Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Septembrie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Cautare
 
Istoricul Ion Varta despre cum s-a uneltit impotriva Istoriei Romanilor in BasarabiaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romananian Global News
Accesari :168
Friday, 15 September 2006
{mosimage}”Comunistii si-au anulat decizia de guvern din 13 februarie 2002. Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, in Rezolutia adoptata pe 24 aprilie 2002, recomanda respectarea moratoriului in probleme de istorie. In felul acesta, gratie protestelor, a fost restabilit moratoriul Snegur. Aceasta nu insemna deloc, insa, ca guvernantii s-au dezis sa unelteasca in continuare impotriva "Istoriei Romanilor". Ei au gasit solutia "salvatoare". Mai bine zis, s-au gasit persoane care s-au oferit sa le ajute in demolarea Istoriei Romanilor: G. Gavrilita si V. Haheu le-au sugerat comunistilor ca atingerea scopului multravnit - poate fi atins pe cai ocolite, prin implementarea asa-numitului "curs de istorie integrata".

Nu reusise sa se usuce bine cerneala de pe textul Rezolutiei APCE ca guvernul comunist a si pus pe rol diversiunea care urmarea substituirea cursului Istoria Romanilor cu cursul de istorie integrata.

Niste nesimtiti ii ataca pe cei care incearca sa lichideze tot raul pe care l-au facut
In luna mai 2002 se constituie asa-numita comisie Cristea, care urma sa realizeze acest scenariu monstruos. In componenta acestei comisii au fost inclusi cei mai inversunati adversari ai Istoriei Romanilor (V. Dergaciov, S. Nazaria, V. Taranov). Era clar ca aceasta comisie avea sorti de izbanda doar daca in componenta sa ar fi fost inclusi si reprezentanti ai celeilalte tabere, care se pronuntau in apararea Istoriei Romanilor. Altfel ea nu ar fi avut un caracter legitim si nu putea fi agreata de responsabilii Consiliului Europei. Pentru comunisti era extrem de important ca in componenta comisiei sa ademeneasca si adeptii Istoriei Romanilor, pentru a convinge si Consiliul Europei ca lumea la Chisinau este dispusa sa caute un compromis aceasta problema. Anatol Petrencu a acceptat sa mearga in aceasta Comisie fara a cere acordul Comitetului de Conducere care trebuia sa fie convocat intr-o sedinta extraordinara pentru a-i cere asentimentul. Prin decizia sa, el a expus intreaga Asociatie a Istoricilor. A. Petrencu si echipa, de comun acord cu reprezentantii Comisiei, au incalcat moratoriul asupra problemelor de istorie pe care il recomandase APCE prin intermediul rezolutiei din 24 aprilie 2002. (un citat)
Era limpede ca "activitatea" respectivei comisii urma sa se incheie cu selectarea din "multitudinea de proiecte" a celui care prevedea implementarea istoriei integrate. Ce a cautat in Comisa Cristea presedintele AIRM, cand Consiliul Europei ne-a oferit o arma extrem de eficienta pentru contracararea ofensivei guvernului comunist impotriva Istoriei Romanilor - moratoriul, care nu insemna altceva decat predarea in scoli, in continuare, a Istoriei Romanilor, deoarece guvernul Tarlev, dupa cum mentionasem ceva mai sus, isi anulase propria decizie din 13 februarie 2002.
Comunistii aveau nevoie ca de oxigen ca reprezentantii din tabara adeptilor Istoriei Romanilor sa inghita aceasta nada si sa intre in cursa intinsa pentru a raporta responsabililor de la Consiliul Europei ca partida adversa este dispusa pentru cautarea "unui compromis" in problema predarii istoriei in scoala. Acest fapt permitea guvernantilor de la Chisinau sa-i atraga in aceeasi cursa si pe expertii in probleme de predare a istoriei din partea acestui for paneuropean, pentru a distruge si cu ajutorul acestora moratoriul recomandat de forul suprem al CE - Adunarea sa Parlamentara si a elimina, in ultima instanta, Istoria Romanilor din scoala.

Cei sase cu cei 60 ce experimenteaza vor intra in istorie... o pagina rusinoasa... colaborationism ascuns cu regimul odios
 
Atunci cand comunistii au raportat CE ca reprezentanti ai adeptilor Istoriei Romanilor sunt dispusi sa colaboreze in cadrul Comisiei Cristea pentru cautarea unui compromis in problema predarii istoriei in scolile din R. Moldova, responsabilii de la aceasta institutie europeana au decis sa-si trimita expertii sai la primul seminar international. In caz contrar, acestia n-ar fi venit.
Astfel, cu mana oamenilor nostri a fost deschisa Cutia Pandorei. Adeptii Istoriei Romanilor s-au pomenit atrasi in niste polemici inutile si periculoase cu exponentii guvernarii comuniste, avandu-i in calitate de intermediari pe experti de la Consiliul Europei. Conducerea echipei de experti de la CE s-a aratat extrem de incantata de dorinta guvernarii de la Chisinau de a implementa o metoda novatoare in predarea istoriei in scoala.

Repetatele argumentari...
Parea ca totul se desfasoara conform scenariului elaborat de guvernarea comunista. Comunistii trebuiau lasati singuri sa incalce moratoriul. S-au gasit persoane si in tabara adeptilor Istoriei Romanilor care au acceptat benevol sa-i ajute sa violeze moratoriul lui Snegur, reconfirmat de o asemenea institutie prestigioasa precum este Consiliul Europei.
Din start era limpede pentru orice om naiv ca sansa lor era nula (nici o sansa de a-si impune punctul lor de vedere). Erau in minoritate evidenta (7 contra 15). In probleme de stiinta nu poti cauta variante de compromis, precum in politica. In cazul istoriei noastre nationale, adevarul este unul. Jumatati de masura nu pot fi acceptate, deoarece aceasta inseamna, de fapt, acceptarea falsului si a minciunii. In plus, comunistii nici nu erau dispusi sa caute careva compromisuri cu adeptii Istoriei Romanilor. Ei aveau nevoie de o victorie absoluta, care insemna eliminarea Istoriei Romanilor din scoala.
Aceasta a fost menirea Comisiei Cristea. Jocul de-a cautatul "celei mai optime conceptii de predare a istoriei in scoala" era o cacealma comunista. Era clar din start ca aceste cautari se vor termina cu selectarea din multitudinea de proiecte a celui care prevede cursul de istorie integrata.

Daca nu se mergea in Comisia Cristea, astazi n-am fi avut experimentarea cursului de istorie integrata, "blagoslovit" de expertii de la Consiliul Europei.

Parea ca totul se desfasoara in conformitate cu scenariul elaborat de guvernarea comunista, dar cu o saptamana in ajunul convocarii seminarului international de la Chisinau pe problema predarii istoriei in scoala, cu participarea expertilor de la CE, in hebdomadarul "Literatura si Arta" este publicata Declaratia celor sapte adepti ai cursului Istoria Romanilor, membri ai Comisiei Cristea, care anuntau ca se retrag din respectiva comisie. Acest fapt periclita in mod serios sansele guvernantilor comunisti de a-si vedea realizat scopul major - eliminarea cursului de istorie nationala din scoala cu concursul expertilor de la CE si substituirea lui cu un curs de istorie integrata.
Parasirea inopinata a Comisiei Cristea de catre cei sapte istorici, adepti ai Istoriei Romanilor, cu trei zile inainte de convocarea primului seminar international in probleme de predare a istoriei in scolile din R. Moldova, cu participarea expertilor de la Consiliul Europei, stricau toate calculele guvernantilor comunisti. Era pe cale sa esueze intreaga diversiune care tintea suprimarea Istoriei Romanilor si inlocuirea acesteia cu asa-numitul curs integrat de istorie.
Lipsa celor sapte in cadrul Comisiei Cristea putea demonstra celora de la CE ca ei au fost indusi in eroare, ca intre cele doua tabere nu exista dialogul despre care fusesera anterior informatii. In atare situatie, comunistii apareau intr-o imagine sifonata - de mincinosi, pierzandu-si credibilitatea in ochii expertilor internationali. In situatia cand nu exista dialogul despre care li s-a relatat - automat se revigora moratoriul. Este greu de imaginat cu ce argumente au fost readusi cei sase (doar unul n-a mai dorit sa revina in Comisia Cristea), doar dupa numai trei zile (!) de la publicarea Declaratiei lor in "L. si A.", prin care ei anuntau in mod oficial ca se retrag din Comisia...
 
Au furat victoria zecilor de mii de protestatari
Cine i-a imputernicit sa negocieze cu comunistii. Ei sustin ca au mers in Comisia Cristea sa apere o varianta de compromis. Falsa afirmatie. N-au avut nici un drept moral, se descalificasera prin boicotarea si declaratiile de a se retrage din proteste. In felul acesta, a fost ratata ultima sansa de a salva moratoriul recomandat de cea mai prestigioasa organizatie europeana.
Acum poti face conferinte de presa cu nemiluita, ca totul este zadarnic. Trenul s-a dus. Nu mai au nici un efect asupra comunistilor. Dovada - recent Beniuc i-a convocat pe autorii de manuale la istoria integrata, ciclul gimnazial. Sa-ti bati joc intr-un asemenea mod de eforturile si sacrificiile zecilor de mii de protestatari. Orbirea lor a fost atat de mare ca nici nu si-au dat seama ca comit o grava crima (nu greseala).

 
Noi, basarabenii, suntem romani si punctum!PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :201
Friday, 15 September 2006
{mosimage}Presedintele Asociatiei Victimelor Regimului Communist si a Veteranilor de Razboi ai Armatei Romane din Republica  Moldova din 1999, Vadim Pirogan in colaborare cu Boris Movila au trimis un articol redactiei Agero-Stuttgart, in care vorbesc despre situatia actuala a romanilor de peste Prut.Ei subliniaza ideea ca desi sunt romani, trebuie sa se lupte pentru cetatenia romana. Romanian Global News prezinta integral  acest articol.
Apel catre Mai Marii Romaniei: Cetatenia basarabenilor nu a fost niciodata retrasa!
M-am gandit mult pana am pus mana pe toc sa va scriu.  De ce? Sunt un om prea mic, ca sa ma adresez asa de sus.  Si totusi,  m-am decis.  Problema e prea importanta si cu fiecare an se tot complica si poate deveni in cele din urma nerezolvabila, chiar fatala.
Noi,  basarabenii, suntem romani si punctum! Statul roman nu ne-a retras niciodata cetatenia - iar noi nu ne-am dezis de ea.  Deci,  suntem cetateni romani cu intreruperi,  in timp de ocupatie straina. Cazul nostru e analogic cu cel al Mitropoliei Basarabiei.
Ce s-a facut in acest domeniu ca sa ni se restabileasca cetatenia de drept?
Statul roman a adoptat doua legi:  una in anii 90,  foarte liberala,  de care s-au folosit bisnitarii si romanofobii din Basarabia,  cu mici exceptii,  ca sa profite de niste privilegii materiale.  Poftim un argument:  la una din alegerile din anii 90 din cei cca.  7000 de basarabeni cu cetatenie romana au participat cca 700,  adica 10%.
Recent,  s-a adaptat o alta,  tot asa de nedreapta, contra noastra, pe care o pot folosi in primul  rand cei persistenti. Si ea, ca si prima,  este o extrema.  Iti blestemi viata pana aduni o multime de documente necesare,  pana faci cateva calatorii la Bucuresti, pana astepti alti cativa ani pentru aprobari. Si exact ca mai inainte,  noi - cei cuminti si modesti,  care luptam pentru romanism,  pentru fiinta noastra in Basarabia,  (ca alta nu avem),  din nou nu putem face nimic,  nu putem sari peste aceste obstacole artificiale si ramanem cu buzele umflate.  Care sunt urmarile" Cetatenie capata romanofobii,  in primul rand.  Noi, majoritatea,  nu o avem!
Dar se intampla ceva curios si periculos.  Statul rus acorda permanent si foarte usor cetatenie altor etnii, inclusiv romanilor moldoveni.  In Transnistria o au deja foarte multi. Si continua sa o obtina. Si in Basarabia o obtin.  Vacuum nu exista.  Presupunem ca referendumul din Transnistria va confirma pozitia noastra.  Aceasta e o mina cu explozie intarziata.  Peste alti 10 ani multi basarabeni,  neputandu-si restabili cetatenia romana,  ce li se cuvine de drept,  o vor obtine in schimb usor pe cea rusa si Imperiul de la rasarit va atrage si in acest fel majoritatea populatiei de partea lui.  Atunci el va putea recurge in caz de forta majora,  la solutionarea problemelor litigioase,  la  referendumuri,  plebiscituri si poate „castiga“ Basarabia,  asa cum s-a intamplat cu Bucovina si cu Transnistria,  unde majoritatea populatiei "se duce" spre rasarit.  Atunci nici o  Europa,  nu ne va mai salva!  Ne paste un mare pericol,  trebuie sa actionam cat nu e prea tarziu!
Este nevoie de o decizie radicala a statului roman de reconfirmare a cetateniei basarabenilor nascuti aici si a urmasilor lor,  cu o cerere la ambasada sau la consulat,  fara nici un fel de birocratism si formalism - iar pentru minoritati sa fie adoptate legi ca in toata lumea civilizata.  Daca nu vom face lucrul acesta vom pierde totul,  pentru ca vecinul de la rasarit e foarte agresiv si hraparet si va „inghiti“ totul,  ca in Transnistria si Transcaucazia.
Va rugam - ganditi-va la problema noastra care ne framanta pe noi aici,  peste Prut si care mai poate fi solutionata.  Procedura se va gasi cumva.  Sa pomenim aici si de proiectul de lege al Forului democrat al romanilor din R. Moldova,  publicat in “Literatura si Arta” din 30 august 2006,  la Chisinau.
 
(Boris Movila si Vadim Pirogan, Revista Agero Stuttgart)
 
Patru asociatii romanesti se vor lupta la alegerile minoritare din UngariaPDF Print E-mail
Budapesta, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :208
Friday, 15 September 2006
S-a incheiat procesul de lansare a candidatilor pentru alegerile minoritare din data de 1 octombrie 2006.Delegatii asociatiilor civile ale minoritatilor si-au putut depune candidaturile la notariatul localitatilor pana vineri, 8 septembrie. In cele 46 de localitati din Ungaria si sectoare budapestane, unde probabil se vor putea infiinta autoguvernari romanesti, s-au inscris pe liste 373 de candidati ale diferitelor asociatii romanesti, informeaza corespondentul Romanian Global News in Ungaria.
In lupta electorala au participat patru asociatii. Cei mai multi candidati ii detine Asociatia pe Tara pentru Reprezentarea Intereselor Romanilor din Ungaria (ATRIRU). Aceasta, in 8 sectoare ale Budapestei, in 12 localitati din judetul Bichis, in 11 din judetul Bihor si in 4 din judetul Csongrad, a desemnat, in total, 183 de candidati. Pe locul doi, cu 112 candidati, s-a clasat Asociatia Femeilor Ortodoxe Romane din Budapesta (AFORB), lansand candidati in 10 sectoare ale Capitalei, in 8 localitati din judetul Bichis si in cate 3 din judetele Bihor si Csongrad. Locul trei, cu 57 de candidati, este ocupat de Asociatia Romana din Budapesta (ARB). Aceasta a lansat candidati la alegeri in 9 sectoare ale Budapestei si in cate o localitate din judetele Pest si Borsod-Abaúj-Zemplen. Pe locul patru, cu 20 de candidati, se afla asociatia controversata a lui Papp Zoltan, Uniunea Democratica Maghiaro-Romana (UDMR). Aceasta a lansat candidati in patru sectoare ale Capitalei.
Este de mentionat ca 156 de persoane, deci cam 42 la suta din totalul desemnatilor, au fost lansate la Budapesta. Printre aceste persoane dam de multe nume necunoscute pentru comunitatea romanilor din Ungaria. In judetele cu populatie romaneasca bastinasa exista 207 candidati, dintre care 102 in judetul Bichis, 70 in Bihor si 35 in Csongrad.
 
Universitatea Vasile Goldis vrea filiala in CastellonPDF Print E-mail
Castellon, Spania/Romanian Global News
Accesari :146
Friday, 15 September 2006

{mosimage}Reprezentanti ai Universitatii "Vasile Goldis" din Arad s-au intalnit recent cu oficiali din Castellon pentru a pune la punct detaliile deschiderii unei filiale romanesti in aceasta localitate.

 

Potrivit Roman in Lume, acest proiect este destinat romanilor care, odata cu venirea in Spania, au fost nevoiti sa abandoneze studiile, dar si spaniolilor din Castellon care doresc sa cunoasca aspecte din cultura romana sau sa invete limba romana. Presa locala semnaleaza ca autoritatile din Castellon sunt deschise unei asfel de colaborari, in special pentru ca este despre cultura, un factor pozitiv pentru toata lumea.
 
Sindicatele cer conditii suplimentare pentru votul imigrantilor din SpaniaPDF Print E-mail
Cataluna, Spania/Romanian Global News
Accesari :152
Friday, 15 September 2006
{mosimage}Sindicatul CCOO a solicitat sa se acorde dreptul de vot doar pentru imigrantii care au rezidenta de cel putin 5 ani sau celor care beneficiaza de  rezidenta permanenta.Comisiones Obreras a propus in Cataluña sa poata vota la alegerile locale acesti imigranti indiferent daca exista sau nu un tratat de reciprocitate cu statul din care provine, pentru cetatenii spanioli care s-ar afla in tarile acestora, informeaza Roman in Lume. Sindicatul insista printr-un comunicat ca o mare parte a imigratiei provine din tari fara structuri sau traditii democratice, unde ca sa poata vota spaniolii trebuie schimbata constitutia, sau au loc razboaie, ori nu sunt foarte multi cetateni spanioli. De aceea, sindicatul considera aceasta regula de a vota in spiritul unui tratat de reciprocitate drept discriminatorie si a criticat actiunea recenta de respingere a unui proiect de non-lege de catre Convergencia i Union (CiU), propus de Partido  Socialista Obrero Español (PSOE) si Izquierda Unida (IU) pentru reglementarea votului imigrantilor legali. |n acelasi timp, Uniunea Generala a  Muncitorilor din Cataluna (UGT) a solicitat sa se acorde dreptul la vot la alegerile locale si europene pentru toti imigrantii cu 2 ani de rezidenta in Spania. De asemenea, pentru cei care se afla de 5 ani cu rezidenta in Spania, UGT a cerut sa li se acorde dreptul de exprimare la alegerile generale si autonomice. "Integrarea trece prin obtinerea drepturilor laborale si a celor politice", au specificat membri din conducerea UGT Cataluña. |n opinia sindicalistilor, daca imigrantii muncesc, platesc impozite si aduc crestere economica tarii, ar trebui sa voteze, indiferent daca exista sau nu un acord de reciprocitate cu tarile lor de origine. "Nu ne-ar placea sa existe o noua categorie de imigrant pe lana cel ilegal, legal, cu drept de vot sau legal fara drept de vot", a precizat Eva Granados, din conducerea UGT Cataluna.
 
Va prinde sau nu Basarabia trenul integrarii europene?PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :130
Friday, 15 September 2006
{mosimage}La 9 septembrie, la Chisinau s-a desfasurat Seminarul International "Moldova si Estul Europei: Reforma, Integrare, Solutionarea Conflictelor si Cooperare regionala", organizat de Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova si Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei, cu sustinerea Fondului German Marshall si a Fundatiei Eurasia.

Seminarul a fost deschis de vicepresedintele Parlamentului, liderul crestin-democrat, Iurie Rosca(foto), la el participand ministrul de Externe, Andrei Stratan, seful diplomatiei lituaniene, Petras Vaitiekunas, presedintele Comitetului SUA pentru NATO, Bruce Jackson, si alte persoane importante ale administratiei americane si continentale. Conferinta s-a desfasurat cu usile inchise. Unii dintre participantii la seminar au acceptat insa sa raspunda intrebarilor noastre referitor la acest eveniment.

Recomandarile Ministrului de Externe al Lituaniei, Petras Vaitiekunas, facute autoritatilor basarabene in cadrul seminarului din 9 septembrie:

1. Conflictul Transnistrean nu trebuie sa fie pentru autoritatile de la Chisinau un pretext pentru a nu face reforme, din contra, reformele trebuie sa fie considerate prioritare.
2. Pentru a se dezvolta economic, Moldova trebuie sa indeplineasca de urgenta urmatoarele sarcini: sa creeze conditii mai bune pentru investitiile straine, sa lupte impotriva coruptiei, sa puna capat implicatiei guvernului in business.
3. Moldova trebuie sa ia in serios si sa pregateasca serios pentru un posibil nou val de extindere a Uniunii Europene.
4. Discutiile privind neutralitatea Republicii Moldova distrag de la problema reala, care este reforma. Planul Individual de Actiune al Moldovei este total diferit de cel al altor tari. NATO este pregatit sa supravegheze, daca e necesar, procesul de reforma.
 5. Asistenta venita de la Comunitatea Internationala nu poate atinge rezultatele asteptate fara implicarea autoritatilor din Moldova in implementarea reformei. Resurse financiare suplimentare sunt binevenite in aceste proces, dar Moldova nu trebuie sa depinda de ele.
6. Aplicarea legii este vitala. Moldova trebuie sa depaseasca problema incapacitatii de administrare.

 
”A adera la UE inseamna a reveni la normalitate”PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :189
Friday, 15 September 2006
{mosimage}Aflat in vizita la Chisinau Ministrul de Externe al Lituaniei, Petras Vaitiekunas a acordat un interviu publicatiei Flux pe care Romanian Global News il reda.

Reporter - La sfarsitul anilor 80, inceputul anilor 90, liderii miscarilor de eliberare nationala din Lituania si Moldova intretineau relatii stranse. Actualul vicepresedinte al Parlamentului, liderul crestin-democrat Iurie Rosca, spunea ca in acea perioada i-ati ajutat pe moldoveni sa tipareasca in samizdat cateva publicatii ale miscarii de eliberare nationala de atunci. In 1989 ati participat la un miting la Chisinau, dupa care reprezentantii securitatii de aici v-au „rugat” sa nu mai veniti in Moldova. Va mai aduceti aminte de acele timpuri?
 
- Eu eram responsabil in cadrul Saiudis-ului de atunci de relatiile internationale cu republicile din URSS. Eram constienti ca Lituania nu poate exista de una singura ca stat democratic si independent. Ca sa avem o Lituanie democratica si independenta trebuia ca democratia sa invinga si in celelalte republici din URSS. De aceea calatoream mult. Am fost in Armenia, Belarus, Ucraina, Azerbaidjan, chiar si in republicile asiatice. Bineinteles ca in Rusia am fost, in special, in regiunea Kaliningrad. In 1989 am fost la Chisinau si atunci am spus ca Moldova va fi libera. Acum sunt din nou la Chisinau si va spun ca Moldova apartine civilizatiei europene.

Reporter - In acea perioada, Lituania si Moldova se aflau in aproximativ aceeasi situatie. Iata insa ca astazi, Lituania este membra a Uniunii Europene si NATO, pe cand Republica Moldova nu a indeplinit nici macar prevederile Acordului de parteneriat si cooperare, care e doar prima treapta pe calea eurointegrarii, si nici nu intentioneaza sa adere la NATO. Cum a reusit Lituania aceasta performanta?
 
- In primul rand, am dat dovada de unitate nationala. Inaintea fiecaror alegeri, toate partidele politice semnau un memorandum in care se angajau ca, indiferent de rezultatele alegerilor, sa duca tara pe calea democratiei, a libertatii si reformelor, NATO si Uniunea Europeana fiind obiectivele noastre. Dupa alegeri, formatiunile care au invins votau in Parlament o declaratie, care avea acelasi continut, dar care se constituia deja intr-un act juridic.
In al doilea rand, noi le spuneam tuturor si cu orice ocazie ca apartinem civilizatiei europene, ca suntem europeni, ca vrem in Uniunea Europeana. Unii ne priveau cu mirare, altii cu ironie, spunandu-ne: „Da, voi sunteti europeni, dar o sa ajungeti in Europa peste vreo 50 sau 100 de ani”. Cu timpul unii au inceput sa ne inteleaga si sa ne sustina. Important este ca noi din start am stiut unde vrem sa mergem, nu la Sud, nu la Nord; nu la Est, nu la Vest, dar in Europa, in Uniunea Europeana.
In al treilea rand, cand am fost intelesi, ni s-a dat timp pentru a ne face temele pe acasa, pentru a realiza reformele. Noua, insa, la inceput, nu ni s-a parut o chestie serioasa. Ziceam: „Care reforme, daca o sa vrea - o sa ne ia in Uniunea Europeana, daca nu – nu, aici politicul decide, nu reformele”. In acelasi timp, vecina noastra, Estonia, facea mai putina politica, dar mai multe reforme si cand Estonia a fost invitata la negocieri, iar noi – nu, am inteles ca reformele trebuie facute. Ni s-a spus simplu: „Acesta e pamantul vostru, este tara voastra, este poporul vostru. Reformele le faceti pentru voi, cum va veti organiza, asa veti trai”. Si e corect asa. Fiecare nou membru in Uniunea Europeana si NATO trebuie sa duca la intarirea acestor structuri, nu la subrezirea lor. De aceea, tarile care vor sa intre in Uniunea Europeana trebuie sa fie pregatite pentru aceasta. Din acest considerent, eu, astazi, in nici un caz nu as vota pentru acceptarea unor membri care ar fi nepregatiti.

Reporter - De ce ati venit la Chisinau, de ce ati decis sa va pierdeti timpul cu noi?

- Din cateva considerente. Primul, Lituania are datoria morala sa faca acest lucru. Si pe noi cineva ne-a ajutat. Acum este randul nostru sa-i ajutam pe altii. In al doilea rand, noi suntem interesati ca regiunea in care ne aflam sa fie una de stabilitate si securitate. Noi nu vrem sa avem doar un echilibru de forte, pentru ca acest echilibru se poate narui intr-o zi si atunci vine haosul. Vrem sa avem o regiune care impartaseste aceleasi valori europene, care are aceleasi principii.
In al treilea rand, am venit la Chisinau pentru ca avem interese economice in aceasta regiune. Ne intereseaza cooperarea economica reciproc avantajoasa. Poate reusim sa cumparam produse alimentare din Moldova, care sunt mai ieftine si poate mai bune decat cele pe care le importam noi in prezent. Stim ca vinurile voastre sunt foarte bune si vrem sa cumparam si noi aceste vinuri. Totodata, avem si noi produse pe care am putea sa le vindem aici.

Reporter - Cu ce probleme se confrunta lituanienii dupa aderarea la Uniunea Europeana?
 
- Aderarea la Uniunea Europeana nu inseamna solutionarea tuturor problemelor. Probleme sunt. Multi lituanieni au plecat peste hotare, sute de mii, in conditiile in care intreaga populatie a Lituaniei este de doar 3,5 milioane. Sunt probleme, doar ca acestea nu sunt altele decat cele cu care ne-am confruntat in trecut. Noi am supravietuit in conditiile extrem de aspre, neprielnice, care erau in Uniunea Sovietica. Fiti siguri ca vom supravietui si in conditiile extrem de prielnice si favorabile pe care le avem astazi in cadrul Uniunii Europene. Noi primim miliarde de euro ca sa atingem un alt standard al vietii. Dar nu asta este cel mai important. Principalul avantaj este ca noi am revenit in mediul nostru firesc, european, ca noi avem acces la valorile, la experienta europeana de care, in perioada sovietica, am fost indepartati decenii la rand.

Reporter - Lituania ca si Moldova este o tara mica. Pe cat de convenabil este pentru tarile mici sa fie parte a sistemelor de aparare colectiva, cum este Alianta Nord-Atlantica?

- Calitatea de membru al NATO ii face pe cetatenii lituanieni sa se simta in siguranta, dat fiind ca, potrivit actelor de constituire a acestei aliante, orice atac impotriva unui membru NATO este perceput ca un atac impotriva tuturor membrilor acestei coalitii militare.
In afara de aceasta, siguranta unui stat este amenintata de terorism, trafic de carne vie, de droguri, de arme - toate acestea fiind niste pericole globale, care au o arie de raspandire mult peste hotarele unui singur stat. De aceea, pentru a te opune acestor pericole globale, ai nevoie de sisteme de securitate globale, asa cum este NATO. Si este mult mai ieftin din punct de vedere financiar sa participi la finantarea unui sistem de securitate comun, decat sa-ti asiguri securitatea de unul singur.
(Interviu realizat de Sergiu Praporscic, FLUX)

 
Rusia a blocat declaratia CE privind nerecunoasterea legitimitatii referendumului din TransnistriaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :134
Friday, 15 September 2006
{mosimage}Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, a examinat, in cadrul reuniunii de miercuri, 13 septembrie, la Strasbourg, posibilitatea adoptarii unei Declaratii privind intentia autoritatilor secesioniste din regiunea transnistreana a RM de a organiza la 17 septembrie curent asa-numitul referendum referitor la independenta acesteia.Proiectul Declaratiei chema statele membre ale CoE sa se abtina de la monitorizarea referendumului. Federatia Rusa a fost singura tara care s-a opus adoptarii Declaratiei, utilizand toate parghiile de care dispune in calitatea sa de Presedinte in Exercitiu al Comitetului de Ministri al CoE pentru a bloca adoptarea documentului.
Potrivit unui comunicat de presa al Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, proiectul Declaratiei respective a fost elaborat si propus atentiei Comitetului de Ministri de catre Delegatia RM pe langa CoE si se axa pe condamnarea intentiei autoritatilor secesioniste de la Tiraspol de a desfasura plebiscitul mentionat, precum si pe nerecunoasterea rezultatelor referendumului.
Proiectul documentului a fost sustinut de statele membre UE, GUAM, Bulgaria, Norvegia, Romania, Turcia. Din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, doar Federatia Rusa s-a opus adoptarii Declaratiei, fara a aduce argumente clare care ar fi justificat pozitia sa oficiala vizavi de textul proiectului.
In situatia creata, statele UE din cadrul CoE au decis difuzarea unei Declaratii din numele Uniunii Europene, prin care se dezaproba decizia unilaterala a autoritatilor autoproclamate din regiunea transnistreana a RM de a desfasura un referendum, iar „in cazul in care acesta va avea loc, UE nu va recunoaste legitimitatea rezultatelor lui”.
Declaratia a fost lansata, din numele Uniunii, de catre delegatia Finlandei, in capacitatea sa de actuala Presedintie a UE.
UE indeamna autoritatile de la Tiraspol sa adopte o abordare mai constructiva referitor la aceasta chestiune, precum si sa reia neconditionat procesul de negocieri in formatul 5+2.
Reiesind din circumstantele create in cadrul dezbaterilor din cadrul Comitetului de Ministri, Federatia Rusa, in calitatea sa de Presedinte in Exercitiu al Comitetului de Ministri al CoE, a emis o declaratie proprie prin care afirma ca „sustine Declaratia Secretarului General din 6 septembrie 2006, potrivit careia plebiscitul din stanga Nistrului „nu va avea nicio validitate juridica” pentru comunitatea europeana.
Conform normelor de procedura ale Comitetului de Ministri al CoE, pentru adoptarea unei declaratii este necesara unanimitatea tuturor statelor membre.
Mandatul Presedintiei in Exercitiu a Federatiei Ruse in cadrul Comitetului de Ministri al Consiliului Europei expira in noiembrie curent, urmand a fi preluat de San Marino.
 
Refugiati transnistreni au pichetat neautorizat sediul Executivului de la ChisinauPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :110
Friday, 15 September 2006
Aproximativ 100 de refugiati din Transnistria au pichetat neautorizat joi, 14 septembrie, sediul Executivului de la Chisinau.
Motivul acestei actiuni este tergiversata aplicarea unei hotarari de Guvern cu privire la asigurarea cu spatiu locativ a persoanelor intern deplasate. Presedintele Miscarii Refugiatilor din Transnistria (MRT), Anatol Bazgu a declarat ca: “refugiatii sunt nemultumiti de faptul ca autoritatile locale tergiverseaza innoirea listei persoanelor intern deplasate care au nevoie de spatiu locativ, iar banii alocati pentru constructia blocurilor de locuit, din fondul de stat si cel municipal, nu au fost valorificati", informeaza Basa-press. Primaria Chisinau a refuzat, la 8 septembrie, autorizarea actiunii de protest din cauza ca "motivele invocate sunt lipsite de fond". Decizia a fost luata in cadrul unei sedinte la care au fost prezenti factori de decizie responsabili de asigurarea cu spatiu locativ a persoanelor intern deplasate. Vicecomisarul politiei municipale, Petru Corduneanu, a afirmat ca actiunea de protest nu a fost autorizata, iar in caz de necesitate vor fi aplicate masurile legale necesare prevazute de Codul Administrativ, transmite Basa-press. Unul dintre consilierii premierului a propus protestatarilor sa delegheze un grup de lucru care va negocia solutionarea problemelor refugiatilor, in cadrul unei intalniri cu premierul Vasile Tarlev.
In anul 2005 au fost alocate circa 9 milioane de lei pentru constructia a doua blocuri locative pentru refugiatii din Transnistria, dintre care 5 milioane de lei din Fondul de rezerva al Guvernului Republicii Moldova, iar 4 milioane din fondul Primariei municipiului Chisinau. Costul constructiei celor doua blocuri de locuit se estimeaza la circa 60 milioane lei fiecare.
 
Imigrantii boicoteaza intalnirile Partidului Popular din SpaniaPDF Print E-mail
Valencia, Spania/Romanian Global News
Accesari :125
Friday, 15 September 2006
Partidul Popular spaniol, cel care guverneaza comunitatea valenciana, a inaugurat sesiunile de dezbateri prin care intentioneaza sa transmita atat opiniei publice cat si imigrantilor, preocuparea  partidului fata de problemele  acestora din urma.Boughaleb Mimi, purtatorul de cuvant al Forului Alternativ al Imigrantilor, din care fac parte majoritatea asociatiilor de imigranti din Valencia, a criticat dur politica Partidului Popular in materie de imigrare. Dupa parerea lui, pentru imigranti, anii petrecuti sub conducerea PP au fost cei mai duri. Marginalizarea si persecutia acestei categorii sociale a fost permanenta, iar acum, prin organizarea acestei mese rotunde, PP intentioneaza doar sa se fotografieze ca sa apara in ziare ca sa faca impresie opiniei publice. Tot el a adaugat: "Este un insult la adresa inteligentei imigrantilor  si a valencienilor – nimeni nu ii crede pentru ca sunt aceeasi, cu aceeasi politica discriminatorie fata de imigranti. In continuare, acelasi purtator de cuvant al Forului Alternativ aduce la cunostinta opiniei publice ca sub conducerea PP imigrantii au trait fata nici un fel de ajutor din partea Comunitatii Valenciene, fara resurse, fara servicii, fara posibilitatea de a-si rezolva situatia iregulara, utilizand imigrantii pentru a face politica. Vorbind in numele tuturor asociatiilor de imigranti afiliate al forului, Boughaleb Mimi a tinut sa reaminteasca PP-ului ca imigrantii isi platesc cotele, impozitele si asigurarile de sanatate si ca patronii firmelor ar trebui trasi la raspundere pentru faptul ca se folosesc de situatie si nu platesc statului, informeaza pentru Romanian Global News Adriana Vidroiu, asociatia romanilor din Valencia, Asrova Carpatina.
 
Adunarea Generala ONU va discuta despre conflictul transnistreanPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :103
Friday, 15 September 2006
{mosimage}Chestiunea cu privire la conflictele durabile in spatiul GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Moldova) si impactul acestora asupra pacii, securitatii si dezvoltarii internationale a fost inclusa pe ordinea de zi a sesiunii a 61-a a Adunarii Generale ONU, care si-a inceput lucrarile la New York.Potrivit Agentiei INFOTAG, initiativa de a pune problema in discutie fusese lansata de tarile GUAM, care subliniau, intr-o scrisoare adresata Adunarii, ca conflictele din Moldova, Georgia si Azerbaidjan timp de peste 15 ani afecteaza viata unui numar de peste 16 mln. de persoane, pericliteaza pacea si securitatea internationala, suveranitatea si integritatea teritoriala a celor trei state. Initiativa insa, a fost respinsa sub presiunea Rusiei.
Comentand refuzul, Reprezentantul oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Mihail Kaminin, a declarat ca Moscova "pleda din start impotriva politizarii acestei probleme si aplicarii formatului Adunarii Generale in acest scop". "In Rusia se considera contraproductive incercarile de demontare a mecanismelor existente de rezolvare a conflictelor din Carabahul de Munte, georgian-abhaz, georgian-sud-osetin si transnistrean. Identificarea solutiilor pentru acestea va fi favorizata de o activitate consecventa, prodigioasa in cadrul formaturilor de negocieri existente", a subliniat oficialul rus.
Miercuri, autorii initiativei au repus la vot chestiunea privind includerea problemei conflictelor pe agenda de lucru a sesiunii ONU. 16 tari au votat pentru (inclusiv Estonia, Letonia, Lituania, Turcia, Marea Britanie si SUA), 15 - impotriva (inclusiv Rusia, Algeria, Armenia, Grecia, Indonezia, Republica Sud-Africana), iar alte 65 de state s-au abtinut. 96 de delegatii au fost lipsa in momentul votarii.
In cadrul sesiunii de la New York va avea loc o intrevedere a ministrilor de Externe din tarile GUAM, reorganizata, primavara, la Kiev, in organizatia "Pentru democratie si dezvoltare". La intrevedere urmeaza sa fie ales Secretarul General al organizatiei, din 4 candidati: Ghela Bejuasvili (Georgia), Boris Tarasiuc (Ucraina), Elmar Mamediarov (Azerbaidjan) si Nicolae Dudau (Moldova).
 
Viza de studiu pentru tinerii romani trebuie sa acopere toata durata burseiPDF Print E-mail
Roma, Italia/Romanian Global News
Accesari :112
Friday, 15 September 2006
{mosimage}Bursierii romani nu pot intra in Italia daca nu au o viza de studiu valabila pe toata durata bursei obtinute.Odata ajuns in Italia, si trecut de controlul pasapoartelor, bursierul trebuie sa se prezinte in termen de opt zile de la intrarea in Italia la Questura. Deasemenea, trebuie sa aiba cu el scrisoarea prin care i-a fost acordata bursa, pentru a putea obtine permisul de sedere, informeaza Amos News.
Ministerul Afacerilor Externe trebuie sa fie informat cu privire la numarul de telefon, email sau fax unde poate fi gasit bursierul, in caz contrar ii va fi suspendata plata bursei lunare. De asemenea, tanarul trebuie sa transmita originalul certificatului de inscriere eliberat de Universitatea la care va studia sau declaratia autoritatilor academice din Italia care ii coordoneaza lucrarea de cercetare, pe hartie cu antetul Universitatii, a Institutului sau Bibliotecii. Vor fi luate in considerare doar certificatele originale.
Bursierul nu poate modifica disciplina, sediul sau perioada de studii, si nu poate parasi Italia in timpul perioadei de studii, cu exceptia unor cazuri deosebit de grave. Bursierul nu poate sa incaseze in acelasi interval de timp alte burse de studii acordate de catre Statul italian. Odata incheiate studiile, bursierul trebuie sa se intoarca in Romania.
 
Sedinta a cercetatorilor romani din UngariaPDF Print E-mail
Giula, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :76
Friday, 15 September 2006
Comunitatea Cercetatorilor si Creatorilor Romani din Ungaria va tine sedinta Adunarii Generale in ziua de sambata, 16 septembrie, de la ora 10.00, la sediul Uniunii Culturale a Romanilor din Ungaria (Giula, str. Gh. Doja nr. 8).
Potrivit corespondentului Romanian Global News in Ungaria, pe ordinea de zi vor figura: darea de seama a activitatii din anul 2005 a Comunitatii si a Institutului de Cercetari al Romanilor din Ungaria; dezbaterea planului de munca pe anul 2006 al Comunitatii si al Institutului; alegerea directorului Institutului, pe baza concursului publicat; alegerea noii conduceri a Comunitatii; precum si alte subiecte. diverse.
 
Agricultorii bacaoani la targul international de produse agricole din PoloniaPDF Print E-mail
Wroclow, Polonia/Romanian Global News
Accesari :136
Friday, 15 September 2006
{mosimage}O delegatie de oficialitati si oameni de afaceri bacaoani din domeniul agricol participa in perioada 15 – 16 septembrie la targul anual international de produse agricole, care se desfasoara in orasul Wroclow, din Polonia.Din delegatia romana fac parte deputatul Ionel Paler, membru al Comisiei de agricultura din Camera Deputatilor, subprefectul Neculai Olaru, primarul Romeo Stavarache si viceprimarul Constantin Scripat, directorii de la Camera de Comert, Industrie si Agricultura si Directiei Agricole, precum si o serie de societati comerciale din judet. Delegatia romana va avea intalniri cu reprezentantii institutiilor omoloage din Wroclaw, interesati sa-si extinda aria de piata in Romania, informeaza Amos News. Polonezii au lansat deja invitatia oamenilor de afaceri din judetul Bacau, si nu numai, sa inchirieze spatii de comercializare in incinta unui mare centru de produse agricole din Wroclaw.
 
Zi culturala romaneasca in VecherdPDF Print E-mail
Vecherd, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :81
Friday, 15 September 2006
Autoguvernarea Romaneasca din Vecherd si Centrul de Documentare si Informare al ATRU organizeaza sambata, 16 septembrie, Ziua culturala romana din Vecherd.Programul va incepe la ora 9.30, cu savarsirea Sfintei Liturghii, dupa care va avea loc un program cultural-folcloric cu participarea echipelor romanesti si unguresti. Manifestarea se va desfasura in curtea Primariei.
 
Chitigazul isi sarbatoreste zilelePDF Print E-mail
Chitigaz, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :97
Friday, 15 September 2006
La sfarsitul acestei saptamani, in zilele de 15–17 septembrie, vor avea loc Zilele Chitighazului.In cadrul celor trei zile, in organizarea Primariei localitatii, se vor desfasura programe cultural-distractive, cu participarea diferitelor coruri si ansambluri folclorice, precum si solisti de muzica usoara, moderna. Sambata, la casa de cultura va fi dezvelita si o placa in memoria muzicantului Petre Purece, transmite corespondentul Romanian Global News in Ungaria.
 
Lucrarile unui sculptor roman – in expozitie la VenetiaPDF Print E-mail
Venetia, Italia/Romanian Global News
Accesari :166
Friday, 15 September 2006
{mosimage}Marti, 13 septembrie, la Palazzo Correr (foto) din Venetia a avut loc expozitia de sculptura Ritratti di Rivello a artistului plastic de origine romana Mariana Gordan.Expozitia este inspirata de varietatea plastica si de expresie a tipologiei umane dintr-o mica localitate din nordul Italiei; pentru a o surprinde, artista a realizat cate o editie de 3 exemplare (un bronz si doua teracote) pentru fiecare „portret”.
Incepand din 1979, autoarea expozitiei traieste si isi desfasoara activitatea la Londra; in 1984 a castigat concursul organizat de Royal Accademy of Art pentru realizarea portretului lui Clement Attlee. A realizat mozaicurile pentru linia londoneza de metrou (statiile Oxford Circus, Tottenham Court Road si Finsbury Park), precum si doua mari reliefuri pentru fatada sediului British Telecom, situat in West India Dutch Road din Londra.
Manifestarea organizata de IRCCU (Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica din Venetia) a fost promovata in cotidianul local „Il Gazzettino” si in „La Gazzetta del Mezzogiorno”.
Expozitia va fi deschisa publicului pana pe data de 20 septembrie 2006.
 
Biserica Sfanta Cruce din Arlington isi va sarbatori hramulPDF Print E-mail
Virginia, SUA/Romanian Global News
Accesari :143
Friday, 15 September 2006
Biserica Sfanta Cruce din Arlington, Virginia, parte a Episcopiei Ortodoxe Romane din America, isi va sarbatori hramul pe 15 septembrie.
Celebrarea se va tine de la ora 13.30 la 17.30. Din programul acestei zele speciale fac parte Utrenia cu ceremonia scoaterii Sfintei Cruci si Sfanta Liturghie, de la ora 9.30 la 13.00.
De asemenea, in cadrul sarbatoririi Hramului Bisericii Sfanta Cruce, ce se va desfasura in sala  de la Unitarian Church, in intervalul de timp 13.00 – 17.30, se va servi pentru o Masa de Hram, ce va contine bineinteles mancaruri traditionale romanesti.
Apoi, va urma un spectacolul sustinut de Ansamblul Ardeleana si alti interpreti solisti vocali, si o tombola cu premii. Mai multe detalii se pot obtine accesand site-ul bisericii:
http://www.sfantacruce.org/Proiectele-Bisericii.htm.
 
Picnic organizat de Biserica “Sfanta Maria” pentru romanii din Fairfax CountyPDF Print E-mail
Fairfax County, SUA/Romanian Global News
Accesari :147
Friday, 15 September 2006
Biserica Ortodoxa “Sfanta Maria” din Fairfax County, Virginia, organizeaza sambata, 23 septembrie, un picnic pentru tinerii romani.Picnicul se va desfasura incepand cu ora 12.00, dupa oficierea slujbei. Meniul va cuprinde barbecue, hamburgari, salate, deserturi si racoritoare. Din cuprinsul programului fac parte si un concurs de volei, dans, jocuri de ping pong, darts si altele. Picnicul se va incheia la ora 17.00, cand va fi oficiata Vecernia.
 
Romanii din UK isi aleg cea mai frumoasa reprezentantaPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :102
Friday, 15 September 2006
{mosimage}Ziarul Romani in UK si restaurantul romanesc 32 Old Bailey's vor organiza, in premiera in UK, concursul "Miss Romani in UK", programat sa se desfasoare la data de 24 septembrie.Romancele din Marea Britanie care au intre 18 si 30 de ani, sunt frumoase, sexy si dezghetate, originare de pe ambele maluri ale Prutului sunt invitate sa participe la "Miss Romani in UK" si sa castige unul dintre premiile in valoare de 1.500 de lire sterline, dar si o zi de neuitat. Prezentatorul marelui show este celebrul interpret roman Ionut Dolanescu.
Inscrierile se fac pana la data de 17 septembrie, iar pentru mai multe informatii puteti suna la numarul de telefon 020 8735 6524 sau trimite detaliile la adresa ziar@romani.co.uk sau pe adresa redactiei ziarului Roman in UK: 110 Britannia House, 11 Glenthorne Road, Hammersmith London, W6 0LH sau la restaurantul 32 Old Bailey, gazda concursului.
 
A murit Silviu Brucan, unul dintre propagantistii de frunte ai regimului stalinist din RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :161
Friday, 15 September 2006
{mosimage}Silviu Brucan a murit joi seara, la orele 22.50, in urma unui stop cardio-respirator, la Spitalul Universitar din Bucuresti.Silviu Brucan (nascut in 1916, in Bucuresti), a fost ambasador al Romaniei staliniste in SUA (1955) si la ONU (1959 - 1962) si unul dintre semnatarii „Scrisorii celor sase” in 1989, prin care importanti fosti demnitari comunisti contestau regimul lui Nicolae Ceausescu. Cunoscut publicist si analist politic, Silviu Brucan si-a facut ucenicia ca ziarist, in anii 1935-1936, la "Gazeta de Seara", dupa care, in perioada 1937-1938 a fost secretar de redactie al saptamanalul comunist al tineretului antifascist "Dacia Noua".
In 1944 ajunge redactor sef adjunct la "Scanteia" organ de propaganda al regimului stalinist instalat in Romania de sovietici, regim care a trimis la moarte sau temnita cea mai mare parte a intelectualitatii romane, unde ramane pana in 1955.
Cu bune legaturi la Moscova este profesor de ziaristica la Universitatea Bucuresti in perioada 1948-1949 apoi, intre anii 1949-1979, profesor de stiinte sociale la Institutul de Arhitectura, la Institutul de Constructii si la Institutul de Medicina, dar si "Visiting professor" la universitatile Columbia, California, New York, Dartmouth College din SUA, Sorbona-Paris, la Tokyo si Hiroshima.
 
15 septembrie – inceperea anului scolar in RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :113
Friday, 15 September 2006
{mosimage}Ziua de 15 septembrie este deja o zi clasica pentru romanii, mai cu seama pentru copii si parintii, ea reprezentand ziua ce marcheaza deschiderea noului an scolar.
Totusi anul acesta data de 15 septembrie reprezinta o zi a protestelor profesorilor, opt mii dintre acestia protestand la Bucuresti, in Piata Revolutiei.
Desi ministrul educatiei, Mihail Hardau a declarat ca anul scolar incepe vineri, 15 septembrie, profesorii au anuntat ca vor boicota festivitatile de deschidere anului scolar, deschiderea practica a acestuia amanandu-se pana luni, 18 septembrie.
Elevii sunt asteptati in clase, desi, potrivit datelor prezentate de ministru, joi, intr-o conferinta de presa, doar 72% dintre scoli au autorizatie de functionare.
Ministrul a prezentat foarte optimist situatia din invatamantul romanesc, aratand ca, in timpul guvernarii Tariceanu, bugetul educatiei a crescut de 2,2 ori, "cea mai mare crestere de pana acum", spune Hardau, citat de Hotnews.
Totodata, ministrul considera ca Guvernul din care face parte, a dovedit ca invatamantul este prioritate nationala, prin investitiile fara precedent in acest an.
In acest context, Hardau declara ca nu intelege actiunile de protest ale profesorilor ale caror salarii au crescut destul de mult si a amintit de ultima majorare a salariilor din invatamant, sase procente, de la 1 septembrie 2006, asa cum le-a fost promis.
"S-au acordat suplimentari salariale in acest an care depasesc investitia de anul trecut in cercetare (...) Sa beneficiezi de atatia bani, investitiile au crescut de 11 ori, salariile au crescut in mod substantial si suntem in acea tinta de 60% a programului de guvernare si totusi lucrurile creeaza nemultumiri.
Ar fi bine sa vorbiti cu profesorii, parintii si elevii sa vedeti daca ele sunt si in baza", a spus Hardau. De asemenea, Mihail Hardau a spus ca negocierile cu profesorii vor continua, informeaza sursa mentionata mai sus.
Guvernul asteapta o contrapropunere a sindicatelor la oferta de crestere a salariilor cu 14% din 2007.
 
Traian Basescu: “Descentralizarea administratiei trebuie sa se produca accelerat”PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :114
Friday, 15 September 2006
{mosimage}Presedintele Traian Basescu considera ca descentralizarea administratiei locale trebuie sa se produca imediat, avand in vedere ca in acest domeniu statul roman este foarte putin evoluat fata de 1989.Prezent la Baia Mare, la reuniunea Asociatiei Municipiilor din Romania, seful statului a spus ca administratia locala este sufocata de "descentralizatele ministerelor" si ca nicio directie reprezentata in teritoriu nu lucreaza pentru comunitatea locala, informeaza Portalul National de Administratie Publica.
"Nu este nici o deosebire intre modul in care lucra administratia inainte de 1989 si modul in care lucreaza acum. Implicarea comunitatii locale in luarea deciziilor este omisa", a afirmat Traian Basescu citat de aceeasi sursa. Seful statului a subliniat faptul ca, in acest moment, consiliile locale nu au niciun cuvant de spus in numirea directorilor de scoli sau de spitale, ele dand doar banii pentru finantare.
Traian Basescu a evidentiat, totodata, faptul ca, in urma unei discutii avute saptamana trecuta, cu primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu a reiesit ca seful executivului este foarte interesat de sprijinirea descentralizarii, presedintele subliniind ca premierul sustine fara rezerve acest proces.
Seful statului considera ca o descentralizare accelerata in perioada urmatoare, pana la integrarea in Uniunea Europeana, va pregati Romania pentru ceea ce se va intampla dupa aderare. "Inca mai exista sanse ca majoritatea actuala sa beneficieze de avantajul descentralizarii daca o face acum. Daca nu, vom avea in continuare o Romanie birocratica", a mai spus presedintele Basescu.
 
Ioan Codrut Seres in vizita oficiala in MarocPDF Print E-mail
Marrakech, Casablanca, Maroc/Romanian Global News
Accesari :81
Friday, 15 September 2006
{mosimage}Ministrul Economiei si Comertului, Ioan Codrut Seres, efectueaza o vizita oficiala in Regatul Maroc, la invitatia omologului sau Salah Eddine Mezouar, ministrul Industriei, Comertului si Reformei Economice.
Oficialul roman s-a intalnit cu Rachid Talbi El Alami, ministru delegat pe langa primul ministru, insarcinat cu probleme economice si generale, si cu ministrul delegat pentru afaceri externe si cooperare, Taieb Fassi Fihri. Delegatia romana a vizitat si orasul Marrakech. Ioan Codrut Seres a avut intrevederi cu Omar Jazouli, primarul orasului, si cu Habib Berdai, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Servicii din Marrakech. Vineri, 15 septembrie, ministrul roman al Economiei si Comertului va participa, la Casablanca, la deschiderea Forumului de Afaceri Romano-Marocan „Romania europeana - un partener economic pentru Maroc”. Tot aici va vizita cateva obiective industriale - societatea „SOMACA” din Casablanca (unde se asambleaza automobile Dacia Logan) si parcul industrial Bouskoura.
 
Anca Boagiu in vizita oficiala in GermaniaPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :83
Friday, 15 September 2006
{mosimage}Ministrul integrarii europene, Anca Boagiu efectueaza in perioada 14 – 15 septembrie, o vizita oficiala in Germania, la invitatia reprezentantilor landului federal Hessa.Ministrul Anca Boagiu a participat la ceremonia inaugurarii Consulatului onorific al Romaniei la Kassel, informeaza Rador. In functia de consul onorific a fost investit Reiner Seele, membru al consiliului de conducere al concernului energetic Wintershall. La ceremonia de investire a participat si ministrul pentru afaceri europene al landului Hessa, Volker Hof.
 
Concurs International de fotografie la ZalauPDF Print E-mail
Zalau, Romania/Romanian Global News
Accesari :82
Friday, 15 September 2006
Concursul International de fotografie „Art Silvania” se va desfasura in perioada 1 octombrie 2006 – 9 aprilie 2007, la Zalau.Concursul este organizat de Centrul Culturii Traditionale Salaj. Concursul se adreseaza fotografilor profesionisti si amatori din intreaga lume, indiferent de varsta, informeaza Amos News. Conform Centrului Culturii Traditionale Salaj, vernisajul expozitiei va avea loc pe data de 9 mai 2007 - "Ziua Europei" in municipiul Zalau. In program vor fi incluse si un spectacol folcloric, vizionarea unor diapozitive tematice, lansari de carte etc. Un juriu avizat va oferi premii constand in valoroase obiecte de vestimentatie traditionala din zona Salajului si a Transilvaniei, obiecte de arta populara si altele. Castigatorii concursului vor fi invitati sa participe la Gala de premiere care va avea loc pe data de 6 mai 2007. Fotografiile primite pentru concurs (castigatoare sau necastigatoare) din intreaga lume, vor fi marite si donate spitalelor din judetul Salaj pentru a fi expuse in saloanele de pacienti si salile de asteptare, in caminele de batrani si centrele pentru protectia minorilor.
 
“Serbarile Catatii” la CaransebesPDF Print E-mail
Caransebes, Romania/Romanian Global News
Accesari :90
Friday, 15 September 2006
In perioada 14 – 17 septembrie, Caransebesul se afla in sarbatoare. „Serbarile Cetatii”, aflate la cea de-a III-a editie, au fost organizate de Primarie in colaborare cu Casa de Cultura a orasului Caransebes.Din programul festivitatilor fac parte si spectacole de teatru si dans, parade populare sau recitaluri ale unor formatii cunoscute, care se vor desfasura in principalele zone ale municipiului, informeaza Amos News. Joi, 14 septembrie, in Parcul Teius a avut loc vernisajul lucrarilor executate cu prilejul celei de-a patra editii a Simpozionului International de Sculptura monumentala. Vineri, 15 septembrie, va avea loc o parada a participantilor, iar in fata Muzeului Banatului Montan si a Regimentului de Granita din localitate, se va desfasura Targul mesterilor populari, seara urmand sa se incheie cu un spectacol folcloric, pentru a omagia cei 55 de ani care se implinesc de la infiintarea Ansamblului "Doina Banatului".
Ziua de sambata este dedicata unor spectacole cu caracter medieval, dar si unor reprezentatii de teatru, in interpretarea trupei Glisando din Bucuresti, a actorilor de la Teatrul Bulandra si a companiei artistice Wallart din Sibiu.
Ultima zi a manifestarilor, duminica, va incepe la ora 12.00 cu un spectacol de fanfara in Parcul Dragalina, iar seara, in jurul orei 19.00, va avea loc un concert la care participa trupele Iris, Simplu, TNT si altele.
 
ATB revine in RomaniaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :97
Friday, 15 September 2006
{mosimage}Dupa show-ul sustinut in aceasta vara la festivalul Peninsula de la Targu-Mures, ATB revine in Romania si va concerta pe 23 septembrie, la Kristal Glam Club din Bucuresti.Germanul candideaza anul acesta la titlul de Cel mai bun DJ al lumii, in clasamentul realizat de prestigioasa revista "DJ Magazine". De-a lungul carierei sale, ATB a colaborat cu vedete internationale ca William Orbit, Michael Cretu sau Bryan Adams.
 
Sesiunea Nationala de Comunicare Stiintifice “Romanii din sud-estul Transilvaniei"PDF Print E-mail
Miercurea-Ciuc, Romania/Romanian Global News
Accesari :94
Friday, 15 September 2006
In zilele de 21-22 septembrie, la Miercurea-Ciuc va avea loc cea de-a XII-a editie a Sesiunii Nationale de Comunicari Stiintifice “Romanii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultura, civilizatie’’.Evenimentul este organizat de Episcopia Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, Muzeul Carpatilor Rasariteni, Centrul Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Directiile judetene Harghita si Covasna ale Arhivelor Nationale, impreuna cu Forumul Civic al Romanilor din Harghita si Covasna si a Federatiei Arhivistilor din Romania.
Editia din acest an a Sesiunii face parte din programul manifestarilor menite sa marcheze implinirea a 175 de ani de existenta institutionala a Arhivelor Nationale, transmite biroul de presa al Centrului Ecleziastic de Documentare ’’Mitropolit Nicolae Colan’’.
Lucrarile in plen a Sesiunii vor incepe joi, 21 septembrie, de la ora 16.00, la Centrul Eparhial al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, cu binecuvantarea si participarea P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei si Harghitei, si cu mesaje din partea institutiei Prefectului judetului Harghita, Patriarhiei Romane, Arhivelor Nationale si a Federatiei Arhivistilor din Romania. In acest cadru vor fi lansate si prezentate mai multe lucrari de specialitate si se va prezenta un film documentar.
Vineri 22 septembrie, ora 9, are loc la sediul Muzeului Oltului si Muresului Superior din Miercurea-Ciuc vernisajul expozitiei “Biserica Ortodoxa in timpul comunismului”, organizata cu sprijinul Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.
In aceeeasi zi, lucrarile Sesiunii se vor desfasura pe sectiunile: Istorie laica, Istorie bisericeasca si Etnografie-Sociologie.
La lucrarile Sesiunii vor participa peste 75 de cercetatori, cadre didactice universitare, teologi, istorici, arhivisti, etnografi, sociologi, profesori din domeniul stiintelor socio-umane cu preocupari privind cercetarea interdisciplinara a realitatilor din sud-estul Transilvaniei.
Comunicarile prezentate vor fi publicate in ANGVSTIA, nr. 11/2007, anuarul Centrului Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” si al Muzeului Carpatilor Rasariteni.
 
Exercitiu romano-turco-maghiar la Campia TurziiPDF Print E-mail
Campia Turzii, Romania/Romaian Global News
Accesari :98
Friday, 15 September 2006
Un detasament al Fortelor Aeriene Romane si reprezentanti ai Fortelor Aeriene din Turcia si din Ungaria vor participa la exercitiul multinational de zbor in comun „COOPERATIVE SAREX 2006”, care se va desfasura in perioada 18 - 22 septembrie pe aerodromul Campia Turzii.Fortele Aeriene Romane participa la exercitiu cu 180 de militari si civili si 15 elicoptere IAR 330 in variantele PUMA, SOCAT si MEDEVAC. Detasamentul turc are in compunere 40 de militari, un elicopter AS 532 COUGAR si un avion CN 235 CASA, iar Fortele Aeriene ale Ungariei sunt reprezentate de 50 de militari si doua elicoptere Mi-17, informeaza Prompt Media.
Aflat la a doua editie in Romania, exercitiul are ca scop antrenarea echipajelor elicopterelor si a personalului de asigurare si deservire in executarea unor misiuni de cautare-salvare si de evacuare aeromedicala in cadrul unor grupari de forte multinationale. Cu acest prilej se va efectua si evaluarea initiala a detasamentului romanesc de elicoptere de transport care se va pune la dispozitia NATO in anul 2007.
 
Intalnire a primarilor din localitatile de frontiera din Arad si UngariaPDF Print E-mail
Batania, Ungaria/Romanian Global News
Accesari :89
Friday, 15 September 2006
Primarii din localitatile de frontiera din judetele Arad si Bekes (Ungaria) se intalnesc, pe 15 septembrie, in orasul maghiar Batania.
Primariile aradene care vor avea reprezentanti la aceasta intalnire sunt Arad, Curtici, Nadlac, Pecica, Pancota, Pilu, Zerind, Seitin, Graniceri, Macea, Iratosu, Peregu Mare, Semlac, Sofronea si Zimandu Nou. Consiliul Judetean Arad va fi reprezentat la intalnire de vicepresedintele institutiei, Gavril Buza, si de directorul Serviciului Relatii Externe si Integrare Europeana, Mihaela Stanescu, informeaza Portalul National de Administratie Publica.
Chestiunile care vor fi abordate sunt situatia relatiilor economice transfrontaliere si posibilitatile de dezvoltare a acestora in contextul integrarii in Uniunea Europeana, posibilitatile de deschidere ale unor noi puncte de frontiera, posibilitatea reluarii traficului feroviar intre Pecica si Batania, precum si o scurta prezentare a pregatirilor alegerilor la nivelul autoguvernarilor locale in Ungaria.
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions