Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Octombrie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        
Cautare
 
Traian Basescu a asistat la deschiderea anului universitar de la BrasovPDF Print E-mail
Brasov, Romania/Romanian Global News
Accesari :163
Monday, 02 October 2006
Presedintele Romaniei, Traian Basescua a participat luni, 2 octombrie, la deschiderea anului universitar 2006-2007 la Universitatea "Transilvania" din Brasov.
Cu aceasta ocazie Traian Basescu a atras asupra faptului ca, in prezent, nicio universitate romaneasca nu este evaluata in primele 500 de institutii de invatamant superior ale lumii, lucru care ar trebui sa ingrijoreze autoritatile din domeniu, transmite Rompres.
‘‘De 16 ani, neglijam educatia, ceea ce explica de ce, in momentul de fata, suntem atat de departe de primele 500 de universitati ale lumii. Niciuna dintre universitatile din Romania nu intruneste jumatatea punctajului necesar pentru a intra in primele 500 de universitati ale lumii. Aceasta inseamna ca distanta pe care o avem de parcurs este mare’‘, a spus seful statului, care a deschis oficial anul universitar 2006-2007 la Universitatea Transilvania din Brasov.
Seful statului a declarat ca anul 2006 a fost primul dupa 1989 in care, ‘‘cu destule ezitari’‘, s-a alocat sistemului de educatie resursa financiara pentru a crea baza unui invatamant performant.
Traian Basescu i-a felicitat insa pe cei care se ocupa de centrul universitar Brasov pentru infrastructura si calitatea invatamantului superior practicat aici.
Potrivit Rompres, Traian Basescu a mai subliniat ca un sistem de educatie performant este singurul care, alaturi de sistemul de sanatate, poate garanta evolutia pozitiva a societatii.
Potrivit sefului statului, Romania ‘‘a avut, dupa 1989, obtuzitatea de a nu aloca resursele necesare’‘ invatamantului universitar, desi calitatea educatiei trebuie asigurata de catre stat printr-o foarte buna infrastructura.
‘‘Guvernele au intarziat. Abia anul acesta ne-am trezit la realitatea faptului ca o natiune fara o educatie puternica are viitorul pus sub semnul intrebarii. Un sistem de educatie performant este singurul care, alaturi de sistemul de sanatate, poate garanta evolutia pozitiva a societatii’‘, a spus seful statului.
In opinia presedintelui, pentru ca Romania sa aiba un sistem educational performant, autoritatile trebuie sa tina cont de trei factori: calitatea invatamantului, competitivitatea si egalitatea de sanse.
In ceea ce priveste calitatea actului de educatie in tara noastra, Traian Basescu a spus ca aceasta se poate constata din procentul de absolventi de invatamant superior care se angajeaza imediat dupa terminarea facultatii.
‘‘Daca Universitatea din Brasov are o performanta mai buna, la nivel national doar 10% dintre absolventi isi gasesc imediat un loc de munca, urmare a calitatilor pe care le au’‘, a remarcat seful statului.
El a atras atentia ca, de multe ori, angajatorii nu stiu calificarea clara a absolventilor si, de aceea, exista si reticenta din partea lor privind cooptarea celor care vin de pe bancile facultatilor.
Tot printre motivele care determina ca invatamantul universitar romanesc sa nu fie cel pe care autoritatile ‘‘il afirma de multe ori’‘ se afla, potrivit presedintelui Basescu, si orele optionale si alegerea pe care studentul o face intre un profesor care da notele mai usor si unul care este mai exigent.
‘‘Optiunea studentilor pentru profesorii mai putin exigenti coboara nivelul de invatamant’‘, a spus presedintele. De asemenea, Traian Basescu a atras atentia ca sunt foarte multi profesori care cumuleaza ore, catedre, cursuri, in conditiile in care sunt procurori, salariati la Curtea de Conturi, parlamentari, sustine sursa mentionata mai sus.
 
Monica Macovei prezenta la deschiderea Anului Juridic in Marea BritaniePDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :138
Monday, 02 October 2006
{mosimage}Ministrul justitiei, Monica Macovei, efectueaza in perioada 2 – 4 octombrie 2006 o vizita oficiala la Londra,  in cadrul careia va participa la deschiderea Anului Juridic in Marea Britanie.Ministrul justitiei, Monica Macovei se va intalni cu membri ai Guvernului si cu Baroneasa Catherine Ashton, Secretar de Stat la Departamentul pentru Afaceri Constitutionale. Totodata, ministrul justitiei va avea mai multe intalniri cu sefi de instante si parchete, precum si cu specialisti in managementul instantelor.
 
Ucraina sustine proiectul constructiei unei magistrale auto in jurul Marii NegrePDF Print E-mail
Kiev, Ucraina/Romanian Global News
Accesari :199
Monday, 02 October 2006
Ucraina sustine proiectul crearii unei magistrale auto in jurul Marii Negre.
"Construirea traseului in jurul Marii Negre va consolida substantial cooperarea intre tari in toate sferele traficului de incarcaturi.
El va usura viata transportatorilor, dar va contribui si la dezvoltarea economica si sociala pe intreg continentul european". De asemenea, ministrul ucrainian al Transporturilor spune ca a optat „cu entuziasm pentru semnarea Memorandumului cu privire la intelegerea reciproca in legatura cu dezvoltarea coordonata a centurii magistrale auto din jurul Marii Negre", transmite Prompt Media. Acest document a fost semnat de Bulgaria, Georgia, Moldova, Rusia, Romania, Turcia si Ucraina. Finantarea constructiei va fi asigurata din fonduri nationale, credite de la banci mondiale si europene si din investitii private, anunta aceeasi sursa. Se preconizeaza ca pe segmentul ruso-ucrainian traseul va trece prin Novorossiisk - Anapa - Kerci - Rostov-pe-Don - Volgograd - Astrahan.
 
Expozitia ’’Mot a main. Imagine si scriitura in arta din Belgia’’PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :150
Monday, 02 October 2006
Expozitia "Mot a main. Imagine si scriitura in arta din Belgia" este un eveniment organizat in cadrul programului de cooperare intre Romania, Comunitatea franceza din Belgia si Regiunea valona si se va desfasura in perioda 7 septembrie - 17 decembrie 2006, la Muzeul National de Arta al Romaniei.

Alaturi de lucrari de pictura, grafica si sculptura, expozitia reuneste carti ilustrate, scrisori si obiecte din patrimoniul unor prestigioase muzee, colectii publice si particulare din Belgia, propunandu-si sa puna in scena legatura intre scriitura si pictura, caracteristica pentru arta belgiana de la sfarsitul secolului al XIX-lea pana in zilele noastre.
Expozitia se articuleaza in jurul a patru sectiuni care pun in evidenta atat transformarea textului in imagine, cat si a imaginii in text: O imagine literara, Cuvantul ca forma, Cuvantul gest si Textul concept.
Prima sectiune este dedicata simbolismului, la loc de cinste aflandu-se lucrarile a patru dintre figurile centrale ale curentului: Felicien Rops - pictor si desenator, Emile Verhaeren - scriitor, Maurice Maeterlinck - scriitor, George Minne - sculptor si desenator. Dialogul dintre scriitori si artisti ia forme variate, domeniul ilustratiei de carte ocupand un loc privilegiat.
A doua sectiune, dominata de personalitatile lui Rene Magritte si Paul Nouge, prezinta conceptia suprarealista asupra relatiei imagine-limbaj. In cadrul Suprarealismului, raportul cu limbajul evolueaza sub semnul subversiunii. Aceasta noua abordare se dezvaluie in picturile-cuvinte realizate de Magritte, dar si prin intermediul unor noi tehnici precum fotografia sau colajul.

A treia parte a expozitiei este consacrata miscarii COBRA (acronim de la Copenhaga - Bruxelles - Amsterdam), ce reuneste tineri artisti ai unei generatii care isi propune sa depaseasca imobilitatea limbajului ca reprezentare. Lucrarile prezente in expozitie - apartinand unor artisti precum Pierre Alechinsky, Christian Dotremont, Serge Vandercam sau Joseph Noiret - ilustreaza intalnirea dintre pictura si scriitura. Multe opere sunt realizate in colaborare, ’’la patru maini’’.
Expozitia continua cu opera lui Marcel Broodthaers - revelatoare pentru un demers artistic care sondeaza limitele limbajului. Lucrarile expuse evidentiaza preocuparea artistului pentru obiect ca prelungire a poemului.

 

 
Colaborare intre judetul Sibiu si Provincia italiana PerugiaPDF Print E-mail
Sibiu, Romania/Romanian Global News
Accesari :153
Monday, 02 October 2006
{mosimage}O delegatie a Consiliului Judetean Sibiu a efectuat  in perioada 25 – 27 septembrie, o vizita in provincia italiana Perugia, la invitatia presedintelui provinciei, Giulio Cozzari.Scopul vizitei a fost semnarea protocolului de parteneriat dintre Consiliul Judetean Sibiu si Provincia Perugia, in baza Hotararii de Consiliu nr. 73 din 29 iunie 2006. Protocolul a fost semnat de cei doi presedinti, Martin Bottesch si Giulio Cozzari, in prezenta unor membri ai Guvernului Provinciei Perugia si a delegatiei sibiene. Din delegatie au facut parte presedintele Consiliului judetean Sibiu, Martin Bottesch, vicepresedintele Iosif Moldovan si presedintii comisiilor de specialitate ale Consiliului Judetean - Ioana Frunzescu (cultura), Teodor Plopeanu (urbanism), Friedrich Gunesch (juridic) si Danut Voinea (economic).
Presedintele Cozzari a asigurat partea romana de deschiderea executivului provinciei Perugia spre mai multe domenii de colaborare si a prezentat succint provincia, subliniind faptul ca, datorita turismului, patrimoniul cultural a devenit in Italia o importanta resursa economica, transmite Amos News.
La randul sau, Martin Bottesch a punctat similitudinile care exista intre Sibiu si Perugia, care pot sta la baza colaborarii intre cele doua teritorii: orasele Sibiu si Perugia au aproximativ aceeai marime, sunt orase vechi, cu un bogat patrimoniu cultural si un insemnat potential turistic.
Martin Bottesch a subliniat ca doreste o colaborare diversificata, dovada fiind si prezent a presedintilor celor patru comisii de specialitate ale Consiliului Judetean. „Domeniile de colaborare ar trebui sa fie inainte de toate cel economic, cel turistic si cel cultural. In pragul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, este important ca Sibiul sa aiba parteneri cu experienta in cadrul UE“, a precizat Martin Bottesch.
Presedintele Cozzari si-a exprimat dorinta ca in viitorul apropiat sa existe o linie de zbor directa intre Aeroportul Sibiu si cel din Perugia.
In cadrul vizitei in Perugia a avut loc si o intalnire a delegatiei sibiene cu reprezentanti ai oamenilor de afaceri, respectiv cu Antonio Giorgetti, presedintele Asociatiei firmelor de comert, turism si servicii, cu Giorgio Moretti, presedintele Confederatiei firmelor mici si mijlocii, cu Maurizzo Beccafichi, directorul Agentiei de Formare Profesionala, precum si cu reprezentanti ai Camerei de Comert, Industie si Agricultura. Acestia s-au declarat interesati de mediul economic si de afaceri sibian si si-au manifestat dorinta de a veni la Sibiu pentru a vedea ce posibilitati de investitii sunt in judetul Sibiu.
Urmatoarea intalnire intre reprezentantii celor doua orase urmeaza sa aiba loc la Sibiu, in primavara anului 2007.
 
Judetul Arges s-ar putea numi judetului Arges si MuscelPDF Print E-mail
Pitesti, Romania/Romanian Global News
Accesari :156
Monday, 02 October 2006
Numele judetului Arges ar putea fi schimbat daca initiativa deputatului PRM Dragos Dimitriu, care va fi depusa in aceasta saptamana in Parlament va avea succes.
Dimitriu vrea ca noua denumire a unitatii teritorial-administrative sa fie Judetul Arges si Muscel. Deputatul isi argumenteaza initiativa legislativa prin faptul ca regiunea Muscel este una reprezentativa pentru Romania, iar acest fapt ar trebui sa se reflecte corespunzator in denumirea acestei zone. O rebotezare a denumirii judetului ar atrage dupa sine schimbarea tuturor actelor de identitate ale argesenilor, cu costurile de rigoare, transmite Prompt Media.
 
Aparitie in Romania a primei carti de bucatarie semnata de celebrul Jamie OliverPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :134
Monday, 02 October 2006
{mosimage}Prima aparitie editoriala in Romania semnata de starul englez de televiziune Jamie Oliver, ’’La masa cu Jamie’’, a fost lansata pe piata de editura Curtea Veche.Protagonist al unora dintre cele mai indragite seriale de televiziune, difuzate de posturi celebre (BBC, Channel Four, TVR2), Jamie Oliver scrie si carti de bucate prin care dezvaluie cititorului nebanuite placeri culinare.
La masa cu Jamie nu seamana cu nici o alta carte de bucate. Pe langa cuptor, aceasta carte este cel mai important lucru care trebuie sa se afle in bucataria oricui deoarece ea nu prezinta doar 120 de retete extraordinare ci ajuta la alegerea unui mod de viata, ofera optiuni pentru a trai mai bine.
Jamie Oliver a inceput sa gateasca de la virsta de 8 ani, in localul parintilor sai si a lucrat cu unii dintre cei mai renumiti maestri bucatari din lume. In prezent conduce restaurantul ’’Fifteen’’ – unul dintre cele mai bune restaurante din Londra.
Jamie a publicat in The Times, precum si in revistele GQ si Marie Claire. In prezent scrie pentru revista Delicious din Marea Britanie.
Emisiunile sale „Naked Chef” si „Jamie's Kitchen” sunt urmarite in peste 50 de tari, iar cartile  sunt  traduse in 16 limbi.
Jamie Traieste la Londra, impreuna cu sotia sa Jools si cu fetitele lor, Poppy si Daisy.
 
Festivalul de poezie europeana “Octombrie de Bucovina” la SuceavaPDF Print E-mail
Suceava, Romania/Romanian Global News
Accesari :154
Monday, 02 October 2006
Deschiderea oficiala a festivalului de poezie europeana „Octombrie de Bucovina”  s-a desfasurat duminica, 1 octombrie, la Muzeul de Istorie Suceava.
Cu acest prilej a avut loc si lansarea antologiei "Poeti olandezi contemporani", care in 280 de pagini cuprinde creatia, biografia si fotografii apartinind unui numar de 11 poeti olandezi. Invitatii speciali: Serge van Duijnhoven si Roel Richelieu van Londersele - doi dintre cei 11 autori cuprinsi in antologia bilingva a poetilor olandezi. Acestia impreuna cu traducatoarea antologiei si un consilier cultural din Berlin s-au intilnit cu reprezentanti ai presei locale si ai poetilor suceveni.
Dupa ce au vizitat muzeul, oaspetii s-au oprit in sala tronului pentru primele impresii legate de festivalul de la Suceava care a insemnat si lansarea antologiei "Poeti olandezi contemporani", care in 280 de pagini cuprinde creatia, biografia si fotografii apartinind unui numar de 11 poeti olandezi.
Serge van Duijnhoven a povestit ca pentru el a fost o mare surpriza ca nu Bucurestiul, ci alt oras din Romania a avut o initiativa atit de frumoasa si buna cum e aceea publicarii acestei antologii care ii cuprinde pe cei mai buni poeti olandezi. "Selectia este extinsa, se vede ca a fost facuta cu atentie si sint mindru ca fac parte din ea", a spus Serge van Duijnhoven, aflat pentru a doua oara in Romania.
Cel de-al doilea poet olandez prezent la "Octombrie de Bucovina", Roel Richelieu van Londersele, a spus ca a primit invitatia de a aparea in antologie prin mail, dar nu si-a dat acceptul decit atunci cind a aflat care sunt si ceilalti poeti vizati. "Era o alegere atit de buna, toti reprezentativi pentru literatura olandeza, asa ca am acceptat si sint foarte bucuros ca fac parte din aceasta antologie", a spus poetul care nu a mai calcat pe pamint romanesc si care atunci cind se gindea la Romania se gindea doar la Ceausescu. Acum spune ca deja se simte la Suceava ca intr-o familie spirituala si si-a exprimat intentia de a stabili contacte cu scriitori si edituri din zona Bucovinei pentru a se crea o relatie de durata care sa dea roade frumoase.
Ambii poeti au salutat ideea transformarii din acest an a festivalului "Octombrie de Bucovina" in festival de poezie europeana, considerind ca integrarea europeana mai lesne se face cultural, decit economic.
Antologia "Poeti olandezi contemporani" cuprinde cite 8 poeme ale celor 11 autori, selectate de catre acestia, si va fi lansata luni, 2 octombrie, la Radauti, marti la Vatra Dornei, miercuri la Cimpulung Moldovenesc, joi la Gura Humorului si simbata la Suceava. Lansarile vor fi insotite de recitaluri in romana si olandeza, informeaza Amos News.
 
Salonul Cercetarii si Inventika 2006, la RomexpoPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :123
Monday, 02 October 2006
{mosimage}Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica organizeaza, sub egida Ministerului Educatiei si Cercetarii, in perioada 3 - 7 octombrie, expozitia realizarilor cercetarii romanesti - Salonul Cercetarii 2006 si a X-a editie a Expozitiei Internationale de Inventii, Cercetare Stiintifica si Tehnologii Noi - Inventika 2006.Ambele manifestari se vor desfasura in Complexul Expozitional Romexpo, in cadrul Targului Tehnic International Bucuresti. Potrivit Prompt Media, expozitia are ca scop promovarea inteligentei si creativitatii romanesti. Vor fi prezentate peste 500 de rezultate din domeniul cercetarii. Peste 37 de unitati de inovare si transfer tehnologic isi vor oferi gama de servicii unitatilor de cercetare si agentilor economici in scopul valorificarii creativitatii romanesti. Expozitia va constitui un prilej pentru selectarea cercetatorilor cu cele mai deosebite rezultate in activitatea de cercetare stiintifica pentru a fi premiati la Ziua Cercetatorului. In cadrul Inventika, Organizatia Mondiala de Proprietate Intelectuala (OMPI) va oferi un premiu pentru cel mai remarcabil inventator si altul pentru cea mai buna femeie-inventator, ambele constand intr-o medalie OMPI, un certificat OMPI si o suma de 500 dolari. 
 
Concurs pe tema francofoniei in PrahovaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :158
Monday, 02 October 2006
Cu prilejul Anului Francofoniei si al Sommet-ului Francofoniei de la Bucuresti va fi organizat un concurs pe acesta tema, marele premiu constand intr-o excursie de o saptamana la Strasbourg.Pot participa la acest concurs tinerii cu varste cuprinse intre 16 si 19 ani, data limita de inscriere fiind 10 octombrie. Concursul va testa cunostintele elevilor despre francofonie si va consta in trei probe - test grila, exprimare scrisa si orala - ce se vor desfasura pe 14 si 25 octombrie, respectiv 1 noiembrie, informeaza Amos News. Evenimentul este organizat de Consiliul Judetean Prahova, Alianta Franceza Ploiesti, Inspectoratul Scolar, in colaborare cu Ambasada Frantei si Consiliul General din Bas-Rhin.
 
Jedi MindTricks in concert la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :141
Monday, 02 October 2006
{mosimage}Duo-ul de hip hop underground Jedi Mind Tricks va concerta 24 noiembrie la Bucuresti, iar alaturi de ei vor mai concerta si trupe precum C.T.C., Eqinox, Zale, Furnici Coapte, Nimeni Altu si Atacuri de Panica.Biletul la acest eveniment costa 35 RON (in ziua concertului) sau 40 RON (plus taxe postale, pentru fanii din tara).
Biletele la pretul de 40 RON vor putea fi rezervate direct de pe microsite-ul evenimentului incepand de saptamana viitoare, informeaza agenda evenimentelor turistice din Romania „Dor de duca”.
Duo-ul de hip hop underground Jedi Mind Tricks s-a facut cunoscut pe strazile din Philadelphia la inceputul anului 1996. Producatorul Stoupe the Enemy of Mankind si MCs Vinnie Paz (aka Ikon the Verbal Hologram) si Jus Allah (aka Megatron) lanseaza EP-ul Amber Probe, ca apoi, in 1997, sa declanseze o isterie in masa cu Psycho-Social, Chemical, Biological & Electro Magnetic Manipulation, reeditat in 2003.
In 2000, iese „Violent by Design", ultimul album al grupului inainte ca acestia se semneze cu Babygrande si ca Jus Allah sa plece. Noua casa de discuri incepe sa distribuie materiale noi, cum ar fi "Visions of Ghandi" din 2003 - pe care era "Animal Rap", cu idolul lui Paz, Kool G Rap - si "Legacy of blood" in 2004. Ca urmare o intreaga armata de rapperi au inceput sa contribuie la albumele lor, printre care 7L, Esoteric, Apathy, Tragedy Khadafi, si Louis Logic.
Au urmat albumele "Army of the Pharaohs: The Torture Papers" si "Servants in Heaven, Kings in Hell".
 
Comitetul de ministri al Consiliului Europei cere executarea hotararii CEDO in cazul IlascuPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :211
Monday, 02 October 2006
{mosimage}Federatia Rusa trebuie sa depuna toate eforturile in vederea asigurarii executarii depline a hotararii din 8 iulie 2004 a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) in cazul Ilascu si altii contra Republicii Moldova si Federatia Rusa”, se arata in declaratia presedintiei finlandeze a Uniunii Europene.

Potrivit Ministerului de Externe de la Chisinau, solicitarea a fost facuta in cadrul reuniunii Comitetului de Ministri al Consiliului Europei la nivel de ambasadori, din 27 septembrie curent.
In declaratie se mentioneaza ca neexecutarea deciziei CEDO umbreste Presedintia rusa a Comitetului de Ministri si ameninta serios credibilitatea sistemului de protectie al drepturilor omului al Consiliului Europei.
„Ramanem profund ingrijorati de cazul Ilascu, care inca nu a fost solutionat. Pe parcursul ultimilor luni, UE a facut numeroase declaratii chemand la implementarea integrala a deciziei CEDO, Comitetul de Ministri adoptand deja patru rezolutii interimare in acest sens”, se arata in declaratia presedintiei UE.
Amintim ca Ilie Ilascu si alti 5 cetateni ai R. Moldova au fost intemnitati la 2 iunie 1992, fiind acuzati de autoritatile transnistrene de crime de razboi si actiuni de terorism. Ilascu, a fost eliberat in mai 2001. Grupul Ilascu a castigat la CEDO procesul impotriva R. Moldova si Federatiei Ruse in iulie 2004. Curtea a decis punerea de indata in libertate a celor doi membri ai grupului Ilascu incarcerati inca la Tiraspol - Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa, care nu au fost eliberati nici pana in prezent.

 

 
Despre Basarabia interbelica cu Dan DungaciuPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :428
Monday, 02 October 2006
{mosimage}Fost subsecretar de stat al DRRP-ului eliminat de „gasca” de interese care patroneaza MAE, pentru pozitiile sale neconcordante cu pierderea de timp care se practica la DRRP de cand a intrat sub umbrela MAE, lectorul universitar dr. Dan Dungaciu continua sa lucreze intr-un fel sau altul pentru romanii de pretutindeni.

Intr-un interviu acordat publicatiei Flux de la Chisinau, acesta face o radiografie a unei perioade pe cat de interesante pe atat de controversate a Basarabiei.

„A face din interbelicul romanesc perioada cea mai neagra din istoria teritoriului dintre Prut si Nistru in manuale care (dez) integreaza istoria, in discursul politic sau oriunde altundeva, este absurd, fals si inacceptabil. Din toate punctele de vedere.”
- convorbire cu Conf. Univ. Dr. Dan Dungaciu, Universitatea Bucuresti si cercetator la Institutul de Stiinte Politice si Relatii international a Academiei Romane -


„E nevoie stringenta de o analiza a «ocupatiei» romanesti a Basarabiei in
fapte, cifre si date (1918-1940)!”
Stimate Domnule Dungaciu, va propun o discutie in contextul disputelor care exista astazi in R. Moldova in legatura cu manualele de „istorie integrata”. Subiectul discutiei nu este insa manualele in sine, ci tema care a starnit cea mai mare controversa in legatura cu acestea, respectiv situatia Basarabiei in timpul Romaniei Mari.
Aveti perfecta dreptate... Este unul dintre subiectele cele mai putin frecventate de istoricii de pe ambele maluri ale Prutului... Cu exceptiile de rigoare, fireste, la Bucuresti sau Chisinau.
In ciuda acestor exceptii, insa, si dupa 1990, istoria Basarabiei a fost si este scrisa prin clisee comuniste si / sau sovietice. De la Moscova, Bucuresti sau Chisinau s-a auzit si se mai aude si astazi vocea lor atunci cand Basarabia interbelica este adusa in discutie. In ciuda faptului ca ideea absurda de „ocupatie” romaneasca este invocata obsesiv si freudian de la cele mai inalte tribune politice de la Chisinau, dezbaterea publica sau academica este carenta in clarificarea realitatilor interbelice ale teritoriului dintre Prut si Nistru. Se dau sentinte fara a se da face nici o demonstratie... Poncifele ideologice mai staruie si anumite clisee persista. Abunda zvonurile, susotelile, „certitudinile” livrate staruitor de istoriografia comunista si –astazi – moldovenista de la Chisinau sau aiurea.
„Stim”, de pilda, despre episodul cu cascheta plimbata in varf de bat de catre un locotenent roman de la Edinet, la cererea comandantului sau, pentru ca „basarabenii” sa poata exersa salutul si sa invete respectul fata de „ocupantul roman”. Asta „stim”. Dar cati dintre noi stim, oare, ca in perioada interbelica s-au construit in Basarabia romaneasca trei aeroporturi? Si daca nu stim, oare de ce?...
De aceea, cred eu, e nevoie stringenta de o analiza a „ocupatiei” romanesti a Basarabiei in fapte, cifre si date!

De ce nu stim asta, domnule profesor? Si ce ar mai trebui stiut in legatura cu 1918 si ceea ce a urmat?
In primul rand, trebuie clarificat cine se afla fata in fata la 1918. Si in ce context... Aici apare prima problema a multor abordari care se ocupa de perioada.
Cum precizam, istoria interbelica a Basarabiei a scris-o Romania comunista sau URSS si legatarii ei din R. Moldova. Si asta nu e bine. Dincolo de exultii sau respingeri, dincolo de evaluari sau diagnostice pripite trebuie inteles contextul acelei „ore astrale” a unei natiuni care nu a avut de prea multe ori prilejul sa fie, politic, impreuna. Si apoi trebuie, cu calm, evaluate rezultatele.
Abordarile provinciale focalizeaza atunci cand discuta contextul post-unire doar pe teritoriul dintre Prut si Nistru, criza si ineficienta sistemului de acolo. E prea putin. Un pas in spate ne-ar largi perspectiva si ne-ar indica faptul ca despre ineficienta administratiei centrale s-a vorbit nu doar la Chisinau, ci si in celelalte regiuni ale Romaniei Mari. Criza administratie era o realitate nu doar in Basarabia romaneasca. Dezbaterea si critica nu erau regionale, ci nationale.
Dar nici asta nu a fi suficient. Doi pasi inapoi ne-ar sugera ca discutiile referitoare la crizele de sistem nu erau atunci nici macar nationale, ci... europene. Asemenea dezbateri furibunde existau peste tot in Europa interbelica, chiar in tari cu traditii birocratice, institutii solide si experienta in a-si gestiona administrativ teritoriul mult mai consistente decat in Romania reintregita. Vechiul Regat nu facea parte din categoria lor; Basarabia, si mai putin.
Asta nu e o scuza; e un fapt.
Sa mai reamintim un lucru. Situatia dintre Prut si Nistru dupa unire era una „de razboi”. A vorbi despre normalitate sau a evalua situatie dupa criteriile normalitatii democratice a veacului XXI este absurd si irelevant. Exportul de revolutie bolsevica dupa 1918 - primul proiect geopolitic sovietic - a fost o constanta exasperanta: Chisinau, Tighina, Hotin, culminand cu Tatar Bunar (1924) sunt cateva etape in aceste confruntari prea lesne uitate. A urmat al doilea proiect geopolitic, respectiv crearea RASSM in 1924. In 1925, Stalin mai planuia inca sa cucereasca prin interventie militara directa Basarabia dar, cu timpul, metodologia s-a schimbat. Acesta este contextul – repet, unul de razboi - introducerii in 1918 a „institutie jandarmeriei”, respectiv Brigada a III-a cu sediul la Chisinau (si Cetatea Alba) – ale carei excese au fost mediatizate abundent si ostentativ de catre sovietici si legatarii lor. S-a reorganizat insa si politia locala, cu mentiunea ca Dintre politisti, 20% erau din Vechiul Regat, restul, basarabeni.
Sa reamintim cateva date cruciale. In perioada 27 martie 1918- 27 noiembrie 1918, Sfatul Tarii se auto-dizolva – toate atributiile de guvernare se transmit Bucurestiului; pana atunci existand un regim relativ de autoguvernare. Intre 27 noiembrie 1918 si aprilie 1920, procesul de diminuare a auto-administratiei este tot mai vadit. La 29 decembrie 1919 au fost ratificate actele de unire de la Chisinau, Cernauti si Alba Iulia. Intervalul 1920-1922 consemneaza transmiterea treptata a administratiei provinciale asupra autoritatilor centrale (secretariate generale si Directoratele generale), iar in 1923 apare Constitutia Romanii Mari.

Multe sperante au fost puse in actul de la 1918...
Multe, e adevarat. E suficient sa amintim aici ca Vasile Stroescu, raportorul proiectului de lege pentru Basarabia, cu lacrimi in ochi, rostea: „Sa dea Dumnezeu ca aceasta unire sa fie intr-un ceas bun, cu noroc si pentru totdeauna”. Seaton Watson, istoricul englez si unul dintre principalii sustinatori ai Romaniei la Paris, declara atunci: „Doua generatii de pace si guvernare corecta ar putea transforma Romania intr-un adevarat paradis”.
Nu a fost sa fie pana la capat. Si nu numai din cauza Bucurestiului. Exista o serie de motive obiective si care nu pot fi ocultate. Romania era atunci tara iesita din razboi fara traditii democratice sau institutionale solide. Sporire teritoriului dar si a minoritatilor este un fapt obiectiv. A sasea tara din Europa ca marime si a doua in Europa Centrala, dupa Polonia, ca numar de populatie, Romania sporise de la 130 177 km2 in 1912, cu o populatie de 7 160 682 locuitori (in 1912) la 295 049 km2, cu 15 541 424 locuitori in 1920. Minoritatile au ajuns sa fie 28%. Chestiunea nu trebuie totusi exagerata, caci in 1930, romanii erau indiscutabil majoritari: 71,9 romani; 7,9 maghiari; 4,1 germani; 4 evrei; 3,2 ucraineni, 2,3 rusi; 2 romi etc. Total 18 057 028.

„Daca e adevarat ca vesnicia s-a nascut la sat, la fel de adevarat este insa ca nationalismul modern s-a nascut la oras!”
Care au fost principalele probleme care au fost intampinate dupa actul propriu-zis de unire, dincolo de cele pe care le-ati mentionat deja?
Problemele principale se leaga de procesul pe care astazi il denumim de „nation building”. Iar aceste tipuri de probleme nu au aparut numai in Romania, ci in toate tarile europene care au trecut, mai devreme sau mai tarziu, prin aceste procese... Daca e adevarat ca vesnicia s-a nascut la sat, la fel de adevarat este insa ca nationalismul modern s-a nascut la oras. Si acesta este unul dintre elementele pentru care procesul de „nation-buiding” declansat de Bucuresti nu se desfasura sub cele mai bune auspicii - in 1930 Romania era preponderent rurala 29% urban, 79,8% rural.
La toate acestea, si multe altele, se adaugau motivele subiective. Lipsa de cunoastere a Basarabiei la Bucuresti si nu numai era notorie. Pentru multi era un „no man’s land” – un spatiu „bolsevic”, caci termenul se mai folosea, in raport cu provincia, mai in gluma mai in serios, chiar si in 1938 -, un teritoriu necunoscut, locuit majoritar de romani, fireste, dar tot necunoscut pana la urma. Nici acest lucru nu trebuie insa exagerat sau psihologizat excesiv, caci ratiunile obiective pentru aceasta stare de fapt sunt evidente. Sa ne intrebam astazi cati romani de pe malul drept al Prutului stiu, in 2006, in epoca internetului, a televiziunii, a radioului, a presei scrise si electronice, a mijloacelor de transport rapide, ce se intampla acolo? Cati au trecut Prutul? De cate ori?... Si atunci vom judeca mai realist carentele de informare de pe cele doua maluri. Carente care se adaugau in cazul Basarabie la altele, mai vechi si nu mai putin vizibile. Basarabia era in 1918 atunci un teritoriu care nu a participat direct la cateva dintre marile momente nationale – revolutia din 1821, standardizarea limbii si a latinizarea alfabetului romanesc din 1840-1850, crearea statului romanesc unitar din 1859, crearea clasei dinastice din Romania in 1866 si 1881, cucerirea independentei fata de Inalta Poarta din 1878. Un ofiter roman de cavalerie din 1918 nota: „Basarabenii de azi sunt fii si nepotii moldovenilor din 1812. Doar pana acolo ajunge ideea lor despre propriile origini”. Chiar daca nu decisiv, elementul acesta nu trebui ignorat...
Dincolo de asta ramane, cum spuneam, chestiunea nivelului de modernizare al zonei. In general in Basarabia avem de-a face - cum altfel? - cu o populatie preponderent rurala: 13% urban, 87% rural. Dintre toti locuitorii, romanii traiau in sate preponderent: din 56,2% cati erau in Basarabia, doar 31,5 % traiau in mediul urban. Grad mic de alfabetizare al provinciei era extrem de mic: 19% de alfabetizati inainte de razboi, cu o crestere pana la 38,1% in 1930! Iar procentul cel mai mic era al romanilor! Preponderenta alogena a oraselor era si ea o realitate: chiar si in 1930, Chisinaul era locuit de evrei in proportie de 45 de procente; 27% fiind rusi. Nu exista o clasa mijlocie, iar daca exista, era alogena. Un diplomat francez nota dupa o vizita in Basarabia in iunie 1922 ca „populatia oraselor era pur ruseasca si israelita si violent anti-romaneasca”. Iar Stefan Ciobanu avertiza in 1925: „Daca cineva ar vrea sa-si faca o impresie despre Basarabia dupa orasele sale, ar comite cea mai cumplita eroare... Marea majoritate a oraselor, creatie artificiala a regimului rusesc sunt in dezacord cu viata din satele inconjuratoare”.

Conditiile nu erau, asadar, dintre cele mai prielnice...
Nu erau, si noi le-am redat sumar aici. Odata constientizata realitatea obiectiva – nu atat subiectiva – extrem de nefavorabila, reevaluarile se impun: proiectul romanesc de modernizare in Basarabia, derulat in conditii democratice, de aici specifica ineficienta pe termen scurt, a fost mai degraba un succes!

„Trei sunt tipurile de „administratori” care ajung Basarabia dupa 1918: apostolii, aventurierii, pedepsitii”
Sa revenim la procesele propriu-zise...
Compatibilizarea institutionala a fost problema cea mai dura cu care s-a confruntat administratia romaneasca. Functionarii trec greu Prutul, iar cei din Basarabia, urmasii vechiului regim, boicoteaza masiv initiativele Bucurestiului si refuza sa vorbeasca alta limba decat cea rusa. In aceste conditii, trei sunt tipurile de „administratori” care ajung Basarabia dupa 1918: apostolii, aventurierii, pedepsitii.
Apostolatul il fac in primul rand dascalii. Numarul scolilor primare din Basarabia a crescut simtitor dupa unire, iar despre acest fenomen au scris frumos si competent istoricii de la Chisinau... Cererile catre Ministerul Instructiunii de la Bucuresti venite din toata tara pentru functiile de inspectori scolari, profesori, instructori peste Prut sunt din ce in ce mai numeroase. Cazuri de petitionari absolventi sau doctori la mari universitati occidentale nu sunt deloc singulare. Un absolvent de Sorbona, de pilda, in calitate de „luptator” si „intelectual” vroia sa predea italiana si franceza in Basarabia pentru a aduce romanii rusificati si burghezia rusa mai aproape de limba si cultura romana, latina ca fond.
Proiectul educational declansat si derulat de apostolii de peste Prut a fost de succes: sintagma „scoala la romani” s-a bucurat de consideratie o perioada lunga inca si in anii 50-60 in ceea ce va deveni RSSM.
Aventurierii sunt categoria inevitabila in acele circumstante. Fara sa stie mare lucru despre ce se petrece acolo, cu o mentalitate de conchistadori, de colonisti imperial in Africa – sintagma s-a folosit explicit – se duc in Basarabia si incearca lovituri spectaculoase. Numarul lor nu este insa semnificativ si nici ponderea lor. Fenomenul dispare treptat dupa cativa ani.
Pedepsitii Vechiului Regim care ajung in Basarabia sunt categoria cea mai popularizata, cel putin de istoriografia sovietica (apoi moldovenista). Trimitere functionarului public, a soldatului sau jandarmului in Basarabia pentru incompetenta sau incalcarea regulamentelor era o practica frecventata in epoca. Nu erau de fiecare data sau obligatoriu rau intentionati, dar nu vroiau sau nu stiau ce sa faca. Lipsa de comunicare si de intelegere a zonei sau excesul de zel sunt cauze care trebuie sa fie si ele cuantificate.

„Etapa «Basarabia pentru basarabeni» s-a incheiat in 1923”
Cum se prezenta situatia din punct de vedere politic?
Se vorbeste excesiv despre asa numita politica regionala pe care basarabenii ar fi desfasurat-o in Romania interbelica. Niciodata, se sugereaza, ei nu s-au simtit in largul lor in noua componenta si, de aceea, au amendat, solidar, sistemul politic romanesc. Comparatiile cu „Transilvania” si „transilvanenii” niciodata integrati in Romania „miticilor” se fac astazi, direct sau indirect, la Chisinau, dar nu numai.
Nimic mai fals. Partidul Taranesc basarabean, cu Pan Halippa, D. Ciugureanu, St. Ciobanu, Emil Catelli, Ion Inculet etc. fuzioneaza in 1921 cu Partidul Taranesc din Regat – Ion Mihalache. Cererea fusese depusa de C. Stere. Iar gruparea politica a lui Ion Inculet fuzioneaza in 1923 cu Partidul National-Liberal.
Practic, in 1923, etapa „Basarabia pentru Basarabeni” s-a incheiat, chiar si formal. Si inainte si dupa 1923 confruntarile interne intre diferite grupari basarabene au fost un factor care a blocat unificarea si functionarea institutiilor. A vorbi deci despre „unitatea basarabenilor” fata cu Vechiul Regat este un nonsens.
Mai mult, criticile oamenilor politici basarabeni livrate Bucurestiului sau politicienilor romani erau politice, nu etnice, nici macar regionale. Contestand, de pilda, dreptul guvernului liberal de a organiza incoronarea lui Ferdinand I la Alba Iulia (15 octombrie 1922), principalele partide de Opozitie, printre care si Partidul Taranesc, inclusiv basarabenii afiliati, au refuzat sa participe. La fel, pozitia fruntasilor basarabeni fata de adoptarea Constitutiei din 1923 a fost diferita: gruparea lui Ion Inculet, care la 20 ianuarie a fuzionat cu Partidul National Liberal a sustinut si votat legea fundamentala, pe cand gruparea lui Pan Halippa, care se contopise cu Partidul Taranesc, aflat in Opozitie, adopta o atitudine negativa.
Documente emblematice precum memoriile sau discursurile din 1924 lansate de basarabeni nu erau in nici un caz impotriva unirii, ci impotriva politicianismului – criticat deseori de pe pozitii de partid evidente - demolat in numele Unirii si in numele responsabilitatii pe care un asemenea gest sacrosant le punea in fata omului politic roman.

„Modernizarea Basarabiei este un proiect romanesc –
singurul proiect de modernizare si unul de succes!”
Ce s-a reusit in Basarabia in acest proces de modernizare a Basarabiei in cadrul Romaniei Mari despre care dumneavoastra vorbiti aici?
Procesul de „nation-building” derulat atunci este primul proiect de modernizare a teritoriului dintre Prut si Nistru dupa normele si criteriile democratiei liberale occidentale, cu toate carentele de functionare, deseori evidente. Evidente sunt uneori si azi...
Tinand insa seama de complexitatea situatie interne si internationale sau de capacitatile logistice limitate ale statului roman, proiectul de modernizare a fost un succes”

Sa le luam pe rand...
Din punct de vedere politic, primele alegeri organizate pe baza sufragiului universal s-au petrecut in 1919. Organizarea democratica a populatiei – chiar daca nu impecabila - era cu totul altceva decat regimul tarist de pana atunci. Comparatia trebuie facuta nu cu Europa anului 2006, ci cu realitatile politice dinainte de 1918! Sau si cu ele! De aici concluzia evidenta: premisele unei modernizari politice in Basarabia s-au pus in perioada interbelica pentru prima oara. Constitutia din 1923, act fundamental de respiratie europeana, va ramane in vigoare pana in 1938.
Agricultura era elementul preponderent in Basarabia. 85% din populatie locuiau in mediul rural. Reforma agrara din 1921, una dintre cele mai radicale din Europa, a afectat masiv realitatile feudale tariste. In Basarabia, reforma s-a incheiat in 1923. „Casa Noastra” institutia special numita sa gestioneze retrocedarile, a conferit taranilor basarabeni titlurile legale de proprietate. Cu un singur amendament, indelung si pe nedrept speculat de istoriografia sovietica. Daca in celelalte provincii romanesti pamantul s-a luat de la proprietarii directi, in Basarabia s-a preluat intr-o prima faza de la tarani, care il ocupasera in 1917-1918, dar tot pentru a fi retrocedat lor, si nu din motive de expropriere. Crizele majore din domeniul agriculturii basarabene interbelice din acest domeniu nu sunt in nici un caz romanesti: in 1926 s-a pierdut piata poloneza la vin si struguri (Romania mareste taxa la carbune, Polonia la importul de vin si struguri), iar criza mondiala din 1929 afecteaza agricultura romaneasca si, in mare masura, Basarabia.
Bazele subrede ale industrialismului in Basarabia in momentul unirii se datorau in principal modului colonia in care fusese organizata aceasta ramura – intreprinderile din Basarabia erau, de fapt, anexe ale celor de peste Nistru, asa cum vor deveni si dupa ocupatia comunista. Scopul lor era sa prelucreze materii prime care urmau sa fie utilizate in metropolele industriale. Nici una dintre ele nu era, practic, in mana etnicilor romani. Industria se dezvolta in special in relatie cu agricultura: mori, tabacarii, fabrici de sapun, de ulei, industria alcoolului.
Dupa „ocupatia” romaneasca, progresul a fost evident si aici: daca inainte de razboi existau 207 stabilimente industriale care produceau 250 000 000 lei; in 1932 existau deja 213 fabrici care produceau 800 000 000 lei.
Creditul si cooperatia este un domeniu care s-a dezvoltat semnificativ intre cele doua razboaie. Daca in preajma razboiului existau 377 de tovarasii de credit si pastrare cu un capital de 51 000 000 lei; in 1938 erau 424, iar creditele acordate erau de 289 123 247 lei. S-au infiintat banci: Banca Basarabiei (1920) cu sucursale peste tot; Banca Dacia, Banca Romaneasca, Banca Uniunea Romana, Banca Viticola a Romaniei, Banca Iasilor, Banca Moldova etc. Nu se poate trece aici peste, poate, cel mai important proiect financiar derulat atunci: schimbarea rublelor in lei si unificarea monetara.
Comertul s-a dezvoltat si el: in 1938, existau peste 20 576 de firme individuale si comerciale, dar structura etnica s-a pastrat: 5 209 romanesti (17%), 8 136 evreiesti si 5 584 de alte nationalitati. Explicatia nu greu de gasit: desi imperfecta, democratia romaneasca functiona atunci, la fel si economia de piata. Regulile jocului erau respectate, iar castigatorii nu erau decisi inainte...

Ce se poate spune despre infrastructura Basarabiei, aflata atunci intr-o stare dezastruoasa?
Aveti perfecta dreptate... Inapoiata provincie tarista a Basarabiei avea sa resimta cel mai puternic socul proiectului de modernizare derulat la scara Romaniei Mari in domeniul comunicatiilor si a transportului.
Dupa razboi exista in Basarabia o cale ferata deplorabila (plus ecartament diferit de cel romanesc, la fel ca si astazi). Progresul a fost evident si cuantificabil. In 1919 drumul Galati – Chisinau se facea in 19 ore, in 1938 se facea in 8 ore; daca inainte de razboi in Basarabia circulau 29 de locomotive, in 1920 circulau 130. Daca pe linia Chisinau – Ungheni nu circula decat un singur tren zilnic, in 1940 circulau 5 perechi de trenuri zilnic. Dezvoltarea materialului rulant, trenuri directe de marfa si calatori sunt elemente care trebuie adaugate. De pilda, in ceea ce priveste transportul urban, in Chisinau existau in 1938 14 km de linii aferente. Daca in 1918 existau 150 de km de sosele continui, in 1938 existau 754 km. In 1919 existau 620 de poduri cu o lungime de 4 261 m, iar pana 1940 s-au mai construit 4 105 poduri in lungime de 17 989 m.
In ceea ce priveste transportul fluvial, a exista chiar un proiect care sa lege Vistula de Nistru, care ar fi scurtat cu 3000 mile marine drumul vapoarelor si ar fi deschis piete noi catre Danemarca si Norvegia.
Romania a fost printre primele tari din lume care a folosit transport aerian, in Basarabia construindu-se trei aeroporturi la Chisinau (1921), Cetatea Alba (1935) si Ismail (1935).

Cum se prezinta lucrurile in domeniul cultural si educativ?
Invatamantul, cum spuneam, a fost o prioritate. In 1918, proportia celor literati era incredibil de mica: doar 10,5% barbati romani si 1,77% femei romance. Doar tiganii, dintre categoriile etnice, erau mai putin instruiti dintre locuitorii Basarabiei. Rusii, evrei, germanii, polonezii etc. aveau un procent de peste 50%. Entuziasmul apostolilor despre care am mai vorbit a fost evident: daca inainte de 1918 nu exista nici o scoala romaneasca, dupa 1918 s-a produs o adevarata „revolutie culturala”, dupa cum avea sa spuna Alexandru Boldur. Numarul scolilor creste sensibil, astfel ca, in ianuarie 1939 existau 2 718 scoli, cu 7 581 de invatatori si 346 747 copii. Existau si scoli de stat, dar si particulare, intr-un regim de toleranta remarcabil: din cele 97 de scoli particulare care existau in 1938 in Basarabia, 75 erau evreiesti, 5 germane, 4 poloneze, 1 ucrainiana, 2 rusesti si 10 romanesti. In 1940 existau in Basarabia 14 licee de baieti, 9 de fete, 24 gimnazii si scoli medii.
Logistica spatiului cultural sporeste si ea. In 1919 s-a fondat Conservatorul Unirea, in 1928 Conservatorul National, iar in 1936 Conservatorul Municipal. In 1926 s-a infiintat Facultate de Teologie din Chisinau, parte a Universitatii din Iasi; in 1933 s-a infiintat Facultatea de Agronomie. Mai trebuie adaugat aici Teatrul National din Chisinau, Biblioteca Universitara Centrala, Muzeul national de Istorie, Societatea de Belle-Arte din Chisinau, cu mai multe sectii.
Biserica din Basarabia se reorganizeaza si ea devenind, dupa o vorba deja faimoasa, o „Mitropolie de aur”: se construieste un nou orfelinat, un sanatoriul pentru preoti, chiar o Banca a preotilor – unica in peisajul romanesc. In 1925, se infiinteaza Patriarhia romana, avand in componenta ei Mitropolia Basarabiei, cu doua eparhii: Arhiepiscopia Chisinaului si episcopia Cetatii Albe-Ismail. In 1928, Gurie Grosu a fost ridicat la gradul de Mitropolit.

„Mai bine o democratie schioapa decat un totalitarism impecabil”
Domnule Dungaciu, s-a tot comentat in legatura cu perioada interbelica faptul ca Bucurestiul nu a fost eficient in ceea ce priveste romanizarea institutiilor sau a oraselor Basarabiei. Ce puteti spune despre asta?
S-a remarcat deja, cred, in discutia despre cazul disproportiei dintre scolile romanesti si cele minoritare, ca interventia statului roman nu a fost suficient de eficace. Explicatia am sugerat-o deja. Indiferent cand de solid era asumat proiectul de romanizare al provinciei, instrumentele erau democratice, cu toate ingradirile interne si externe de rigoare. De aici ineficacitate, cel putin comparata cu regimurile tarist si cel sovietic, mult mai dispuse sa rezolve totul prin ucazuri sau violenta, indiferente la reactia locala, indiferente la dorinta populatie sau orientarile ei.
Acelasi lucru se poate constata si in cazul presei. O analiza statistica din perioada 1917-1927 arata ca in Basarabia au aparut 58 de gazete, dintre care 24 romanesti, 34 rusesti; dintre cele romanesti, 10 erau cotidiene, iar dintre cele rusesti – 32. Presa romana era „o presa minoritara, abia tolerata” (Onisifor Ghibu) – la un numar de 7 ziare si trei mari cotidiene scrise in limba rusa, in Basarabia aparea o singura gazeta cotidiana romaneasca.
Explicatia e aceeasi: interventia statutului roman nu se poate compara in nici un fel cu cea a regimului sovietic, care nazuia sa schimbe, peste noapte si prin cele mai violente mijloace, profilul etno-identitar al unei provincii intregii.

Care ar fi concluzia, domnule Dungaciu?
Nu stiu daca mai e nevoie de o concluzie... Ceea ce am facut noi aici a fost sa prezentam, extrem de succint, portretul unei epoci despre care se scrie si se vorbeste impardonabil de putin. Dar datele pe care le avem arata, cum am incercat sa sugeram in discutia noastra, doua lucruri: 1. singurul proiect de modernizare europeana al Basarabiei a fost cel romanesc derulat in perioada interbelica; 2. cuantificand conditiile obiective ale regiunii – extrem de nefavorabile unui proces de constructie nationala de formula democratica – ce poate conchide ca proiectul de modernizare a fost mai degraba un succes.
In aceste conditii, a face din interbelicul romanesc perioada cea mai neagra din istoria teritoriului dintre Prut si Nistru in manuale care (dez) integreaza istoria, in discursul politic sau oriunde altundeva, este absurd, fals si inacceptabil. Din toate punctele de vedere.

 

 

 

 
Noi proteste ale istoricilor basarabeni impotriva manualelor de istorie integrataPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :203
Monday, 02 October 2006
Profesorii de istorie intruniti sambata, 30 septembrie, in cadrul adunarii generale a Asociatiei Istoricilor din Republica Moldova (AIRM), au condamnat introducerea cursului de istorie sovietizata si au cerut autoritatilor de la Chisinau anularea acestui curs si retragerea noilor manuale de istorie integrata, pana la 1 octombrie, iar cei vinovati de irosirea banilor publici sa fie trasi la raspundere.Ei au cerut incetarea actiunilor de intimidare si a persecutiilor impotriva profesorilor care resping noile manuale.
Totodata, ei au solicitat respectarea moratoriului asupra problemelor de istorie, instaurat in anul 2002 prin recomandarile Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. In cadrul forului, istoricii au adoptat o rezolutie cu privire la situatia invatamantului istoric din Republica Moldova, cerand guvernarii comuniste sa inceteze sa transforme istoria intr-un „instrument de manipulare si indoctrinare ideologica, incompatibila cu valorile democratice”. In cadrul reuniunii, istoricii au ales un nou presedinte al asociatiei, dr.conf. Gheorghe Palade, si noul consiliu de conducere a AIRM. La incheierea lucrarilor forului, istoricii au protestat in fata monumentului lui Stefan cel Mare si Sfant din centrul capitalei, conform ziarului Flux.
La 11 octombrie, istoricii din Basarabia vor desfasura un miting de protest in fata Operei Nationale, dupa care vor picheta timp de cateva zile sediul Guvernului, unde se afla si Ministerul Educatiei.
Vineri, in ajunul forului istoricilor, presedintele Voronin a convocat in sedinta un grup de 40 de istorici, intre care si autorii noilor manuale. El a motivat organizarea sedintei prin faptul ca „este ingrijorat de discutiile in jurul acestui subiect, care ameninta sa dezbine societatea si sunt folosite in scopuri politice”. „Orice divergenta privind implementarea istoriei integrate trebuie rezolvata intr-o atmosfera de calm si respect reciproc, in cadrul meselor rotunde, seminare, nu in strada”, a spus Voronin, cerand inlaturarea imediata, pe cat este posibil, a lacunelor semnalate in noile manuale. El a spus ca predarea cursului de istorie trebuie sa se faca in baza mai multor surse. Voronin a criticat insa istoricii, pentru ca nu au elaborat studii de sinteza in care sa prezinte „locul Moldovei si a moldovenilor in istoria universala”, dar si opere care ar reflecta istoria contemporana a Republicii Moldova, care de 15 ani are statut de subiect al dreptului international. El a adaugat ca Republica Moldova „nu este gubernia sau provincia cuiva, ci are toate atributele si simbolurile unui stat contemporan”. Totodata, Voronin a spus ca introducerea noului curs de istorie este o cerinta a Uniunii Europene. Problema noilor manuale a fost abordata si de premierul Vasile Tarlev, in cadrul unei sedinte desfasurate joi cu reprezentantii mass-media. El a spus ca acestea vor fi examinate suplimentar, de catre o comisie guvernamentala. Premierul a recunoscut ca, dupa discutiile vizand noul curs de istorie, a inceput sa citeasca noile manuale de istorie, precizand ca nu a reusit sa citeasca „pana la razboiul de pe Nistru, din 1992”.
 
O romanca, pe locul doi la Miss WorldPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :260
Monday, 02 October 2006

{mosimage}Ioana Valentina Boitor, in varsta de 17 ani, s-a clasat pe locul doi la concursul Miss World 2006, transmite Reuters.

 

Titlul de Miss World a fost castigat de reprezentanta Cehiei, Tatana Kucharova. Pe locul al treilea s-a clasat australianca Sabrina Houssami. Reprezentanta Romaniei a concurat alaturi de 103 tinere de pe cinci continente in competitia desfasurata la Varsovia.
Ioana Valentina Boitor este detinatoarea premiului Miss World Romania 2006. Ea are 1,78 metri inaltime si este din Satu Mare. Potrivit site-ului oficial al Miss World, Ioanei ii place sa joace baschet, sa inoate, sa asculte muzica R&B si sa danseze. Moto-ul ei este: "Daca ai inceput ceva, trebuie sa mergi pana la capat".
 
Consulatul strange cererile de certificate de nastere din Alcala de HenaresPDF Print E-mail
Alcala de Henares, Spania/Romanian Global News
Accesari :190
Monday, 02 October 2006
Romanii din Alcala de Henares au inceput sa beneficieze din luna septembrie de un serviciu consular extraordinar, printr-un birou al Primariei orasului, unde o vineri pe luna o echipa a Consulatului Roman de la Madrid va strange documentatia pentru eliberarea certificatelor de nastere ale copiilor nascuti in Spania.
Deschiderea unui asemenea “birou consular de vineri” a fost o initiativa a conducerii Consulatului care a incercat la inceput sa o promoveze prin intermediul asociatiilor romanesti din localitatile din Corredor de Henares. Potrivit Roman in Lume, acest proiect care imbunatateste asistenta cetatenilor romani din Alcala de Henares care au nevoie sa li se elibereze certificate de nastere copiilor nou-nascuti si nu numai, a fost pus in alicare in urma semnarii unui acord intre Primaria orasului si Consulat. “Ne bucuram ca aceasta colaborare dintre institutiile noastre le este folos locuitorilor romani din Alcala de Henares, care acum nu mai sunt nevoiti sa mearga la Madrid pentru a solicita certificatele de nastere pentru copiii lor. Deocamdata, acest birou va functiona o vineri pe luna, dar programul se va putea extinde in functie de necesitatile Consulatului.
De asemenea, ne bucuram ca persoana care gestioneaza activitatea in cadrul acestui birou este o romanca, locuitoare a orasului nostru”, a precizat primarul orasului Alcala de Henares, Bartolomé  Gonzalez. La randul sau, seful Sectiei Consulare a Ambasadei Romaniei la Madrid, consulul Nicu Stan, a
insistat pe utilitatea informativa pe care o va avea acest nou birou al Consulatului, pe langa strangerea de solicitari de certificate de nastere. “Acesta este doar inceputul acestui proiect pe care noi vrem sa-l aplicam si in Arganda del Rey si in Coslada, pentru ca stim ca acolo sunt foarte multi romani. De aceea, pentru ca noi nu avem orar cu publicul vinerea, cu exceptia situatiilor de urgenta, putem sa trimitem cateva persoane din cadrul Consulatului o vineri pe luna in aceste orase pentru certificate de nastere, pentru inceput. Speram ca pe parcurs sa putem raspunde si la alte solicitari pe teme consulare”, a declarat consulul Nicu Stan, care a precizat ca zilnic primeste 15 solicitari de eliberare de certificate de nastere, iar pana acum, in cursul acestui an, au fost emise aproape 1500 de certificate, in timp ce anul trecut in Spania s-au nascut 6855 de copii romani. “Speram ca astfel sa se imbunatateasca situatia celor care nu pot sa-si lase copilul acasa sau a celor care nu fac aceste certificate din lipsa de timp. Cetatenii romani din Spania sunt in mare parte oameni tineri si au nevoie de certificate pentru includerea copiilor pe pasaport, pentru eliberarea pasaportului individual, pentru solicitarea rezidentei sau pentru a beneficia de asistenta sanitara. De aceea incercam sa imbunatatim in acest fel asistenta catre cetateni. De  asemenea, din experientele avute cu admnistratia spaniola pot spune ca intotdeauna am gasit o  deschidere totala fata de integrarea romanilor”, a mai adaugat consulul Nicu Stan.
Biroul gestionat de Consulatul Roman in Alcala de Henares va functiona deocamdata doar o vineri pe luna, zi in care se strang toate documentele necesare eliberarii certificatelor de nastere, ce vor putea fi ridicate de la acelasi birou dupa o luna. Consulul Nicu Stan spera ca in curand sa se gaseasca o modalitate ca certificatele sa fie eliberate pe loc. Primaria din Alcala de Henares a oferit un birou pentru Consulat in cladirea de pe strada Ursula, numarul 2, la numai cateva sute de metri de Registrul Civil.
|n Alcala de Henares traiesc, potrivit informatiilor furnizate de Primarie, 14.444 de romani, iar posibilitatea ca acestia sa-si exercite dreptul electoral la alegerile locale din 2007 a fost salutata de primarul Bartolomé Gonzalez, care a considerat normal ca toti locuitorii orasului sa poata contribui la alegerea conducerii municipalitatii.
 
189.000 de romani au rezidenta spaniolaPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :221
Monday, 02 October 2006
{mosimage}Ultima sinteza a Ministerului Muncii si Problemelor Sociale arata ca la sfarsitul lunii iunie, in Spania, traiau 189.966 de romani cu rezidenta.
Potrivit calculelor facute de minister, romanii reprezinta impreuna cu marocanii (503.966), cu ecuadorienii (339.618), columbienii (211.122) si cu britanicii (165.435) jumatate din colectivul strainilor cu rezidenta din Spania, informeaza Roman in Lume. Cu toate ca la nivel national, potrivit evidentelor primariilor, romanii sunt a treia comunitate, iar in Comunidad de Madrid a doua, in ceea ce priveste rezidenta ne aflam pe locul 4. De asemenea, potrivit unor calcule recente, romanii ar fi cei mai multi  imigranti  fara acte din Spania. |n categoria celor cu acte, imigrantii numara 2.804.303 de persoane si a crescut de la 31 martie 2006 in proportie de 2,4 %. Concluziile studiului Ministerului Muncii arata ca la sfarsitul lunii iunie, in Spania se aflau 1.936.582 de straini cu acte si extracomunitari (69,06%), iar 867.721 (30,94%) sunt inclusi in categoría strainilor comunitari. Se asteapta ca odata cu intrarea Romaniei in UE aceste cifre sa fie modificate in mod semnificativ.
 
Opiniile romanilor din strainatate despre aderarea Romaniei la UEPDF Print E-mail
Dusseldorf, Germania/Romanian Global News
Accesari :362
Monday, 02 October 2006
Pe portalul Romania-Israel a fost postat recent un punct de vedere care contine parerea lui Adrian Constantinescu, roman stabilit de aproximativ 20 de ani in Germania, despre aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.Romanian Global News reda integral opinia acestuia: 
Dupa cum se stie si este cunoscut, dupa cum am fost instiintati de intreaga mass-medie (ziare, posturi de TV, posturi de radio), ieri, marti, 26 septembrie 2006, Parlamentul Uniunii Europene de la Strassburg prin vocea lui Jose Manuel Barroso - presedintele Comisiei Uniunii Europene si a lui Oli Rehn - comisarul Uniunii Europene raspunzator cu extinderea acesteia a ratificat insfirsit ceea ce romanii (si bulgarii si multi, multi altii) asteapta de ani si ani de zile: Tratatul de Aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana cu incepere de la 01.01.2007.
Desi exista inca patru state membre ale U.E. care n-au ratificat in parlamentele lor nationale aceasta extindere incepind cu 01.01.2007 (este vorba de R.F.G., Franta, Belgia si Danemarca), totusi se spune ca acest fapt este momentan lipsit de importanta, PRINCIPALUL fiind ca ratificarea Tratatului de Aderare a Romaniei si Bulgariei a fost acceptat la Strassburg de insasi Parlamentul (suprastatal) al Uniunii Europene.
Cum vad oamenii normali de pe strada, consumatorii de rind din tarile mai vechi ale Uniunii Europene (germanii, francezii, britanicii, italienii, etc) este deja cunoscut. Daca pina la 2004 nu a existat in general vreo fronda impotriva acestei institutii, dupa 01mai 2004 cind UE s-a extins cu cele 10 noi state (majoritatea facind parte din fostul lagar comunist - asa numitul Ostblock) nemultumirile exprimate de batrinii vest-europeni au luat proportii ingrijoratoare.Este stiut ca: - francezii si olandezii n-au votat Constitutia UE; este stiut ca germanii (dupa ce s-au cam "fript" cu extinderea lor interna - respectiv alipirea fostei RDG la fosta RFG in 1990 cu uriasele costuri care se zice ca ar fi ajuns la peste 700 miliarde euro) care din motive istorice nu-i pot inghiti pe vecinii lor de la rasarit, polonezii, sunt foarte sceptici in legatura cu aceste extinderi; este stiut ca ungurii la numai doi ani dupa aderare (vazind prapastia intre promisiunile facute de politicieni inainte de aderare si realitatea de dupa) au iesit cu violenta in strada cerind demisia guvernului; este stiut ca nici polonezii nu sunt prea fericiti ajungind la ultimele alegeri sa aleaga la conducere partide nationaliste, xenofobe si populiste.
Ceea ce nu se stie inca, si de aceea scriu acest e-mail, este cum vedem noi, romanii, germanii, maghiarii si evreii originari din Romania si care actualmente traim aici, in Vest, aici in plina Uniune Europeana, aici in R.F.Germania (membru fondator), aceasta integrare a Romaniei de la 01.01.2007. Intrucit traind aici, unii de numai 5 ani, altii de zece ani, altii de douzeci de ani, altii (vechiul exil politic romanesc) de treizeci de ani si peste, cred ca ne-am facut mult-putin o imagine despre ce inseamna viata intr-o tara care de peste 60 ani este integrata deja in structurile europene.
Eu de exemplu traiesc in RFG din 1987, deci am prins circa 3 - 4 ani ai fostei R.F.Germania si restul de circa 15 - 16 ani ai noii R.F.Germania (marite, reunificate). Pe propria mea piele si pe propriul meu buzunar am simtit viata in aceasta RFG integrata de foarte mult timp in U.E. Si pot spune ca prea multumit nu sunt (chiar daca aud ca fermierul - taranul german si nu numai el este subventionat de Uniune pentru pierderile inregistrate; chiar daca pot calatori din nord, din Laponia finlandeza pina in sud, in insula Creta greceasca fara pasaport; chiar daca din Finlanda si pina in Spania si din Grecia pina-n Irlanda platesc cu aceeasi moneda unica Euro)
Si nu sunt multumit intii si intii pentru-ca (virgula) calitatea vietii, nivelul de trai pentru mine ca om de rind in acesti 19 ani de cind traiesc aici nu s-a imbunatit cu nimic. Fie ca a stationat, fie ca mai rau, a luat-o in jos. Si lucrul care ma intriga cel mai mult este scumpirea vietii pe care nu o inteleg de ce. Cu citeva exceptii, dupa introducerea Euro in anul 2002, toate preturile au luat-o in sus. Amintiti-va ce se putea cumpara de la supermarketurile alimentare cu 100 de DM cu numai zece ani in urma si ce se poate cumpara azi de la aceleasi magazine cu 50 euro (50 Euro - echivalentul a 100 marci DM). Amintiti-va cit costa un pachet de tigari pe vremuri, cit costa un litru de benzina pe vremuri, cit costa o bere si un meniu minim la un restaurant pe vremuri, cit costa un bilet de tramvai sau de tren pe vremuri, cit costa o polita de asigurare pe vremuri, cit costa kilowatul de electricitate pe vremuri, cit costa metrul patrat de chirie pe vremuri si cite, cite altele .... si cit costa ele azi, 27.09.2006. Si salariile noastre, pensiile noastre, ajutoarele noastre de somaj sau sociale au tinut pasul cu aceste cresteri de preturi, cu aceasta inflatie? Nici vorba. Slava Domnului ca macar pretul benzinei, dupa ce luase asta vara proportii alarmante (ajunsese si la 1,40 euro/litru) a dat cu mult inapoi. Dar fata de vremurile de altadata, tot scumpa este.
Deci in aceste conditii stau si ma intreb, cine beneficiaza de aceste structuri suprastatale (fie ca-i spune UE - Uniunea Europeana, fie ca-i spune OSCE - Organizatia pt.Securitate si Cooperare in Europa, fie ca-i spune O.N.U - Organizatia Natiunilor Unite, fie ca-i spune NATO - Alianta militara nord-atlantica) daca pentru omul de rind nu se simte nici-o imbunatatire? In afara de faptul ca in calitate de contribuabil trebuie sa plateasca pentru toate acestea cotizatii peste cotizatii, impozite peste impozite si peste ele alte cotizatii si alte impozite?
(Adrian Constantinescu, portalul Romania-Israel)
 
Un centru comunitar pentru romanii din Toronto?PDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :264
Monday, 02 October 2006
{mosimage}Alianta Romanilor Canadieni doreste inchirierea unui spatiu pentru organizarea unui mic centru comunitar care sa gazduiasca o biblioteca, un loc de intalnire pentru noii veniti, clubul bunicilor, club de bridge, vizionarile de filme, seminariile profesionale, dar si alte activitati.Initiatorii doresc ca centrul sa fie dotat si cu calculatoare, un televizor, dar si o masa de biliard, unde romanii din Toronto sa-si petreaca timpul si sa se cunoasca mai bine. Desi se doresc sponsorizari din partea unor firme, se face apel in primul rand la romanii ce traiesc in Canada, acestia fiind intrebati pe portalul Aliantei Romanilor Canadieni daca ar dori sa contribuie cu 3 dolari pe luna.
In orice caz, felicitari Aliantei Romanilor Canadieni pentru idee, intotdeauna este bine venita o initiativa care vizeaza conservarea valorilor si integritatii constiintei de roman si de unitate si solidaritate pentru romanii care traiesc pe alte meleaguri decat in Romania.
 
Asociatia Presei Independente din Basarabia a implinit noua ani de la fondarePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :252
Monday, 02 October 2006
{mosimage}Asociatia Presei Independente din Basarabia (API), organizatie neguvernamentala ce reprezinta interesele presei locale independente, a implinit, vineri, 29 septembrie, noua ani de activitate. Directorul executiv al API, Petru Macovei, a declarat pentru Monitor Media ca in cei noua ani de activitate, organizatia a reusit sa deruleze mai multe activitati care au venit in sprijinul mass media locale, contribuind, astfel, la consolidarea acesteia. Vocea API a devenit una distincta si apreciata printre organizatiile din domeniul media, a opinat Macovei.
Pe de alta parte, succesele API si mediilor de informare pe care le reprezinta nu pot fi exceptionale pentru ca in R. Moldova barierele impuse presei sunt inca multe la numar, a spus directorul executiv al API. In R. Moldova, nu exista, din pacate, un climat favorabil pentru dezvoltarea unei prese cu adevarat independente si prospere, a mai adaugat Petru Macovei. 
La moment, Asociatia Presei Independente din Basarabia numara 22 membri care reprezinta ziare locale, regionale, nationale si agentii de presa. 
API a fost fondata in 1997 de catre sase ziare locale libere existente la acel moment („Accent Provincial”, „Business-Info”, „CugetuL”, „Cuvantul”, „Est Curier”, „Gazeta de Vest”) si doua agentii de presa independente (BASA-press si DECA-press). Ideea constituirii API ii apartine jurnalistei americane – Judi Yablonky. 
 
Intalniri franco-romane de octombrie la ParisPDF Print E-mail
Sete, Franta/Romanian Global News
Accesari :250
Monday, 02 October 2006
Ca in fiecare an, Asociatia Dacia-Mediteranee organizeaza in luna octombrie “Les Rencontres Franco-Roumaines en Mediterranee”.
Anul acesta, la cateva zile de la data la care Uniunea Europeana a dat verde aderarii Romaniei la ianuarie 2007, asociatia a ales sa ilustreze acest eveniment invitand artisti si scriitori ce vor exprima, fiecare in maniera lor, Romania de astazi. Teatru, literatura, cinema, muzica, arte plastice figureaza in programul celei de-a 11a editii, ce se va desfasura in orasul francez Sete, la sala Peschot.
Premiate la Cannes si la alte festivaluri internationale de exceptie, filmele romanesti ale tinerilor regizori vor fi invitatii de onoare ale acestei a 11-a editii a Intalnirilor franco-romane. O literatura tanara traduce societatea romaneasca actuala, plina de tulburari, de contradictii, dar care cunoaste un flux de teme noi ale societatii si noi forma de exprimare. Publicul va putea descoperi, totodata, o tanara plasticiana, o creatoare de arta, o tanara autoare de teatru avangardist, toate reprezentative pentru Romania artistica de astazi. Totodata, publicul Salii Ravel a Conservatorului Municipal de Muzica din Sete va putea aprecia talentul muzical si vocea unei tinere invitate romance.
Incepand de luni, 2 octombrie si pana la data de 14 octombrie, Sala Peschot va gazdui o expozitie de arta franco-romana, al carei vernisaj este programat pentru data de 12 octombrie.
Miercuri, 11 octombrie, de la ora 16.00, la Sete va avea loc intalnirea literara cu Dan Lungu si Cecilia Stefanescu, la Mediatheque, urmata de la ora 18.00, de inaugurarea celei de-a 11-a editii a Intalnirilor Franco-Romane in Mediterana. Seara se va incheia, la ora 19.30, la Cinema Comedia, cu pelicula romaneasca “Moartea domnului Lazarescu”, urmata de o dezbatere si un bufet la care este invitat si protagonistul rolului principal al filmului, Ion Fiscuteanu.
Joi, 12 octombrie, de la ora 17.30, tot la Sala Peschot, va avea loc vernisajul unei expozitii semnate Adina Popescu, iar de la ora 20.30, Conservatorul de Muzica va gazdui concertul sopranei Oana Severin.
Vineri, 13 octombrie, de la ora 18.00, este programat un spectacol sustinut de Luiza Mogosanu, urmata de un bufet si de lectura piesei “mady-baby.edu”, de Gianina Carbunariu, lectura sustinuta de 3 actori de la Teatrul 13 Vents, la Lieu Noir.
Sambata, 14 octombrie, de la ora 17.00, cinematograful Comedia va gazdui pelicula “Transylvania”, a lui Tony Gatlif, urmata de la ora 21.00, de o alta pelicula romaneasca de succes, “Cum am petrecut sfarsitul lumii”, al lui Catalin Mitulescu. Filmul va fi urmat de o dezbatere la care va participa si regizorul, ce se va desfasura tot la Cinema Comedia.
Seria de “Intalniri Franco-Romane” se va incheia duminica, 15 octombrie, la Caylar, cu dezbaterea “Romania de astazi”, programata pentru ora 15.00, la care vor participa Dan Lungu, Cecilia Stefanescu si Catalin Mitulescu. Momentul final va fi un concert sustinut de Oana Severin, in colaborare cu asociatia “Larzac, village d’Europe”.
 
Concert de muzica populara romaneasca pentru romanii din BelgiaPDF Print E-mail
Bruxelles, Belgia/Romanian Global News
Accesari :129
Monday, 02 October 2006
{mosimage}Arthis – Casa de Cultura Belgo Romana organizeaza un concert de muzica populara romaneasca cu Grigore Lese si cu Cvartetul Transilvan(foto) pe 5 octombrie.Originar din Maramures, regiune situata in nordul Romaniei, Grigore Lese este unul dintre cei mai reprezentativi interpreti de muzica folclorica romaneasca. Nascut intr-o regiune care si-a prezervat foarte bine patrimoniul traditional de-a lungul timpului, Lese stapaneste tehnica vocala arhaica numita "cantatul cu noduri" si canta la mai multe intrumente traditionale ca fluierul pastoral, caval, tilinca, toaca, zurgalai, fagot etc. Copilaria lui, petrecuta intr-o atmosfera imbibata de folclor si de respect pentru traditii, l-au ajutat sa isi construiasca un repertoriu de cantece stravechi, pe care le scapa de la o disparitie aproape sigura si pe care o sa le poata transmite artistilor care vor veni dupa el. Vocea lui Lese, adaptata perfect pentru acest gen de muzica,da pieselor lui o amprenta si mai mare de autenticitate.
Cvartetul Transilvan, fondat in 1987, este compus de Gabriel Croitoru – vioara I, Nicusor Silaghi – vioara II, Marius Saurasan - viola et Vasile Jucan - violoncel, acestia trei fiind absolventi ai Academiei de Muzica Gheorghe Dima din Cluj. In 1989, ca semn de recunostiinta al imensei lor valori, grupul obtine statutul de „cvartet de stat”.
Printre numeroasele premii castigate de Cvartetul Transilvan, putem enumara :
Premiul I la concursul de Cvartete Gheorghe Dima (1989) si Premiul I la Festivalul National de Arta Romaneasca (1987, 1989). Fiecare fiind un virtuos al instrumentului sau, premiile obtinute la nivel individual sunt la inaltimea talentului lor.
Pentru prima data in concert la Arthis, Cvartetul Transilvan va prezenta patru suite folclorice inspirate din diferite regiuni ale Romaniei.
Consacrati pe scena internationala cu un repertoriu clasic, romantic si contemporan variat, acesti artisti vor da un concert impregnat de o metoda riguroasa, caracteristica pentru muzica clasica, combinata cu o interpretatie pasionata, specifica muzicii romanesti.
 
TVR International, premiat la Hot Bird TV Awards 2006PDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :127
Monday, 02 October 2006
{mosimage}Postul TVR International a fost premiat la Hot Bird TV Awards 2006, la categoria Inovatie a produsului, inovatie tehnologica, dinamism pe piata („Product innovation, technological innovation, market dynamism”).Premiul a fost decernat in cadrul ceremoniei care a avut loc joi, 28 septembrie 2006, pe insula San Servolo, in Venetia. Distinctiile la aceasta categorie sunt acordate de un juriu alcatuit din profesionisti pe partea tehnica si de strategii, care evalueaza strategia de dezvoltare prin folosirea resurselor de televiziune digitala. Cei noua contracandidati ai TVRi la aceasta categorie au fost televiziuni din Rusia, Albania, Franta, Italia, Serbia si Polonia.
Televiziunea Romana a fost reprezentata la gala decernarii premiilor de Horia Cazan, director tehnic, si de Dana Armasu, director TVR International. „Acest premiu este foarte important, pentru ca incununeaza eforturile TVR de a fi in serviciul romanilor de pretutindeni; este o confirmare a faptului ca eforturile noastre de dezvoltare sunt in directia buna”, spune directorul tehnic al TVR. „Faptul ca TVR International a fost ales de juriul profesional dintre 10 posturi din Europa ne dovedeste ca 11 ani de munca facuta cu pasiune, onestitate si seriozitate conduc catre elita televiziunilor europene. Telespectatorii TVRi sunt cei care, prin ideile si sugestiile lor, au influentat pozitiv dinamica programelor postului”, a declarat Dana Armasu, directorul TVRi.
Televiziunea publica intentioneaza sa extinda serviciile de transmisie pe satelit. Astfel, din 2007, pachetul digital va include si programele celor patru studiouri teritoriale - TVR Cluj, TVR Craiova, TVR Iasi si TVR Timisoara. De asemenea, reteaua de studiouri teritoriale a TVR va fi extinsa. Postul TVR International, destinat comunicarii cu toti romanii din diaspora, emite de la 1 decembrie 1995. Din 2002, canalul emite 24 de ore din 24. TVRi este receptionat in Europa, Orientul Mijlociu, Nordul Africii, pe intreg teritoriul Statelor Unite ale Americii si al Canadei, Australia si Noua Zeelanda.
 
Un nou numar al publicatiei Caminul RomanescPDF Print E-mail
Geneva, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :82
Monday, 02 October 2006
A fost editat cel de-al treilea numar din acest an al publicatiei romanesti “Caminul Romanesc”.Publicatia este editata la Geneva de catre “Comunitatea Romana din Elvetia”. Printre subiectele din aceasta editie se numara si “Dosariada, o vulgara diversiune?”, “Romanii contra romanilor”, “O scrisoare inedita a lui Dinu Manoil” si altele. “Foaia de legatura a romanilor din Elvetia” apare de 4 ori pe an; mai multe informatii se pot obtine trimitand un e-mail la adresa sracovitza@caminulromanesc.net.
 
O noua manifestare culturala romaneasca la NeuchatelPDF Print E-mail
Neuchatel, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :130
Monday, 02 October 2006
Vineri, 20 octombrie, la Musee d'histoire naturelle, din Neuchatel va avea loc proiectia filmului "Golbi et Ludivine - Les pecheurs de reves" scris de Adrian Rachieru.
Incepand cu ora 18.00 va avea loc o intalnire cu realizatorii filmului Adrian Rachieru, Roland Vouilloz si Bastian Genoux, dupa care la 18.30 se va desfasura proiectia filmului. Evenimentul este organizat de Centrul cultural roman din Neuchatel.
 
Petrecerea studenteasca de la Institutul Cultural Roman din Paris a fost devansataPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :162
Monday, 02 October 2006
{mosimage}Petrecerea studenteasca de la Institutul Cultural Roman din Paris a fost devansata.
Programata si anuntata initial pentru data de 13 octombrie, petrecerea va avea loc duminica, 8 octombrie, de la ora 19.00.
 
Slaba informare a turistilor straini in Sarbatoarea Nationala a VinuluiPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :125
Monday, 02 October 2006
Ambasadele basarabene in strainatate, nu au informat persoanele care intentioneaza sa participe la Sarbatoarea Nationala a Vinului de la Chisinau despre faptul ca, timp de o luna, in perioada 22 septembrie - 22 octombrie, pot beneficia de vize fara a achita costul acestora.

Potrivit unor surse de la Aeroport, citate de Stirea de Garda, turistii straini care sosesc in aceste zile la Chisinau habar nu au ca pot beneficia de vize pe gratis. Turistii spun ca ambasadele noastre acreditate in strainatate nu au mediatizat aceasta informatie. Ei afirma ca si despre Sarbatoarea Vinului au aflat doar din pliantele oferite la sosire, in Aeroportul Chisinau. „Am incercat sa accesez site-ul Ministerului de Externe basarabean, dar este blocat si inaccesibil, iar misiunile diplomatice nu au un site. De obicei, si telefoanele sunt inaccesibile, astfel incat abia aici am aflat despre aceasta minunata ocazie de a participa la Sarbatoarea Vinului. Daca as fi stiut din timp, as fi invitat cu mine in aceasta calatorie un prieten de al meu, proprietar al unei retele de restaurante care ar fi fost interesat sa cunoasca productia vinicola din R. Moldova. Poate, la anul...”, spune Augusta Bellini venind in Basarabia.
La Sectia consulara din Aeroportul Chisinau, consulul Vladimir Ghiletchi a confirmat ca mai multi turisti raman surprinsi de oferta ce li se face - viza pe gratis. „Desi 60 de dolari, costul vizei „de urgenta” pentru strainii veniti din orice tara, s-ar parea ca nu este o taxa prea mare, cei mai multi dintre cei care beneficiaza in aceste zile de oferta R. Moldova se bucura”, a spus consulul. El a precizat ca beneficiaza de vize pe gratis doar cei care dispun de bilete retur datate pana in 22 octombrie. „Cei care pleaca mai tarziu, achita 60 de dolari, chiar daca au venit la Sarbatoarea Vinului”, a mai precizat Vladimir Ghiletchi.
Potrivit oficialului, in aceasta perioada, zilnic, prin Aeroportul Chisinau sosesc in Moldova circa 100 de cetateni straini.


 

 
Petrecere de inceput de an universitar pentru studentii romani din CandaPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :172
Monday, 02 October 2006
{mosimage}Petrecerea de inceput de an universitar pentru ’’Clubul Studentilor Romani’’ de la Universitatea din Toronto va vea loc la clubul Blush Lounge.Petrecerea va avea loc sambata, 7 octombrie, dupa ora 21.00, iar organizatorii promit o seara plina de dans si voie-buna.
 
Petrecere romaneasca pe vasul londonez HMS PresidentPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :158
Monday, 02 October 2006
Romanii din Anglia se intalnesc luna aceasta din nou pe celebrul vas HMS President, locatia preferata a petrecerilor romanesti in aer liber din capitala britanica.O noua petrecere romaneasca la bordul celebrului vas se va desfasura vineri, 27 octombrie, intre orele 19.30 si 00.30. Invitatii sunt poftiti la un bufet gratuit, de la ora 20.30, iar apoi la o tombola. Dupa tombola se va da tonul distractiei in nota obisnuita a romanilor de pretutindeni, pana la ora 00.30.
Biletele rezervate in avans se pot plati la intrare, contravaloarea lor fiind de 6 lire, sau 4 lire pentru membrii Centrului Cultural Roman din Londra, organizatorul petrecerii. De asemenea, si studentii au reducere, pretul unui bilet pentru ei fiind de 5 lire. Cei care nu isi rezerva biletel in avans vor plati cu o lira in plus. Rezervarile se pot face la adresa de e-mail mail@romanianculturalcentre.org.ik, sau la numarul de telefon 020 7439 4052, ext. 102.
 
Romanii din Elvetia la o noua intalnirePDF Print E-mail
Emmen, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :164
Monday, 02 October 2006
Noua intalnire a romanilor din Elvetia va avea loc joi, 5 octombrie, in Emmenbruecke.Intalnirea se va desfasura la restaurantul Mooshusli, incepand cu ora 19.30. Sunt asteptati sa participe romanii din intreaga Elvetie intr-un numar cat mai mare.
 
Petrecere pe "vineri 13" pentru romanii din New YorkPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :182
Monday, 02 October 2006
{mosimage}Romanii din New York vor organiza o petrecere in club Medusa din Astoria, chiar vineri 13 octombrie, in incercarea lor de a sfida ziua de “vineri 13”, care se considera a fi “cu ghinion”.
Petrecea se va desfasura in intervalul 23.00 – 04.00, iar organizatorii promit cinci ore pline de “ghinion”.
Biletul de intare costa 10 dolari, iar participantilor li se reaminteste ca trebuie sa aiba 18 ani pentru a intra si 21 pentru a putea consuma bauturi alcoolice. Muzica buna va fi asigurata de DJ Fr3cky.
 
Festivalul filmului muzical american la ChisinauPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :153
Monday, 02 October 2006
Deschiderea Festivalului de film muzical american in Basarabia a avut loc sambata, 30 septembrie, si a fost marcata de proiectarea filmului “Dansand in ploaie”, la cinematograful “Flacara”.Ambasadorul SUA in Basarabia, Michael Kirby, a declarat la festivitatea de inaugurare ca Ambasada SUA si, personal, Excelenta sa, doresc ca pe durata misiunii sa promoveze si arta, deoarece ea este un mijloc de apropiere a popoarelor. Ambasadorul si-a exprimat speranta ca acest festival va reflecta multidimensional imaginea SUA in Basarabia, informeaza Moldpres.
Muzicianul si compozitorul american, David Bishop, a subliniat faptul ca basarabenilor li se ofera o sansa unica de a viziona 7 dintre cele mai bune filme muzicale americane, pelicula "Cantand in ploaie".  La cinematograful "Flacara", gazda festivalului de film american, in perioada 29 septembrie - 5 octombrie vor fi prezentate sapte productii muzicale clasice: "Cantand in ploaie", "Oklahoma", "Vrajitorul din Oz", "Sapte neveste pentru sapte frati", "Sunetul Muzicii", "Poveste din cartierul de vest", "Producatorii".
La toate proiectiile festivalului intrarea este libera, noteaza Moldpres. Organizatorul evenimentului este Ambasada SUA la Chisinau.
 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions