Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Septembrie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Cautare
 
Dincolo de legende, cetatea zanelorPDF Print E-mail
Cluj-Napoca, Romania / Romanian Global News
Accesari :142
Sunday, 03 September 2006
Furtuna
"Era spre seara, ma pregateam sa merg in vizita la bunica. Imi aduc aminte ca a venit tata acasa, de la servici, foarte obosit si foarte agitat. Ne-a spus ca a fost vint mare, ca abia putea merge din cauza vintului, ca niciodata nu a mai intilnit asa ceva. {mosimage}Povesteam cu tata cind am auzit un vuiet foarte puternic, urmat de trosnituri. "Cade padurea", a strigat tata si a dat sa iasa in curte. N-a putut deschide usa din cauza vintului. Se auzeau zgomote foarte puternice afara. Cind cade un copac din padure zgomotul e destul de neplacuta cind cade o padure intreaga, e... sfisietor. Nici nu mai pot spune ca era un vuieta era un urlet. Trosneau copacii, rupindu-se, se invirteau nori de... pamint si de crengi...

Nu cred ca a durat foarte mult. Dimineata, abia, am putut vedea cu adevarat dezastrul lasat de furtuna. Nu mai era nici un copac in picioare pe Muntele Cetatii. Doar... trunchiuri strivite, radacini smulse. Nu-si amintea nimeni sa se mai fi intimplat vreodata asa ceva in Covasna".
Se opreste din povestit si priveste oarecum cu drag ätrupaö de flacaiandri care muncesc de zor la structurile din lemn menite sa protejeze, temporar, zidurile dacice descoperite de arheologi in Cetatea Zinelor din Covasna. Intr-un fel, in munca de ridicare a structurilor de protectie temporara a zidurilor, a fost "sufletul" echipei. Sau, mai cinstit spus, unul dintre marile suflete. Un voluntar din Covasna al Asociatiei ARA care, tot voluntar, a conceput un proiect de conservare si protectie temporara a vestigiilor dacice aflate pe Muntele Cetatii. Proiectul a fost pus apoi in practica de muncitorii de pe santier.

Cetatea, redata lumii
Fusesem pe munte cu trei saptamini in urma si, cu tot efortul specialistilor aflati acolo, nu reusisem sa inteleg mare lucru din äingramadealaö de pietroaie care, spuneau ei, formasera cindva niste ziduri pe niste terase. Am inteles atunci ca ochiul de ziarist nu-mi este suficient ca sa citesc in pietre sau ca sa descifrez istoria din culorile lutului, din urmele abia vazute de arsura, din... formele mai nu stiu cum ale nu stiu ce-ului gasit in nu stiu care strat de sapatura. Crezusem ce-mi spusesera ei asa cum crezi un specialist care e stapin pe meserie, fara sa te indoiesti de onestitatea relatarii, de corectitudinea informatiei, de buna intentie. Imi imaginasem cetatea dupa spusele lor, dar facind oarecum abstractie de mormanul de pietre despre care stiam ca oarecind, in vremea dacilor, fusesera "cuprinse" intr-un bastion al cetatii.
Acum insa, spre sfirsitul campaniei arheologice, dupa citeva ultime zile bune de munca intensa a lucratorilor de pe santier, cind zidurile erau clar delimitate de structurile din lemn ridicate pentru a le sustine si proteja, cind pietroaiele aveau o "forma", puteam sa "vad", fara nici un efort, ceea ce specialistii se straduisera sa ma faca sa imaginez. Si constatam cu bucurie ca, asemeni mie, incepusera sa vada si turistii care, fara sa fi fost "ademeniti" in mod special de cineva, nu lipsisera nicio zi de pe Cetate. Iar povestea Letitiei, auzita si intr-o varianta mai seaca, a arheologilor, imi dadea abia acum dimensiunea muncii de noua ani a celor care recuperasera, dintre radacini de copaci striviti de furtuna, importante vestigii istorice ale acestei tari.

Cititori in pietre
Initial, din echipa de cercetatori formata pentru supravegherea curatirii muntelui de lemnele doborite de furtuna, in ideea recuperarii eventualelor vestigii aflate intre radacinile smulse ori intre trunchiurile rasturnate ale copacilor, facusera parte doar dr. Viorica Crisan de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, Cristina Popescu de la UBB si dr. Valeriu Sirbu de la Muzeul Brailei. Cu toate insistentele Vioricai Crisan, care fusese primul specialist caruia i se ceruse ajutorul, niciun alt arheolog nu acceptase sa participe la o munca ce, fara nici un fel de exagerari, parea absurda sau macar imposibil de dus la capat.
In primul rind, desi trecusera aproape trei ani, padurea zacea mai departe, strivita, pe munte. Lemnele rupte si crengile alcatuiau mormane peste care abia puteai trece. Multe incepusera sa putrezeasca. Sus de tot, acolo unde se stia ca se afla cetatea, dintre radacinile smulse ieseau bucati de ziduri dacice ori fragmente de vase ceramice. Ca sa le scoti de sub lemne si crengi trebuia un efort pe care nu prea erau multi doritori sa il faca. Si, ca si cum nu ar fi fost destul atit, pentru a ajunge la Cetate trebuia mers pe un drum forestier circa 3,5 km, iar apoi urma urcusul pe munte, pe o carare ingusta si abrupta, napadita de urzici si rugi de mure. Dus - intors, circa 9 km de mers pe jos, zilnic. Pe ploaie sau canicula, cu rucsacul incarcat cu sticle de apa si cu alimente in spate, cu uneltele in brate, cu frica ursului care mai lasa din cind in cind cite o urma (macar ca "zvon") prin zona.
Cu toate greutatile stiute dintru inceput sau descoperite pe parcurs, din 1998 cei trei arheologi si-au inceput munca pe cetate. Primul an a fost dedicat aproape in totalitate curatirii muntelui. Al doilea an, la fel. Munca de evacuare a masei lemnoase a continuat, de altfel, si in 2001, 2002, 2003. In anii urmatori, putregaiurile au fost duse de pe munte sau arse in functie de evolutia cercetarilor. Multe au ramas, inca, iar cercetarea arheologica este in continuare ingreunata de balariile care cresc peste an, de buturugile ramase cu radacinile prinse peste ziduri, de mizeriile aduse de ploi pe drumul de acces.
Din 1999, echipei de cercetatori s-au adaugat dr. Monica Margineanu - Carstoiu de la Instiututul de Arheologie "Vasile Parvan" din Bucuresti si colaboratorii sai, arh. Virgil Apostol si arh. Stefan Balici.

Cand arheologii nu se cred intre ei
Daca arheologii nu cred, de regula, in povesti cu zine si comori pazite de sarpe, se intimpla adesea si sa nu se creada unii pe altii. Neincrederea a fost cea care i-a determinat, in 1998, in putinul timp ramas dupa evacuarea lemnelor de pe virful muntelui, sa redeschida si sa largeasca o portiune a sectiunii trasate de Zoltan SzΘkely in 1968. Asta intrucit, sustine dr. Viorica Crisan, rezultatele cercetarilor publicate de SzΘkely in 1972 "trezisera suspiciuni in toata lumea stiintifica". Iar lumea aceea stiintifica a deceniilor 7 si 8, care refuzase sa creada ca undeva in Covasna, Cetatea Zinelor avea un platou fortificat inconjurat de trei terase create artificial in munte, fortificate si ele, se multumise cu suspiciuni de la distanta, neobosindu-se vreodata sa verifice la fata locului daca SzΘkely avea sau nu dreptate. Sigur, parte din suspiciuni erau legate mai ales de afirmatia ca undeva pe terasa a II-a s-ar afla un zid lat de aproape 9 metri.
Cercetarile din '98 si cele din anii urmatori au dovedit insa ca observatiile lui Zoltan SzΘkely fusesera in cea mai mare parte corecte, dar uneori incomplete din cauza cercetarii insuficiente. Ceea ce el afirmase ca ar fi un zid lat de peste 8 metri se dovedise a fi, pina la urma, un bastion, situat undeva la imbinarea terasei a III-a cu terasa a II-a. In plus, s-au putut masura din nou dimensiunile zidurilor descoperite pe fiecare dintre terasele cercetate, vazindu-se totodata orientarea lor, modul de imbinare, modul se sustinere, forma pe care o iau pe acel teren in panta. De asemeni, s-a dovedit ca zidurile din piatra descoperite pe terase erau de fapt postamente pentru structuri din lemn - retele de birne legate intre ele cu pamint batut - si aveau si rolul de a sustine inspre panta terasele artificial create in munte. Cercetarile au evidentiat si existenta unei a IV-a terase, probabil si ea fortificata.
Potrivit declaratiei dr. Viorica Crisan, pe terasa a III-a s-au gasit urmele unor edificii, una cu vetre de foc, avind ca inventar numeroase vase ceramice fragmentare (printre ele, si amfore grecesti!), fusaiole, fragmente de oglinda, cesti - opaite, unelte din piatra, lut si fier, cuie si piroane din fier si 230 de jetoane confectionate din pereti de vase ceramice.

Daruirea profesionala nu tine locul banilor
Fara ca cercetarea teraselor sa fie neaparat incheiata (se presupune ca existau mai multe turnuri sau bastioane la imbinarile teraselor), la ora actuala se poate sti cam cum arata, in antichitate, Cetatea Zinelor din Covasna.
Sigur, daca ar fi existat sprijin financiar adecvat, ceea ce s-a cercetat in noua ani ar fi putut fi cercetat in doi sau poate trei. Numai ca atunci cind altor santiere considerate "mai importante" li se alocau fonduri de 400 - 600 de milioane de lei, pentru Cetatea Zinelor ramineau 50 - 70 de milioanea iar parte din acesti bani trebuiau cheltuiti in fiecare an pentru curatarea drumului de acces de balariile mai inalte decit omul, pentru distrugerea vegetatiei crescute in preajma zidurilor, pentru asigurarea unor masuri de protectie a vestigiilor dezvelite in cursul campaniei, pentru... deplasarea arheologilor de la Cluj, Bucuresti si Braila pe santier etc. etc. etc.

Piroane de un metru
Daca, din lipsa fondurilor si intr-un fel si datorita insuficientei specialistilor, cercetarea din ultimii ani s-a concentrat asupra zonei asa-zisului bastion, nu inseamna ca platoul, cel pe care se presupune (sau, de fapt, se chiar stie) ca se afla importantul edificiu care trebuia pazit cu atitea rinduri de fortificatii, nu a ramas marea ispita. Asta, in pofida faptului ca, inca din secolul XIX, a fost de-a dreptul ciuruit de cautatorii de comori, neobositi in äcercetaö muntele in speranta gasirii tezaurului cosinzenelor. Comoara despre care toate legendele spun ca s-ar afla acolo sus, pazita cu strasnicie de un sarpe sau de un duh al muntelui.
Tentati de platou au fost si cercetatorii Alexandru Ferenczi si Zoltan SzΘkely, care au chiar sapat acolo in anii 1942 - 1943, respectiv 1968. Din rapoartele lor se stie de existenta unei constructii masive pe virful muntelui, constructie din care, in sapatura lui Ferenczi, au fost descoperite piroane de fier lungi de un metru! (Pentru cei care se indoiesc de asta, precizez ca o parte dintre piroanele gasite de Ferenczi sint pastrate la Muzeul Carpatilor Rasariteni din Sfintu Gheorghe).

Daca...
Cercetarea platoului este inclusa in planul de sapaturi pentru anul 2007. Numai ca ea poate dura... inca un deceniu sau se poate incheia intr-o singura campanie. Depinde doar de bunavointa finantatorului, in acest caz Ministerul Culturii si Cultelor. Sau, de "milostenia" eventualilor sponsori. Dupa estimarile specialistilor, cu 500 - 600 de milioane de lei, o echipa de circa 20 de muncitori ar putea sapa in intregime platoul in campania de anul viitor. Iar daca colectivul de cercetatori s-ar mai imbogati cu citiva arheologi (poate chiar specialisti de la muzee sau institute de cercetare din Europa), s-ar putea sapa in paralel pe mai multe sectiuni de pe terase, lamurindu-se odata pentru totdeauna si intr-un timp relativ scurt misterul uneia dintre cele mai frumoase si mai impresionante cetati dacice din Transilvania. Cu atit mai mult cu cit, pentru ca aceasta cetate sa fie cercetata, muntele si-a sacrificat padurea, atit de frumoasa si draga localnicilor!
Monica Tripon

 
Puncte de vedere: Munca, bicepsi si solariiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :129
Sunday, 03 September 2006
In lumea simulatiilor si a simulacrelor, a cyborgism-ului decefaland omul - natural - al istoriei intr-o cavalcada de stereotipii si virtual, in interiorul, adica, si in anonimitatea "piramidei" - pururea sclav, vesnic lucrativ pentru "inaintari" ce te lasa lesne la o parte, la cosul cu discardabile al istoriei - intr-o lume ca aceasta, iata, munca insasi apare redundanta, sterila si urgent dezavuata.

Noua moda a "abolitionismelor"cu orice pret a ajuns, inevitabil, si la munca: sa o inlaturam, asadar, scurt si dintr-o lovitura, din peisajul social al fluidelor si inconsistentelor in care inotam, acum, fara bariere, punctiformi pe harta lumii, monade linistite si servile... omul de tip nou din matrixa acestui sfarsit/inceput de istorie.
"A face": un verb extrem, obscur si retrogradabil in luminiscenta circuitelor mediatrice si a simcultismului lasa loc excesiv-patrimonialului "a avea" sau desubstantiatului, subredului "a fi", redus acum, si el, la simpla reprezentare - umbre pe celuloidul giulgiului trecand drept textura insasi, solida si deasa, a istoriei. "A face", "a intreprinde", "a initia", "a realiza", intr-un cuvant "a contribui" - priviti-le, doar, redundanta pe altarul nou intronatelor "a visa", "a imagina", "a pretinde", "a simula", "a inchipui", intr-un cuvant, "a exista" in proximitatea unui ceva vesnic in control, acel big brother care am crezut - ce naivi! - ca vine de la raasarit, ignorandu-i ubiquitatea.
"A reprezenta", iata bila, subtila propensiune asupra emisferei drepte a bicameralului nostru creier. Iata Adevarul "tradus" "dis-pus" "re-pus", "im-pus", in cele din urma "ra-pus" de suma "adevarurilor mici", colaterale si benigne. Calea la Adevar e sinuoasaa, serpuind, ascunsa, spre limite si zari si abisuri fara de sfarsit...
Dar disparitia "muncii", spun "abolitionistii" lumii, eradicarea muncii, nu trebuie sa ne sperie: substitutul ei perfect este acum batranul Ludic - jocularul, galopant si gregar, convivial si creator, insinuandu-se tacit ca o metastaza-ludo-ludere doborand si ultima garda, ultima teama ca ceva ne-ar mai putea, vreodata, dicta ce sa facem. "Realitatea" - anunta colectivistii infantilizarii - e numai "gaura neagra" a gravitatii, aspirand, lacoma, si ultima farama de viata care ne-a mai ramas... Plicticoasa si sterila, la ce bun cultivarea acestei "ocupatii" - munca - cat timp regula jocului a fost, deja, propusa: a "ludiza", juisarea, savurarea maxima unei anume placeri - iata o aspiratie!
Astfel, efluvii de gura-casca se vor scurge ca nisipul in clepsidra, de-a lungul "atractiilor" tehnologiilor celor mai bizare, leganati de ocupatia contemplativa, sociala, a "minunarii". In dupa-amieze naclaite si extins-familiale, unchii si matusile si verii si altii ca ei, gravitand in jurul familiei nucleare in care mama/tata/si copiii se tin, inca, profund inlantuiti de ritualul social-impusa si in protocolarul eu/tu/el/ea/noi/voi/ei/ele, vor admira cu piosenie piramide ciclopice, munti de granit sau marmoreene muzee, risipiti in grupuri eterogene, ce se prefac, sau cred, chiar, cu naivitate, in sfantul multiculturalism, desferecatorul de porti catre templele (de mai sus) piperat platite: sa ne prosternam, asadar, magnificului trecut al äceluilaltö. Pe pereti, in efigii suflate cu aur in ramele somptuoase, si printre firisoare de apa abia soptite ale unui hidro-decorativism de ultimaora, adaos recent la kitsch-ul si grosierul marfii destinate "contemplaarii edificiale" si a "muzeografiei de contrabandaa", domni ascutiti, cu privirea ireala impaiatelor scrutand timpul de dupa negritudinea istoriei, aprobamut efluviul uman , etern miscator al plebei. Acestia din urma vor fi, probabil, si ultimii dezavuanti ai ämunciiö, caci munca ramane, pentru ei, achizitia capitala, negociatacu sistemul, zgarcit si frugal intotdeauna cand vine vorba de äremuneratiiö. Munca aduce, insa, resursele si pentru aceste duminici nucelar-celular-familiale, in care istoria e insusitadin mers, pentru a fi regurgitala primul colt de strada, in jurul unui curry suculent sau cam asa ceva, ofertele "multiculturale" ramanand cele mai tentante (chiar si pentru domnul Smith, puteti sa credeti?), sau disparand intre bicepsii lui Brad Pitt sau intre coapsele solarizate ale acelei-urate-care-trece-drept-frumoasa, Jennifer Aniston, cu fruntea imparosata de perii scosi starletei de ultimele cifre de afaceri afectate de violenta Katrinei, cifre dezumflate brusc de la...de la....uite ca nu stiu, dar stati, mergeti undeva pe langa Oprah Winfrey (bune prietene cele doua, nu-i vorba), si Jerry Springer, sau mai bine imediat "dupa" sau "inaintea" Taurului nesatul pe numele lui Seinfeld (tot Jerry, vedeti, o fi ceva cu numele) - va spun eu, tineti aproape de zona 7 sau 9 urmate de cate alte 7 zerouri fiecare... Dar munca, dragii mei (pot sa va spun dragii mei, nu-i asa? Cineva ma admonestase, de curand, pentru caracterul, cica, "didactic", de "profesoara cu morga", care "dalectii" - ce sa zic, eu va iubesc, si stiu ca stiti ca nu-i asa si mai stiu ca impreuna, numai impreuna... Noi, Nu... Noi, Nu, niciodataa, noi, nu), munca va ramane, in ciuda "abolitionistilor" si "apocalipticistilor" nostradamiadei-care-nu-se-mai-intampla, ramane pentru cohortele mai sus pictate, nomadele istoriei, caci abolitionistul ii spune muncii asa: Nu vezi ce idioti? Eu in ruptul capului nu merg in baracile plutitoare si in igrasia slum-urilor din Bangkok - acolo, chiar in spatele aeroportului ala de plastic - dar piticaniile cu limbi de pasaari isterice, ei vor, ei vor dolarul-pe-zi... ei il vor, ce le poti face, e inuman... i-nu-maaaaaan!, dar nimeni nu mai poate sa-i ajute... si hibridul Raoul Smith, din Melbourne, caruia nu i s-a cerut, inaintea marii Adeziuni, decat credinta in Ceva, indiferent Ce, Raoul Smith isi propune acum ridicarea problemei chiar diseara, la meetingul la care a fost, cu discretie, invitat - meetingul treningurilor si al cerceilor de plastic, al cazoneriei, simplitatii si activismului si militantismului si politicii de strada (pasnica, ultra-pasnica, stati fara grija). La fiecare asemenea meeting al Alternativei Socialiste, liederul rufos si fara varsta, inghitind hulpav venituri de profesor asociat prin departamente de Stiinte Politice, ca si cele doua, masculine feministe cu state grele de plata si gigantice resurse din coteriile de busculada proferand lozincile pionieratelor de plastic, de carton si de fum... cu junii membri de miercuri si vineri seara ai Alternativei Socialiste, scandand isteric lozinci leniniste deasupra carciumii sordide din centrul Melbournului sau Londrei sau New Yorkului... In duminici oarecare, sub steagurile rosii fluturand in vant, sau pleostite de ploi metropolitane, pe arterele flancate de armatele pasive ale politiei locale, junii socialisti scandeazadin varful plaamanilor sloganuri pentru äLibanul liberö, eradicat de sub cotropitorul Israel. Sedintele de analiza postfactum sunt totdeauna in sala sordida carciumii inghesuite intre umerii macroscopici ai zgarie-norilor, vesnic aceiasi, pe langa care trec si junii dar si masele amorfe ale familistilor mai inainte pomeniti, amatorii de istorie de contrabanda mausoleelor, catedralelor, monumentelor si geometriilor secrete in care ochiul troneazavigilent din inaltimi si culmi nemaivaazute. Caci munca, asadar, e si la mesterii masoni, cioplitori in bazalt si granit de portaluri si aspre firide, de tainice biblioteci surpate si iarasi construite, caci äa construiö, in ciuda a orice, aceasta-i maretia! Ca munca e si la starul din carnuri bine prajite in solariile ca niste apusuri coapte si moi, in care te imbraci dupa cat iti da mana - dara de fum, ca un parfum al mortii, torcandu-si firul scurt pe pielea aurie, caaci si ea munceste, Anistoana Jennifer, urata-trecand-drept-frumoasaa, in zilele si noptile ardente ale celor doua luni de filmari (ce ororare! Numai daca n-ar fi avut de sporit cu cele 15 milioane contul saracit putin, de Katrina cea neagra. E vara, e sezon, ce vreti, vilele se mai schimbasi ele, lumea e rea, draga, bulimia costa, ce credeati, iar in entertainment industry, oh, oh, oh, ce sa mai vorbim!) a ei, si munceste si junele activist, alternativul socialist, reiterand isteric o combinatie de trotskisme (oroarea lui e de a nu le transforma in leninism-ceausisme, caci a vazut Revolutia decembrista in documentarele, cele patru pe care le au la sediu) si teoriile ininteligibile ale postmodernismului, apocalipticismului si globalismului, si alte -isme si -cronisme din seminariile, culturalistilor-activisti si ei, caci numai asa se face Cultura, din Departament-in-strada-si-inapoi. Frunzele toamnei bat la fereastra trenului Underground. Junele e invitat in dupa-amiaza asta la Cazino, in Sala de Oaspeti a Studioului de Catifea, prelungasi plusata, o anexadiscreta si piezisa in extensia aripii de nord... Batranul, megastarul Bancii de Comert, proaspat racolat in zonele rarefiate unde salariile nu se mai comunica, doar se äapropriazaö, cu nonchalanta-detasare, caci, iata, pare ca nici nu mai conteazaö, de aceea... Batranul in ascensiune, poarta in asta-seara costumul elegant al toamnei, el insusi tomnatic si reclus, in fata paharului de Avian Superior, clipocindu-si elvetian oxigenul care o fi stat si la baza bulelor si capsulelor lui Michael Jackson. Batranul maturaa, ca un ceasornic, rand dupa rand din Financial Review, tamponandu-si ca-n transacolturile lasate ale gurii - o gurade ura! Junele miroase iute, a Tequilla si a drog proaspat taiat, iar cand Batranul il invita sa ia loc, rictusul blazarii ii infloreste si lui, prematur, peste dintii stransi si sub narile adulmecand primejdia. In fotoliul moale ar vrea sa-i strige, deodata, Batranului, Tatalui cu fata brazdatade o retea de riduri adanci ca si liniile din palmele acestui domn hotaaratá si strain, ar vrea sa-i strige: "Ia-mainapoi, vreau la Mama, la Mama, la Mama...". Ecoul din gand il poarta spre amnioza care ii legase, odata, pe cei doi, fiul si Mama, in baia cea dintai, prelunga, in aventura in care a pornit fara sa stie, macar, ca El si Ea, Domnul si Doamna Moarte, vor fi primele chipuri, prima Femeie, primul Barbat. "Anima si Animus, Persona si Ego, si toate, toate, toate care bat acum in cosul pieptului : Deschide!".
De peste masa patrata, asternuta cu matasea alba, Tatal se apleaca moale si colegial, intr-un ton soptit: "La munca baiete, avem treaba... Munca l-a facut pe om, de copil te-am invatat asta... OK, acum - ...il stii pe Neville Court...maine seara as avea nevoie de tine sa..."

Aurelia Satcau, Melbourne

 
Autoritatile britanice par sa fi gasit solutia pentru stavilirea emigrantilor din RomaniaPDF Print E-mail
Londra, Anglia / Romanian Global News
Accesari :165
Sunday, 03 September 2006
{mosimage}Autoritatile britanice au gasit o solutie pentru a preveni un eventual flux de emigranti din Bulgaria si Romania, dupa aderarea acestor tari la Uniunea Europeana.
Potrivit cotidianului The Guardian citat de Hotnews, guvernul britanic intentioneaza sa introduca un permis de munca exclusiv pentru cetatenii romani si bulgari, permis ce se va elibera doar in momentul in care persoana respectiva poate demonstra ca are o calificare intr-o meserie pe care britanicii se feresc sa o practice.
In acest fel, e de asteptat ca doar o mica parte dintre doritorii de permise de munca sa intruneasca criteriile solicitate.
Potrivit aceleiasi surse, cele doua tari duc lipsa de forta de munca calificata. Astfel, Romania, o tara cu 22 de milioane de locuitori e considerata a fi cea mai saraca dintre statele membre UE, asta cu conditia in care va fi acceptata la 1 ianuarie 2007.
Grupul de lobby, "Migration Watch", estimeaza ca aproximativ 80 de mii de bulgari si peste 200 de mii de romani vor intra in Marea Britanie in primele 20 de luni dupa aderarea tarilor la UE.
Actualele conditii de acordare a permisului de munca pe teritoriul britanic pun un accent important pe o educatie superioara, pe calificarea profesionala si mai ales pe posibilitatile de salarizare ale solicitantului.
Propunerea privind permisul de munca pentru romani si bulgari are sprijinul Ministerului Afacerilor Interne (Home Office) din Marea Britanie, al Departamentului pentru Munca si Pensii si al oficialilor Trezoreriei, insa pana in acest moment nu s-a aflat pe lista prioritatilor cabinetului Blair.
Cu toate acestea e de asteptat ca o astfel de lege sa nu aiba parte de opozitie din partea ministrilor, pentru ca in acest moment nu exista o sustinere politica pentru a permite romanilor si bulgarilor sa munceasca pe teritoriul Marii Britanii.
Potrivit The Guardian, dupa ultimul val de aderare din 2004, numarul solicitantilor unui loc de munca a fost mul mai mare decat cel asteptat, cifrele oficiale demonstrand ca 447 de mii de est-europeni si-au cautat un loc de munca in Marea Britanie.
 
Dr. Ion Popescu, din nou la StrasbourgPDF Print E-mail
Strasbourg, Franta / Romanian Global News
Accesari :155
Sunday, 03 September 2006
Partidul Regiunilor continua sa-si onoreze obligatiunile sale fata de romanii din Ucraina. In baza hotararii biroului politic al Partidului regiunilor, in delegatia Permanenta a Radei Supreme a Ucrainei in Adunarea parlamentara a Consiliului Europei a fost rezervat un loc de supleant pe cota PR si pentru reprezentantul Uniunii Interregionale "Comunitatea Romaneasca din Ucraina" - deputatul poporului din Ucraina Dr. Ion Popescu.In acest fel romanii din Ucraina vor fi reprezentati nu numai in Parlamentul ucrainean, dar si in Consiliul Europei, iar Dr. Ion Popescu, dupa absenta nemeritata de aproape 5 ani, revine in cel mai inalt forum european din Strasbourg. Ca si mai inainte, a declarat Dr. Ion Popescu, in calitatea sa de europarlamentar va milita si in continuare nu numai pentru drepturilort romanilor din Ucraina, dar si pentru drepturile romanilor din intreg spatiul balcano-carpatic.
 
Finala Multicultural Soccer AssociationPDF Print E-mail
British Columbia, Canada / Romanian Global News
Accesari :165
Sunday, 03 September 2006
Luni, 4 septembrie echipa de fotbal a romanilor din British Columbia vor juca ultimul meci din acest sezon al Multicultural Soccer Association. Potrivit portalului Centrului Comunitar Roman din Canada, romanii vor juca impotriva celor de la Guazapa FC.
 
Festivalul Enescu la o noua editiePDF Print E-mail
Heidelberg, Germania / Romanian Global News
Accesari :162
Sunday, 03 September 2006
{mosimage}Anul acesta se va desfasura din nou Festivalul Enescu, acum si in Munchen, Baden-Baden, Speyer, Mannheim si bineinteles in Heidelberg. Festivalul Enescu Festivalul se organizeaza in cooperare cu Ministerul de Externe al Romaniei (DRRP) si cu orasul Heidelberg, sub presedintia de onoare a domnului Mihai Gheorghiu, Secretar de Stat in Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei, si a Primarului General al orasului Heidelberg.
Directia artistica este realizata pianistul Eduard Stan.

Romanian Global News va prezinta programul acestei manifestari:


Festival Enescu editia a II-a Germania on Tour 2006
(Omagiu la a 125-a aniversare)

PROGRAM


Duminica 29. 10. 2006, ora 20.00
Palais Prinz Carl - Heidelberg
CONCERT DE DESCHIDERE:  DUO VIOARA / PIAN
Prezentarea unor piese din primai inregistrare integrala a pieselor pentru pian si vioara, de Enescu
(2 CDs, Hanssler Classic, 2006)
Remus Azoitei, vioara
Eduard Stan, pian
Cuvant introductiv: Violeta Dinescu, compozitoare, Prof. la Univ. Oldenburg

Program
       
Enescu    - Torso-Sonate in la minor
Beethoven   -  Sonata pentru vioara nr. 7 in do minor op. 30 nr. 2
Enescu              - Sonata pentru vioara nr. 3 op. 25, in caracter popular romanesc
Saint-Saδns/Ysaye - Caprice-Etude


Marti 31. 10. 2006 ora 20.00


Kleiner Konzertsaal, Gasteig - Munchen
CONCERT DUO  VIOARA /PIAN
Jenny Abel, vioara
Mihai Ungureanu, pian
Prezentare si moderare Violeta Dinescu

Program:

George Enescu    -  Sonata nr. 3 pentru pian si vioara, in caracter popular romanesc, opus 25
BΘla Bartok          -  Sonata intai pentru vioara si pian (1921)
Violeta Dinescu    -  "Momente" pentru vioara si pian (2005), in onoarea lui Enescu


Miercuri 01. 11. 2006, ora 20.00


Gasteg, Kleiner Konzertsaal - Munchen
CONCERT DE MUZICA DE CAMERA TRIO CONTRASTE
Ion Bogdan Stefanescu, flaut
Doru Roman, xilofon, baterie
Sorin Petrescu, pian

Program:
1. Anton Pan:     - Trei Crai de la Rasarit
2. Violeta Dinescu  - Suita din Tabou (film mut)
3. Aurel Stroe   - Pastorale
4. Corneliu Dan Georgescu - Motive Transilvane
5. Doina Rotaru   -  Troita 
6. George Enescu  -  Dansul Pastorilor
7. Nicolae Brandusi  -   Rhythmodia


Joi, 02. 11. 2006, ora 17.00


Hilde-Domin-Saal, Stadtbucherei Heidelberg,
COMUNICARE / REFERAT
Prof. Aurel Stroe, compozitor
"Drumul de la cantecul popular la avangarda: Enescu, Bartok si alti compozitori din Romania"


Vineri 3. 11. 2006, ora 20.00


Dreifaltigkeitskirche (Biserica Sf. Treime) Speyer
CONCERT ORCHESTRAL FESTIV
Orchestra Filarmonica de Stat Banatul
Gheorge Costin, dirijor
Saschko Gawriloff, vioara
Claudia  Schmidt, vioara

Program
       
G. Enescu  -  Balada pentru vioara si orchestra
       Claudia Schmidt, vioara
W. A. Mozart  -  Concertone pentru 2 si orchestra in mi minor KV 190
       Saschko Gawriloff, vioara 
       Claudia Schmidt, vioara
B. Bartok  -  Doua dansuri romanesti
F. Mendelssohn  - Concert pentru vioara in mi minor
      Saschko Gawriloff, vioara


Sambata 4. 11. 06, ora 19.00


Alte Aula, Universitatea din Heidelberg
SEARA DE LIEDURI
Bianca-Luigia Manoleanu, canto dolce
Remus Manoleanu, pian

Program:

Piese pentru pia si lieduri
Versuri: Carmen Sylva (Elisabeth von Wied), Regina a Romaniei
Muzica: George Enescu, Emil Sjogren, August Bungert, Dan Dediu, Ede Terenyi, Adrian Pop, Cornelia Tautu, Carmen Petra-Basacopol, Serban Nichifor und Eric Sapie
Acest concert se organizeaza in colaborare cu Simpozionul de istorie: Monarchische Herrschaftsordnung im europaischen Kontext: Die Dynastie von Hohenzollern-Sigmaringen in Rumanien 1866 û 1947 und die deutsch-rumanischen Beziehungen   - Seminarfur Osteuropaische Geschichte,  Heidelberg  2. - 4. November 2006


Sambata, 04. 11. 2006, ora 20.00


Weinbrennersaal  Casino, Baden-Baden si


Duminica 05. 11. 2006, ora 20.00


Stadthalle Kongresshaus Heidelberg

CONCERT SINFONIC
Orchestra Filarmonica de Stat Banatul
Gheorge Costin, dirijor
Solist: Jenny Abel , vioara
Program:
C. Silvestri   - Trei piese op. 2
B. Bartok  -  Doua dansuri romanesti
G. Enescu          - Sonata pentru vioara si orchestra (prelucrare de Sorin Petrescu, dupa Sonata nr. 3 pentru pian)
W. A. Mozart   - Sinfonia Nr. 41 in do major KV 551

Joi 09. 11. 2006, ora  20.00


Hochschule fur Musik und Darstellende Kunst - Kammermusiksaal, Mannheim
CONCERT DE MUZICA DE CAMERA TRIO CONTRASTE (Romania)
Ion Bogdan Stefanescu, flaut
Doru Roman, xilofon, baterie
Sorin Petrescu, pian

Program

George Enescu - Carillon nocturne
Aurel Stroe - 4 Pastorale
Dan Dediu  - Cartoon variations on a theme by Mozart
Corneliu Dan Georgescu - Nouri, valuri, nisip . . .
Violeta Dinescu  - In cautarea lui Mozart
George Enescu   - Dansul Pastorilor


Duminica 12. 11. 2006, ora 17.00


ReiB-Engelhorn-Museen, Anna-ReiB-Saal, Mannheim
MUZICA DE CAMERA - DUO VIOARA / PIAN
Saschko Gawriloff, vioara
Dominique Plancade, pian


Program


G. Tartini     - Sonata in sol minor pentru vioara si piuan "Didona abbandonata"
L. v. Beethoven     - Sonata nr. 10 sol major op. 96
N. Paganini            - K. Szymanowski - Trei Capricii
G. Enescu              - Sonata Nr. 3 op 25, in stil folcloric romanesc


Miercuri 15. 11. 2006, ora 20.00


Providenzkirche Heidelberg
CONCERT - KURPFALZISCHES KAMMERORCHESTER
Pirmin Grehl, flaut
Wolfram Christ, dirijor


Program:


Bartok - Dansuri romanesti
Enescu - Intermedes nr. 2 pentru coarde, op. 12
Mozart - Concert pentru flaut si orchestra in do major, KV 299
Bartok - Divertimento pentru orchestra de coarde Sz 113


Luni 20. 11. 2006


Stamnizsaal Rosengarten, Mannheim

CONCERT DE CAMERA - PROFESORI DE LA FACULTATEA DE MUZICA MANNHEIM/HEIDELBERG
Data:  20. 11. 06 Mannheim, Rosengarten
Concertul se organizeaza in cooperare cu  "Hochschule  fur Musik"  Mannheim
In program lucrari de Enescu, Schumann, Bartok

 
Prima doamna a Germaniei sprijina Basarabia in combaterea HIV/SIDAPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia / Romanian Global News
Accesari :120
Sunday, 03 September 2006

{mosimage}Eva Luise Koehler, sotia Presedintelui RFG, in calitatea sa de Patron al Comitetului german pentru UNICEF, a declarat in cadrul unei conferinte de presa ca va contribui la colectarea resurselor financiare suplimentare pentru prevenirea si combaterea HIV/SIDA in Basarabia.

In cadrul vizitei intreprinse in Basarabia, in perioada 28 - 31 august, Eva Luise Koehler a vizitat mai multe institutii si organizatii neguvernamentale din municipiile Chisinau si Balti, a caror activitate este axata pe tratamentul, protectia drepturilor, reabilitarea sociala si psihologica a persoanelor infectate.

 In urma acestor vizite, Patroana Comitetului german pentru UNICEF a constatat mai multe probleme cu care se confrunta atit purtatorii si bolnavii de HIV/SIDA, cit si institutiile care ii patroneaza. In special, a fost remarcata discriminarea acestor persoane de catre directori de scoli, medici, manageri ai intreprinderilor si autoritatile locale. Prima doamna a Germaniei a mai mentionat ca este alarmanta situatia vizind femeile infectate de HIV/SIDA, informeaza Moldpres. Eva Luise Koehler a declarat ca accentul principal in combaterea acestei maladii trebuie sa fie pus pe prevenire - informarea cit mai larga a intregii societati, si nu doar a grupurilor de risc. Iar in campaniile de informare urmeaza sa fie antrenati, in special, tinerii, care au o viata sexuala activa, cit si administratia publica locala.
 
Noul ambasador la Madrid, Maria Ligor realizeaza proiecte pentru romanii din SpaniaPDF Print E-mail
Madrid, Spania / Romanian Global News
Accesari :150
Sunday, 03 September 2006

{mosimage}Noul ambasador al Romaniei la Madrid, Maria Ligor doreste infiintarea unei scoli romanesti si constructia unei Biserici Ortodoxe la Madrid, unde slujbele sunt oficiate intr-o biserica catolica. Ambele proiecte vin din necesitatile comunitatii romanesti din Spania, care numara aproximativ un milion de persoane.

"Sunt doua lucruri deosebit de importante: unul scoala romaneasca, scoala in limba romana, forma de educatie in limba romana, in functie de interesul care exista, putem lucra la infiintarea unei scoli acreditata in Romania si care sa fie recunoscuta si in Spania, deci diplomele pe care le elibereaza sa fie legitime, valide si in Romania si in Spania asftel incat sa nu fie dificultati si retineri la inscriere." a declarat Maria Ligor, transmite agentia Rador.

 Referitor la cel de-al doilea proiect, ea a mai declarat: "sa sprijinim construirea la Madrid a unei biserici ortodoxe. Stim ca este o asteptare de ceva a vreme a comunitatii ortodoxe romane de la Madrid. Ceea ce ambasada se va stradui sa faca, este sa sprijine eforturile Parohiei, de aici, de la Madrid".
 
60 de someri suceveni vor fi formati profesional in ItaliaPDF Print E-mail
Abruzzo, Italia / Romanian Global News
Accesari :135
Sunday, 03 September 2006

{mosimage}In urma unei colaborari intre regiunea italiana Abruzzo si judetul Suceava, 60 de someri suceveni vor face cursuri de formare profesionala in Italia in domeniile agricultura, hotelier si edilitar in cadrul unui proiect european. Proiectul in valoare de 300.000 de euro se va derula pe o perioada de sase luni, jumatate din suma urmind sa fie acoperita de regiunea Abruzzo, cu care judetul Suceava are incheiat un parteneriat de colaborare, iar cealalta jumatate din fonduri comunitare.

Somerii pregatiti prin aceste cursuri, urmeaza sa fie plasati pe piata muncii din Italia. "Cursurile se vor axa pe notiuni de limba italiana, notiuni juridice si cunoasterea realitatilor si a modului de viata pentru a se acomoda mai usor oamenii din judetul Suceava care vor lucra in Italia", a spus presedintele Consiliului Judetean Suceava, Gavril Mirza, transmite Amos News.

 

 
Zhang Qian a dedicat 50 de ani pasiunii pentru RomaniaPDF Print E-mail
Beijing, China / Romanian Global News
Accesari :118
Sunday, 03 September 2006
Pe portalul postului de radio China International a aparut un articol inedit despre un profesor chinez care este fascinat de Romania si care si-a dedicat 50 de ani din viata pentru a cunoaste cat mai multe lucruri despre tara noastra.
Profesorul Zhang Qian a dedicat 50 de ani pentru promovarea schimburilor culturale chino-romane.

El a a invatat peste 200 de studenti care activeaza acum in diferite domenii din China pentru schimburile si cooperarea cu Romania. Pe parcursul celor 50 de ani a tradus un mare numar de opere romanesti, publicand primele dictionare chinez-roman si roman-chinez din China. Zhang Qian a acordat un interviu pentru Radio China International, iar Romanian Global News prezinta integral articolul realizat de moderatorii postului de radio China International despre profesorul Zhang Qian si despre interviul cu acesta.

"Ceea ce am facut doar este o mica incercare, pot sa spun ca am facut atat cat am putut." Zhang Qian

"Dragi ascultatori, va invitam sa ascultati interviul cu profesor doctor Feng Zhichen, care vorbeste despre limba romana si despre cei 50 de ani de legaturi stranse cu limba si literatura romana.
Buna seara, stimati ascultatori, la microfon Zhang Qian. In China, nu sunt multi oameni care stiu limba romana, dar majoritatea cunoscatorilor chinezi de limba romana au fost absolventi ai Universitatii de Studii Straine Beijing, pentru ca aceasta este unica institutie din tara noastra unde se preda romana inca din anul 1956. Cum se poate observa, anul acesta se implinesc 50 de ani de la infiintarea sectiei. Cu aceasta ocazie, am luat un interviu domnului Feng Zhichen, care face parte din prima promotie a sectiei si care a ramas aici sa predea urmatoarelor serii de studenti.
Provine din provincia Jilin din nord-estul Chinei si are 69 de ani. Acum 50 de ani, cand era un tanar student, Feng Zhichen a avut primul contact cu limba romana si de atunci s-a legat pentru toata viata de studiul limbii si literaturii romane.
Am ales limba romana, din ce cauza? Din cauza curiozitatii.
Cand am sosit in Romania, mi se parea ca am ajuns in rai, nu exagerez.
Initial, doream sa lucrez in diplomatie... Dar din ce in ce mai mult m-a atras aceasta profesie.
û Va poftim sa urmariti in continuare interviul cu renumitul profesor de limba romana Feng Zhichen.
Cum ati avut sansa sa invatati limba romana?
Dupa 4 ani de facultate, domnul Feng a fost ales sa ramana pentru a preda la sectia de limba romana. In anul 1961 a fost trimis de universitate la specializare in Romania.
Ce prima impresie ati avut despre Bucurest sau in general despre Romania?
La Facultatea de Filologie a Universitatii Bucuresti, profesorul Feng s-a inscris ca doctorand. Dar inainte de inceperea studiilor a trebuit sa promoveze examenul de admitere, care nu a fost usor. Bineinteles ca a reusit.á
Unde va place cel mai mult?
Dupa 4 ani de studii in Romania, domnul Feng a revenit in patrie. Fiind primul doctor din China cu specialitatea limba romana, a simtit o mare responsabilitate si si-a dedicat toata energia cercetarii didactice si filologice. Credeam ca si-a dorit dintotdeauna sa fie profesor, dar pe neasteptate domnul Feng a spus
Acum, desi este in varsta, nu se simte deloc batran. Lucreaza cu acelasi eutuziasm din anii tineretii, predand studentilor si ocupandu-se de o noua editie revizuita si mult imbogatita a dictionarului roman-chinez
Cand va ganditi la studentii dv, va simtiti fericit?
Dragi ascultatori, incheiem prima parte a interviului. Va invitam saptamana viitoare sa urmariti partea a doua.
Realizatoarea si prezentatoarea Zhang Qian va multumeste pentru atentie si va asteapta miercurea viitoare la Puntea prieteniei."

 
Marcel Iures va juca in "Piratii din Caraibe 3"PDF Print E-mail
Hollywood, SUA / Romanian Global News
Accesari :130
Sunday, 03 September 2006
{mosimage}Marcel Iures, cel mai bine cotat actor roman de la Hollywood, a fost distribuit in partea a treia a trilogiei "Piratii din Caraibe - At World's End" (La capatul lumii), unde va juca alaturi de celebrii actori Johnny Depp, Orlando Bloom si Keira Knightley.
Potrivit CineMagia, filmarile vor avea loc in studiourile de la Hollywood si din Utah, dar si pe coasta Republicii Dominicane si in Insula Bermuda din Oceanul Atlantic. Filmarile au inceput deja si se vor incheia pe 10 septembrie.
Marcel Iures a jucat alaturi de actori ca Nicole Kidman, Bruce Willis, Collin Farrell, George Clooney, Tom Cruise sau Brad Pitt.
Productia Pirates of the Carabbean: At World-s End este unul dintre cele mai importante proiecte desfasurate in acest moment la Hollywood. Ultima aventura se anunta a fi cea mai spectaculoasa dintre cele trei, ducandu-i pe eroi pe lume cealalta pentru a infrunta fortele intunericului in speranta de a-l salva pe capitanul Jack Sparrow (Johnny Depp).
Filmul are un buget de 200 de milioane de dolari, iar premiera va avea loc pe 23 mai 2007.
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions