Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Septembrie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Cautare
 
Militarii romani in Dhi Qar sunt foarte apreciati de oficialii irakieniPDF Print E-mail
Dhi Qar, Irak / Romanian Global News
Accesari :132
Sunday, 24 September 2006
{mosimage}“Le multumesc trupelor romane care, impreuna cu cele italiene, au contribuit la securizarea provinciei Dhi Qar si predarea acesteia fortelor irakiene, a declarat premierul irakian Nuri al-Maliki, cu ocazia ceremoniei de predare a controlului operatiunilor de securitate din provincia Dhi Qar. El a mai precizat: “Vreau, de asemenea, sa le multumesc romanilor si pentru disponibilitatea de a continua sa asigure protectia in aceasta provincie, dar este timpul ca aceasta colaborare sa se dezvolte si altfel.Intr-un mediu de securitate asigurat, sa lasam oamenii de afaceri sa construiasca “poduri” intre poporul irakian si cel roman!”, informeaza Amos News. In Camp Ur, langa An Nassiryah, joi, 21 septembrie, Brigada 3 irakiana, comandata de generalul de brigada Herbia Al Saad, a preluat de la fortele italiene controlul asupra securitatii din aceasta zona. La eveniment a fost prezent ambasadorul Romaniei la Bagdad, Mihai Stuparu, alaturi de alti reprezentati straini ai corpului diplomatic care isi desfasoara activitate in Irak. De asemenea, au participat comandanti de structuri apartinand Fortei Multinationale, reprezentanti ai autoritatilor locale, ai armatei si politiei irakiene din provincia Dhi Qar.
 
Conferinta despre istoria muzicii romanestiPDF Print E-mail
Berlin, Germania / Romanian Global News
Accesari :121
Sunday, 24 September 2006
{mosimage}Institutul Cultural Roman „Titu Maiorescu” din Berlin va gazdui in ziua de 26 septembrie o conferinta despre istoria muzicii romanesti. Conferinta „Cat de europeana este istoria muzicii romanesti” va cuprinde si relatarile unor celebri compozitori si interpreti germani despre spatiul cultural sud-est european. Invitatul special al intalnirii va fii muzicologul Franz Metz, originar din Lugoj.Franz Metz a studiat pianul la Bucuresti si apoi a condus, in anii ’80, corul „Franz Schubert” din Timisoara. Dupa stabilirea in Germania, Franz Metz a devenit dirijorul „Banater Kammerorchester”, este membru al Institutului muzicii germane din est si autor a numeroase lucrari de muzicologie.
 
A VII-a editie a festivalului romanesc “Sarbatoarea roadelor” in OlandaPDF Print E-mail
Veldhoven, Olanda / Romanian Global News
Accesari :169
Sunday, 24 September 2006
Cea de-a VII-a editie a festivalului de muzica si poezie “Sarbatoarea roadelor” se va desfasura in perioada 27 – 29 octombrie, in Veldhoven. Organizatorul evenimentului este Biserica Romana “Ecclesia”. Deschiderea oficiala a evenimentului va avea loc pe 27 septembrie, printr-o conferinta care se va desfasura intre orele 19.00 – 21.00. Din programul manifestarii fac parte si activitati sportive, foc de tabara, seminare pentru tineri si altele. Pretul unui billet este de 60 de euro.
 
Ce inseamna a fi elev la o scoala elvetiana?PDF Print E-mail
Zurich, Elvetia / Romanian Global News
Accesari :173
Sunday, 24 September 2006
Mitul elevului model de la o scoala elvetiana, frumos prezentat in publicitati, filme si c.v.-uri ale multor capete inconorate mediatic sau aristocratic, ar trebui adus la realitatea zilnica. Moda de a-ti trimite copilul la scoala in Elvetia nu este de ieri, de azi. Din pacate nu multe din institutiile asa-zise elvetiene au de-a face cu pedagogia lui... Pestalozzi.

Dupa 18 ani de dascalie elvetiana, prin toate tipurile de scoli, pot spune ca.... a-ti da plodul la un liceu elvetian este un joc de ingeniozitate mai solicitant decat multe altele.

Doar 5% din populatia scolara elvetiana are un bacalaureat

Sistemul scolar elvetian este un sistem cantonal si toata educatia elevilor este legata de traditia locului. Selectia se face foarte devreme, pe la 12 ani, cand copilul, pe baza raportului scolar este indreptat spre varf (pro-gimnaziu si gimnaziu = echivalentul liceului) sau spre scoala de cultura generala care dureaza in medie 10 ani, dupa care tanarul poate incepe o ucenicie. Cei ce nu au trecut aceasta selectie la prima... sita, au posibilitatea de a da un examen de admitere la liceu unde sunt in genere promovati 60-70% din candidati, pe termen de 6 luni. Daca trec primele 6 luni fara corigenta, pot continua si termina liceul de stat. Programul scolar este foarte exigent, limbile straine, latina, matematicile superioare sunt materii obligatorii pentru absolvire. Exista diferite tipuri de bacalarureat, toate avand insa 5 materii obligatorii. A intra intr-un liceu elvetian este un parcurs foarte dificil, doar 5 % din populatia de varsta scolara are un bacalaureat. In cantonul Geneva procentajul este ceva mai ridicat. De aceea economia si serviciile sunt tributare mainii de lucru de elita straine.

Scolile internationale, mana cereasca pentru cantoanele elvetiene

Celalalt tip de scoala, arbitrar numita elvetiana, este o institutie particulara, cu program anglo-american, un fel de baby-sitting international de lux al alesilor. Aici costurile sunt in jur de 3.000 de euro pe luna, in regim de internat, infrastructura scolii variind de la o institutie la alta. Elevii acestor institutii traiesc un moment privilegiat al existentei lor, cu un ritm de viata apropiat de cel al taberelor scolare din Romania, cu multe activitati extra-curriculare bazate pe sport, excursii, arte si informatica. Sunt si cateva internate cu traditie, scoli catolice, unde programul de invatamant se apropie de cel al scolilor de stat, dar aici nu intra cine vrea si limbile nationale sunt limbi de predare (germana, franceza), engleza fiind limba straina. Acestea din urma sunt frecventate de un public germanofon, cu mult mai exigent decat cel al scolilor interantionale.
Nivelul de disciplina depinde de la o institutie la alta, unele au un regim cazon, copiii sunt "inchisi" in timpul saptamanii, tocmai pentru ca multi dintre elevii de internat sunt cazuri disciplinare, elevi eliminati din institutii de stat sau cu probleme de invatare.
Ce inseamna pentru un tinar a trece printr-o astfel de scoala? Cu siguranta, orice altceva decat studiu, sau pregatire pentru o universitate de renume. Inseamna un parcurs concurential al averii parintilor si mai mult decat atat o retea de cunostinte internationale, care pentru un om de afaceri conteaza mai mult decat o diploma. Relatia profesor elev este perturbata prin pretul enorm al scolii, elevul avand o atitudine foarte similara cu cea neo-ciocoiasca din Romania, "eu platesc si pe banii mei fac ce vreau". Daca directiunea scolii nu fixeaza bariere clare de comportament, derapajul este la ordinea zilei. Elevul este un client si este rege.
Tinerii care nu fac parte din elita economica a lumii trebuie sa aiba o constructie psihologica foarte solida pentru a face fata presiunii sociale din astfel de scoli. Averea parintilor sau puterea socio-financiara a familiei pot sprijini traseul, insa drogul, alcoolul si promiscuitatea sunt moneda curenta in viata tinerilor care sunt in astfel de internate, nu intotdeauna bine vazute de locuitorii cartierului. Aceste institutii platesc un impozit comunal... la pausal, care procentual este cu mult mai mic decat cel pe care il platesc oamenii locului. Comunele si orasele fac afaceri extraordinare cu astfel de institutii, de aceea le privilegiaza.

Intre invatatura si... educatie

Cei care intr-adevar vor sa invete pot beneficia de un regim de preceptorat, unde se lucreaza in grupuri de 2-3 elevi, un fel de sistem de meditatii in interiorul scolii. Si intr-adevar acesti copii au o sansa extraordinara, pentru ca profesorii din sistemul preceptoral provin din mari universitati ale lumii cu un exceptional bagaj de cunostinte stiintifice si educationale.
Scolile din Alpi, cu precadere cele pentru fete, pregatesc elevul pentru a sti sa se comporte in viata, mai mult decat sa aiba o baza de cunostinte (pentru anecdota, scoala unde a studiat printesa Diana, este o simpla scoala de... menajere, unde se invata cum sa se plieze servetelul si sa se intinda masa...).
Interesul familiilor chivernisite din tarile emergente este foarte mare pentru astfel de scoli, pentru ca nu nivelul de cunostinte este important in acest cadru, ci, cum am spus mai sus, a sti sa te porti, a fi alaturi de cei sus-pusi ai lumii este o carte de vizita mai stralucitoare decat cea a unei diplome. Imi amintesc, tot spre anecdota, intalnirea cu o familie de rromi romani intr-o statiune de schi, al carei baietel de vreo 12 ani, frecventa un internat de lux. Spectacolul servirii mesei era demn de maestrul international Siminica. Tanarul, cu costum si inel la deget, savura tacticos meniul cu servetelul la gat, cu furculita si cutitul tinute ca la carte, cu pozitia corpului identica, demn de Knigge (maestrul bunei purtari). Baiatul se jena de manierele parintilor, nu isi gasea locul printre ei si nici nu cred ca era suprem de mandru de ceea ce vedea in jur.
Daca acesta este pretul integrarii si educatiei, a compensarii generatiilor, atunci nu putem decat sa la uram vant bun la pupa tuturor progeniturilor din noua oligarhie, in speranta ca parintii se vor lasa si ei educati la urma urmelor, prin contaminare cu copiii... In fond scopul scolii, oricare ar fi ea, este sa pregateasca tinerii pentru viata!
In final, toti specialistii romani care au fost angajati in ultimii ani in strainatate au fost elevi ai scolilor de stat romanesti, s-au descurcat de minune prin inteligenta lor, munca lor si rezultatele la examene! Au putut termina cu brio orice universitate de mare renume, fara a trebui sa fi fost nevoie sa arate borderoul de plata al unei scoli de lux elvetiene.
(Cora Saurer Chioreanu, Portalul Romanilor din Elvetia)

 
API a organizat seminarul „O noua dimensiune pentru subiectele sociale in mass-media”PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia / Romanain Global News
Accesari :142
Sunday, 24 September 2006
{mosimage}Asociatia Presei Independente (API) din Basarabia a organizat pe 22 septembrie atelierul media „O noua dimensiune pentru subiectele sociale in mass-media”, la care au participat echipele de jurnalisti create in cadrul proiectului „Stabilirea parteneriatelor eficiente pentru imbunatatirea serviciilor sociale locale”, realizat de API cu sustinerea financiara a sectiei DFID a Ambasadei Britanice in Basarabia.In calitate de trainer, API l-a invitat pe Igor Guzun, lector superior la Facultatea de Jurnalism si Stiinte a Comunicarii de la Universitatea de Stat din Moldova, editor al revistei „ONU in Moldova”. La eveniment au participat 12 jurnalisti angajati la ziarele nationale si locale membre API.
Participantii au facut schimb de opinii privind modalitatile de realizare a articolelor pe teme sociale si au deprins tehnici de analiza comparativa a problemelor sociale. Jurnalistii au mai studiat unele modalitati eficiente de prezentare a practicilor pozitive in relatarea subiectelor sociale.
In cadrul proiectului „Stabilirea parteneriatelor eficiente pentru imbunatatirea serviciilor sociale locale”, API si-a propus sa ofere suport informational pentru diseminarea (propagarea) experientei pozitive de solutionare a problemelor sociale. Astfel, au fost constituite 7 echipe de reporteri care pe parcursul anului 2006 efectueaza deplasari de documentare in diferite regiuni, redacteaza si publica in paginile ziarelor independente locale articole de analiza comparativa a posibilitatilor si experientei existente in solutionarea problemelor sociale. De asemenea, in perioada martie-iunie 2006, API a organizat trei mese rotunde tematice, la Criuleni, Balti si Cimislia, cu participarea responsabililor pentru solutionarea problemelor sociale din cadrul administratiilor publice locale si a reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale din domeniul social din cateva raioane megiese. In cadrul aceluiasi proiect, API a organizat pentru 9 jurnalisti de la publicatiile periodice nationale si locale un „turneu de presa” la Centrul de Reintegrare Sociala pentru Tineri „Credo” din orasul Ungheni.
 
Fotbal romanesc in Las VegasPDF Print E-mail
Las Vegas, SUA / Romanian Global News
Accesari :170
Sunday, 24 September 2006
{mosimage}"Romanian Soccer Festival 2006", ajuns la a sasea editie, va fi organizat, in zilele de 7 si 8 octombrie a. c., in luminosul oras american Las Vegas, de catre societatea non-profit Rapid Las Vegas Soccer Club Inc. care apartine unui roman. Cea de-a sasea editie a Romanian Soccer Festival 2006 va fi organizata, in perioada 7-8 octombrie in luminosul oras Las Vegas. Evenimentul beneficiaza de organizarea Clubului de Fotbal Rapid Las Vegas (societate non-profit), iar in acel sfarsit de saptamana se va sarbatori si Columbus Day Weekend.
Deocamdata, si-au anuntat participarea echipele Jiul Petrosani 2 si Poli AEK Pennsylvania, castigatoarea titlului din 2005, Sacramento Kings, Romania Orange County, precum si alte echipe din Los Angeles, Arizona, Chicago si Canada. Competitoarele vor avea la dispozitie doua terenuri cu iarba artificiala si doua terenuri cu iarba naturala. Cupele si medaliile vor fi inmanate de catre consulul general al Romaniei la Los Angeles, Catalin Ghenea.
Intregul festival va fi filmat si difuzat de catre Romanian Satellite Network.
 
Sluga prea plecata a Moscovei, Igor Smirnov, a plecat dupa noi ordinePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia / Romanian Global News
Accesari :124
Sunday, 24 September 2006
{mosimage}Asa zisul presedinte de la Tiraspol, Igor Smirnov, ar putea sa se intalneasca cu presedintele rus Vladimir Putin si cu premierul ucrainean Viktor Ianukovici, informeaza publicatia rusa "Nezavisimaia gazeta".
Smirnov a plecat miercuri, 20 septembrie, la Moscova pentru a se intalni cu mai multi oficiali rusi si a pentru a discuta rezultatele referendumului desfasurat la 17 septembrie, precum si probleme legate de regimul vamal de la frontiera moldo-ucraineana.
Tiraspolul afirma ca printre subiectele pe care presedintele republicii nerecunoscute urmeaza sa le discute se numara unificarea sistemului financiar, vamal si legislativ al regiunii separatiste cu cele similare ale Rusiei.
Referendumul transnistrean prin care administratia de la Tiraspol a incercat sa dea legalitate intentiilor de alipire la Rusia nu a fost recunoscut de organismele internationale si de principalii actori in procesul de negocieri a diferendului, informeaza Basa-press.
Presedintele in exercitiu al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), Karel de Gucht, a declarat miercuri pentru Reuters ca "Rusia, care ii sustine pe separatisti, ar trebui sa discute cu Uniunea Europeana si sa solutioneze conflictele inghetate din spatiul fostei Uniuni Sovietice". El a confirmat ilegalitatea referendumului organizat de Tiraspol.
 
Cronica unui razboi identitarPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia / Romanian Global News
Accesari :137
Sunday, 24 September 2006
{mosimage}Celor doi coraportori ai Consiliului Europei pentru Republica Moldova (J. Durrieu si L. Vahtre) li s-a cultivat in mod premeditat impresia ca la Chisinau se cauta cu infrigurare un compromis in problema predarii istoriei. Aceasta i-a si determinat sa accepte trimiterea in Republica Moldova a primei echipe de experti europeni care urmau sa contribuie la implementarea cursului de istorie integrata si care au si sosit la Chisinau in seara zilei de 22 septembrie 2002. Realizarea unui atare scenariu, gandit cu meticulozitate de catre strategii autoritatilor comuniste, nu insemna altceva decat demolarea moratoriului in problema predarii istoriei, recomandat de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei prin Rezolutia adoptata in sedinta din 24 aprilie 2002.
Se parea ca totul decurge dupa plan. Dar cu trei zile in ajunul sosirii expertilor Consiliului Europei la Chisinau, cei sapte istorici si-au publicat in paginile hebdomadarului „Literatura si Arta” (19 septembrie 2002) o Declaratie prin care apreciau Comisia Cristea ca pe una nelegitima, contrara recomandarilor APCE si care incalca moratoriul asupra predarii istoriei in scolile din Republica Moldova: „In pofida existentei documentelor de baza referitoare la invatamantul istoric in Republica Moldova, conducerea actuala a intreprins o tentativa de negare a acestora si a instituit asa-numita Comisie nationala pentru elaborarea Conceptiei studierii istoriei in Republica Moldova.
In opinia subsemnatilor Comisia data este nelegitima deoarece contravine rezolutiei Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, care a instituit un moratoriu in invatamantul istoric din Republica Moldova, aceasta insemnand pastrarea situatiei de pana la ingerintele conducerii actuale in invatamantul istoric.
In prima sedinta a Comisiei care a avut loc la 26 iulie 2002, am constatat neglijarea totala a Conceptiei si Curriculum-ului la istorie elaborate, aprobate si aplicate in mare parte in practica. Astfel, dl V. Cristea a declarat raspicat ca scopul activitatii Comisiei este „elaborarea conceptiei istoriei Moldovei, curricum-ului, programelor istoriei tarii in care noi traim”.
Regulamentul de activitate a Comisiei, care se redacteaza de persoane anonime, fara participarea membrilor Comisiei, prevede luarea deciziei privind conceptia de studiere a istoriei in institutiile de invatamant din Republica Moldova prin vot, lucru, ce este totalmente inadmisibil in rezolvarea problemelor stiintifice”.
In baza unor atare aprecieri obiective a caracterului Comisiei Cristea, cu specificarea scopurilor urmarite de guvernarea comunista de demolare a Istoriei Romanilor prin intermediul substituirii Conceptiei studierii istoriei in Republica Molodva, inca in vigoare la acel moment, cu o alta conceptie antistiintifica, cu indicarea caracterului nelegitim al acestei Comisii, care era in flagranta contradictie cu stipulatiile Rezolutiei APCE din 24 aprilie 2002 privind respectarea moratoriului, autorii respectivei declaratii faceau, in consecinta, o deductie absolut logica – imposibilitatea de a se mai afla in componenta acesteia: „Tinand cont de cele expuse, mai sus, subsemnatii, membri ai Comisiei, suntem nevoiti sa ne retragem din Comisie, rezervandu-ne dreptul de a informa opinia publica si forurile europene despre tentativele conducerii de a substitui invatamantul istoric bazat pe argumente stiintifice, printr-un curs de istorie politizat excesiv si in fond antistiintific.”
Lovitura aplicata de cei sapte istorici imaginii guvernarii de la Chisinau era una extrem de grava, cu consecinte nefaste pentru intreg scenariul de suprimare de Istorie a Romanilor si de substituire a acesteia cu un curs antistiintific si plin de falsuri. Acest scenariu era pe cale sa esueze. Lipsa celor sapte in componenta Comisiei Cristea le-ar fi demonstrat expertilor europeni ca au fost indusi in eroare intr-o maniera impardonabila si i-ar fi determinat sa revina de urgenta la Strasbourg.
Din pacate, in seara zilei de 22 septembrie (cu trei zile dupa publicarea Declaratiei), cu o ora in ajunul aterizarii avionului pe aeroportul Chisinau cu grupul de experti europeni la bord, cei sapte istorici au decis, din motive inexplicabile, sa revina in componenta Comisiei Cristea. Astfel, chiar in aceeasi seara expertii de la Consiliul Europei au avut ocazia sa se intretina cu toti membrii Comisiei si sa se convinga ca cele doua tabere adverse s-au asezat la masa de tratative pentru a identifica o varianta de compromis.
Din acel moment, nimic si nimeni nu mai putea stavili scenariul monstruos al guvernarii comuniste de suprimare a Istoriei Romanilor din invatamantul din Republica Moldova. Comisia Cristea, asa cum si era de asteptat, si-a incheiat „activitatea” cu selectarea din „multitudinea” de proiecte a celuia care prevedea introducerea istoriei integrate. A urmat punerea in aplicare a farsei experimentarii cursului de istorie integrata, cu incalcari multiple si abuzive a normelor cu referire la efectuarea unui experiment pedagogic. Profesorii care nu acceptau sa participe in cadrul acestui pseudo-experiment erau ademeniti cu oferte „generoase” din partea responsabililor din cadrul Ministerului Educatiei – acordarea de grade didactice nemeritate, a unor suplimente la salarii, efectuarea unor calatorii peste hotare etc. „Experimentul” se desfasura fara literatura didactica corespunzatoare, fara manuale. Conceptia de predare a istoriei integrate, curricula, manualele propriu-zise nu au fost supuse unor expertize nationale prealabile. Toata aceasta „operatiune” s-a desfasurat in conditiile unei secretomanii totale. Numele celor care „experimentau”, precum si a celor care au fost angajati sa scrie pseudo manualele de istorie integrata, au fost tinute in secret pana nu demult.
O anumita vina pentru tot ce s-a intamplat in procesul implementarii istoriei integrate in invatamantul preuniversitar din Republica Moldova o poarta si numerosii experti din partea Consiliului Europei. Acestia au participat la cele cateva seminare consacrate introducerii acestei metode de predare a istoriei in sistemul educational din tara noastra, au monitorizat procesul de elaborare a manualelor la istoria integrata prin intermediul unor recenzari repetate a acestora.
Din pacate, expertii europeni au promovat din start o tactica gresita. Acestia au facut abstractie de nenumaratele somari din partea adeptilor Istoriei Romanilor asupra gravelor derapaje comise de autoritatile comuniste de la Chisinau in procesul experimentarii si implementarii istoriei integrate.
Implementarea mecanica a metodei de predare a disciplinei istoriei in varianta integrata a constituit principala preocupare a acestor experti. Repetatele tentative intreprinse de adversarii derapajului comunist in materie de promovare a istoriei integrate asupra adevaratelor scopuri pe care le urmarea guvernarea de la Chisinau – revizuirea cardinala a continuturilor manualelor la Istoria Romanilor si promovarea falsurilor istoriografiei sovietice in manualele de istorie integrata – i-au lasat de fiecare data pe acestia indiferenti. In postura lor de promotori la scara europeana a unei metode novatoare de predare a istoriei, ei ar fi putut, daca ar fi dorit, sa impuna respectarea consecventa a unei abordari stiintifice a problematicii istorice. Acest lucru era posibil, mai ales ca in echipa de experti europeni au fost inclusi si istorici dintr-un sir de tari europene care au cercetat probleme de istorie a poporului roman, inclusiv Istoria Basarabiei, si, prin urmare, puteau semnala, in baza competentei lor, interpretarile antistiintifice si politizate pe care le-au promovat autorii acestor manuale scandaloase.
Ion Varta, pentru FLUX
 
top

(C) 2017 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions