Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Septembrie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Cautare
 
Manualul otravitPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :274
Friday, 08 September 2006
{mosimage}Colegii nostri de la ’’Ziua’’ au reusit sa intre in posesia manualului de care Voronin se foloseste pentru a educa elevii basarabeni dupa principiile sale staliniste.

Romanian Global News prezinta ariolul realizat de ’’Ziua’’ pe margineas acestui subiect.
Vice Presedintele Asociatiei Istoricilor din Republica Moldova, Ion Negrei, spune ca Manualul de ’’istorie integrata’’ a fost tratat ca un secret de sta de comunistii lui Voronin, nici chiar prim-vicepresedintele Academiei de Stiinte din Republica Moldova, Teodor Furdui, nu a reusit sa il vada.

Basarabia e un spatiu romanesc ce trebuie cercetat cu multa atentie pentru a-i putea prinde toate nuantele. Din patru milioane de locuitori, inclusiv cei din Transnistria, aproape jumatate din cetatenii Republicii Moldova lucreaza in Europa ori la Moscova, punand din greu umarul la nivelul de trai al unei populatii aflate pe linia de plutire. In confruntarea cu nevoile zilei de maine, cei ramasi intre Prut si Nistru au de ales intre a-si apara identitatea nationala romaneasca si a fi trecuti pe lista neagra a regimului Voronin ori in a pactiza in mod rusinos cu guvernatorii sovietici de la Chisinau, care readuc in plina "societate a cunoasterii" teze de acum 50 de ani, fara nici-o noima stiintifica. Comunistii de la putere detin impreuna cu cetatenii rusi si firmele din Rusia controlul politic, financiar si al mass-media in Republica Moldova. Opozitia, pro-unionista, a fost si este divizata in mai multe centre de putere ce isi aroga ultraorgolios, fiecare in parte, rolul de portavoce a temei nationale. Societatea civila e firav reprezentata si are nevoie de sustinere din partea unor organisme internationale in apararea drepturilor fundamentale ale omului si care sa promoveze ideile "societatii deschise". Pe acest fundal cenusiu, nici oficialitatile si organismele romanesti nu au stralucit cu politici culturale si sociale care sa pastreze in forme nealterate istoria si cultura romaneasca din Republica Moldova. In afara unor declaratii politice de conjunctura si a unor firimituri financiare, revistele si organizatiile culturale romanesti din Basarabia nu sunt sustinute de statul roman asa cum s-ar cuveni pentru o provincie romaneasca aflata intr-o grava criza identitara. Unei politici de genocid etnico-cultural, asa cum vom incerca sa argumentam in aceasta investigatie, statul roman nu pare pregatit sa-i raspunda cu actiuni si programe culturale atat de asteptate de romanii din Basarabia. Fara aceasta necesara sustinere, vom asista la semnarea unui cec in alb dat politicilor de deznationalizare puse in practica in acest moment si mai vehement de autoritatile de la Chisinau. Altfel, manualele de istorie "integrata", ce propun o istorie surogat de la 1 septembrie 2006 in marea majoritate a scolilor din Republica Moldova, adaugate obsesiei regimului Voronin pentru limba si istoria moldoveneasca, vor putea sfasia pana la capat idealurile unioniste ale unei populatii tinute in mizerie sociala si ignoranta. Sa fim bine intelesi: basarabenii unionisti sunt acum ceea ce au reprezentat ardelenii stransi in miscarea de eliberare nationala memorandista de acum mai bine de un secol! ZIUA va prezinta in exclusivitate un documentar despre toate scenariile de dezradacinare la care sunt supusi chiar in acest moment romanii din Basarabia. Pentru prima data in presa romana, puteti vedea cum arata un manual de istorie "integrata", moldoveneasca, ce reuseste contraperformanta de a nu scrie nimic despre etnogeneza poporului roman, despre limba romana si istoria sa straveche.

Inscriptii rusesti, steaguri sovietice si sex moldovenesc
Pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfant din Chisinau, cea mai importanta artera de circulatie a capitalei Republicii Moldova, inscriptiile de pe cladiri, tarabe, chioscuri de tigari si ziare, garduri ori chiar copaci sunt, cate ai putea vedea cu ochii, in marea lor majoritate, in ruseste. Chiar daca limba oficiala este moldoveneasca, putin sunt cei care prefera sa discute in aceasta limba inventie a oficialitatilor de la Chisinau. Rusa, a doua limba de stat in Republica Moldova, este cea care intretine comunicarea publica si nu numai. In prima zi de scoala, pe 1 septembrie, adolescentii si studentii au luat cu asalt discotecile si cluburile de noapte. In Military Pub, o discoteca ce are drept scenografie steaguri, lozinci si insigne sovietice, momentul de extaz al tinerimii l-a constituit un cantec mobilizator sovietic garnisit cu vodca sau coniac. Calina, o foarte frumoasa tanara de 22 de ani, a venit la Chisinau de la Sankt Petersburg, unde a locuit 7 ani. Parasita inca din primele zile de dupa nastere, Calina a stat la o casa de copii din sudul Republicii Moldova, unde a invatat destul de bine romana, pe care observ cu mare placere ca inca o mai stapaneste destul de bine. "Din pacate, imi marturiseste ea, ma tem ca foarte multi vorbesc in ruseste pentru ca asa e vremea ca toata lumea sa traiasca fara necazuri". Un barman, care invarte sticle si pahare cu o dexteritate demna de circ, student la Relatii Internationale in Chisinau, prefera sa vorbeasca cu mine in engleza. Aflu si de ce. Pentru ca nu se simte stapan pe limba romana, ca, de altfel, multi romani din Basarabia. Langa mine cativa olandezi trecuti de a doua tinerete se amuza pe seama unui localnic care doreste sa faca in toiul noptii profitabile afaceri. Olandezii au pus ochii pe doua fete si curand pleaca cu ele la gat. Taximetristul, care ma duce in centrul Chisinaului, la hotelul de trei stele Dacia, ma atentioneaza sa observ ca sunt mai multe masini cu numere de Italia decat in Italia. Turismul sexual e unul din secretele economice din Republica Moldova, pe langa vinurile moldovenesti si coniacurile de mare calitate din Transnistria. "Bunelul meu, aflu de la taximetrist, era din Braila si eu ca si dansul stiu romaneste, nu moldoveneste! Cat oi fi pe aceasta lume eu voi vorbi limba lui bunelul!".
"Clica unionista" sfidata de Voronin
Si anul acesta, societatea civila din Basarabia a sarbatorit Ziua Limbii Romane la 31 august, bun prilej de a trage - a cata oara?- un semnal de alarma despre felul in care autoritatile comuniste de la Chisinau promoveaza o limba si o istorie artificiala, limba si istoria moldoveneasca. Cerecetatori si academicieni de la Bucuresti si Chisinau au dezbatut despre "Limba si literatura romana in spatiul Basarabiei" si despre "Problemele actuale ale istoriei romanilor", in cadul unor simpozioane stiintifice organizate de promotorii evenimentelor culturale dedicate Zilei Limbii Romane, Centrul de Cultura si Carte Romaneasca, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, Asociatia Istoricilor din Republica Moldova in parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei - Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni si Ambasada Romaniei in Republica Moldova. Cercetatoarea Eugenia Bojoca a publicat cu acest prilej in revista "Contrafort", ce apare la Chisinau cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Roman, un amplu studiu dedicat mistificarilor stiintifice grosolane acreditate de catre promotorii limbii moldovenesti. "Intre timp, scrie doamna Eugenia Bojoca, mai ales dupa 1991, in Occident bibliografia pe aceasta tema a sporit considerabil, problema limbii "molodovenesti" fiind abordata din diferite perspective. Concluzia care se desprinde din aceste cercetari a fost exprimata in modul cel mai sugestiv de E. Coseriu: "A promova sub orice forma o limba moldoveneasca deosebita de limba romana este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greseala naiva ori o frauda stiintifica; din punct de vedere istoric si practic, e o absurditate si o utopie; si din punct de vedere politic, e o anulare a identitatii etnice si culturale a unui popor si, deci, un act de genocid etnico-cultural". Oficialitatile de la Chisinau, in afara de Primaria Municipiului Chisinau, nu au dat nici un leu pentru manifestarile dedicate Zilei Limbii Romane. Presedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, criticul literar Mihai Cimpoi, ne-a marturisit ca nici un scriitor nu a fost decorat anul acesta de Voronin la propunerile Uniunii. "S-au cheltuit milioane de lei moldovenesti pentru substituirea Zilei Independentei, de pe 27 august, cu Ziua Eliberarii de sub jugul fascist, care se sarbatorea, inainte de 1989, la 24 august. Sarbatoarea Limba Noastra Romaneasca si-a pierdut statutul de sarbatoare cu valoare nationala. In mod traditional, se constituia o comisie comuna pentru Sarbatoarea Independentei si cea a Limbii Romane. Intre timp, Sarbatoarea Independentei a fost schimbata cu Ziua Republicii. In componenta comisiei guvernamentale de anul acesta pentru Ziua Republicii n-a intrat, in afara de Mircea Snegur, nici un militant pentru independenta", a declarat Mihai Cimpoi. De altfel, presedintele Voronin i-a sfidat pe cei din "clica unionista" plecand pe 31 august in concediu la Karlovy Vary.
Manual de politica antiromaneasca
De la 1 septembrie 2006, dupa 3 ani de la implementarea istoriei "integrate", conducerea de la Chisinau vrea sa impuna studierea unei istorii surogat la nivel national. Totul a inceput in 2003, cand au fost testate 20-30 de scoli si licee din Republica Moldova. Anul trecut, au fost obligati sa studieze din istoria "integrata" 200-300 de unitati de invatamant. Acest experiment, aflam de la vicepresedintele Asociatiei Istoricilor din Republica Moldova, Ion Negrei, n-a fost monitorizat de nimeni, a fost pregatit si dat elevilor in mare secret, manualul fiind fara acoperire stiintifica si didactica. Dupa 3 ani, oficialitatile au comunicat cu mult cinism ca rezultatele experimentului sunt, chipurile, bune si ca reusita trebuie sa fie implementata la nivel national in toata Republica Moldova. Istoria "integrata" inlocuieste cele doua cursuri de istorie, introduse in 1991, de istorie universala si cea a romanilor, intr-un singur curs, sub numele de "Istorie Integrata", scris de Angela si Cornel Popovici, si se preda din clasa a V-a pana in a XII-a. "La prima vedere, ne spune istoricul Ion Negrei, parca nimic nu pare condamnabil daca substanta stiintifica s-ar pastra conform adevarului istoric recunoscut de specialisti. Dar, de fapt, are loc inlocuirea fundamentala a continuturilor. In instruire si educatie sunt readuse modelele sovietice, adica politizarea si ideologizarea disciplinei prin false informatii despre aceeasi existenta separata a limbii moldovenesti deosebita de limba romana, a poporului moldovenesc altfel decat cel roman, al existentei unei culturi moldovenesti separata de cea romana. Mai grav e ca se promoveaza in cursul de istorie o politica antiromaneasca. Exemplele cele mai flagrante: in 1918, Basarabia a fost ocupata de Romania burghezo-mosiereasca; intre 1941-1944, Romania a promovat in Basarabia o politica coloniala, totul se jefuia pentru cei din Regat. Manualul de clasa a V-a este difuzat de Minister scolilor si de acolo elevilor. El nu este pus in vanzare precum celelalte manuale de istorie universala si a romanilor, pe care le poti gasi in orice librarie din Chisinau. E un secret de stat. Cand a aparut, am fost socati. Apare, chipurile, o comisie de evaluare, dar autorii manualului au fost selectati anume dupa criteriile autoritatilor". Asociatia Istoricilor din Republica Moldova si Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova si-au exprimat de nenumarate ori atitudinea fata de introducerea cursurilor de istorie integrata. O declaratie a celor doua organisme a fost trimisa, la 18 iulie 2006, institutiilor europene si internationale. "Acoperindu-se cu frazeologie proeuropeana, se precizeaza in Declaratia Uniunii Scriitorilor si a Asociatiei Istoricilor din Republica Moldova, si cu notiuni corecte doar in aparenta, regimul comunist de R. Moldova reintroduce in sistemul de invatamant cursul de istorie, ce are la baza tezele istoriografiei sovietice; se urmareste indoctrinarea si intoxicarea tinerei generatii cu tezele staliniste in materie de istorie, limba si cultura, promovate in perioada regimului sovietic de ocupatie, izolarea acestei regiuni din contextul general romanesc si cel european, prin promovarea romanofobiei, a intolerantei si xenofobiei; aceste actiuni duc la destabilizarea si scindarea societatii in R. Moldova. Pe fondul necunoasterii realitatilor din R. Moldova, unii reprezentanti ai organismelor internationale, din pacate, cad in cursa ideologica a actualului regim de la Chisinau. Prin actiunile intreprinse, conducerea comunista incalca Moratoriul cerut de Rezolutia APCE din 24 martie 2002, privind abordarea problemelor de limba, identitate si istorie in R. Moldova. Metodele prin care se impune cursul de istorie integrata sunt specifice unui regim totalitar: a fost neglijata cu desavarsire opinia specialistilor si a institutiilor stiintifice de profil; manualele ce se impun institutiilor de invatamant au fost elaborate si editate in lipsa conceptiei si curriculumului aprobate in conformitate cu normele legislative; actualii promotori ai asa-zisei "istorii integrate" sunt fostii ideologi ai partidului comunist al URSS si discipolii lor. Asa numitul "experiment" s-a desfasurat in conditiile lipsei de transparenta, incalcandu-se principiile metodice si didactice, facandu-se concluzii nefondate si discriminatoare, cum ca elevii care au suportat aceasta "experienta" de tip sovietic sunt mai avansati intelectual decat cei care au urmat cursurile de istorie a romanilor si istorie universala. Cerem autoritatilor R. Moldova respectarea Moratoriului APCE. Cerem Ministerului Educatiei si Tineretului mentinerea actualelor obiecte de studiu (istoria romanilor si istoria universala in baza documentelor reglatorii").
Consemn la vama
Protestele societatii civile n-au influentat decizia puterii comuniste de la Chisinau de a impune istoria "integrata" de la 1 septembrie in marea majoritate a scolilor si liceelor din Republica Moldova. Secretul cu care este pazit manualul "integrat" a atins cote paroxistice. La iesirea din Republica Moldova, vamesii regimului Voronin erau interesati de carti si reviste romanesti, doar-doar "istoria integrata" nu va scapa in Romania. Manualul, atat de comentat la Chisinau, nu a putut fi vazut de multi romani curiosi. Chiar prim-vicepresedintele Academiei de stiinte din Republica Moldova, Teodor Furdui, ne-a declarat ca nu a vazut manualul de istorie "integrata". Declaratia academicianului Furdui a fost taxata de multi intelectuali unionisti de la Chisinau ca fiind un truc sau o diversiune. ZIUA a intrat in posesia manualului integrat de clasa a V-a in care nu se pomeneste nimic despre etnogeneza poporului roman, despre limba si istoria romanilor. In doua pagini dintr-un manual de 210 pagini se aminteste despre "Romanizarea geto-dacilor" cu o concluzie ce sfideaza adevarul istoric: "Ca urmare a procesului de romanizare, generatii de geto-daci accepta modul de viata roman si invata limba latina. Pe masura ce insusesc noua limba, stramosii nostri o "uita" pe cea materna si astfel se consituie romanitatea rasariteana". Fara comentarii!
Genocid in stil post-sovietic si stalinist
Dorin Chirtoaca, vicepresedintele Partidului Liberal din Republica Moldova, distinge doua dimensiuni ale genocidului etnico-cultural practicat acum in statul condus de Voronin. "Un genocid etnco-cultural in stil post-sovietic, intre Prut si Nistru, aflat sub jurisdictia Chisinaului, si un al doilea, de tip stalinist, in regiunea transnistreana, pentru ca romanii sunt obligati sa studieze intr-o limba romana cu grafie chirilica dupa manuale de acum 30-40 de ani, cu programe de studii din anii '60. In primul genocid, cel din Basarabia, sunt promovate in continuare tezele false in ceea ce priveste limba si poporul moldovenesc, plus apartenenta Mitropoliei Moldovei care este sub jurisdictia Patriarhiei Rusesti. Acestea s-au accentuat in ultimii ani prin argumente pseudostiintifice, dictionare, studii, carti de istorie, care sa confere substanta teoriilor moldovenismului primitiv. Influenta mediatica excesiva care vine din Federatia Rusa, santajul economic si faptul ca o buna parte a economiei se afla sub companii si persoane rusesti contribuie la promovarea acestor teze. In Transnistria situatia e mai grava pentru ca romanii de acolo nu au nici macar drepturile pe care le au cei din dreapta Nistrului. Tinerii de acolo nu au perspective pentru continuarea studiilor universitare, trebuind sa invete din nou grafia latina. In romana nu pot vorbi decat in viata lor privata. In spatiul public romana nu e folosita si orice functionar din Transnistria te va determina sa folosesti limba rusa daca vrei sa obtii ceva sau sa nu patesti ceva rau. Problema se poate rezolva de-o maniera substantiala, daca ar exista o vointa politica, ceea ce inseamna alternanta la putere cu oameni care sa nu faca parte din nomenclatura sovietica".
Atentat la securitatea Romaniei
Istoricul Ion Negrei afirma fara menajamente ca Guvernarea de la Chisinau practica o politica de etnocid, anume facuta pentru mutilarea constiintei nationale a bastinasilor. "Argumentele, sustine Ion Negrei, sunt urmatoarele: teoria limbii moldovenesti, teoria poporului moldovenesc deosebit de cel roman, orientarea populatiei bastinase spre o entitate falsa. Politica de etnocid are semnele ei distinctive, atunci cand este modificata constiinta, istoria si limba poporului bastinas. Astazi, ocupantul strain a disparut, dar politica aceasta e continuata de comunisti. Mi se pare extrem de grav ca se creeaza o masa critica in aceasta zona a Europei, aducand populatia intr-o constiinta antiromaneasca ce poate crea o zona de conflict "national": romani impotriva romanilor! In plan extern, se atenteaza la securitatea Romaniei prin schimbarea constiintei romanitatii in Basarabia. Populatia asta poate fi oricand manipulata in actiuni antiromanesti. Moldovenii din Basarabia pot fi atrasi in actiuni antiromanesti pe teritoriul Romaniei. Se atenteaza nu numai la cultura romana, ci, in primul rand, la etnia romana!"
Nici un protocol de colaborare culturala
De cand au venit comunistii lui Voronin la putere, in 2000, autoritatile romane de la Bucuresti au facut mai multe propuneri de reluare ale unor proiecte culturale bilaterale. In iunie 2005, a fost propus un Institut Cultural Roman "Mihai Eminescu" printr-o scrisoare semnata de Mihai Razvan Ungureanu, ministrul de Externe al Romaniei si Horia Roman Patapievici, presedintele ICR. Scrisoarea a ajuns la ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene din Republica Moldova, Andrei Stratan, si a primit un raspuns diplomatic de genul vom analiza si vom vedea. A trecut mai bine de un an si nu a fost primit nici un raspuns oficial. Nu exista in clipa de fata un protocol de colaborare culturala intre cele doua tari. Au fost mai multe propuneri din partea romaneasca si nici un raspuns. Pana acum, doar Institutul Cultural Roman a incercat sa faca programe concrete si de substanta pentru romanii din Basarabia. De la 3 proiecte, in 2005, ICR a ajuns sa realizeze in Republica Moldova anul acesta 30 de proiecte cu numai 5 oameni, alocand pentru publicatiile co-editate de ICR si pentru alte proiecte derulate in Republica Moldova aproximativ 150.000 de euro, aproximativ jumatate din bugetul anual al Directiei Romani din Afara tarii a ICR. Cea mai criticata institutie oficiala romaneasca in Basarabia ramane in continuare Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, care s-a miscat, totusi, pentru Ziua Limbii Romane, acordand organizatorilor de la Chisinau o finantare de 65.620 RON. "Nu stim daca se finanteaza revistele de cultura din Basarabia", ne-a declarat presedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Mihai Cimpoi. Secretarul de stat Mihai Gheorghiu ne spune ca totul e rezolvat, dar nu am primit nimic, finantarea revistei "Literatura si arta", de pilda, e refuzata de Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni. Pentru "Viata Basarabiei" stim doar ca ni s-a aprobat oral 200 de exemplare pentru difuzarea lor in comunitatile romanesti din toata lumea. In afara de promisiuni, n-am primit nimic. ICR a refuzat cererile de finantare pentru "Viata Basarabiei", "Sud Est Cultural", "Literatura si Arta". Ei finanteaza "Contrafort" si "Clipa Siderala".
(Dan Mircea Cipariu, Ziua)

 
Extremistii maghiari continua sa agite tema autonomieiPDF Print E-mail
Sfantu Gheorghe, Romania/Romanian Global News
Accesari :180
Friday, 08 September 2006
{mosimage}Comisia permanenta a Consiliului National Secuiesc urmeaza sa initieze un referendum pe tema autonomiei teritoriale a Tinutului Secuiesc, compus din judetele Covasna, Harghita si Mures, locuite preponderent de maghiari.

Vicepresedintele Consiliului, Ferencz Csaba a declarat pentru Rompres ca referendumul va avea un caracter neoficial si va fi organizat numai pe teritoriul celor trei judete, pentru a se afla daca locuitorii zonei doresc sau nu sa traiasca intr-un tinut autonom.
Acesta sustine ca maghiarii, majoritari in zona, doresc infiintarea unei regiuni autonome in care sa se autoguverneze, iar vointa lor va fi exprimata prin acest referendum, ale carui rezultate vor fi aduse la cunostinta autoritatilor statului roman si a forurilor internationale. Ferencz Csaba a mai adaugat ca acest referendum regional, a carui data va fi stabilita la 30 septembrie a.c. in plenul Consiliului National Secuiesc, se doreste a fi realizat cu sprijinul organizatiilor politice si apolitice si a institutiilor religioase din cele trei judete, sub supravegherea unor observatori straini, transmite Asociatia de Investigatii Media in Balcani.
Conducerea Consiliului National Secuiesc a solicitat autoritatilor statului roman, in urma cu aproape trei luni, sa deschida tratativele pentru infiintarea "Tinutului Secuiesc" si sa semneze un tratat de recunoastere a acestei regiuni autonome pina la finele lunii septembrie a.c.
Cererea a fost formulata printr-o scrisoare adresata presedintelui Romaniei, Traian Basescu, conducerii Guvernului si Parlamentului, dupa Adunarea Nationala a Secuilor, care a avut loc in luna iunie a.c. la Ditrau, in judetul Harghita. In opinia liderilor Consiliului, numai prin reinfiintarea si garantarea autonomiei Tinutului Secuiesc se va putea asigura egalitate deplina si efectiva poporului secuiesc, iar integrarea in Uniunea Europeana se va putea face fara tensiuni etnice. Conducerea Consiliului Secuiesc planuieste, totodata, sa organizeze, in octombrie sau noiembrie, o noua adunare populara, cea de-a treia de acest fel, in sustinerea ideii autonomiei teritoriale a asa-zisului Tinut Secuiesc.

(Foto: Coperta programului de exterminare a romanilor din Transilvania prefigurat in brosura"Nincs Kegyelem" semnata de Ducso Csaba. Iata un scurt citat din aceasta:"Eu nu astept sa vina razbunarea.Nu astept! Voi suprima pe fiecare valah ce-mi iese in cale! Pe fiecare il voi suprima! Nu va fi indurare! Voi aprinde satele noaptea- satele valahe! Voi trage in sabie toata populatia; voi otravi toate fantanile si voi ucide pana si copiii din leagan...; voi distruge acest neam!")

 
La capitolul justie nu vom primi stegulet rosuPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :156
Friday, 08 September 2006
{mosimage}Ministrul justitiei, Monica Macovei, a declarat joi, 7 septembrie, in cadrul vizitei la Bruxelles, ca oficialii europeni au anuntat ca Romania nu va primi, la capitolul justitie, "stegulet rosu" in raportul comisiei din 26 septembrie, si nici clauza pentru perioada de dupa aderarea la UE.Macovei a confirmat si ea nemultumirea Bruxelles-ului privind neadoptarea legii de infiintare a Agentiei Nationale pentru integritate, al carui proiect se afla in dezbatere la parlament, precum si speranta liderilor europeni ca reforma in justitie isi va urma cursul si in perioada de dupa aderarea la UE. Oficialii europeni sunt in schimb multumiti de eforturile depuse in combaterea coruptiei si au remarcat ca DNA este o institutie care functioneaza normal in Romania, fara ingerinte politice. Ministrul Macovei a mai declarat ca nu se asteapta la avertismente pe Justitie in raportul Comisiei de peste trei saptamani si nici la o eventuala clauza dupa aderare.
 
Romania a primit din nou avertizari de la Comisia EuropeanaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :160
Friday, 08 September 2006
Comisia Europeana a avertizat Romania asupra riscului de perturbare a functionarii pietei unice in cazul in care, la momentul aderarii, va detine in stoc cantitati de produse agroalimentare care exced media stocurilor de report in perioada 2003 – 2005.Pe fondul diferentelor existente intre regimul national de politica comerciala si cel comunitar, prin care se acorda restitutii la export si se asigura o protectie vamala mai ridicata la import, se poate manifesta tendinta ca unii operatori economici sa constituie in scop speculativ, in perioada premergatoare aderarii, stocuri de produse agroalimentare. Avand in vedere ca cea mai mare parte a produselor agroalimentare fac obiectul organizarilor comune de piata, lista produselor considerate sensibile este cuprinzatoare, o atentie deosebita fiind acordata sectorului zahar, carne si lactate, transmite Prompt Media. Pentru a determina eventualele cantitati excedentare, care nu pot fi sustinute prin cresterea activitatii economice, dezvoltarea de investitii etc, se va proceda la compararea nivelului stocurilor la finele anului 2006 cu nivelul mediu al stocurilor de report in perioada 2003 – 2005, indiferent de originea produsului: productie interna, import din UE si din tari terte. Declaratiile de stoc, verificarile si controalele vor viza toate categoriile de operatori economici detinatori de stocuri, inclusiv cei infiintati in cursul anului 2006. Obligatia eliminarii oricarui stoc de produse agroalimentare care depaseste cantitatea care ar putea fi considerata ca reprezentand un stoc normal de report este prevazuta in Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, reglementari specifice tranzitorii pentru cele doua tari urmand sa fie emise in scurt timp de catre Comisia Europeana, odata cu lista produselor considerate sensibile.
 
Ceremonie de comemorare a victimelor terorismului si la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :132
Friday, 08 September 2006
In Bucuresti va fi organizata o Ceremonie de comemorare a victimelor terorismului din intreaga lume si se va desfasura la Teatrul National Bucuresti, luni, 11 septembrie.Organizatorii acestui eveniment sunt Ambasada Statelor Unite in colaborare cu Teatrul National Bucuresti. La acest eveniment vor participa Ambasadorul SUA, Nicholas Taubman, Ambasadorul Marii Britanii, Robin Barnett, Ambasadorul Spaniei, Pablo Garcia-Berdoy, Insarcinatului cu Afaceri al Indoneziei, Ishlah Abdullah, alti membri de marca ai corpului diplomatic dar si Presedintele Romaniei, Traian Basescu, Primul Ministru Calin Popescu Tariceanu, Ministrul Afacerilor Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, membri ai Guvernului Romaniei, precum si lideri culturali si religiosi. Cu aceasta ocazie, Teatrul National Bucuresti, in colaborare cu Ambasada Statelor Unite, va gazdui o expozitie de fotografie intitulata “Imagini 9/11” realizata de Joel Meyerowitz. Expozitia a fost organizata de Muzeul Orasului New York si prezentata de Biroul de Afaceri Educationale si Culturale din cadrul Departamentului de Stat, informeaza Amos News. Ceremonia va include si un concert al Cvartetului Transilvan, care va interpreta “Serioso”, in Fa minor, opus 95 de Beethoven; in acest timp, participantii vor putea aprinde lumanari in memoria victimelor terorismului.
 
Intalnire oficiala a ministrului Ungureanu cu omologul sau coreeanPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :122
Friday, 08 September 2006
Ministrul afacerilor externe al Romaniei, Mihai-Razvan Ungureanu, s-a intalnit cu ministrul afacerilor externe si comertului al Republicii Coreea, Ban Ki-moon, miercuri, 6 septembrie.In cadrul intrevederii, cei doi inalti demnitari au abordat elemente ale dialogului bilateral (politic, economic, consular, cultural), precum si subiecte internationale de interes comun.Intrevederea celor doi ministri de externe a reconfirmat importanta speciala pe care ambele tari o acorda dezvoltarii relatiilor bilaterale pe toate palierele si a stabilit modalitati si actiuni concrete pentru transpunerea in practica a agendei convenite in cadrul convorbirilor dintre sefii de state. Ministrul afacerilor externe si comertului al Republicii Coreea, Ban Ki-moon, l-a insotit pe presedintele Republicii Coreea, Roh Moo-hyun, cu ocazia vizitei de stat in Romania (5-7 septembrie 2006), prima de acest gen a unui sef de stat sud-coreean, de la stabilirea relatiilor diplomatice dintre Romania si Republica Coreea.
 
Tariceanu a decis sa sprijine initiativele lui Ghita MuresanPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :163
Friday, 08 September 2006
{mosimage}Prim-ministrul Calin Popescu-Tariceanu a hotarat sa sprijine initiativa fostului baschetbalist Ghita Muresan de a introduce in scolile romanesti un program de educatie prin sport. 
Ghita Muresan a afirmat in timpul intalnirii din 7 septembrie cu seful guvernului, care a avut loc la Palatul Victoria, ca doreste sa se implice in Romania, pornind de la experienta sa din domeniul sportului si din SUA. Totodata, fostul baschetbalist are ca model un program de pregatire educationala prin sport implementat, in colaborare cu NBA, in Statele Unite si in Senegal. Scopul programului ar urmari asigurarea accesului pentru copii la sport ca forma de educatie si nu ca performanta, date fiind efectele pozitive pe care sportul le are asupra formarii caracterului si abilitatilor individuale. Programul va fi dezvoltat in colaborare cu Ambasada Americana si cu Asociatia Nationala de Baschet din Statele Unite, NBA. Premierul Tariceanu i-a dat asigurari lui Ghita Muresan ca guvernul va sprijini atat la nivel de vointa politica cat si financiar acest program, tariceanu dorind ca acest program sa fie implementat cat mai repede. Cei doi au convenit sa faca mai intai o evaluare a modului in care se realizeaza activitatile sportive in scolile din Romania, efectuata de o echipa din care vor face parte si specialisti din NBA. Acesta echipa va trebui sa identifice masurile care trebuie luate pentru a actiona punctual, in functie de nevoi.
O alta modalitate prin care programul ar putea fi implementat ar fi dezvoltarea unui proiect pilot intr-un judet si, ulterior, extinderea acestuia la nivel national, a aratat primul-ministru. Programul ar urma sa fie derulat sub egida Ministerului Educatiei si Cercetarii.
La inceputul intrevederii, Ghita Muresan i-a oferit premierului Tariceanu un tricou, pentru baiatul sau cel mare, inscriptionat „I was trained by a pro Giant Basketball Academy Gheorghe Muresan”.
 
ANT relanseaza programul „O saptamana de refacere in statiunile balneare”PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :134
Friday, 08 September 2006
{mosimage}Autoritatea Nationala pentru Turism (ANT), Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania (OPTBR) in colaborare cu Patronatul ANAT continua campania de promovare a statiunilor balneare si de oferire a unor programe speciale de ingrijire si refacere a sanatatii.In perioada 1 octombrie – 1 decembrie 2006, pentru 6 nopti cazare cu mic dejun si 2 proceduri pe zi (pe baza recomandarilor medicale) turistii trebuie sa plateasca 185 RON la hotel de o stea, 250 RON la doua stele si 300 RON la trei stele. “Dorim sa cream un concept modern de punere in valoare a statiunilor balneare prin oferte care sa se adreseze atat tinerilor, cat si varstnicilor, oferte atractive care sa contribuie la mentinerea starii de sanatate, la reducerea efectelor stresului, la  cresterea calitatii vietii. In acest sens, am mentinut tarifele practicate in campania anterioara (primavara 2006), tocmai cu scopul de a oferi posibilitatea de a beneficia de aceste programe speciale cat mai multor categorii sociale” – a declarat Nicu Radulescu, presedintele OPTBR. Programul este dedicat cetatenilor Romaniei si Basrabiei. Biletele se procura de la agentiile de turism dar si direct de la statiunile balneare inscrise in program, printre acestea numarandu-se: Lacul Sarat Braila, Saturn, Vatra Dornei, Calimanesti, Sinaia, Baile Herculane, Covasna, Sovata, Amara, Baile Tusnad, si altele.
 
Primarul Sibiului s-a intalnit cu parlamentarii germani din Parlamentul EuropeanPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :108
Friday, 08 September 2006
{mosimage}Primarul municipiului Sibiu, Klaus Johannis(foto), s-a intalnit la Parlamentul European cu o delegatie de parlamentari germani din grupul parlamentar PPE-DE, condusa de Hartmut Nassauer si Markus Ferber.Cei doi deputati se declara multumiti de rolul minoritatii germane din Romania, apreciind ca "minoritatea germana din Romania are un rol important in legatura pe care Bucurestiului o are cu Uniunea Europeana", transmite Portalul National de Administratie Publica. In opinia lor, este benefica "alegerea de catre electoratul roman a unui primar de alta etnie" la Sibiu, lucru care, sustin cei doi, demonstreaza "cat de bine se poate dezvolta o regiune datorita unei protectii exemplare a minoritatilor nationale si a unei bune intelegeri a istoriei europene".
La randul sau, primarul municipiului Sibiu, Klaus Johannis, a formulat aprecieri pozitive la adresa politicii Romaniei in domeniul minoritatilor nationale. In acest sens, Klaus Werner Johannis a dat ca exemple: sistemul de invatamant in limba materna, reprezentarea parlamentara, participarea la administratia locala si activitatea culturala desfasurata de catre organizatiile minoritatilor nationale finantate de la bugetul de stat.
 
„Francezii si romanii, impreuna pentru a castiga”PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :98
Friday, 08 September 2006
Uniunea Generala a Industriasilor din Romania (UGIR 1903) si ROMALP Industries reprezentata de Thierry Barrandon, director de rezvoltare relatii internationale au prezentat un bilant al parteneriatelor franceze-romane.In urma unui acord semnat de cele doua parti in 2004, relatiile de afaceri intre partea romana si cea franceza au sporit foarte mult, inregistrandu-se la sfarsitul anului trecut un procent de 9,5 din totalul investitiilor straine facute in Romania din partea societatilor franceze.
Daca in 2004 in Romania existau 24 de societati francezo-romane, in 2006 s-au inregistrat 70”, a precizat Barrandon. Potrivit Prompt Media, cu aceasta ocazie, la Targul International Bucuresti din acest an intreprinderile franceze si franco-romane se vor aduna pentru prima data la pavilionul oficial al Frantei, pavilion ce va reflecta investitiile directe ale francezilor in Romania. Sloganul targului din acest an va fi „Francezii si romanii, impreuna pentru a castiga” din partea ROMALP Industries. Ioan Cezar Coraci, presedintele UGIR 1903, a precizat ca odata cu intrarea tarii noastre in Uniunea Europeana, „rolul patronatelor va deveni foarte important si se va miza foarte mult pe aceste schimburi bilaterale.
 
Seminar despre politica de cooperare pentru dezvoltare susutinut si de parteneri germaniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :76
Friday, 08 September 2006
Seminarul „Organizatiile neguvernamentale romanesti si politica nationala de cooperare pentru dezvoltare”, parte a proiectului de Twinning Light, privind definirea cadrului general al politicii nationale de cooperare pentru dezvoltare, s-a desfasurat pe 7 septembrie, organizat de MAE in colaborare cu partenerii germani.La seminar au participat, in calitate de vorbitori, experti din cadrul proiectului de Twinning Light, reprezentanti ai Ministerului de Afaceri Externe finlandez, in contextul detinerii de catre Finlanda a Presedintiei UE, reprezentanti ai societatii civile nationale si internationale, precum si reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe.
Totodata, la seminar, au luat parte reprezentanti ai principalelor ministere de resort, ai societatii civile romanesti, ai mediului academic si ai Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, se arata intr-un comunicat MAE.
Seminarul reprezinta ultimul eveniment din seria de actiuni organizate de Ministerul Afacerilor Externe in scopul finalizarii cadrului general al politicii nationale de cooperare pentru dezvoltare.
Potrivit MAE, scopul principal al seminarului a fost prezentarea rezultatelor proiectului de Twinning Light, dar si lansarea dezbaterilor, la nivel national, asupra procedurilor de organizare a campaniilor de sensibilizare in domeniul politicii nationale de cooperare internationala pentru dezvoltare.
Evenimentul a marcat, totodata, incheierea proiectului de Twinning Light derulat cu succes de Ministerul Afacerilor Externe cu sprijinul Ministerului Federal de Cooperare Economica si Dezvoltare din Germania.
 
Guvernul incurajeaza material lotul olimpic de luptePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :128
Friday, 08 September 2006
Lotul roman de lupte va putea participa in perioada 26 septembrie - 1 octombrie, la campionatele mondiale de lupte ce se vor desfasura la Guangzhou – China, datorita banilor alocati de Guvern Agentiei Nationale pentru Sport.Guvernul a alocat suma de 500.000 lei (5 miliarde lei vechi) pentru realizarea actiunilor de pregatire si participare la competitiile internationale sportive a loturilor olimpice si nationale de lupte, in perioada septembrie-decembie 2006. Fondurile vor fi alocate prin bugetul Cancelariei Prim-Ministrului, de la Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului.
 
Ministrul apararii basarabean sustine ca NATO nu este un pericolPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :177
Friday, 08 September 2006
{mosimage}Ministrul Apararii al Basarabiei, Valeriu Plesca, a respins acuzatiile ca exercitiul militar NATO ce va incepe pe 11 septembrie la Bulboaca, aproape de malul Nistrului reprezinta o incalcare a neutralitatii inscrise in Constitutie.Intr-un interviu acordat BBC, Valeriu Plesca a spus ca cei care lanseaza astfel de acuzatii sunt in pierdere de popularitate politica. La exercitiu, care se desfasoara in cadrului programului Parteneriat pentru Pace al NATO, participa militari din 20 de tari, intre care si foste republici sovietice, precum Armenia, Azerbaidjan sau Belarus.
Diferendul transnistrean
Ministrul Apararii basarabean a respins si acuzatiile venite din partea conducerii de la Tiraspol, ca acest exercitiu a ar constitui o provocare, care coincide cu desfasurarea referendumului convocat in autoproclamata regiunea transnistreana, privind separarea de Basarabia si aderarea la Federatia Rusa. Valeriu Plesca a spus ca este o pura coincidenta, data exercitiului fiind stabilita cu doi ani in urma, pe cand data referendumului a fost stabilita pe parcursul verii, anul acesta.
 
Plan rus pentru TransnistriaPDF Print E-mail
Tiraspol, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :149
Friday, 08 September 2006
{mosimage}Ministerul rus de Externe a apreciat, ieri, ca apropiatul referendum privitor la independenta Transnistriei, programat pentru 17 septembrie, este un "fapt de viata politica", de rezultatele caruia vor trebui sa tina cont toate partile implicate in medierea conflictului transnistrean, transmite ITAR-TASS, preluat de Rompres."Nu este vorba de recunoasterea validitatii juridice a consultarii populare din Transnistria de catre Rusia, este vorba de recunoasterea unui fapt de viata politica, de care vor trebui sa tina seama pe viitor toate partile implicate in medierea diferendului de pe Nistru", a explicat, intr-o conferinta de presa, la Moscova, ambasadorul cu insarcinari speciale al diplomatiei ruse, Valeri Kaniaikin. El a opinat ca, "in realitate, initiatorii" referendumului din Transnistria sunt autoritatile de la Chisinau, conducerea de la Kiev, oficialii de la Bruxelles, care au avut o pozitie inflexibila in ceea ce priveste instituirea unui nou regim vamal pentru marfurile Tiraspolului la granita moldo-ucraineana, pe tronsonul transnistrean, ceea ce a adus la o adevarata "blocada economica" impotriva Transnistriei.
"Rusia considera ca este necesar sa se ia toate masurile pentru reluarea dialogului dintre Chisinau si Tiraspol", a afirmat oficialul rus, care a detaliat, in continuare, planul Moscovei pentru deblocarea negocierilor in problema transnistreana.
Primul punct al acestui plan prevede "ajungerea la un acord de principiu" privind definirea unui nou model de statut pentru Transnistria. Ambasadorul rus cu insarcinari speciale a mentionat ca noul statut al Transnistriei trebuie stabilit tinandu-se cont de Memorandumul Kozak, de planul propus de presedintele ucrainean Viktor Iuscenko si de Planul Primakov, fost premier si sef al diplomatiei din Rusia.
Al doilea punct al planului de reglementare a conflictului transnistrean propus de diplomatia rusa prevede finalizarea evacuarii de catre Rusia a tehnicii sale militare din Transnistria. "Am dat deja asigurari ca suntem pregatiti sa finalizam acest proces", a spus Kaniakin.
Ultima faza a proiectului Moscovei prevede "reducerea treptata a operatiunilor de mentinere a pacii in Transnistria", ceea ce tradus din limbaj diplomatic inseamna, in opinia unor experti rusi, evacuarea completa a trupelor rusesti de pace din stanga Nistrului.
(Preluare Ziua)
 
Viza de vis: sute de km, sute de lei si multe coziPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :192
Friday, 08 September 2006
{mosimage}Cetatenii din Basarabia "sunt pusi intr–o situatie speciala" atunci cand solicita vize pentru una din tarile UE, se spune intr–un raport publicat recent de Fundatia poloneza "Batory".

Potrivit Stirea de Garda, raportorii au analizat felul in care primesc vizele UE cetatenii statelor post–sovietice si au constatat ca noi suntem cei mai defavorizati. Expertii arata ca in Moldova sunt nu prea multe consulate ale statelor europene. Din cele circa 20 de institutii diplomatice care functioneaza la Chisinau, doar 5 apartin statelor membre ale UE. In rest, conationalii nostri trebuie sa parcurga sute de kilometri in capitalele statelor vecine, pentru a obtine o viza in una dintre statele din Spatiul Schengen.
La Bucuresti, vize pentru 10 state
Pentru vize de acces in Austria, Belgia, Cehia, Danemarka, Spania, Irlanda, Portugalia, Suedia sau Italia cetatenii R.Moldova trebuie sa parcurga o distanta de circa 450 km intr–un singur sens. La Ambasada Austriei din Bucuresti am fost informati ca actele nu pot fi depuse de o terta persoana si nici nu pot fi expediate prin posta. Totodata, viza nu poate fi perfectata intr–o singura zi, ci in cel putin doua saptamani. Astfel, un cetatean al R.Moldova are de parcurs 450 km de 4 ori, ceea ce inseamna 1800 km, sau 180 litri de combustibil, sau vreo 2000 de lei pentru bilete la tren — ceea ce depaseste cu mult un salariu mediu pe economie. Totodata, o persoana angajata la munca urmeaza sa piarda pentru perfectarea unei singure vize cateva zile de munca pentru calatoriile repetate si obligatorii. Multi dintre cetatenii R.Moldova prefera, totusi, aceste calatorii la Bucuresti celor de la Kiev sau Moscova, datorita unor mici facilitati cum ar fi accesibilitatea lingvistica si numeroasele rute de autobuz si microbuz. Totusi, de la 1 ianuarie 2007, odata cu intrarea Romaniei in UE, s–ar putea sa procuram vize pentru Romania doar pentru ca sa putem procura o alta viza pentru unul dintre cele 10 state care isi au consulate pentru R.Moldova anume la Bucuresti.
La Budapesta, vize pentru vize
Situatia cu vize pentru obtinerea vizei e deja actuala, pentru cei care doresc sa mearga in Slovenia sau Cipru. Cetatenii basarabeni pot solicita aceste vize la Budapesta, capitala Ungariei. Acest oral e situat la 1000 de km de Chisinau si e nevoie de o zi cu automobilul sau doua — cu trenul, deoarece nu exista o ruta directa pe liniile feroviare dintre Moldova si Ungaria. Astfel o calatorie intr–o singura directie cu trenul catre Budapesta dureaza peste 35 de ore, iar un bilet la avion costa circa 300 usd. Si mai complicata e problema accesului in aceasta tara, dat fiind faptul ca fiecare dintre noi are nevoie intai de viza de intrare in Ungaria, care poate fi obtinuta la Chisinau, daca platim cateva zeci de euro si asteptam cateva saptamani. Deci, datorita, distantei, cheltuielile locuitorilor celui mai sarac stat din Europa se tripleaza, pe bilete mai scumpe si vize in plus. Se maresc si cheltuielile de timp pierdut.
La Kiev, pentru Olanda sau tarile Baltice
Cei care solicita vize pentru Olanda, Letonia, Lituania, Estonia si un sir de alte tari, trebuie sa ia calea spre capitala Ucrainei. Deocamdata nu avem nevoie de vize pentru a intra in Ucraina, dar avem nevoie de 15 ore de parcurs cu trenul sau masina pe o distanta de circa 500 km intr–un singur sens, unde sa depunem actele si apoi revenim pentru a astepta, urmand sa parcurgem inca o data aceiasi cale tur–retur cu aceleasi cheltuieli. Femeile noastre care vor sa mearga in Grecia, trebuie sa faca asemenea drumuri la Odesa, caci acolo se afla consulatul Greciei pentru R.Moldova.
La Moscova, pentru destinatia de vis — Malta
Moscova este situata acum prea departe de noi, la 1500 km, dar nu ne scuteste nimeni de aceasta distanta, daca avem nevoie de o viza pentru Malta. Cateva sute de dolari pentru drum si diurne, cateva zile intr–un sens si in altul, putin noroc, si insula malteza ar putea vizitata si de catre cetatenii din Basarabia.
Diaspora basarabeana in atentia diplomatilor
Dezvoltarea comunitatilor de cetateni ai Moldoveni peste hotare si gestionarea migratiei fortei de munca va fi discutata azi de catre diplomatii si oficialii basarabeni. Circa 20 colaboratori ai oficiilor consulare ale Republicii Moldova, precum si colaboratori ai Departamentului Afaceri Consulare al Ministerului Afacerilor Externe, sunt reuniti in aceasta saptamana la Chisinau. Ei participa la un program de instruire intensiva si consiliere in probleme de migratie. Ei vor fi familiarizati cu rolul si functiile oficiilor consulare in special ale consulilor in gestionarea migratiei fortei de munca. Potrivit lui Ilan Cohn, Coordonator Programe la OIM, a declarat ca avizele si comentariile participantilor la masa rotunda vor fi incluse in proiectul Regulamentului privind procedura de repatriere a victimelor traficului de fiinte umane.

 

 
Consulii din Basarabia, instruiti sa aiba grija de emigrantiPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :128
Friday, 08 September 2006
Colaboratorii oficiilor consulare ale Basarabiei vor participa la un program de instruire intensiva in probleme de migratie, pentru a face fata problemelor migrantilor nostri in strainatate.Ieri la Chisinau Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM) a lansat un program special pentru reprezentantii consulatelor basarabene. Ilan Cohn, coordonator de programe la OIM Moldova a mentionat ca multi dintre cetatenii moldoveni plecati peste hotare sunt exploatati la locul de munca, nu primesc salarii, nu beneficiaza de servicii medicale. Din cauza situatiei lor precare, ei nici nu semnaleaza despre aceste lucruri. „Pentru diminuarea acestor probleme este nevoie de crearea unor retele a oficiilor consulare care ar oferi asistenta in informare persoanelor plecate peste hotare,” a mentionat Cohn.
Jana Costachi, Coordonatorul national in cadrul Organizatiei Internationala a Muncii a mentionat ca domeniile muncii in care de cele mai multe ori sunt exploatati cetatenii nostri sunt constructiile, agricultura, industria textila si munca casnica. „Atentionam ca in momentul in care un cetatean lipseste de pe piata internationala a muncii mai mut de trei ani, sansele lui de reintegrare pe piata locala, sunt foarte mici.” Potrivit spuselor dumneaei doar unul din trei cetateni moldoveni plecati la munca peste hotare au un contract de munca. „Sunt foarte greu de solutionat astfel de cazuri. Foarte multi angajatori de peste hotare se eschiveaza de raspundere. in Rusia spre exemplu este mult mai convenabil unui patron sa plateasca o amenda pentru faptul ca a angajat ilegal o persoana din strainatate in campul muncii, decat sa il legalizeze pe acest muncitor.”
Vice-ministrul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, (MAEIE) a declarat ca asistenta si ajutorul oficiilor consulare a R Moldova vor fi oferite cetatenilor plecati la munca peste hotare indiferent daca acestia se afla acolo legal sau nu. „Sigur ca problemele pe care le are un cetatean care se afla ilegal intr-o tara sunt mult mai mari. insa mecanismele de asistenta oferite de consulii nostri practic nu difera.” Birourile de informare pentru cetatenii moldoveni aflati la munca peste hotare se preconizeaza a fi deschise in urmatoarele sase luni, in cele peste 25 de oficii consulare pe care le are R. Moldova in strainatate.
Programul de instruire a colaboratorilor oficiilor consulare face parte din proiectul „Sporirea Capacitatii personalului Departamentului Afaceri Consulare al MAEIE”, finantat de MAE al Norvegiei si administrat de OIM.
 
Voronin se leapada de romaniPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :215
Friday, 08 September 2006
{mosimage}Daca fiecare presedinte ar scrie o carte, lumea ar cunoaste mai bine persoana pe care a pus stampila in urma cu ceva ani.
Daca ati dori sa-l cunoasteti mai bine pe cel care va conduce viata de multe ori, gandurile si idealurile unui presedinte v-ar ajuta foarte mult sa va creati o parere despre personajul in cauza. Asa au facut multi, dar de departe cel care a starnit multa valtoare a fost Vladimir Voronin, presedintele Republicii Moldova.
In volumul „Cauza mea”, Voronin reuseste sa reactualizeze mentalitatea lui Hitler si, culmea, din propria gandire. Ideea de baza este interzicerea oricarui contact dintre un moldovean si o romanca. O astfel de unire este pentru Voronin un act de tradare a tarii ce se pedepseste „prin legea noastra dreapta”. Considerata de „rasa inferioara”, femeia romanca reprezinta ceva malefic care poate sa viruseze barbatul moldovean, avand loc o „poluare a rasei noastre, fapt ce nu poate fi tolerat si admis in nici un caz”. Ei bine, nu incercam sa facem o recenzie la cartea lui Voronin , dar nu ne putem abtine! Cum e posibil asa ceva, cand ei ne cer noua tot timpul cate ceva: electricitate, gaze sau mai stiu ce. Deci noi sa le dam si ei ne catalogheaza drept „cea mai inferioara rasa”. Ca si cum femeile noastre le strica semintia, degradand rasa moldoveneasca! Domnule Voronin, ce sunteti Dumneavoastra? Presedinte?! Pai ce presedinte nu-si lasa studentii sa studieze in tara noastra si ii ameninta ca „ odata trecuta frontiera cu Romania, cale intoarsa nu mai exista.” Stiti de ce? Pentru ca prin simpla inspirare a aerului romanesc inseamna „o intoxicare iremediabila cu bacilii rasei inferioare (…) vom muri numai ca lucrul acesta sa nu se produca niciodata! Ma auziti! NI-CIO-DA-TA!!!” Voronin traieste cu impresia ca, avand o asemenea mentalitate, poate duce Moldova pe locul meritat printre natiunile lumii. „Dar asta se va intampla numai atunci cand sangele nostru se va purifica in totalitate de elementul romanesc. Numai atunci noi vom ajunge NOI, NOI, NOI!!!”. „Felicitari” domnule Voronin! 
(Prompt Media)
 
Si Letonia va sustine Basarabia in procesul de integrare in structurile europenePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :101
Friday, 08 September 2006
{mosimage}Prim-ministrul Letoniei, Aigars Kalvitis(foto), aflat in vizita oficiala la Chisinau a declarat vineri, 8 septembrie, in cadrul unei conferinte de presa, ca Letonia va fi un sustinator activ al Basarabiei in procesul de integrare in structurile europene.In context, premierul leton a declarat ca tara sa doreste sa extinda si sa simplifice regimul de vize pentru cetatenii ambelor state, iar ulterior, la Chisinau va fi deschis un Consulat care va elibera vize pentru cetatenii Basarabiei pentru orice tara a UE, transmite Moldpres. Referindu-se la relatiile bilaterale in domeniul economic, Aigars Kalvitis a relatat ca expertii letoni sint implicati in aproximativ 25 de proiecte de asistenta comuna in Basarabia. Vasile Tarlev a tinut sa mentioneze ca in domeniul comercial-economic exista un vast potential nevalorificat de cooperare. In acest sens, premierul basarabean a subliniat ca in capitala Letoniei, Riga, se desfasoara o actiune de promovare a vinurilor basarabene. Premierii au semnat un acord bilateral privind cooperarea in domeniul educatiei, culturii, tineretului si sportului.
 
Romanii au sansa regularizarii in GermaniaPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :143
Friday, 08 September 2006
{mosimage}Autoritatile germane analizeaza noi posibilitati de a oferi permise de sedere cetatenilor straini care traiesc ilegal in Germania.

Romanii aflati in aceasta situatie ar putea avea si ei o noua sansa sa intre in legalitate si sa obtina permise de rezidenta pe termen lung. Initiativa a pornit de la ministrul de interne, Wolfgang Schaeuble(foto) (CDU) si se va inscrie in proiectul sau de definitivare a legii referitoare la imigratia strainilor pe teritoriul statului german.
Potrivit Actualitatea Romaneasca, ministrul Schaeuble a declarat deja ca intre 150.000 si 200.000 de imigranti vor putea intra in legalitate si vor putea primi un permis de sedere. El s-a referit la strainii care acum lucreaza fara permise de munca in Germania si care nu pot fi repatriati deoarece deja copii lor au crescut in lumea germana si s-au integrat acestei societati, merg la scoala, au prieteni germani si vorbesc limba germana.
Este important, dar in acelasi timp si dificil sa se gaseasca o solutie rezonabila pentru strainii care au venit ilegal in Germania de mai mult timp, dupa cum a comentat Schauble intr-un interviu acordat cotidianului “Suddeutsche Zeitung”, la inceputul lunii august. Referindu-se la situatia copiilor de imigranti, el a precizat ca ar fi un gest deplasat sa expulzezi minorii nascuti si scolarizati in Germania, pe care o considera casa lor, mai ales daca acesti copii “de multe ori au obtinut diplome meritorii” la scoala.
Modelul italian
Regularizarea muncitorilor straini a devenit deja o practica obisnuita in Italia care a anuntat ca va ajuta aproape 500.000 de imigranti sa intre in legalitate. Guvernul italian deschide astfel portile mai larg catre muncitorii din noile state membre ale Uniunii Europene in care se vor integra in curand si Romania si Bulgaria. Alte sapte tari - Finlanda, Spania, Grecia, Portugalia, Suedia, Irlanda si Marea Britanie - permit accesul liber al lucratorilor din tarile care au aderat la UE in 2004.

 

 
Un nou Festival "Romania - Traditii si Valori Europene" la MilanoPDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :167
Friday, 08 September 2006
{mosimage}Romanii din Italia vor fi martori, in perioada 17-24 septembrie, ai unei noi editii a Festivalului "Romania - Traditii si Valori Europene", ce se va desfasura la Milano, cu sprijinul atat al autoritatilor locale din Milano, cat si al autoritatilor de la Bucuresti.Festivalul se desfasoara sub Patronajul Provinciei Milano si al Asociatiei "Romanii in Italia", in colaborare cu Primaria din Milano, Sectorul  Servicii Sociale pentru Adulti - Sectia Straini, si cu Ministerul Afacerilor Externe - Departamentul pentru Romanii din Strainatate, Consulatul Roman din Milano, si Ziarul Actualitatea Romaneasca.
Festivalul va fi deschis duminica, 17 septembrie, la ora 17.30, la Muzeul Civic din Milano, cu salutul Presedintelui ARI din partea organizatorilor, luari de cuvant si mesaje din partea autoritatilor. Tot atunci va fi vernisata si expozitia de ilustrate "Romania la radacinile Europei", coordonata de dr. Enos Guidetti, expozitie ce va ramane deschisa pana la data de 23 septembrie, si va putea fi vizitata intre orele 9.30-13.00 si 14.00-17.30.
Marti, 19 septembrie, tot la Muzeul Civic din Milano, de la ora 20.30, maestrul Stefan Coles, directorul Academiei Europene de Muzica din Erba va prezenta concertul intitulat "Romania in drumul muzical european. Traditie si modernitate". In program se vor afla compozitii de G. Enescu, M. Jora, C. Porurnbescu, M. Chiriac, C. Silvestri. Pe scena vor urca Lucia Tibuleac si Crina Marin (canto), Stefan Coles (vioara), Ioana Maria Lupascu (pian).
Miercuri 20 septembrie, de la ora 20.30, este programata o intalnire cu scriitorii romani afirmati in peisajul italian. Vor fi prezenti la Muzeul Civic din Milano Ingrid Beatrice Coman si Mihai Mircea Butcovan, castigatori ai premiului "Liberi di dire. Parole in liberta" editia 2006, Eks&Tra.
Vineri 22 septembrie, de la ora 17.30, aceeasi locatie va gazdui lansarea cartii "Bucurestiul de la sat la metropola. Identitate urbana si noi tendinte" de Giuseppe Cina, profesor la Universitatea de Arhitectura din Genova. Va prezenta Patrizia Gabellini, profesor la Institutul Politehnic din Milano si Stefan Davidovici, profesor la Domus Academy din Milano.
Sambata 23 septembrie, intre orele 15.00 si 19.30 este programata masa rotunda - "Mircea Eliade in constiinta europeana", ce se va deschide la ora 15.00 cu un cuvant de deschidere din partea Consulatului Roman din Milano. Vor sustine comunicari Roberto Scagno, prof. la Universitatea din Padova ("Mircea Eliade si dialogul intre religii"), Monica Joita, vicedirector la Institutul roman de Cultura si Studii Umanistice din Venetia ("Profilul contemporan a lui Mircea Eliade in Italia si Romania"), Guido Ravasi, Secretar General al Fundatiei Dragan ("Mituri, vise si mistere. Farmecul studiilor lui Mircea Eliade"), Corina Gabriela Badalita, lector la Universitatea din Iasi ("Mircea Eliade, Italo Calvino si Italia"). De la ora 17.30 este programata proiectia unui film documentar, urmata de comentarii si discutii.
Festivalul se va incheia duminica, 24 septembrie, de la ora 15.00 in Piata San Lorenzo alle Colonne din Milano, cu un spectacol de muzica populara, din care nu vor lipsi cantece din Transilvania, Moldova, Muntenia si Oltenia. Solistii care vor urca pe scena sunt Maria Stoian, Lorena Istrat si Nicolae Datcu. Seara se va incheia cu o degustare de vinuri si dulciuri.
 
Si Romania, prin Catalin Mitulescu, va intra in cursa pentru OscarPDF Print E-mail
Los Angeles, SUA/Romanian Global News
Accesari :120
Friday, 08 September 2006
{mosimage}Propunerea Romaniei la Oscar pentru cel mai bun film strain este pelicula lui Catalin Mitulescu “Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii”.Nominalizarile vor fi anuntate pe 23 ianuarie, iar decernarea premiilor va avea loc pe 25 februarie, la Los Angeles. La editia din acest an a Oscarului, a 79-a la numar, Academia Americana a invitat 83 de tari sa trimita propuneri. Pentru rolul Evei, actritei Dorotheea Petre i-a fost decernat premiul de interpretare feminina la Festivalul de Film de la Cannes, editia 2006, sectiunea „Un certain regard”.
 
Lorelei Petrescu o pianista cu calificativul “Exellence”PDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :103
Friday, 08 September 2006
Una dintre cele mai apreciate si talentate pianiste din Folkwang Hochschule Essen, detinatoarea unei diplome de excelenta la cursul de muzica de camera, este romanca, originara din Ploiesti.

Lorelei Petrescu are 30 de ani si se pregateste de 24 de ani sa devina un pianist de renume. A inceput studiul pianului in orasul natal sub indrumarea prof. Grozia Cernatescu. A urmat Liceul de Arta din oras apoi Universitatea de Muzica din Bucuresti unde a studiat pianul cu prof. Viniciu Moroianu. In mai 2001 devine studenta in clasa de pian a prof. Michael Roll la Folkwang Hochschule Essen, in Germania, informeaza Actualitatea Romaneasca.
Talentul si munca asidua a tinerei ambitioase au fost rasplatite cu numeroase premii la diverse concursuri nationale inca din 1985. In anul 2002, a primit premiul I pentru acompaniament la “Concursul International de Canto” - Terborg, Olanda, iar in Danemarca, Franta, Germania, Elvetia si Austria a fost invitata sa sustina numeroase recitaluri. In 2004, a obtinut cu succes Diploma de Pianist la Folkwang Hochschule si apoi a urmat cursul postuniversitar - “Konzertexamen” la aceeasi facultate, sub indrumarea prof. Micharel Roll - pian, si a prof. Vladimir Mendelssohn – muzica de camera. Recent, in luna iunie a acestui an, a obtinut diploma cu calificativul “Exellence” la incheierea studiului de muzica de camera.
Extrem de ambitioasa si muncitoare, Lorelei Petrescu a ales sa isi continuie studiul pianului in strainatate cu doi inainte de incheierea studiilor in Romania. Dorinta ei cea mai mare este sa-si imbunatateasca in continuu si sa isi dezvolte “viziunea despre muzica”. O buna prietena i-a vorbit mult despre Germania, despre sistemul de invatamant german si a fost atrasa sa incerce ceva inedit. In plus, a avut prilejul sa il cunoasca la Bucuresti pe celebrul pianist si profesor Michael Roll, invitat sa sustina un concert cu Orchestra Radio si un curs la Conservator. “Am fost absolut fascinata de rafinamentul lui ca pianist, dar si de rabdarea si precizia cu care rezolva problemele tinerilor participanti la curs. Era, cumva, o stiinta profunda si un instinct muzical extraordinar, -lucruri care au trezit in mine dorinta sa aflu mai mult”, isi aminteste Lorelei. Astfel ca, in februarie 2001, incepea o viata noua la Essen.

Studiul pianului,o aventura costisitoare
Plecarea la studii in Germania a fost a adevarata aventura. Nu a beneficiat de nici o bursa, iar parintii nu au mijloace materiale suficiente pentru a o ajuta sa traieasca in acest stat. Dar nu s-a lasat descurajata de greutati. Lorelei este foarte ambitioasa si este convinsa ca talentul ei o va duce departe.
Inceputul a fost dificil. Trebuia sa le demonstreze parintilor si ei insisi ca poate sa se descurce singura. “Normal ca trebuie sa muncesti ca sa te poti intretine, si atunci nu poti sa te dedici cu totul studiului. Toti studentii de aici cunosc rutina de la inceput: chelner, bona, om de serviciu. Cred ca 90% dintre studentii de aici au trecut prin asta, e ceva normal”. Traiul ei in Essen este destul de costisitor, trebuie sa cheltuie in jur de 500 de euro pe luna pentru cazare si mancare iar taxele de scolarizare ajung si ele la aproape 800 de euro pe semestru. Cu timpul, a depasit perioada in care avea nevoie de locuri de munca prost platite si a reusit sa isi castige existenta predand lectii de pian la doua scoli de muzica, in Essen si in Wuppertal.
Nu prea mai are timp liber dar se bucura din plin de concertele de la Filarmonica unde vin artisti de talie mondiala, de spectacolele de opera si teatru. Poposeste adesea si in saloanele renumitului Folkwang Museum care gazduieste cele mai noi manifestari artistice.

Profesorii germani pun accent pe talent si pregatire
Spre deosebire de sistemul de invatamant din Conservatorul romanesc, cel german le ofera studentilor mai mult timp liber pentru a–si pregati in detaliu lucrarile. Lorelei Petrescu este inscrisa la categoria solist-instrumentist, studiul este concentrat pe instrument si nu exista prea multe materii teoretice. Examenele sunt doar odata pe an, spre deosebire de Romania, unde se dau la fiecare final de semestru. Iar acest lucru le da posibilitatea tinerilor artisti sa isi pregateasca foarte bine programele alese. “In Romania, am avut deseori senzatia ca programul nu era gata, atunci cand trebuia sa-l prezint. Tendinta era sa cantam lucrari cu un grad foarte mare de dificultate, dar pe care niciodata nu reuseam sa le interpretam extraordinar. Cumva, era mai important sa reusim sa cantam notele si pasajele dificile, iar calitatea muzicii in sine era un pic neglijata. Lucru pe care incerc sa-l evit de cand sunt in Germania, unde muzica si tehnica nu sunt doua lucruri separate, ci merg impreuna, si unde am invatat ca detaliile sunt foarte importante, pentru ca ele dau “savoare” intregului”, spune Lorelei explicand diferentele dintre scoala de muzica romana si cea germana.

Concurenta pe scenele germane este mult mai dura
Nu este prea usor pentru un tanar artist sa se afirme pe scenele germane. Poate ca este mult mai greu in Germania, decat in Romania, unde exista o afluenta enorma de muzicieni din Europa de Est si din Asia. “Oferta de muzicieni este imensa si agentiile sunt din ce in ce mai selective, problema cu care nu te confrunti in Romania. Pentru mine este foarte importanta experienta de a canta pe scena. Nu conteaza daca sunt 200 sau 20 de persoane in sala, bucuria de a explora fatete atat de intime ale personalitatii umane, sublimate in sunete, bucuria de a gasi un canal prin care sa transmiti vibratiile eului si sa simti ca rezoneaza in cel care asculta, sunt pentru mine recompensa cea mai inalta”, marturiseste tanara pianista.
Deocamdata nu s-a gandit daca se va intoarce sa cante in tara. Se considera “un cetatean al lumii” si va incerca sa se stabileasca acolo unde va avea “posibilitatea sa-si dezvolte in continuare personalitatea ca pianist”.
In Essen a mai cunoscut si alti tineri romani aspiranti la gloria scenelor, desi sunt putini studenti din Romania la Conservatorul de aici. Lorelei Petrescu ii aminteste pe violonistul Cristian Vornicelu, cu care a studiat muzica de camera, si violonistul Dan Schor, cu care a concertat inca din Romania.

 
Ministrii basarabeni obligati sa construiasca cate o fantana in localitatile natalePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :113
Friday, 08 September 2006
{mosimage}Ministrii basarabeni sunt obligati de premierul Vasile Tarlev sa finanteze constructia unei fantani in localitatea lor natala, pana la data de 1 octombrie, ca urmare a „nepunctualitatii”.Premierul a tinut sa precizeze ministrilor si sefilor de agentii guvernamentale ca o comisie speciala va inspecta fantanile construite de oficiali. Acestea vor fi fotografiate, iar fotografiile expuse in institutiile conduse de cei care au finantat constructia. "Eu deja am facut o fantana in localitatea mea de bastina. Nu stiu cum va fi ea apreciata de catre comisie, dar consatenilor mei le-a placut foarte mult ce si cum am facut", a mentionat Tarlev, informeaza Basa-press. Potrivit lui, urmatoare initiativa de acest fel va viza cimitirele. Discutia despre fantani si cimitire a fost precedata de o serie de observatii adresate ministrilor "nepunctuali". Premierul i-a certat pentru prezentarea cu intarziere sau ignorarea unor proiecte si documente care trebuiau elaborate.
 
Spectacol Wanda Mihuleac la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :86
Friday, 08 September 2006
In cadrul Festivalului "Cititul in sarbatoare", ajuns anul acesta la o noua editie, artista romanca Wanda Mihuleac va oferi un spectacol inedit.
In perioada 13-14 octombrie, Asociatia Transignum, in parteneriat cu Institutul Cultural Roman din Paris, va organiza o manifestare ambulanta sonora si vizuala realizata de plasticiana Wanda Mihuleac.
Cincisprezece scriitori si cincisprezece artisti vizuali de diverse nationalitati  vor colabora cu actori, realizatori video si cu coregrafa Liliana Iorgulescu pentru realizarea unui spectacol complex, ce se va desfasura in cadrul proiectului "Promenada in patru colturi ale lumii".
Spectacolul se va desfasura vineri, 13 octombrie, la Centrul Wallonie Bruxelles, intre orele 9.00 si 11.30, iar sambata, 14 octombrie, la Centrul Georges Pompidou, intre orele14.30 si 2.30.
 
Seara Dana Codorean Berciu si Mukka Band la LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :88
Friday, 08 September 2006

{mosimage}Interpreta romanca Dana Codorean Berciu si trupa Mukka Band vor sustine in data de 28 septembrie un concert in cadrul unei seri dedicata numai lor.

 

Evenimentul se va desafsura la Centrul Comunitar de Arta Brady, din 192-196 Hanbury Street din capitala britanica. Ritmurile de dans, baladele pline de sentiment si cantecele de dragoste se vor imbina surprinzator intr-un show in care spectactorii vor fi matorii unor interpretari din melancolia transilvana, dar si sunete ale instrumentelor balcanice, aduse de carismatica interpreta romanca.
 
”Alegerea lui Alexandru Sutto” – in finala concursului PRIX EUROPA de la BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :80
Friday, 08 September 2006
{mosimage}Spectacolul ”Alegerea lui Alexandru Sutto” de Dumitru Crudu a fost nominalizat printre productiile Radio Drama, intrate in finala concursului PRIX EUROPA de la Berlin.Potrivit Prompt Media, la etapa finala a concursului, care va avea loc intre 18 si 20 octombrie 2006, a fost nominalizat si spectacolul radiofonic ”Alegerea lui Alexandru Sutto” de Dumitru Crudu, o productie a Teatrului National Radiofonic.
 
Echipa de fotbal a romanilor din British Columbia – campioanaPDF Print E-mail
New Westminster, Canada/Romanian Global News
Accesari :188
Friday, 08 September 2006
Echipa de fotbal a romanilor din British Columbia a disputat recent finala din Multicultural Soccer Association, meci pe care l-a si castigat in fata celor de la Guazapa.Romanii au deschis scorul in minutul 5’ prin Silviu Furtuna, ultimele doua goluri ale romanilor au fost marcate de Paco, acesta reusind astfel o dubla. Golurile au fost marcate in minutul 20’, respectiv 25’. Sud-americanii de la  Guazapa au reusit sa inscrie ’’golul de onoare’’ din penalty, gol marcat de capitanul acestei echipe, transmite portalul romanilor din British Columbia.
 
Biserica Ortodoxa Sfanta Maria din Sydney are un nou sitePDF Print E-mail
Sydney, Australia/Romanian Global News
Accesari :176
Friday, 08 September 2006
{mosimage}De curand Biserica Ortodoxa Romana Sfanta Maria din Sydney a inaugurat un nou portal de unde credinciosii pot afla atat lucruri despre activitatile organizate de Biserica, cat si despre serviciile le oferite de aceasta.Accesand site-ul se poate afla orarul bisericii, date si fotografii despre scoala de duminica, care reprezinta una dintre cele mai importante modalitati de pastrare a identitatii de roman, informatii despre picnicurile organizate de aceasta, prezentare parohiei, dar si multe, multe alte lucruri, toate intr-un format placut si usor de accesat.
Mai multe informatii se pot afla prin accesarea site-ul bisericii www.sfmariasydney.com.
 
Intalnire de septembrie pentru romanii din Elvetia  PDF Print E-mail
Zurich, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :106
Friday, 08 September 2006
Membrii comunitatii romane din Elvetia organizeaza o noua intalnire care se va desfasura in data de 9 septembrie, incepand cu ora 18.00, in Hauptbahnhof, din Zurich.Programul intalnirii va cuprinde o masa la restaurant, iar seara va fi petrecuta intr-o discoteca. Persoanele interesate pot trimite un e-mail la adresa aschollenberger@hotmail.com.
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions