Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Octombrie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        
Cautare
 
Pagina web a Centrului de Investigatii Jurnalistice din Basarabia a fost distrusaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia / Romanian Global News
Accesari :227
Sunday, 15 October 2006
Site-ul Centrul de Investigatii Jurnalistice (CIN- www.investigatti.md) a fost atacat si scos din functiune. Anuntul a fost facut vineri, 13 octombrie, de CIN, care sustine ca pe pagina web erau stocate peste o suta de anchete reportericesti in limbile romana si engleza, realizate de Centru in ultimii trei ani, precum si documente si fotografii realizate de ziaristi in procesul investigatiilor, transmite Agentia Monitor Media. 

Presedintele CIN, Cornelia Cozonac, a comunicat agentiei ca in rezultatul atacului, au fost distruse componente din baza de date de pe site-ul Centrului, inclusiv arhiva investigatiilor. Nu se cunoaste, deocamdata, daca spargerea site-ului a fost realizata din tara sau din afara. Cornelia Cozonac nu exclude faptul ca scoaterea din functiunea a paginii web s-a facut intentionat. 

Potrivit coordonatorilor tehnici ai CIN, distrugerea site-ului www.investigatii.md este rezultatul unui atac de tipul DoS (Deny of Services), menit sa distruga baza de date plasata pe site. In zilele de 29-30 septembrie, site-ul a fost solicitat masiv cu apeluri false (comenzi speciale), din care cauza pagina nu a fost functionala cateva zile. Drept urmare, in zilele de 11-12 octombrie, continutul paginii in limba romana a fost eliminat.
Majoritatea anchetelor jurnalistice plasate pe site-ul CIN vizau cazuri de coruptie. 
Agentia Monitor Media precizeaza ca atacul asupra paginii web a CIN survine la cateva zile dupa ce „Ziarul de Grada”, saptamanal de investigatie, a lansat o declaratie prin care reclama presiuni asupra reporterilor sai. La mijlocul saptamanii curente a fost pradat sediul „JURNAL de Chisinau”. Printre lucrurile furate, figura si calculatorul unei jurnaliste care scrie investigatii si materiale cu conotatii politice. Vizavi de ultimele doua cazuri, Asociatia Presei Independente si Centrul de Jurnalism Independent au lansat o declaratie in care s-au aratat „extrem de ingrijorate”. 

 
Romani de pretutindeni si nicaireaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania / Romanian Global News
Accesari :367
Sunday, 15 October 2006

{mosimage}Un numar de 187 de "romani de pretutindeni" au fost adunati la Bucuresti in fosta "Casa a Poporului", actual "Palat al Parlamentului". Oameni de tot soiul: politicieni, jurnalisti, activisti din organizatii non-guvernamentale, poeti, prozatori etc - in marea lor majoritate animati de bune intentii.

Cea mai mare parte a lor au inteles foarte repede (sau li s-a spus din timp) de ce au fost chemati la Bucuresti. Trebuie sa joace aici un rol intr-un scenariu prestabilit: sa-i ofere ministrului Ungureanu, pe tava, acordul in corpore al romanilor de pretutindeni pentru proiectul sau de lege privind diaspora.


Conform unei faimoase expresii favorite "va propun un exercitiu de sinceritate" (de parca respectivul in restul timpului ne-ar turna la minciuni cu nemiluita si doar in aceste momente face uz de o sinceritate anuntata). Schimbul e simplu: imi aprobati proiectul de lege sau puteti sa va luati adio de la finantari de la Bucuresti! Ieri am auzit de la "romanii de pretutindeni" o multime de plangeri, toate asupra unui singur subiect: Departamentul Romanilor de Pretutindeni refuza constant finantarea proiectelor pentru mentinerea identitatii romanilor din afara granitelor tarii. Oamenii au degetele prinse la tocul usii si iti soptesc, privind suspiciosi in stanga si dreapta, despre diversele lor necazuri, cu autoritatile de pe unde sunt ei veniti, dar si cu autoritatile din "tara mama". Functionarii de la Departament dau din umeri si iti arata in sus cu un degetel ridicat timid: "Stii, sunt si eu functionar... asta este..." Pe de alta parte sunt extraordinare raportarile "sefilor", umflate ca in vremurile trecute: "Tovarase membru al CC al UTC avem onoarea sa va raportam ca anul acesta productia de romani de pretutindeni la hectar a crescut cu peste 60%!"


Si mai e o chestie, aproape nebagata in seama: la conferinta romanilor de pretutindeni au fost chemati 187 de reprezentanti - insa dintre acestia doar 76 ii reprezinta pe romanii din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia si Bulgaria. Conferinta este clar dominata de cei 111 "romani de pretutindeni" din tarile membre ale Uniunii Europene. De parca cele mai multe probleme le-ar avea cei plecati la munca in UE. Cu alte cuvinte: autoritatile de la Bucuresti nu sunt foarte deranjate de faptul ca minoritatea romana nu este recunoscuta in Serbia si Bulgaria, de faptul ca in Ucraina romanii au fost despartiti in romani si moldoveni (slavit fie Stalin!) sau de batjocurile aruncate in obrazul romanilor (de data aceasta din Romania) prin noul manual de istorie de la Chisinau. Ideea de baza este ca dezbaterile sa iasa bine: care ar avea ceva de carait din romanii din jurul tarii sa-i fie astupata rapid gura de majoritatea "europenizatilor" (care fie vorba-ntre noi, au plecat de buna voie si se pot intoarce oricand, nu le-a luat nimeni cetatenia cu forta).
Bine ca am ajuns la subiectul cetatenie. Ministrul Ungureanu a declarat ieri "surprinzator, dar si nedrept" numarul de 400.000 de solicitari recente de cetatenie romana venite din partea locuitorilor Republicii Moldova, in conditiile in care la recensamantul din 2004 numai 70000 si-au declarat identitatea romana. Ministrul Ungureanu a apreciat ca basarabenii sunt atrasi de perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Bine ca macar acum suntem atractivi! Insa in nici un caz nu se poate spune ca actualul Guvern de la Bucuresti este foarte grabit in a da inapoi basarabenilor cetatenia romana. Pentru ca basarabenii nu au renuntat de buna voie la calitatea de cetatean roman, au fost fortati de Armata Rosie. Iar de vreo trei ani procesul este definitv blocat. La Ministerul de Justitie se pritoceste - aproape in secret - un proiect de modificare a legii. Dumnezeu mai stie ce o sa iasa si din legea asta! Drept e ca si basarabenii s-au trezit prea tarziu: trebuiau sa fi fost 400.000 de cereri depuse de acum 6 ani, daca nu de 10 ani.
"Na! ca am ajuns si roman de pretutindeni!" imi spunea ieri cu obida un prieten. Romanii de pretutindeni si nicairea. Si ca sa incheiem cu "exercitiul de sinceritate": romanii din afara granitelor tarii au fost in permanenta instrumentalizati de diversele guvernari de la Bucuresti. Mentinerea identitatii romanesti are la baza doctrina de partid - cine e la putere la Bucuresti canalizeaza fondurile in directia orientarii respective. Ne-ar trebui mai degraba o lege a "depolitizarii romanilor de pretutindeni".
George Damian, ZIUA

 
Corneliu Porumboiu - autorul filmului „A fost sau nu a fost”PDF Print E-mail
Torornto, Canada / Romanain Global News
Accesari :282
Sunday, 15 October 2006
{mosimage}Pelicula „A fost sau n-a fost” a participat la Festivalul Filmului din Toronto din septembrie 2006, „Observatorul”, publicatia romanilor din Toronto,  a publicat o cronica a filmului si modul cum a fost receptat de presa canadiana.
Romanian Global News publica interviul realizat de „Observatorul” cu talentatul regizor Corneliu Porumboiu.


”R: Ai fost sau nu ai fost in Piata Revolutiei pe 22 decembrie? Inainte sau dupa 12:08?

CP: Nu am fost, aveam 13 ani la Revolutie. Imi amintesc ca in ziua aia am jucat ping-pong, era o zi foarte frumoasa si dup-aia m-am intors acasa, unde ai mei si prieteni de-ai lor de familie erau in fata televizorului. Si ne-am tot uitat la televizor toate zilele alea pina la proces, apoi intreaga nebunie, imaginile neclare si problemele: l-au impuscat, nu l-au impuscat.

R: La Vaslui, a iesit lumea in piata?

CP: A iesit lumea… imediat dupa.

Deci, dupa 12:08…

De fapt, asa cred. Eu am vazut o emisiune la o televiziune din Vaslui, cu trei personaje cu un profil asemanator celor din filmul meu si exact asta era discutia: inainte sau dupa 12:08. Initial am ris, dupa-aia m-am enervat foarte tare si am inchis televizorul.


R: De ce ai facut un film despre Revolutie? E un trend acum: filme despre Revolutie si comunism?

CP: Sincer, nu m-am gandit niciodata ca asta poate sa fie un subiect de film. Dupa ce am vazut emisiunea, am inchis televizorul, dar mi-a ramas in cap subiectul. Am inceput sa lucrez la el, din joaca, in timpul rezidentei de la Cannes si uite ce a iesit. Ce m-a interesat si ce m-a obsedat pe mine in toata povestea asta a fost felul in care fiecare personaj avea povestea lui. Am mai facut mici modificari, pentru ca imi aminteam vag emisiunea. Primul telefon din film e real, cu tipa care il face betiv pe profesor, care spune ca a baut in barul de la „Turist” . Mie, ce mi-a placut la subiectul asta a fost felul in care fiecare din personaje isi schimba povestea, isi modifica istoria. Revolutia este totusi cel mai important moment istoric din viata noastra sau a parintilor nostri… Mi-a placut cum percepe fiecare personaj trecutul… pina la urma „A fost sau n-a fost?” e un film despre tranzitie, nu despre Revolutie. Daca te gandesti din punctul lor de vedere, oamenii astia nici macar nu mint, e doar o justificare a existentei lor de dupa.

Publicitate de 160.000 de euro in Franta

R: Cum percep strainii filmul? Occidentalii, de pilda?

CP: Cred ca umorul prinde foarte bine. Si istoriile astea marginale prind. Pina la urma, peste tot exista relatia marginal-centru. Imi spunea un american la Cannes, „Bai, am filmat intr-un studio de televiziune locala. Exact asa e!” Cred ca, tematizindu-l asa si lucrind pe aceasta relatie, a functionat foarte bine. Si mai cred ca personajele au atras foarte mult. La Copenhaga imi spunea cineva ca astepta sa vada ce se mai intimpla, ca i-au placut atit de mult personajele incit ar fi vrut sa vada povestea lor in continuare. Sint personaje cu care empatizezi, sint foarte umane, normale, au aceleasi probleme pe care le avem toti. Dupa cum spunea si domnul Tudor Caranfil, filmul are acelasi timing, se ride la aceleasi momente cam peste tot unde a fost vazut filmul. Paradoxul e ca e totusi in film e un umor de dialog, si nu ma asteptam sa prinda asa de bine, chiar daca traducerea e ok, mai ales ca accentul e moldovenesc. Si, totusi, functioneaza foarte bine. In Romania am avut reactii foarte bune, cred ca la tineri va prinde foarte bine, la generatia noastra, care vede cam la fel zona de social si politic.


R: In cate tari va fi vazut filmul?

CP: Va fi difuzat in 16 tari, o sa inceapa in Italia la sfirsitul lui octombrie, in Franta si in Anglia la sfirsitul anului si in America probabil in martie. Ce e imbucurator e ca mai toate contractele cu teritoriile mari au fost stabilite inainte de Camera D’Or de la Cannes. In Franta va fi mediatizat, cei de la Cannes vor baga 160.000 de euro in afisaj publicitar. Paradoxal, filmul nu prea e vandut in tarile din Europa de Est.

R: Cite premii ai luat, ai contabilizat?

CP: Nu. Pai, sa vedem… doua la Cannes, trei la TIFF, doua acum la Copenhaga, inca unul in Turcia… vreo doua in Italia…

R: Cat inseamna in bani toate premiile astea?

CP: Pana acum, cam 30.000 de euro. O suma cu care o sa ma reimprumut pe mine pentru alt film. Mi-am bagat banii mei si trebuie totusi sa recuperez ceva. Cu „Calatorie la oras“ am facut mai multi bani decat am bagat. Mi-am acoperit toate costurile. Toata lumea imi spunea ca-s nebun sa-mi bag banii mei in filme, dar pana la urma asa am functionat eu cu filmele de scoala... Am riscat, dar am stiut ce fac.

P: Cat a costat filmul asta?

CP: Pina la urma a ajuns la 220.000 de euro.

R: La Vaslui filmul tau nu poate fi difuzat, nu exista cinematograf.

CP: La Vaslui o sa vedem cum facem, nu am vrut sa fac o proiectie in sala de cultura, care e cat de cat functionala, dar n-am vrut sa-l dau pe tapet…il strici. L-am vazut asa la Calarasi, in conditiile astea, si nu e ok. Prefer sa scot in decembrie DVD-uri si sa-l dau sa-l vada oamenii acasa.

R: Va fi piratat in felul asta…

CP: Oricum, va fi piratat. Si ma gindesc sa vada cat mai multi oameni filmul, nu doar cei care vin in sala de cinema. „Visul lui Liviu” si „Calatorie la oras“ au fost vazute de foarte multi pe net. Decit sa n-ai spectatori, prefer o solutie ca asta. Astfel, in viitor gusturile pot sa se indrepte spre cinema, oamenii invata ce inseamna sala, accepta filmul ca arta in sine. Scopul filmului e sa fie vazut.

R: Cum vezi filmul, comedie sau drama?

CP: Tragicomedie, imi place sa spun.

R: Urmatorul tau proiect?

CP: Am doar cinci pagini de scenariu, deocamdata, abia astept sa ma asez sa-l scriu. E o poveste mai putin sociala, dar nu stiu niciodata unde vreau sa ajung pana nu-l scriu.”
(Preluare “Observatorul”)

 

 
Popularii basarabeni ajuta pe popularii romaniPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia / Romanian Global News
Accesari :212
Sunday, 15 October 2006
{mosimage}In perioada 9 – 10 noiembrie, Biroul Politic al Partidului Popular European (PPE) se va intruni intr-o sedinta la care, alaturi de alte chestiuni, va decide asupra admiterii Partidului Democrat din Romania in PPE, in calitate de membru asociat. Discutia initiala pe marginea acestui subiect a avut deja loc in perioada 9-10 septembrie la Bruxelles.

Atunci, Grupul de lucru numarul trei al BP al PPE a discutat si a sustinut propunerea privind acceptarea Partidului Democrat din Romania in calitate de membru asociat al PPE. Partidul Popular Crestin Democrat de la Chisinau este membru observator al PPE din martie 2005 si dvs. ati participat la intrunirea BP al PPE din 9 - 10 septembrie. Domnule Iurie Rosca, care este pozitia crestin-democratilor moldoveni fata de admiterea PD din Romania in calitate de membru asociat al PPE?
 
PPCD sustine aderarea Partidului Democrat de la Bucuresti la PPE

- Apropierea PD din Romania de familia popularilor europeni a fost salutata de la inceput de PPCD. In luna mai, la Congresul PPE, ce a avut loc la Roma, PD a fost reprezentat la cel mai inalt nivel: presedintele partidului Emil Boc, vicepresedintele Sorin Frunzaverde, vicepresedinta Anca Boagiu, care este si ministru al Integrarii, cea mai importanta prezenta romaneasca fiind presedintele Traian Basescu. Apropierea dintre principala forta politica din cadrul Parlamentului European, PPE, si principala forta politica din Romania s-a produs atat pe motive de afinitati doctrinare, dar si din rationamente pragmatice. Pe de o parte, PPE spera ca anume PD sa-i furnizeze grupului sau parlamentar un numar cat mai important de mandate dupa aderarea Romaniei la UE, iar, pe de alta parte, PD si Romania au nevoie de un sprijin politic puternic pe plan continental si international. Fireste, am salutat propunerea favorabila pentru PD, adoptata de grupul de lucru nr. 3 al Biroului Politic, decizia definitiva urmand sa fie luata in acest sens de Biroul Politic la urmatoarea sedinta din 9-10 noiembrie.
Aici s-ar impune cateva explicatii de ordin statutar. PPE are trei trepte de cooperare cu partidele din familia noastra politica. Acestea nu depind de performanta electorala a respectivelor partide pe plan national, ci de gradul de apropiere al tarii unde activeaza formatiunea respectiva de UE. Astfel, de pilda, PPCD detine doar calitatea de membru observator, deoarece UE inca nu a deschis negocierile cu Republica Moldova privind o posibila aderare a tarii noastre la aceasta uniune. PD va capata calitatea de membru asociat in noiembrie anul curent, iar dupa aderarea Romaniei la UE acesta va dispune de dreptul de a deveni membru plin al acestei structuri politice continentale care intruneste formatiuni crestin-democrate si populare.
Desigur, un astfel de for presupune multiple contacte cu prietenii nostri politici care detin functii importante in Parlamentul European, in Comisia Europeana, precum si in institutiile de stat ale tarilor de pe continent. As mentiona doar una dintre personalitatile eminente ale politicii europene, Hans-Gert Poettering, membru al Uniunii Democrat-Crestine din Germania (CDU), care detine functia de presedinte al grupului politic al PPE in Parlamentul European si foarte curand urmeaza sa devina presedinte al acestei institutii continentale.

Trebuie sa facem lobby

- De ce mergeti la astfel de foruri la care nu se iau decizii ce ne-ar privi in mod nemijlocit?
- Pentru ca anume la astfel de foruri politice se elaboreaza pozitii care dupa aceea sunt insusite de institutii precum Comisia Europeana si Parlamentul European, in care functiile-cheie sunt detinute tocmai de reprezentantii acestor forte politice. Tot ce vizeaza procesul de cooperare a RM cu UE, incepand cu problema liberei circulatii a persoanelor si a marfurilor noastre in spatiul european si terminand cu decizia strategica, pe care trebuie sa o pregatim cu perseverenta, de admitere a RM, intr-un viitor previzibil, in familia celor 27 de state membre ale UE, reprezinta preocuparea permanenta a PPCD pe plan extern. Cred ca prezenta noastra este necesara pentru a face un lobby permanent tarii noastre si pentru a obtine un cat mai mare sprijin si deschidere din partea europenilor pentru noi.
- Ce poate insemna faptul ca Republica Moldova a fost vizitata recent de un inalt demnitar german, presedintele Bundestagului, Norbert Lammert?
- Mai intai, un interes si o deschidere pentru Republica Moldova din partea unui actor international de prima marime cum este Germania. Momentul este cu atat mai important cu cat anul viitor anume aceasta tara va prelua presedintia UE, Germania fiind si cel mai insemnat contribuabil la bugetul comunitar. Pentru mine, insa, prezenta demnitarului german este importanta si deoarece dl Lammert este membru al celui mai reprezentativ grup parlamentar din Bundestag - Uniunea Crestin-Democrata / Uniunea Social - Crestina (CDU/CSU), iar din delegatia care ne-a vizitat tara a mai facut parte Manfred Grund, si el membru marcant al CDU, presedinte al grupului de prietenie al Parlamentului german cu RM. Astfel, dl Manfrend Grund a succedat-o in functie pe dna Klaudia Nolte, si ea membru CDU, care la ora actuala conduce biroul Fundatiei Konrad Adenauer din Serbia.
- Cititorii nostri au mai auzit despre crestin-democratii germani, dar cunosc foarte putin despre aceasta formatiune cu dubla denumire CDU/CSU.
- CSU este formatiunea politica cea mai puternica din landul Bavaria, care castiga alegerile cu un scor zdrobitor in aceasta regiune timp de peste 40 de ani. Prin intelegerile stabilite acum cateva decenii, aceasta formatiune se afla intr-o alianta strategica cu CDU. Esenta doctrinara a celor doua partide o reprezinta valorile crestine si democratice. Prin traditie, landul Bavaria este fieful CSU, CDU avand ca arie de activitate celelalte landuri ale Germaniei.

Asteptam sa vina SIEMENS cu investitii
- Recent ati fost intr-o vizita in capitala Bavariei, Munchen. Cu ce scop v-ati deplasat acolo?
- Am raspuns invitatiei Companiei SIEMENS de a vizita in perioada 25 - 29 septembrie biroul central al acestui trust international, care deja desfasoara o serie de afaceri in RM. Reprezentantii acestei companiei au vizitat, la randul lor, tara noastra si au avut intalniri cu demnitari de prim rang. Sarcina mea in cadrul acestei deplasari a fost sa continui dialogul cu managerii de la SIEMENS sa vina cu noi investitii in RM si sa contribuie in felul acesta la deschiderea de noi locuri de munca, dar si la consolidarea imaginii RM ca tara cu un climat de afaceri favorabil.
Tot acolo m-am intretinut cu reprezentantii CSU, cu care am discutat situatia politica din tara noastra si perspectivele de cooperare bilaterala, dar si in cadrul PPE, dintre PPCD si CSU. La Fundatia ”Hanns Seidel”, apropiata CSU, am discutat posibilitatea derularii unor proiecte de formare si instruire a unor categorii de functionari publici, dar si de tineri lideri politici de la noi. As mentiona ca cele doua fundatii germane, Konrad Adenauer si Hanns Seidel, au birouri atat la Bucuresti, cat si la Kiev, unde activeaza de mai multi ani. Este extrem de important sa insistam ca aceste institutii sa analizeze posibilitatea deschiderii unor birouri la Chisinau si sa contribuie la sustinerea proceselor democratice din tara noastra.
- In perioada 1 - 4 octombrie, in orasul Bournemoutht din Marea Britanie a avut loc Conferinta anuala a Partidului Conservator la care ati fost invitat. Ce va leaga de conservatorii britanici?
- PPCD are de mai multi ani relatii de parteneriat cu aceasta formatiune politica care se intemeiaza pe afinitati doctrinare si pe o optica comuna asupra valorilor umane. Viziunile noastre coincid si in ceea ce priveste prioritatile care trebuie sa se afle in atentia politicienilor de astazi. Partidul Conservator ca formatiune politica cu traditii vechi si bogate a desfasurat impreuna cu noi multiple seminare si traininguri in cadrul carora ne-a ajutat sa deprindem managementul politic, comunicarea si tehnicile electorale, care sa ne permita sa desfasuram o activitate politica profesionista. De altfel, la forul acesta au participat peste 7 000 de delegati si invitati. A fost un spectacol politic deosebit de impresionant. Liderii conservatori sunt niste oratori de mare clasa. Am apreciat stilul lor aforistic, exact, garnisit cu un umor fin facut pe seama oponentilor politici. Am avut multiple discutii cu deputati conservatori din Parlamentul Britanic si din Parlamentul European asupra situatiei actuale de la noi, asupra etapei de realizare a Planului de Actiuni RM – UE si asupra perspectivelor de dezvoltare a relatiilor dintre Marea Britanie si Republica Moldova.
Pe parcursul celor cateva zile de participare la acest for am avut numeroase discutii cu colegi din alte tari, cum ar fi Norvegia, Albania, Lituania, Estonia, Bulgaria s.a. Printre oratorii de talie internationala i-as remarca pe senatorul american John McCain, principalul aspirant la functia de presedinte al SUA din partea Partidului Republican, pe ministrul de Interne al Frantei, Nicolas Sarkoszy, si el fiind principalul pretendent la functia de presedinte al statului francez din partea Uniunii pentru Majoritatea Populara (UMP). Am avut un schimb de pareri si cu tanarul si carismaticul lider al conservatorilor britanici David Cameron.

- La 7 octombrie, la Predeal s-a desfasurat Conferinta Internationala „Romania - Nou stat membru al Uniunii Europene: Cat de pregatit este de mediul de afaceri?”, organizata de Uniunea Nationala a Patronatului Roman in cooperare cu SME Union, organizatie autonoma a Partidului Popular European care reprezinta intreprinderile mici si mijlocii. S-au abordat cumva relatiile Republicii Moldova cu Romania in viitoarea calitate a acestei tari de membru al UE?

Aderarea Romaniei la UE – un flux de investitii pentru Republica Moldova

- Prezenta noastra la acest for se datoreaza conducerii SME UNION de la Bruxelles, copresedintelui Peter Jungen si secretarului general Patrick Voller. Am considerat necesar sa onoram aceasta invitatie, deoarece este important ca, dupa adoptarea deciziei definitive de aderare a Romaniei la UE, aspiratia proeuropeana a tarii noastre sa fie formulata si la asemenea reuniuni.
Este stiut faptul ca Romania reprezinta un important partener comercial pentru Republica Moldova, iar aderarea ei la UE ar trebui sa deschida noi perspective de cooperare economica. In interventia mea am incercat sa-i conving pe participanti ca Republica Moldova este o tara stabila politic, cu o legislatie economica atractiva care garanteaza un climat investitional favorabil. Iata de ce odata cu aderarea Romaniei la UE, Republica Moldova asteapta un aflux de investitii din Romania si din intreaga Europa. In plus, am accentuat faptul ca, asa cum vorbim aceeasi limba si simtim la fel, comunicarea si cooperarea dintre noi trebuie sa cunoasca o ascendenta continua. Am mai mentionat ca Republica Moldova are nevoie de sprijinul energic al Romaniei in efortul de implementare a reformelor si de integrare europeana. Am mai spus ca avem nevoie si de suportul PPE pentru a realiza o tranzitie reusita si a realiza, in definitiv, obiectivul nostru strategic – accederea Republicii Moldova la UE.
- Va multumim.
(Interviu realizat de Sergiu Praporscic, FLUX)

 
Vor fi construite Biserici romanesti in SerbiaPDF Print E-mail
Manastirita, Timoc, Serbia / Romanian Global News
Accesari :290
Sunday, 15 October 2006
{mosimage}Patru noi biserici ortodoxe romane vor fi ridicate in localitatile Subotita, Manastirita, Isacova si Proset din Serbia in comunitatile compacte de romani, Slobodan Iovanovici a donat comunitatii terenul pentru ridicarea bisericii de la Manastirita.In prezent, se efectueaza lucrari si se asteapta ca in aceasta toamna sa fie sfintita crucea pe locul unde va fi ridicat noul locas de cult, informeaza agentia Amos News. La Proset exista deja crucea pe locul unde va fi noua biserica a romanilor ortodocsi.
IProiectul de constructie a mai multor biserici ortodoxe romane a prins contur in urma sfintirii celei de la Malainita.
 
Si Romania va fi prezenta la reuniunea Consiliului Afaceri Generale si Relatii Externe al UEPDF Print E-mail
Luxemburg, Luxemburg / Romanian Global News
Accesari :194
Sunday, 15 October 2006
{mosimage}La reuniunea Consiliului Afaceri Generale si Relatii Externe al UE (CAGRE) va participa si ministrul roman al afacerilor externe, Mihai-Razvan Ungureanu. Reuniune va avea loc la Luxemburg, in perioada 16-17 octombrie.Pentru Romania, principalul punct de interes pe agenda CAGRE il constituie adoptarea de concluzii asupra Raportului de Monitorizare al Comisiei Europene privind Romania si Bulgaria. In baza progreselor prezentate in Raportul Comisiei, Romania asteapta un mesaj clar din partea Consiliului, care sa salute aderarea Romaniei si Bulgariei, la 1 ianuarie 2007.
In dialogul cu interlocutorii europeni, ministrul afacerilor externe va prezenta prioritatile Romaniei in perioada urmatoare, in vederea asigurarii bunei functionari in cadrul Uniunii, dupa aderare, se arata intr-un comunicat MAE. De asemenea, participarea la reuniune a ministrului afacerilor externe va reprezenta o oportunitate de sustinere activa in dialogul cu omologii din statele membre a finalizarii cu succes a procesului de ratificare a Tratatului de Aderare a Romaniei in statele membre in care procedurile sunt inca in curs de desfasurare.
Reuniunea ministrilor de externe va oferi prilejul unor discutii privind subiecte de actualitate ale agendei internationale: situatia de securitate din Darfur, situatia politica interna din Zimbabwe si implicatiile pe care evolutiile din Zimbabwe le au asupra stabilitatii in sudul Africii, precum si ultimele evolutii ale situatiei din Orientul Mijlociu (cu accent pe demersurile pentru formarea unui guvern palestinian de uniune nationala si situatia din Liban). Un punct important pe agenda reuniunii se refera la Balcanii de Vest, discutiile vizand situatia post-electorala si reformele din Bosnia si Hertegovina, stadiul negocierilor privind statutul Kosovo si evolutiile politice din Serbia. Ministrii de externe vor mai analiza ultimele evolutii ale dosarului nuclear iranian, gestionarea problemei nucleare nord-coreene.  Alte teme de actualitate incluse pe agenda CAGRE se refera la relatiile UE-Ucraina si mandatul extern BEI.
Reuniunea CAGRE este una complexa, cu ocazia desfasurarii acesteia avand loc si reuniunile ministrilor de cooperare pentru dezvoltare si ai comertului din UE.
In cadrul unei sesiuni de lucru comune ministrii de externe – ministrii de cooperare pentru dezvoltare, vor fi abordate teme legate de coerenta politicii de cooperare pentru dezvoltare si eficienta actiunii externe a UE, cat si Strategia UE pentru Africa.
In cadrul reuniunilor ministrilor pentru comert si cooperare pentru dezvoltare se vor discuta subiecte privind evolutiile in negocierile pentru Agenda Doha pentru Dezvoltare, contributia politicii comerciale comune in asigurarea competitivitatii globale a UE, asistenta pentru comert („aid for trade”), buna guvernare in contextul politicii de cooperare pentru dezvoltare, eficienta asistentei externe, si migratie si dezvoltare.
 
Scena romaneasca de muzica electronica si cultura digitala, in dezbatere la BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania / Romanian Global News
Accesari :167
Sunday, 15 October 2006
La Galeria General Public din Berlin pe 20 octombrie, incepand cu ora 20.00 vor avea loc o serie de manifestari culturale, printre care si conferinte, discutii, screening pe tema „Scena romaneasca de muzica electronica si cultura digitala”.Vor participa co-organizatorul Rokolectiv Bucuresti, Mihaela Vasile,  co-organizator AVmotional Bucuresti, Stefan Tiron, director artistic Disk/ Club Transmediale Berlin, Remco Schuurbiers si altii. Incepand cu ora 21.30 vor avea loc audio/video live performance Yvat & Cut Raw Videos.
 
Prezenta romanesca la Festivalul International de Jazz din Hradec KralovePDF Print E-mail
Hradec Karlove, Cehia / Romanian Global News
Accesari :198
Sunday, 15 October 2006
{mosimage}Si Romania va fi reprezentata la Festivalul International de Jazz din Hradec Kralove, care se va desfasura pe 20 octombrie, la Teatrul Mare din localitate. In cadrul acestui eveniment va avea loc si un concert al quartet-ului condus de Vlaicu Golcea.Participarea romanesca se va desfasura sub auspiciiileICR Praga. Acest festival este unul dintre cele mai importante festivaluri internationale de jazz din intreaga zona a Europei Centrale.
 
Slujba la Berlin pentru Casa Christinia din Cluj-NapocaPDF Print E-mail
Berlin, Germania / Romanian Global News
Accesari :279
Sunday, 15 October 2006
{mosimage}Presedintele Delegatiei Comitetului Bisericii Americane in Berlin, Indira Faltin, anuntat ca slujba de duminica, din 22 octombrie, se va concentra pe Romania si pe misiunea Bisericii de a sprijini „Casa Christinia” din Cluj-Napoca. Slujba se va tine in limba engleza, iar rugaciunile se vor tine in limba romana. Biserica Americana din Berlin invitata pe toti enoriasii intr-o zi de rugaciune, la o slujba ecumenica, ce va avea loc pe 22 octombrie, de la ora 11.00 pana la 12.30, la Luther Church in Berlin-Schoneberg,
Biserica Americana din Berlin este o casa ecumenica pentru oamenii din toata lume ce sunt legati prin dragostea lor pentru Iisus Hristos. Pastorul bisericiii este Ben Coltvet. Dincolo de misiunea acesteia in Romania, Biserica Americana din Berlin sprijina de asemenea si alte proiecte in India, Etiopia si Africa de Sud.
 
Pelerinaj roman la Sanctuarele Fecioarei Maria din Lourdes si FatimaPDF Print E-mail
Lourdes, Franta / Romanian Global News
Accesari :248
Sunday, 15 October 2006
Cu ocazia implinirii in acest an a 90 de ani de la prima aparitie a Maicii Domnului la Fatima, la Sanctuarele dedicate Sfintei Fecioare Maria de la Lourdes, Franta si de la Fatima, Portugalia, la sfarsitul lunii octombrie avut loc un Pelerinaj la nivel national al credinciosilor greco-catolici din Romania.
La acest Pelerinaj au participat peste 250 de credinciosi, printre care si multi enoriasi din judetele Caras-Severin si Timis, informeaza Amos News. Atat la Lordes, cat si la Fatima s-au efectuat Sfinte Liturghii dupa ritul Greco-catolic, pontificate de catre preotul Vasiloni Trandafir Florin, Protopop Greco-catolic de Sarmisegetuza si responsabil diecezan cu pastoratia laicilor in Dieceza de Lugoj. Din programul calatoriei a facut parte si vizitarea unor orase ca Lisabona, Salamanca, Burgos, Nisa, Venetia. 
 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions