative riscante si sa aprofundeze cum se simt imigrantii si localnicii in aceasta experienta pe care s-au vazut obligati sa o impartaseasca. Protagonistii peliculei sunt  membrii unei familii argentiniene care reusesc sa deschida un restaurant la marginea satului, o mama din Chile cu cinci copii, care asteapta sosirea tatalui care a ramas in tara si o vaduva care refuza sa isi paraseasca locuinta. Filmul a intrat in cinematografe in 28 iulie.
 
Universitatile din Bolzano, printre cele mai cautate de tinerii romaniPDF Print E-mail
Bolzano, Italia/Romanian Global News
Accesari :109
Wednesday, 30 August 2006
{mosimage}Cea mai cautata dintre facultatile existente in orasul Bolzano este cea de Stiinte si tehnologie informatica unde numarul de cereri este de doua ori mai mare fata de anul trecut (139 fata de 70 cati erau in 2005).
Per total sunt 2 502 de cereri de inscriere la universitatile din orasul italian Bolzano, depasind astfel pentru a treia oara consecutiv numarul de 2000, informeaza Amos News.
De asemenea, rezultate bune sunt inregistrate si la facultatea plurilingvistica de Stiinte ale comunicarii unde cursurile se tin in principal in limba engleza a atras anul acesta candidati din 21 de tari( 98 de candidati pe 60 de posturi).
La facultatea de economie sunt 568 de cereri de inscriere, in special pentru economie si management (200 de candidati pe 130 de posturi).
Acestea sunt si preferintele tinerilor din Romania care s-au inscris deja alaturi de ceilalti candidati din Italia si din tari precum Germania, Austria, Vietnam, SUA, Grecia, Marea Britanie,  Columbia, China, Brazilia, Belgia si multe altele.
 
Coregraful Gelu Barbu, un nume cunoscut la LisabonaPDF Print E-mail
Lisabona, Portugalia/Romanian Global News
Accesari :110
Wednesday, 30 August 2006
{mosimage}„Daca esti o stea, nu trebuie sa o arati in mod ostentativ. Publicul isi da seama si singur …” Cuvintele apartin coregrafului roman Gelu Barbu, in varsta de 75 de ani, cu o cariera impresionanta in spate: 45 de ani ca prim balerin pe diverse scene europene.

Un maestru al baletului
Recunoscut si omagiat in numeroase randuri pe plan international, cel care a fost prim balerin la Teatrul de Opera din Bucuresti (1955-1961), la Opera din Oslo (1961-1964) si la Opera din Nürenberg (1964-1966) continua sa fie legat, inseparabil, de dans. Gelu Barbu, care si-a inceput cariera artistica la varsta de trei ani, continua sa munceasca in beneficiul artei care a insemnat viata sa. In prezent este directorul Baletului Las Palmas, fondat in 1966, dar raspunde cu placere si numeroaselor invitatii la diferite stagii internationale, cum este Stagiul International de Dans de la Lisabona, care se va termina zilele acestea.
      In ciuda carierei sale fulgurante, nu lipsita de greutati, Gelu Barbu ramane  un tip pedant, fara insa a fi distant sau rece. Nascut intr-o familie de oameni culti (tatal sau, Filaret Barbu a fost unul dintre cei mai apreciati compozitori romani), cunoscutul artist a fost coleg cu Rodolf Nureyev si cu Barisnykov si a facut pereche cu celebritati precum Alla Shelest, Ninel Petrova, Valentina Massiniou sau Magdalena Popa.
     
 „Cred in destin …”
„Cand creez e momentul cel mai fericit al vietii mele. Ma vad ca pe un sculptor, cand ma gandesc la o noua coregrafie. Corpurile omenesti constituie materia mea prima.” In prezent, Gelu Barbu lucreaza la un spectacol care va deschide stagiunea la unul dintre cele mai emblematice teatre din Las Palmas. „Imi place sa traiesc unde … traiesc acum. Ma simt, cumva, identificat cu Las Palmas, un oras unde mi-am regasit linistea sufleteasca intr-un moment dificil al existentei mele.” – spune coregraful. Gelu Barbu, format la Scoala de Balet Kirov din Sankt Peterbusrg, a ajuns in Canare, la mijlocul anilor `60, pentru a se reface in urma unei grave leziuni lombare. N-a mai plecat de acolo …
„Cred in destin. Timp de 30 de ani am fost persona non grata in tara mea. In 1961, din motive politice, am ales exilul. 30 de ani nu m-am putut intoarce in tara. Nici nu am putut sa-mi vad familia. Cand a cazut Zidul Berlinului, lucrurile au luat o alta intorsatura. M-am intors in triumf! Guvernul m-a facut Cavaler al Ordinului National Steaua Romaniei. Dar inainte nu mi-a fost usor … Dupa ce am plecat din tara nu mi-am gasit imediat de lucru. Am muncit din greu pentru a ma integra in corpul de balet al RadioTeleviziunii din München. A fost o perioada mai putin buna a vietii mele. Totusi, si in aceste conditii, ma pot mandri ca am dansat alaturi de legende ale acestei arte. Una dintre ele a fost Josephine Baker …”
     
Dorul de pictura
Pe timpul sederii la Lisabona, ca invitat de onoare in cadrul Stagiului International de Dans, Gelu Barbu s-a plans ca nu poate picta. „Imi place pictura abstracta careia ii dedic tot timpul meu liber. Dar, cand sunt invitat in strainatate, nu pot cara cu mine sevaletul si pensulele. Ma consolez cu lectura. Nu pot sa nu arunc o privire pe jurnalele zilnice.”
Gelu Barbu este inca prezent in memoria spectatorilor portughezi cu baletul inspirat din viata Sfantului Anton, prezentat pe scenele lusitane in anii `60, la invitatia Fundatiei Calouste Gulbenkian.
Absolvent, in 1955, al Academiei din Sankt Petersburg, unde a lucrat cu Alexander Puskin, Gelu Barbu a fost „steaua” Operelor din Bucuresti, Oslo, Nürenberg si München, evoluand in compania unor celebritati precum Birgit Culberg si Ivo Cramer. A fost laureat al concursurilor internationale de balet de la Varsovia (1955) si Moscova (1957). A fondat, in 1969, in Gran Canaria, Baletul Gelu Barbu. In 1997 a fost invitat, pentru a monta patru dintre coregrafiile sale la Baletul Operei Nationale Romane din Bucuresti.
Un material realizat de Florin Constantin pentru Romanian Global News©

 

 
Un restaurator de biserici din Basarabia a declarat greva foamei in CipruPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :133
Wednesday, 30 August 2006
Un restaurator de biserici din Basarabia, care lucra de mai multi ani in Cipru, a fost retinut de politie pe o perioada de 6 saptamani pentru sedere ilegala, transmite ziarul „Cyprus mail”.Familia lui a fost deportata in Moldova, iar pentru situatia lui se dau lupte pe doua fronturi – autoritatile cipriote vor sa il deporteze in timp ce parohii Catedralei „Sf. Napa” din Limassol solicita ramanerea lui pe aceasta insula pina in septembrie 2007, deoarece este implicat intr-un proiect important de restaurare a unor cladiri bisericesti.
Serghei Voitenco de 34 de ani a venit in Cipru in 1999 si a fost angajat de Mitropolia din Limassol ca expert in arta murala si cladiri bisericesti. El a lucrat pana in prezent in acest domeniu, in timp ce la Limassol s-a stabilit si sotia sa si alte rude din Moldova. Anul acesta autoritatile cipriote au stabilit ca Serghei se afla ilegal in tara lor si au recurs la retinerea lui, care s-a produs intr-un mod spectaculos. Politia a descins la Biserica in care se afla cetateanul basarabean, care tocmai lucra la acoperis. Politistii l-au somat sa coboare si l-au acuzat ca vrea sa sara de pe acoperis si sa destabilizeze ordinea publica. Astfel a fost retinut pe 6 saptamani in custodia politiei, ulterior adaugandu-i-se acuzatia ca s-ar afla ilegal in Cipru. In acelasi timp, sotia sa si cumnata au fost deja deportate in Basarabia.
Avocatul lui Voitenco, Nicolaos Nicolaides, a spus pentru presa cipriota ca acesta a fost retinut ilegal. El a explicat ca viza lui Serghei a expirat cu adevarat in aprilie 2006, dar ca in luna mai Mitropolia din Limassol a solicitat autoritatilor o prelungire a termenului de aflare pe insula pentru Voitenco pe o perioada de cel putin un an, deoarece acesta tocmai demarase un proiect de restaurare la Biserica „Sf.Napa” din Limassol. Deoarece Mitropolia nu a primit nici un raspuns, Voitenco a continuat sa lucreze in asteptarea acestuia. Asa a si fost arestat, si dupa o perioada lunga de retinere in custodia politiei a fost eliberat doar la insistenta si cererile unor fete bisericesti din Cipru. Apoi. La 11 iulie a fost rearestat sub acuzatia ca vrea sa sara de pe acoperisul Bisericii.
Intre timp, Voitenco a solicitat azil in Cipru, declarand ca viata lui va fi in pericol in Moldova din cauza unor grupari criminale rusesti care l-au amenintat si batut anterior. Deoarece cazul lui nu se clarifica de atata timp, Voitenco a declarat greva foamei.
 
Conferinta a Tineretului Ortodox Romano-American la MichiganPDF Print E-mail
Michigan, SUA/Romanian Global News
Accesari :169
Wednesday, 30 August 2006
{mosimage}Tineretul Ortodox Romano-American, parte a Episcopiei Ortodoxe Romane din America, invita pe toti membrii sai, pe prietenii, dar si pe sustinatorii acesteia la cea de-a 57-a Conferinta Anuala A.R.O.Y.( The American Romanian Orthodox Youth).Evenimentul se va desfasura in perioada 31 august - 3 septembrie, la Dearborn Heights, in Michigan si va fi gazduit de Biserica Ortodoxa Romana Sf. Petru si Pavel.
La eveniment vor participa delegati ai Bisercilor Ortodoxe romane de pe intreg teritoriul Statelor Unite si al Canadei, pentru a impartasi experientele lor si pentru a continua misiunile caritabile.
 
Maria Raducanu - vocea romaneasca a folclorului europeanPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :109
Wednesday, 30 August 2006
{mosimage}Extraordinara solista romanca, recunoscuta in Franta ca "Vocea Romana a Folclorului European", Maria Raducanu(foto), va sustine un concert la Paris, in luna septembrie.
Evenimentul va avea loc joi, 14 septembrie, la ora 21.00, la Satellit Cafe din capitala franceza.
Deosebita si recunoscuta prin vocea sa si prin tehnica sa, Maria Raducanu isi pune talentul in slujba promovarii repertoriului traditional, pe care incearca sa il redea in simplitatea sa autentica. Interpretarea sa puternica lasa sa se intrevada intreaga forta dramatica a unei mosteniri muzicale, care urca pana spre radacinile cele mai vechi ale civilizatiei europene. In spectacolul programat sa se desfasoare la Satellit, Maria va prezenta "Heresies", un tribut curajos si pasionat adus vocii umane. Este vorba depre un spectacol de folclor balcanic si fado, influente flamenco, romante rusesti, jazz, tango, bossa-nova, un spectacol in care improvizatia este cea care conteaza.
 
Ultima zi a Festivalului de Film Romanesc de la TamperePDF Print E-mail
Tampere, Finlanda/Romanian Global News 
Accesari :106
Wednesday, 30 August 2006
Primul festival de film romanesc organizat in Finlanda dupa 1989, se apropie de final.Timp de doua saptamani, in perioada 15 august-31 august, la Tampere, Oulu si Helsinki, romanii din Finlanda, dar nu numai ei, au putut viziona unele dintre cele mai celebre filme romanesti ale ultimilor ani.
Au putut fi, astfel, vizionate, pelicule precum "Occident", in regia lui Cristian Mungiu, scurtmetrajul aceluiasi Cristian Mungiu, "Zapping", "Furia", in regia lui Radu Muntean, si scurtmetrajul "Trafic", al lui Catalin Mitulescu, "Marfa si banii", al lui Cristi Puiu, si scurt metrajul "Un cartus de Kent si un pachet de cafea", in regia aceluiasi, "Italiencele" lui Napoleon Helmis si scurtmetrajul sau "Challenge Day". Nu au lipsit din program pelicula lui Calin Netzer, "Maria", precum si scurtmetrajul "Ajutoare umanitare", realizat de Hanno Hofer.
Festivalul a beneficiat de organizarea Pirkanmaan Elokuvakeskus (Centrul de Film Pirkanmaan) si Asociatia Romanilor din Finlanda, si de sprijinul Fundatiei Culturale Art Promo (Timisoara) si al Centrului National al Cinematografiei (Romania).
spirituale si scopurile educationale ale organizatiei. 
 
„Ryna”, un film despre romani, propus la premiul „Alice”PDF Print E-mail
Copenhaga, Danemarca/Romanian Global News
Accesari :136
Wednesday, 30 August 2006
{mosimage}Ruxandra Zenide a fost nominalizata cu lungmetrajul sau de debut, „Ryna”, la premiul „Alice”, care va fi acordat pentru cel mai bun film al unei regizoare, potrivit site-ului oficial al Festivalului de la Copenhaga.Premiul a fost instituit de Festivalul International de Film de la Copenhaga in colaborare cu organizatia WIFT - Women in Film and Television (Femei in film si televiziune), informeaza Actualitatea Romaneasca. 
Celelalte nominalizate din acest an sunt: Isabel Coixet (Spania), pentru filmul „The Secret Life of Words”, Djamila Sahraoui (Algeria/Franta) - „Barakat!”, Valeska Grisebach (Germania) - „Longing”, Claire Simon (Franta) - „On Fire”, Agnes Kocsis (Ungaria) - „Fresh Air”, Dalia Hager si Vidi Bilu (Israel) - „Close to Home” si Christina Comencini (Italia) - „Don't Tell”.
Nascuta in Romania, Ruxandra Zenide traieste si lucreaza de multa vreme in Elvetia. „Ryna”, primul ei lungmetraj, este povestea maturizarii unei fete intr-un sat din Delta Dunarii. O coproductie romano-elvetiana (Strada Film - Navarro Films), filmul a obtinut, printre altele, premiul pentru cel mai bun debut la TIFF-ul clujean, premiul special al juriului la Cottbus, „Reflet d'Or” pentru cel mai bun film la Cinema „Tout Ecran” din Franta si doua premii speciale ale juriului la Festivalul de la Mannheim-Heidelberg, conform Centrului National al Cinematografiei.
Premiul „Alice” a fost numit dupa regizoarea daneza Alice O'Fredericks (1900-1968), autoarea unor filme despre femei si drepturile femeilor precum „We Meet at Tove's” (1946) si „The Burning Question” (1943). Premiul este menit, potrivit initiatorilor, sa atraga atentia asupra „dezechilibrului dintre numarul de regizori femei si numarul de regizori barbati, mai ales in alte tari europene decat Danemarca”. Editia de anul acesta a Festivalului de la Copenhaga va avea loc intre 21 septembrie si 1 octombrie.
 
„Tinerete fara batranete” de Mircea Eliade, finantat de CoppolaPDF Print E-mail
Lisabona, Portugalia/Romanian Global News
Accesari :154
Wednesday, 30 August 2006
{mosimage}Cotidianul portughez „24 horas” relateaza ca, in prezent, celebrul cineast Francis Ford Coppola lucreaza, in calitate de producator (dupa o intrerupere de opt ani), la filmul „Tinerete fara batranete”, un lung-metraj care necesita investitii mai reduse si care are la baza o nuvela scrisa de Mircea Eliade.Conform celor declarate de Coppola ziarului lusitan, filmul, care are in prezent doua ore si patruzeci de minute va mai suferi unele modificari, astfel incat sa poata aparea, anul viitor, pe marile ecrane.
Lung metrajul are la baza o nuvela, cu acelasi nume, a cunoscutului scriitor roman Mircea Eliade (1907-1986). Povestea, care intruneste elementele unui basm romanesc din secolul XIX, se petrece in anii care preced al doilea razboi mondial. Un profesor in varsta (Bruno Ganz), lovit de un fulger, intinereste si, pentru a nu fi prins de nazisti, se ascunde in Elvetia, Malta si in cele din urma, in India. Din distributie mai fac parte Tim Roth, Alexandra Maria Lara, Oana Pellea si Marcel Iures.
Lung metrajul, filmat si in Romania, e finantat de societatea „American Zoetrope” apartinand lui Francis Ford Coppola.
Un material realizat de Florin Constantin pentru Romanian Global News©
 
Un pictor aradean va expune in Palma de MallorcaPDF Print E-mail
Palma de Mallorca, Spania/Romanian Global News
Accesari :96
Wednesday, 30 August 2006
{mosimage}Pictorul aradean Mihai Takacs(foto) isi va expune lucrarile in Palma de Mallorca pana pe 17 septembrie.
Pictorul roman va expune in orasul Calvia, la Primarie, 24 de lucrari exotice inspirate din peisagistica spaniola. Tot in aceasta perioada (pana in 17 septembrie), la Santa Ponsa se desfasoara festivalul medieval Fiesta del Rei En Jaume, care celebreaza debarcarea regelui Jaume pe insula. Timp de cateva zile,Takacs va avea un cort alaturi de alti artisti, unde va picta si expune lucrari avand ca tema Fiesta, transmite Prompt Media.
Mihai Takacs s-a nascut in 1954 in localitatea Silindia din judetul Arad. Este absolvent al Facultatii de Arte Vizuale din Oradea si are o bogata activitate artistica. Incepand cu 1983 a avut peste 50 de expozitii in Europa.
 
Lecturi publice in Zurich cu scriitorul roman Catalin Dorian FlorescuPDF Print E-mail
Zurich, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :103
Wednesday, 30 August 2006
{mosimage}In perioada 31 august – 24 octombrie in Zurich se vor desfasura o serie de lecturi publice sustinute de scriitorul Catalin Dorian Florescu, lecturi din al treilea roman al sau, “Der blinde Maseur”.Primele lecturi se vor desfasura joi, 31 august, la Reformierte Kirche Altstetten, incepand cu ora 20.00, respectiv vineri, 1 septembrie, la "Philosophe", Regensbergstrasse 26, in Dielsdorf, tot la ora 20.00. Lecturile urmatoare vor avea loc la Centrul ‘’Carol der Grosse’’ pe 6 septembrie, la biblioteca Jona, pe 8 septembrie, la biblioteca Pestalozzi in data de 28 septembrie si ultima se va desfasura pe 24 octombrie la  Gemeindebibliothek Kriens, incepand cu ora 20.00.
 
Banica Jr. va canta la festivalul BBC Proms din LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :209
Wednesday, 30 August 2006
{mosimage}Banica Jr., va fi primul artist roman care va canta propria piesa pe scena celui mai mare festival de muzica clasica din lume: BBC Proms.Stefan Banica Jr. se va afla la Londra pe 9 septembrie in ultima seara a prestigiosului eveniment, in calitate de compozitor si cantautor al piesei „Numele tau“, pe care o va face cunoscuta publicului de peste hotare in varianta simfonic-pop-rock. Stefan va canta in limba engleza, in duet cu soprana de talie internationala Angela Gheorghiu. Ultima seara a Festivalului, numita Last Night of the Proms, aduna in Hyde Park - acolo unde va putea fi ascultat pentru prima oara peste hotare duetul „Numele tau“ - zeci de mii de iubitori ai muzicii clasice din intreaga lume.
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions