Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Octombrie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        
Cautare
 
Si Belgia a ratificat Tratatul de Aderare al Romaniei la Uniunea EuropeanaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :161
Monday, 16 October 2006
La sfarsitul saptamanii trecute Majestatea Sa Regele Belgienilor Albert al II-lea, in numele Belgiei, a ratificat Tratatului de Aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana.Documentul urmeaza sa fie transmis la Roma, unde se afla depozitarul instrumentelor de ratificare.
Potrivit unui comunicat emis, Ministerul Afacerilor Externe apreciaza sustinerea constanta acordata Romaniei de autoritatile belgiene in vederea finalizarii, cu succes, a procesului de aderare la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Din perspectiva Romaniei, semnarea de catre seful statului a instrumentului de ratificare a Tratatului de Aderare reflecta calitatea deosebita a relatiilor bilaterale romano-belgiene in toate domeniile.
De asemenea, Ministerul roman al Afacerilor Externe doreste sa multumeasca autoritatilor belgiene pentru sustinerea acordata Romaniei in vederea aderarii la Uniunea Europeana la data stabilita.
 
Ce a insemnat Lutita /1848 pentru romanii din TransilvaniaPDF Print E-mail
Lutita, Harghita, Romania/Romanian Global News
Accesari :253
Monday, 16 October 2006
Zilele trecute aproximativ 1500 de secui si unguri s-au adunat pentru a comemora adunarea de la Lutita din 1848. Desi au anuntat peste 5000 de participanti majoritatea dintre ei nu au putut ajunge ca urmare a drumurilor extrem de proaste neantretinute de autoritatile locale secuiesti si a dezinteresului fata de campania extremist-nationalista de obtinere a autonomiei pe criterii etnice a asa numitului Tinut Secuiesc, sustinuta de aristocratia UDMR-UCM-CNS si de extremistii de la Budapesta.

Ce a reprezentat exact Lutita 1848 pentru romanii din Transilvania vom vedea in randurile de mai jos.

,,Faimoasa adunare fatala a secuilor  la comuna Lutita” – cum o caracterizeaza Baritiu – s-a tinut la 16 octombrie 1848, sub presedintia comitelui EMERIK  MIKO (1805-1876), trimisul guvernului (maghiar)  din Cluj si al baronului VAY  MIKLOS (comisar imperial). La adunare s-au adunat circa 30.000 de secui, in mare parte deja inarmati.
Adunarea a fost convocata de catre BERZENCZEI  LASZLO, comisar al lui KOSSUTH, trimis in Ardeal sa recruteze un nou regiment de husari dintre secui. Familia lui provenea din Berzencze, din Ungaria si nu se stie cand “se incuibase in secuime”, unde s-a stabilit de-a lungul secolelor mai multi unguri din Ungaria.
BERZENCZEI, ca sa-i faca pe plac lui Kossuth, a umblat din sat in sat pentru a agita pe secui contra romanilor  si a-i convoca la Lutita. Era de o statura impunatoare, mare agitator si “ foarte deprins a vorbi catre multime”, fiind “glorificat din toate partile”. Chiar guvernul (maghiar) de la Cluj s-a opus initial tinerii adunarii de la Lutita, stiind ca orice adunare de secui se sfarsea rau.
In programul lui BERZENCZEI se prevedea “ infiintarea, fara nici o aprobare  mai inalta, a unei trupe nationale secuiesti”, sub numele  Husarii lui Mathia; alegerea unui  nou guvern provizoriu si infiintarea unui comandament secuiesc de razboi.
In 16 octombrie 1848, la ora 8 dimineata, au sosit in Lutita aristocratii secui, barbati si femei in trasuri, armata granicereasca de secui comandata de ofiterii ei, secui inarmati condusi de preotii lor.  La ora 9-10 a  sosit BERZENCZEI, cu alt mare agitator SANDOR GALL, urmati de partizanii lor. Pe o parte a campului, s-a asezat o tribuna foarte inalta pentru a se auzi vocea oratorilor. Secuii au fost asezati in batalioane, in linie, dupa cum au fost asezati romanii la Blaj, in 3/15 mai 1848.
La ora 10 a sosit  contele Miko Imre, presedinte al guvernului din Cluj, primit cu oarecare raceala de public, care il vedea ca pe un “aderent al tronului”. A vorbit apoi BERDE MOZES, deputat in Dieta Transilvaniei, om moderat, care, presimtind ce avea sa se intample, a propus multimii sa mearga acasa dupa adunare si sa se organizeze bine, iar cand va fi nevoie sa iasa gata de lupta.
A vorbit, in continuare, BERZENCZEI  LASZLO, care i-a instigat pe secui descriindu-le pericolul ce-i astepta cu cele mai inspaimantatoare culori, apoi isi batu joc de guvern si de comisarul Miko Imre, declarandu-i pe secui “independenti de guvern”, indemnandu-i sa se supuna  guvernului Kossuth (cu sediul la Debretin), si sa plece “ in contra valahilor spre apararea fratilor din comitate”. Cuvantarea lui a fost intampinata cu ovatii.  Comisarii “scapara fraiele din maini si BERZENCZEI ramase asta data domn al situatiunii in toata puterea cuvantului” (Baritiu). Berde Mozes si contele I. Bethler, ca “moderati”, nu au putut influenta mersul evenimentelor. S-a decis ca multimea sa plece imediat asupra romanilor. S-a depus juramant guvernului Kossuth, “terorismul acestei adunari a fost atat de cumplit, incat nimeni nu a cutezat de a se sustrage de la acel juramant fara pericolul vietii” (Baritiu). Au fost sa jure si ofiterii “germani curati” din batalioanele secuiesti de granita.
Adunarea a votat si o proclamatie adresata romanilor si sasilor, amenintandu-i cu armele daca nu “restaureaza pacea tarii”. Proclamatia a fost adusa la cunostinta romanilor si sasilor  dupa incendierea Reghinului, intentionat foarte tarziu. Rolul nefast asupra adunarii de la Lutita, l-a avut BERZENCZEI  LASZLO, comisar kossuthist (“acel Herostrat al Transilvaniei”- cum il numeste Baritiu, dupa locuitorul din Efes din sec. I d. Hr., care din dorinta de a deveni celebru a incendiat in anul 356, templu zeitei Artemis, din Efes), in data de 17 octombrie, “cu o provocare furioasa a indemnat pe secui sa se declare garda nationala, sa-si aleaga comandantii si sa plece imediat asupra romanilor”, desi contele Miko si Berde Mozes au mai incercat o mediere, in spirit moderat. A fost ales comandant, colonelul ALEXANDRU ZSOMBORI, comandant al unui regiment secuiesc de granita. BERZENCZEI, el insusi a fost cel care “ a dat foc orasului Reghin si la vreo noua comune romanesti cu “taciunarii (incendiatorii) sai”- spune tot Baritiu.
Au fost  fost inarmati circa zece mii de secui care au plecat in patru coloane mari si “peste tot pe unde au trecut acele coloane au lasat urmele devastatiunii si a satelor arse”. O coloana, comandata de comitele DIONISIE KALNOKI a fost oprita si infranta la 25 octombrie  in comuna Souas de catre trupe imperiale  conduse de maiorul KLEISER din regimentul SIVKOVICH. Coloana sau trupa secuiasca condusa de contele DIONISIE LAZAR a infrant pe prefectul FLORIAN MICAS la Iernut si in inaintarea sa spre Ludus a incendiat Iernutul  si ucis 20 de romani neinarmati din aceasta localitate, si inca 43 de civili in Saula, Cipau, Ogra, sate care au fost si ele incendiate. Baronul APOR a mai spanzurat 26 de romani.
Partea cea mai mare a trupelor secuiesti s-a indreptat spre Reghin, contra colonelului URBAN, care comanda trupele romane, care au fost invinse la Santioana, langa Reghin, din cauza numarului coplesitor  al inamicului: 10.000 de secui, la 1300 ostasi  graniceri romani. BERZENCZEI a dat -  asadar -  foc orasului Reghin, secui au pradat si omorat “ pe toti care le cadeau in mana, iar pe 17 ostasi ramasi in spital ii macelarira ca orice salbatici”. Secuii au incendiat si localitatile Mirasteu, Archiud, Albestii Bistritei, Grebenisul de Campie si alte sate.
Pana in 16 decembrie 1848 au fost arse si devastate peste 100 de comune romanesti si sasesti. Orasul Reghin, locuit atunci in mare parte de sasi, a fost incendiat si pradat, inclusiv bisericile mari sasesti romano-catolice si luterane, pe langa numeroase atrocitati contra populatiei civile.
Istoricul ungur KOVARI a glorificat intr-o carte expeditia secuilor dupa Lutita, Baritiu i-a replicat insa, in epoca, spunand ca aceasta istorie a lui KOVARI “sufera corecturi esentiale, afara numai daca devastarea de tari, jafuri, omoruri de oameni neinarmati si taciunaria (incendierea)  s-ar putea considera de catre popoarele civilizate ca fapte ale eroismului, in loc de a le numi ce sunt si a le infiera drept crime comise de popoare salbatice”.
Pentru Romanian Global News, cercetator Vasile  LECHINTAN

 

 

 
Delegatie chineza in vizita la Jandarmeria RomanaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :178
Monday, 16 October 2006
O delegatie a Trupelor Politiei Inarmate Populare Chineze efectueaza o vizita oficiala la Jandarmeria Romana in perioada 12-18 octombrie.
Pe 13 octombrie delegatia chineza, condusa de generalul maior Chen Xianzhi – adjunctul  Directorului Politic al T.P.I.P.C., a fost primita de inspectorul general al Jandarmeriei Romane, generalul-maior dr. Costica Silion si de adjunctul acestuia, generalul de brigada  Neculai Bontic. In cadrul acestei vizite de informare, care se inscrie in seria activitatilor de colaborare bilaterala intre Jandarmeria Romana si Trupele Politiei Inarmate Populare Chineze, partea chineza s-a aratat foarte interesata de sistemul logistic al Armei si de modul de gestionare a resurselor umane, apreciind faptul ca de la 1 ianuarie 2007 nu vor mai exista militari in termen, transmite Prompt Media. De asemenea, membrii delegatiei chineze au apreciat modul de recrutare si promovare a personalului si au declarat ca au multe de invatat din experienta Jandarmeriei Romane.
De asemenea, programul vizitei cuprinde si vizitarea sediului Brigazii Speciale de Interventie „Vlad Tepes”, a Muzelui Jandarmeriei  si a unor unitati ale Jandarmeriei din Bucuresti si din teritoriu - Scoala de Aplicatie pentru Ofiteri „Mihai Viteazu”, Inspectoratele de Jandarmi Judetene Arges. Hunedoara, Alba, Cluj, Mures si Prahova.
 
Album foto cu politistii romani participanti la misiuni internationalePDF Print E-mail
Ocna Sibiu, Romania/Romanian Global News
Accesari :193
Monday, 16 October 2006
{mosimage}Albumul foto-documentar, intitulat „Politisti romani, participanti la misiuni internationale de mentinere a pacii”, a fost lansat, sambata, 14 octombrie, la complexul ,,Helios” din municipiul Ocna Sibiu, in prezenta unor inalte oficialitati din Ministerul Administratiei si Internelor si Inspectoratul General al Politiei Romane.
Lucrarea, realizata la initiativa unor ofiteri de politie si prin sustinerea materiala a acestora, se doreste o modesta contributie la Registrul Istoric al Politiei Romane si reuneste imagini si date personale ale unor politisti romani participanti la misiuni internationale.  In cadrul acestui eveniment a fost subliniata insemnatatea si rolul misiunilor internationale la care au participat si politistii romani, in contextul angajamentelor internationale asumate de Romania, precum si contributia reprezentantilor tarii noastre la restabilirea si mentinerea pacii in zonele de conflict unde au executat misiuni. Kosovo, Bosnia–Hertegovina, Congo, Macedonia si Haiti se numara printre destinatiile unde, sub egida O.N.U, U.E. sau O.S.C.E., cateva sute de politisti romani, ofiteri sau agenti, au participat, incepand din anul 1998, la misiuni internationale de mentinere a pacii.
Pe durata misiunilor, politistii romani s-au remarcat prin profesionalism, spirit de echipa, curaj si calitati manageriale deosebite, ceea ce a contribuit la investirea multora dintre ei in functii de conducere – sefi de misiuni, adjuncti de directii la nivel de cartier general sau comandant regional adjunct.
In prezent, 69 de ofiteri si agenti ai Politiei Romane participa la misiuni internationale.
 
Moneda din aur, de 10 lei, dedicata Tezaurului de la Cucuteni-BaiceniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :153
Monday, 16 October 2006
{mosimage}Banca Nationala a Romaniei va pune in circulatie, incepand cu data de 16 octombrie 2006, o moneda din aur, cu valoarea nominala de 10 lei, dedicata Tezaurului de la Cucuteni-Baiceni, emisiunea facand parte din ciclul tematic “Istoria aurului”.
Moneda va fi de forma rotunda, titlu: 999/1000, calitate,  proof, greutate: 1,224 grame, diametru: 13,92 mm si margine: zimtata. Aversul contine, in jumatatea superioara, valoarea nominala “10 LEI” si stema Romaniei, iar in partea inferioara, o aplica de harnasament din tezaurul de la Cucuteni-Baiceni si inscriptia “ROMANIA”. Reversul prezinta, in plan central, o imagine de pe obrazarul coifului de aur din tezaurul de la Cucuteni-Baiceni, ce reprezinta un personaj indeplinind un ritual si textul circular “TEZAURUL CUCUTENI BAICENI”, informeaza Prompt Media. Fiecare moneda din aur, ambalata in capsula de metacrilat transparent, va fi insotita de un certificat de autenticitate, redactat in limba romana si limba engleza, semnat de guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei si Casierul central, precum si de o brosura de prezentare a acestei emisiuni numismatice. Tirajul emisiunii este de 500 exemplare. Pretul de vanzare, exclusiv TVA, este de 113,01 lei si nu include pretul cutiei de prezentare. Monedele din aur, dedicate tezaurului de la Cucuteni-Baiceni, au putere circulatorie pe teritoriul Romaniei. Grafica monedelor din aur este protejata prin inregistrare la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci din Romania. Falsificarea sau contrafacerea acestor monede, constituie infractiune si se pedepseste conform legii. Punerea in circulatie, in scop numismatic, a monedelor din aur din emisiunea dedicata Tezaurului de la Cucuteni-Baiceni, se realizeaza prin sucursalele Bucuresti, Cluj, Iasi si Timis ale Bancii  Nationale a Romaniei.
 
Trei milioane de lei alocate Zilei Nationale a RomanieiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :255
Monday, 16 October 2006
Ministerul Culturii si Cultelor si Ministerul Afacerilor Externe au primit o suplimentare de 2,97 milioane lei, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, pentru organizarea de actiuni de diplomatie culturala cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei in anul 2006.

Actiunile constau in oferirea, prin intermediul ambasadelor Romaniei din Uniunea Europeana si din spatiul din vecinatatea tarii noastre, in preajma zilei de 1 Decembrie, a 12.000 de pachete continand albume de arta, CD-uri, DVD-uri si alte materiale de promovare a imaginii Romaniei, catre parlamentari, oficialitati guvernamentale, formatori de opinie, alte personalitati publice din tarile tinta.
Bugetul MCC a fost suplimentat cu suma de 2,7 milioane lei noi pentru achizitia materialelor care urmeaza sa fie oferite, iar transportul si distribuirea pachetelor se va face de catre MAE, al carui buget a primit restul de 270.000 lei noi.

 


 

 
Phoenix in turneu la Bucuresti si ConstantaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :134
Monday, 16 October 2006

{mosimage}Trupa Phoenix nu mai are cu siguranta nici o nevoie de cuvinte introductive. Aceasta va sustine un turneu in perioada 11 octombrie-15 octombrie 2006.

 

Romanii de pretutindeni cunosc formatia “Phoenix”, aceasta fiind iubita de cel putin doua-trei generatii. Numele pieselor au devenit expresii, versurile sunt cunoscute de asemenea, iar cand se aude chitara, sau fluierul, se dezalantuie parca un vartej de magie...
Turneul din 2006, un regal pentru fanii legendarei formatii din toata tara strabate orase si ani cu repeziciune, in miez de toamna. Ne dorim sa nu se opreasca niciodata din ce fac si ii asteptam, fiecare in cate un oras. Mai multe informatii despre acest turneu, incluzand si programul concertele se pot afla de pe site-ul www.dordeduca.ro
 
Monica Lovinescu a primit Premiul National “Dimitrie Cantemir”PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :146
Monday, 16 October 2006
{mosimage}Cu ocazia Conferintei Comunitatilor Romanesti din Europa, desfasurata la Bucuresti, Monica Lovinescu(foto) a primit Premiul National “Dimitrie Cantemir”, pentru merite deosebite.
Anuntul a fost facut la finalul reuniunii de premierul Calin Popescu Tariceanu. Acesta a declarat ca momentul marcheaza reintoarcerea la firesc, dupa 16 ani de schimbari si este un semn ca geografia nu ne mai desparte. Cultura romana isi recunoaste integralitatea prin asumarea patrimoniului creat de personalitatile din afara granitelor - a mai spus primul-ministru, informeaza Rador. El a subliniat ca, dupa decenii intregi de exil, numele Monicai Lovinescu se intoarce astazi acasa.
 
Romania a participat, ca observator, la reuniunea GUAM de la ChisinauPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :168
Monday, 16 October 2006
{mosimage}Romania, reprezentata de vicepresedintele Senatului, Teodor Melescanu(foto), a participat in calitate de observator, la Adunarea Parlamentara a GUAM, desfasurata in data de 15 octombrie.
Discutiile au fost marcate de problema conflictelor inghetate cu care se confrunta statele membre ale organizatiei si de situatia conflictuala intervenita in relatiile dintre Rusia si Georgia. Presedintele Parlamentului Georgiei, doamna Nino Budjarnadze, a criticat dur Rusia pentru presiunile pe care le face asupra tarii sale, pentru blocada economica pe care a instituit-o si nu s-a sfiit sa avertizeze ca Moscova ar putea sa procedeze la fel si cu Basarabia, Azerbaidjan si Ucraina. Desi se cunosc actiunile Rusiei si, cu toate ca si Georgia si Romania au insistat, totusi, in comunicatul final al reuniunii GUAM de la Chisinau nu a putut fi inclusa nici o mentiune cu privire la aceasta situatie, ci doar aprecieri generale despre necesitatea dialogului si respectarea suveranitatii si integritatii teritoriale, in principal din cauza opozitiei manifestate de delegatia Ucrainei. Teodor Melescanu a declarat: “Nu este posibil ca atunci cand unul dintre membrii GUAM face obiectul unor actiuni indreptate de catre Federatia Rusa impotriva lui, celelalte tari sa treaca sub tacere acest lucru. Solidaritatea este necesara pentru ca acum este cazul Georgiei, dar pentru ca maine poate sa fie cazul Ucrainei sau al Moldovei sau al Azerbaidjanului.”, informeaza Rador.
 
Festivalul National de Comedie, la a 18-a editiePDF Print E-mail
Galati, Romania/Romanian Global News
Accesari :196
Monday, 16 October 2006
A 18-a editie a Festivalului National de Comedie, si-a deschis portile pe scena Teatrului Dramatic din Galati, luni, 16 octombrie.Cu acest prilej se va aniversa si implinirea a treizeci de ani de la infiintarea festivalului la initiativa scriitorului si criticului dramatic Valentin Silvestru, precum si a fostului director al teatrului galatean, actorul Mihai Mihail, transmite Amos News. Pe parcursul a zece zile Galatiul va deveni capitala culturii. Zece trupe de teatru din Romania vor prezenta spectatorilor galateni cele mai bune piese de comedie, in cadrul Festivalului National de Comedie. Printre acestea se numara si  trupele de la Teatrul “Nottara” cu spectacolul “Scandal la Opera”, regizat de Petre Bokor, Teatrul Tineretului din Piatra Neamt cu spectacolul “Volpone”, in regia lui Louise Danceanu, Teatrul “Vasile Alecsandri” din Iasi cu spectacolul “Petitoarele”, in regia lui Ion Sapdaru, Teatrul Odeon cu spectacolul “Joi.Mega Joy”, regizat de Radu Afrim etc.
In afara trupelor din tara, va mai participa la acest eveniment si o trupa de teatru din Franta, La Compagne “Les Figaros” care va prezenta spectacolul “Imblanzirea scorpiei”.
 
Constructia Stadionului National ar putea dura doi aniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :232
Monday, 16 October 2006
Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a aprobat studiul de fezabilitate si indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investitie „Reabilitare si modernizare - Stadionul National Lia Manoliu".
Studiul de fezabilitate prevede demolarea stadionului existent si construirea unuia nou, destinat exclusiv jocurilor de fotbal si rugby, cu doua tribune si doua peluze si o capacitate totala de 54.800 locuri, transmite Prompt Media.
Valoarea totala a investitiei este de 501.536.129 lei, din care lucrarile de constructii-montaj insumeaza 350.182.964 lei, finantarea urmand a fi asigurata din bugetul CGMB si din sume alocate de Guvernul Romaniei. Durata de realizare a investitiei a fost estimata la 20 luni.
Totodata, CGMB a aprobat propunerea de emitere a unei Hotarari de Guvern pentru transmiterea unui teren de 40.416 mp, situat in Bd. Basarabia 37-39, din domeniul public al statului in domeniul public al municipiului Bucuresti si in administrarea CGMB. Terenul va fi destinat construirii unui stadion de atletism, cu tribune acoperite si o capacitate de 15.000 locuri, cu toate dotarile necesare pentru a corespunde normelor si exigentelor Comitetului Olimpic International.
 
Trei dintre principalii lideri ai romanilor din jurul frontierelor au purtat discutii la CotroceniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :286
Monday, 16 October 2006
{mosimage}Sambata 14 octombrie 2006, europarlamentarul basarabean Vlad Cubreacov, vicepresedinte al PPCD, europarlamentarul Ion Popescu, deputat in Rada de la Kiev si Presedinte al UI “Comunitatea Romaneasca” din Ucraina si Pedrag Balasevic, presedinte al Partiei Democrate a Rumanilor din Serbia si Presedintele comitetului de conducere a Federatiei Rumanilor din Serbia, au fost primiti la Adminstratia Prezidentiala de catre Consilierul Prezidential Anca Ilinoiu(foto).In cadrul discutiei au fost punctate problemele cu care se confrunta romanii din Basarabia, Ucraina si Serbia si modalitatile de rezolvare a acestora. Anca Ilinoiu la randul sau a evidentiat interesul si preocuparea Presedintelui Basescu pentru rezolvarea problemelor ridicate si pentru problematica romanilor de pretutindeni in general.
S-a stabilit de comun acord ca pe viitor sa se pastreze in continuare o legatura directa intre Administratia Prezidentiala si liderii comunitatilor romanesti.
 
Campanie electorala a lui Tariceanu-Ungureanu- Gheorghiu, pe bani publiciPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :343
Monday, 16 October 2006
{mosimage}Ieri in incheierea sindrofiei de la “casa Poporului”, prezent sa incheie conferinta Comunitatilor Romanesti din Europa”, Tariceanu, in marea sa naivitate, ca sa nu-i spunem altfel, a devoalat ceea ce foarte multi dintre invitati observasera deja si anume caracterul profund electoral al intalnirii.

Daca pana atunci nu erau vizibile decat culorile liberale ale acreditarilor pe care invitatii si presa le purtau agatate de gat, lista celor care luau cuvantul din parte autoritatilor, Ungureanu, Gheorghiu si iata Tariceanu, toti liberali, cuvantarea prosteasca a Primului Ministru care a multumit liberalilor din Basarabia pentru prezenta, a risipit orice urma de indoiala. Grupul liberalilor basarabeni, multi dintre ei fosti sustinatori ai lui Adrian Nastase in campania electorala din 2004, a compus de fapt grosul delegatiei de la Chisianu, ceilalti fiind invitati doar ca lucrurile sa nu bata la ochi. Dealtfel o parte dintre ei nici nu au stat prea mult la lucrarile conferintei la care au fost invitati si pentru care le-au fost platite deplasare, cazarea si masa, ci au plecat la o reuniune liberara desfasurata in alta locatie.
In aceeasi luare de cuvant Tariceanu a mai facut o gafa impardonabila. Fiind cu gandul la eventualul electorat din comunitatile mari romanesti, nu a pomenit decat de romanii din Spania si Italia uitand complet de romanii autohtoni din jurul frontierelor si Balcani sau de cei din celelalte tari europene. Gestul sau a fost comentat extrem de dur de cei in cauza multi iesind din sala.
De lipsa de interes a DRRP-MAE pentru romanii(aromanii) din Balcani a profitat pe toata durata reuniunii pescuitorul in apa tulburi, deputatul PD Costica Canacheu, aflat in umbra campaniei pro-grecesti de declarare a aromanilor din Romania ca minoritate nationala. Ce a soptit acesta pe toata durata reuniunii lui Mitco Papuli, reprezentant al romanilor(aromanilor) din Macedonia nu este dificil de presupus.
Nici cadourile date celor invitati, nici cazarea luxosa la Intercontinental nu a reusit sa-i faca pe majoritatea participantilor sa nu se declare dezamagiti de modul ingrat in care s-a incercat utilizarea lor de catre DRRP-MAE, in interesul unui partid.
A fost de remarcat prezenta de spirit a Administratiei Prezidentiale care s-a prins ca la mijloc miroase a campanie electorala a liberalilor lui Tariceanu si a anulat receptia pe care urma sa o dea sambata seara la Palatul Cotroceni.

 

 
Romanii de peste granite nu au incredere in strategiile guvernuluiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :347
Monday, 16 October 2006
{mosimage}Guvernul a pregatit o campanie prin care sa le acorde mai multa atentie romanilor din afara granitelor tarii si a organizat o conferinta a comunitatilor romanesti din Europa, unde sa-si promoveze strategia.
In pragul aderarii la UE, executivul s-a gandit sa ii apropie pe romanii plecati din tara, cu tot cu potentialul politic si economic pe care il au acestia.
Asa ca Departamentul pentru relatiile cu romanii de pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe a elaborat o strategie in acest sens. Maestru de ceremonii a fost pus secretarul de stat, liberalul Mihai Gheorghiu. Dar cu toate eforturile organizatorilor si cu plictiseala mascata a secretarului de stat din timpul dezbaterilor, reprezentantii comunitatilor romanesti de peste granite au recunoscut ca nu au incredere prea multa in promisiunile echipei guvernamentale. Susotelile sau chiar discursurile unor invitati au scos la iveala o invatatura mai veche a romanilor stabiliti in tarile UE - guvernul promite, face planuri, dar strategiile se modeleaza, de fiecare data, dupa interesele de partid sau dupa perioadele de alegeri.
Guvernul a vrut sa promoveze o noua viziune asupra comunitatilor de romani din afara tarii, astfel incat acestia sa treaca drept extensie a societatii civile romanesti in mediul international. Ideea a fost primita cu sufletul deschis de toti reprezentantii romanilor din afara, dar si cu scepticismul caracteristic celor care au invatat, in timp, sa nu se increada in toate proiectele guvernului. Totul, in conditiile in care organizatorul primei conferinte a comunitatilor romanesti din Europa este Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, condus de un secretar de stat scapat de restructurare, liberalul Mihai Gheorghiu.
Guvernul a organizat o prima conferinta a comunitatilor romanesti din Europa, ca prima etapa in realizarea strategiei de a atrage romanii aproape de tara-mama. Desi a fost promovata cu fast, viziunea guvernului nu a reusit sa convinga pe toata lumea ca are si sanse de reusita pe termen lung. "Sper sa dureze", au susotit reprezentantii comunitatilor romanesti din tarile europene. Dar pentru Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe, comunitatile romane de peste hotare reprezinta "un potential politic, economic, social si cultural" important pentru statul roman - cu accent pe "politic". Asta mai ales pentru ca departamentul se bucura de sustinerea executivului, fiind condus de un liberal, Mihai Gheorghiu, secretar de stat subordonat a doi lideri PNL - ministrul de externe, Mihai Razvan Ungureanu, si premierul Calin Popescu Tariceanu.
Organizatorul s-a plictisit
Iar pentru Gheorghiu, prima zi a conferintei a fost una importanta si, pe alocuri, plictisitoare. Ca moderator al dezbaterilor dintre reprezentantii comunitatilor romanesti din Europa, secretarul de stat le-a dat cuvantul vorbitorilor din Franta, Serbia, Italia, Ungaria, Germania sau Spania si a ascultat cuminte discursurile acestora. E drept, s-a mai foit pe scaun, s-a scarpinat in cap si a studiat cu toata atentia o platforma primita cadou de la reprezentantul unei asociatii din Spania. Asa ca, atunci cand Miguel Fonda Stefanescu a terminat de vorbit, Gheorghiu a anuntat repede ca urmeaza pauza de masa, fara sa-si dea seama ca uitase sa dea cuvantul unui reprezentant al comunitatii romane din Germania.
Cat despre declaratii catre presa, Gheorghiu si-a luat o figura de om ocupat de fiecare data cand era abordat de vreun ziarist, chiar daca doar trecea buimac de la un grup de oameni la altul. "A venit primul-ministru si trebuie sa ma ocup de el!", s-a agitat secretarul de stat, apoi a facut cale intoarsa si a intrat in sala.
Invitatii spera, dar sunt sceptici
Intre timp, reprezentantii comunitatilor romane prezenti la eveniment au incercat sa acorde cat mai mult credit initiativei guvernului, dar discursurile lor au fost, in final, moderate. Gheorghe Sasarman, presedintele onorific al Ligii Asociatiilor Romano-Germane, si-a inceput discursul cu cateva cuvinte critice care l-au trezit din amorteala pe secretarul de stat. Sasarman a punctat faptul ca nu are o placuta de identificare pe masa sau ca discursul sau este improvizat, tinand cont ca nu a fost anuntat ca va trebui sa vorbeasca. Deja cand Sasarman a ajuns sa vorbeasca despre nevoia unei strategii care sa nu se transforme intr-o campanie, in functie de interesele de partid sau de perioada alegerilor, secretarul de stat se intorsese cu totul spre reprezentantul din Germania, pe care parea ca il asculta cu interes. "Aceasta strategie ar trebui sa fie consecvent urmata, sa nu se intample ca si pana acum, sa se termine intr-un fel de campanie si apoi sa treaca si sa se uite. (...) De la instalarea noului guvern a trecut mai bine de un an pana cand acest departament a devenit functional. Daca la fiecare patru ani se intampla o asemenea ruptura, atunci imi pare rau, dar este greu sa urmaresti un obiectiv pe termen lung", ne-a declarat Sasarman, la finalul dezbaterilor.
La randul sau, Eva Iova Simon, redactor-sef la "Foaia Romaneasca" din Ungaria, a sustinut ca daca reprezentantii comunitatilor romane reusesc "sa lege relatii", conferinta si-a atins scopul.
(Dana Carabelea, Curentul)
 
Iurie Rosca cere retragerea manualelor de istorie integrataPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :244
Monday, 16 October 2006

{mosimage}Deputati basarabeni au luat in dezbatere, la sfarsitul saptamanii trecute, introducerea in scoli a manualelor de istorie integrata.

Parlamentarii au subliniat ca manualul de istorie pentru clasa a IX-a contine afirmatii care ar putea afecta relatiile Basarabiei cu un sir de tari, intre care si cu SUA si Germania.  Vicepresedintele Parlamentului Iurie Rosca, liderul PPCD, a spus ca acest manual este total nepotrivit, abunda in elemente ideologizante si reprezinta punctul de vedere al partidului de guvernamant. Potrivit lui, aceasta contravine art. 5 din Constitutie, care prevede ca nici o ideologie nu poate fi instituita ca ideologie oficiala a statului. El a atras atentia asupra faptului ca in acest manual SUA sunt vizate ca un stat expansionist, imperialist etc. Un alt citat din manual se refera la Germania, la cancelarul social-democrat al RFG W.Brandt, „care a renuntat la revansism si a recunoscut hotarele de est ale Germaniei”. In ce priveste evenimentele de la Nistru din 1992, in manual se spune ca „incercand sa-si impuna puterea politica, Guvernul de la Chisinau a recurs la forta armata”.
Prezentand mai multe citate, inclusiv cele preluate din programul electoral al Partidului comunist, Iurie Rosca a indemnat reprezentantii majoritatii parlamentare comuniste sa dea dovada de „spirit rezonabil si flexibilitate intelectuala si politica atunci cand se comit astfel de gafe”. Potrivit lui, astfel de neadevaruri nu pot fi impuse astazi, pentru ca Republica Moldova este „totusi o tara pluralista, unde informatia circula mai mult sau mai putin liber”. „Astfel de dogme puteau fi impuse cu forta intr-un stat totalitar, unde teroarea era norma in relatia dintre stat si societate. Aceste mostre de lipsa de pregatire stiintifica si de insistenta de ordin politic trezesc revolta si nu as vrea sa ne regasim din nou pe baricade, ci sa lucram in Parlament”, spus liderul PPCD. El a cerut ca ministrul Educatiei, Victor Tvircun, sa-si dea demisia, pentru a-si asuma personal aceasta gafa monumentala. Cat priveste manualul pentru clasa a IX-a, Iurie Rosca a spus ca retragerea acestuia se impune de la sine.
La randul sau, deputatul crestin-democrat Gheorghe Susarenco a adresat o interpelare procurorului general in care a cerut ca autorii manualului de istorie pentru clasa a IX-a sa fie trasi la raspundere penala.
Deputatul AMN, Leonid Bujor, s-a referit la afirmatiile la adresa Ambasadei SUA si Aliantei Nord-Atlantica. Deputatul comunist Ivan Kalin, care a recunoscut ca nu a citit noile manuale de istorie, a spus ca greselile la care s-au referit deputatii trebuie corectate negresit, dar nu prin declaratii.
In context, presedintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, Stefan Secareanu, a adresat joi o interpelare ministrului Educatiei, Victor Tvircun, care a emis recent un ordin prin care s-a cerut tuturor responsabililor de la directiile de invatamant sa nu le permita profesorilor si elevilor sa participe la „diferite manifestari politice de a suspenda procesul de instruire la unele discipline de studiu”. Deputatul crestin-democrat a spus ca a fost sesizat de un grup de parinti ca au fost chemati la 12 octombrie la institutiile de invatamant unde isi fac studiile copiii lor sa semneze „ca nu au nimic impotriva cursului de istorie integrata”. Secareanu a solicitat ministrului Tvircun sa spuna in ce masura aceste acte semnate de el corespund actelor internationale la care Republica Moldova este parte, dar si Constitutiei Republicii Moldova.
 
Ungureanu se lauda cu vizita unui preot rus la cei doi detinuti politiciPDF Print E-mail
Bucuresti,Romania/Romanian Global News
Accesari :172
Monday, 16 October 2006

{mosimage}Ministrul de Externe roman, Mihai Razvan Ungureanu, isi asuma initiativa vizitei intreprinse in august, anul acesta, la Tiraspol, de o delegatie a Patriarhiei Ruse, ale carei concluzii au fost folosite la redactarea notei informative rusesti referitoare la situatia detinutilor romani Tudor Petrov-Popa si Andrei Ivantoc, aflati in detentia regimului separatist transnistrean inca din 1992, se arata intr-un comunicat al MAE.

 


 

Reamintind ca documentul prezentat, la sfarsitul saptamanii trecute, in cadrul reuniunii Comitetului de Ministri, de catre reprezentantii Federatiei Ruse la Consiliul Europei, sustine ca cei doi "s-ar bucura de un tratament adecvat medical si de penitenciar si nu ar dori sa fie eliberati inainte de termen, respectiv mai 2007", "Ministerul Afacerilor Externe confirma ca vizita prelatului rus (Arhiepiscopul Nicolai Balasov, n.red.) s-a realizat in urma demersului intreprins de ministrul roman de Externe, pe langa Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei, caruia i-a solicitat implicarea personala, din motive umanitare, pentru eliberarea celor doi detinuti romani". "Vizita delegatiei Patriarhiei Ruse a avut insa loc dupa mai mult de jumatate de an de la solicitarea acestei interventii, de catre partea romana, intr-un moment critic pentru starea de sanatate a celor doi detinuti romani", adauga comunicatul MAE, precizand ca "in perioada 27 februarie - 17 martie a.c., Andrei Ivantoc a recurs la un gest extrem (greva foamei) ca raspuns la conditiile degradante de detentie la care erau supusi de catre personalul penitenciarului". "Demersul Ministerului Afacerilor Externe pe langa Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei s-a inscris intr-o serie de eforturi concertate in plan international, atat la nivel bilateral, cat si multilateral (Consiliul Europei, Uniunea Europeana, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, Comitetul International al Crucii Rosii, Comitetul pentru Prevenirea Torturii), vizand eliberarea celor doi detinuti de la Tiraspol", conchide comunicatul, care nu explica insa de ce MAE nu a facut eforturi pentru vizita unui preot roman la cei doi detinuti politic.(D.E.- ZIUA)
 
Semper fidelis patriae (sau: Romania – who gives a ... ?)PDF Print E-mail
Bucuresti,Romania/Romanian Global News
Accesari :347
Monday, 16 October 2006
{mosimage}Intr-o perioada in care competitia politicianista, pardon, politica, este acaparata de spectrul mult vehiculatelor alegeri anticipate, de disputa pentru nominalizarea candidatului Romaniei la functia de comisar european si de batalia de la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European, intr-o perioada in care ministrul M.-R. Ungureanu are timp sa se lase surprins de discrepanta dintre numarul celor autodeclarati “romani” la recensamantul din R. Moldova din 2004 si numarul moldovenilor solicitanti de cetatenie romana (de aproape 6 ori mai mare), intr-o perioada in care presedintele Traian ‘Va Asigur’ Basescu are timp de butade pe gustul vulgului gen “[v]or fi facute doua propuneri - una reprezentand PD-ul si alta, PNL-ul.Eu spun ‘cred’. Cand spun ‘cred’, inseamna ca stiu”, doua probleme congenere, ambele de substanta si cu implicatii pe masura pentru Romania beneficiaza de o atentie net inferioara pe agenda autoritatilor romane: imaginea Romaniei in sfera opiniei publice a UE si, inrudit si partial subsumat, conditiile accesului romanilor pe piata muncii a statelor-membre UE dupa 1 ianuarie 2007.
In ambele probleme, reactiile Cotrocenilor, Ministerului Apatiei Externe si ale celorlalte institutii nominal abilitate in materie au ramas nu doar nefericit de putine, ci si anemice si, subsecvent, anodine. In absenta cvasitotala a unor reactii oficiale dinspre Romania,  rolul de purtator de cuvant a fost preluat consecutiv, cu efecte potentiale sau concretizate corespunzatoare, tot de actori exogeni, precum tabloidele britanice, care mai nou “experte” toate in problematica Romaniei, avertizeaza, chipurile fundamentat stiintific, asupra unui influx de imigranti romani vecin cu Apocalipsa dupa 1 ianuarie 2007, sau Banca Mondiala, care, intr-un studiu recent dat publicitatii (si care, in context, s-ar fi putut prea-bine subintitula “Gaz pe foc”), semnala ca nu mai putin de 88% din tinerii romani cu varsta 15-24 de ani ar emigra daca ar avea posibilitatea legala.
Retrospectiv, dezbaterile privind eventuala restrictionare a accesului muncitorilor romani si bulgari pe piata muncii din UE au cunoscut o amploare cu totul speciala mai ales in ultimele luni, si in special in Marea Britanie, unul din cele trei state-membre care au liberalizat piata muncii la valul precedent de extindere a Uniunii, din 2004. Consecutiv unui influx in ultimii trei ani de peste 25 de ori mai mare de imigranti din cele 10 noi state membre decat cel prognozat in 2004 de autoritatile britanice (care, fireste, s-au decredibilizat in orice noua estimare ar avansa, contextul intern din Marea Britanie este cu totul defavorabil potentialilor imigranti romani si bulgari care ar intentiona sa munceasca  pe piata din Regat: 76% din britanici se opun acordarii dreptului nelimitat de munca pentru viitorii imigranti, la fel majoritatea ONG-urilor, la fel Conservatorii si chiar multi Laburisti.
Luarile de pozitie pe aceasta tema, toate cu rol de marturie in favoarea a ceea ce afirmam, au fost multiple si continua in perspectiva proxima a adoptarii de catre Londra a unei decizii in acest sens in cursul urmatoarelor 4-6 saptamani. Euroscepticul Gordon Brown, ministru de finante si al doilea om in Partidul Laburist dupa premierul Tony Blair, a declarat The Sun ca UK are nevoie de o politica de control a imigratiei. L-a acompaniat, previzibil, John Reid - ministrul de interne si probabilul successor al lui Blair la sefia Cabinetului, care a apreciat ca “we need to manage immigration carefully, including in respect of the forthcoming decision over Romania and Bulgaria… We need to consider very carefully all the implications of accession of new states and ensure that we have all the necessary safeguards in place, ... to reassure the public that this movement will be managed fairly and competently.” Apoi, fostul ministru al Muncii si actual presedinte al Comitetului pentru Afaceri Interne din Camera Comunelor, John Denham, a solicitat public guvernului sa intarzie acordarea accesului pentru romani si bulgari, intrucat UK ar avea nevoie de “breathing space” pentru a absorbi valul precedent de imigranti.
Dincolo de clasa politica, Richard Lambert, noul lider al The Confederation of British Industry (N.B. cea mai mare organizatie patronala din Marea Britanie), s-a pronuntat la randul lui si in numele patronatului pentru restrictionarea accesului romanilor si bulgarilor pe piata de munca dupa 1 ianuarie 2007, intrucat un influx masiv de imigranti ar avea “implicatii nefaste asupra structurii sociale, habitatului si educatiei, asupra modului de viata” din Regat. Similar, think thank-ul cu vederi conservatoare Migrationwatch a prognozat, cu titlul de alerta, un numar de 300.000 imigranti din Romania si Bulgaria in primele 20 de luni dupa aderare, in conditiile nerestrictionarii accesului pe piata muncii. Iar tabloidul The Sunday Mail din 23 august a.c. sustine ca insusi ministrul roman al Muncii ar fi estimat la 350.000 numarul Romania muncitorilor calificati din Romania care ar urma sa “plece la munca” in UE.
In sens opus, vocile in favoarea liberalizarii pietei muncii au ramas foarte putine. Premierul (inca) Tony Blair bunaoara s-a pronuntat in favoarea unei dezbateri “rationale” pe aceasta tema, lasand sa se inteleaga ca opteaza pentru o deschidere prudenta a pietei muncii. La fel, Institute for Public Policy Research (IPPR), un reputat ONG de cercetare din Marea Britanie, a intocmit un studiu care prognozeaza doar 56.000 imigranti dinspre cele doua noi state-membre: 41.000 romani plus 15.000 bulgari. Atentie insa, nu numai ca IPPR este cunoscut ca apropiat lui Tony Blair, insa studiul nici nu face vreo referire la moldovenii (si respectiv macedonenii in cazul Bulgariei) care ar putea accesa piata muncii din Regat “pe filiera” Romaniei.
In fapt, Moldova reprezinta, prin corelare cu apropiata aderare a Romaniei, o temere cel putin la fel de mare pentru britanici precum o constituie insisi romanii. Daily Mail a estimat in urma cu doua saptamani ca celor 600.000 potentiali imigranti in Marea Britanie proveniti din Romania si Bulgaria ar urma sa li se alature circa 400.000 moldoveni, intr-un total de 1 milion imigranti dupa 1 ian. 2007 – o cifra care, chiar daca neacurata, este lesne de inteles ca provoaca fiori britanicilor. Iar realitatea nu pare sa ne fie favorabila sub aspectul inlaturarii respectivelor temeri; probabil nu intamplator, numarul sus-amintit, de 400.000, coincide cu cel anuntat la sfarsitul saptamanii de ministrul roman de externe ca reprezentand numarul de solicitari de obtinere a cetateniei romane depuse in R. Moldova in intervalul 15 august 2005 – 15 august 2006. Iar potrivit unor surse consulare de la Chisinau, numai in lunile august si septembrie 2006 ar fi fost depuse 300.000 astfel de cereri. Din nefericire, e mai putin importanta aici aceeasi realitate incontestabila a faptului ca pe parcursul ultimilor trei ani, ponderea dosarelor solutionate favorabil (cu acordarea cetateniei) a ramas in mod constant la nivelul de 10% din totalul solicitarilor, ceea ce, estimativ, s-ar traduce prin maximum 40.000 moldoveni care – atentie - ar putea obtine cetatenia romana, ceea ce nu inseamna neaparat ca toti ar si imigra in Marea Britanie in cautarea unui loc de munca. Mai putin importanta aici si realitatea consumata si cuantificata a faptului ca cei 117.000 imigranti din Europa de Est veniti in 2004 au adus Marii Britanii un beneficiu agregat de 345 milioane Euro, cu cheltuieli minime suportate de contribuabilul britanic. Mai putin importante si statisticile care ilustreaza ca dupa mai 2004, din totalul celor 10 noi state membre au intrat pe piata muncii din UK doar 427.000 persoane, ceea ce sugereaza inca o data ca “estimarile” gen 600.000 romani sunt exagerari crase. Toate aceste evidente mai putin importante nu in sine, sub aspectul relevantei lor in termeni absoluti, cat din cauza faptului ca, in lipsa popularizarii lor de catre institutiile responsabile de la Bucuresti, in lipsa unui aparat de lobby, in lipsa unei strategii coerente de marketing al Romaniei, ele raman toate necunoscute opiniei publice de la vest, simple cifre si realitati ratacite in sertare sau prafuite pe birourile celor ocupati cu alte probleme mai importante. Timpanul si retina europeanului raman impregnate de tonalitatea stridenta, frizand uneori patologicul, a tabloidelor si respectiv imagini precum cea a sutelor de romani si bulgari care acum doua saptamani au luat cu asalt ambasadele Regatului Unit dupa anuntul-gafa al ambasadorului britanic la Bucuresti cum ca vizele pentru romani vor fi ridicate inainte de aderare. A sesizat cineva ca multimea din respectivele imagini “de la fata locului” era de fapt un grup de albanezi, fiind vorba de un cu totul alt context? Ma indoiesc. Reactia autoritatilor romane: inexistenta. 
Iar cazul Marii Britanii nu este nicidecum singular ca natura a problemei. Germania da tot mai multe semne ca va va restrictiona descrescator in timp accesul romanilor si bulgarilor, aidoma tuturor statelor majore ale UE, membre ale asa-numitului “nucleu dur” al Uniunii. Nici in privinta celorlalte, situatia nu da motive de optimism. In Ungaria de pilda, ministrul Muncii a inaintat guvernului de la Budapesta o propunere de interdictie pe 2 ani a accesului pe piata muncii din tara a romanilor care vin la munca neinvitati de companii private, iar ministrul de externe a declarat ca “trebuie sa analizam multiple aspecte, inclusiv conditiile precare de pe piata muncii din estul Ungariei si interesele etnicilor maghiari din Romania”. In Belgia, intr-una din primele declaratii de dupa anuntarea succesului lor electoral in Anvers-Antwerpen, liderii Vlaams Belang s-au pronuntat pentru interzicerea accesului muncitorilor romani si bulgari in Flandra, indiferent care ar fi decizia autoritatilor federale. Consolarea? Palida: trei state membre – Slovacia, Finlanda si Estonia – au anuntat ca vor liberaliza piata muncii pentru romani si bulgari dupa 1 ianuarie 2007; impreuna cam 1/5 din populatia si 1/7 din PIB-ul Marii Britanii.
Mai generala si poate tocmai de aceea mai grava este problema de ansamblu a imaginii Romaniei, la adresa careia ultimele luni consemneaza o recrudesecenta a aprecierilor defaimatoare, care cresc in frecventa si virulenta pe masura apropierii datei aderarii. In urma cu doua saptamani, capul de afis l-au tinut articolele din The Sun si mai ales cotidianul italian Il Tempo, care (consecutiv unor altercatii intre romani si italieni), sub titlul „O etnie mereu la ‘cronica neagra’”, i-a numit pe romanii din Italia “cetateni care de ani de zile ne terorizeaza tara”, „rasa cea mai violenta, periculoasa si capabila sa ucida pentru un pumn de maruntis”. MAE a reactionat ca de obicei anemic, printr-un drept la replica in acelasi ziar, semnat de ambasadorul roman in Italia, iar cel italian la Bucuresti s-a delimitat de articolul din cotidianul roman. In acelasi zile, in articolul “Europa isi deschide portile unei Romanii nereformate” din Financial Times, Tom Gallagher, unul din cei mai reputati (si influenti) specialisti universitari occidentali in problematica Romaniei, avertiza ca UE a fost prea ingaduitoare in evaluarea pregatirii Romaniei, iar aderarea va avea loc in termenii elitei de la Bucuresti, care “s-a dovedit mai isteata decat functionarii de la Bruxelles”.
La inceputul saptamanii trecute, un raport al DGPE din Parlamentul European semnala “un risc real de alegeri anticipate” in Romania urmare a deteriorarii relatiei PNL-PD, aprecia ca PNL este controlat de “oligarhi” si califica dosariada ca pe o incercare de compromitere a reformistilor. Conform agentiilor romane de stiri, ministrul M.R. Ungureanu, a comentat raportul ca “text intern, fara importanta politica” si fara legatura cu Comitetul Parlamentar Mixt Romania-UE, la a carui sedinta a participat luni, iar Guido Podesta, presedintele Comitetului, l-a considerat “inadecvat, aventuros si nu reprezinta pozitia oficiala a PE”. Ceea ce au omis agentiile noastre de presa sa ne relateze este insa faptul ca, la aceeasi reuniune a Comitetului, eurodeputatul Gal Kinga a solicitat cu succes includerea in ordinea de zi a situatiei minoritatilor nationale din Romania si a declarat ca “in prezent, puterea din Romania nu ia in considerare sau chiar se manifesta ostil fata de cerintele maghiarilor, de la problema universitatii maghiare pana la cea a autonomiei.” In paralel, intr-o tara de care ati mai auzit probabil - “Romania”, in zona secuiasca se intensificau pregatirile pentru o consultare interna / referendum local privind autonomia regiunii, aceasta dupa ce la 7 octombrie, Consiliul National Secuiesc ceruse autoritatilor locale din Covasna, Mures si Harghita organizarea, pana la 4 noiembrie, a unor referendumuri pe tema autonomiei teritoriale, amenintand ca in caz contrar va organiza un plebiscit neoficial. Reactia presedintelui Traian Basescu: inexistenta. Reactia MAI: inexistenta. Reactia MAE: inexistenta. Iar in aceeasi perioada, dar in contextul discutiilor privind nominalizarea candidatului Romaniei la postul de comisar european, Kelemen Hunor, presedintele Consiliului de Coordonare al UDMR, gasea de cuviinta sa gloseze, cf. Mediafax, ca “[d]eocamdata, in Romania, mentalitatea clasei politice este undeva in Evul Mediu [...] Romania nu este nici o tara normala si nici o tara europeana”.
Apoi, e drept, Senatul francez ratifica Tratatele de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE. Ceea ce, cu o singura exceptie (cotidianul Ziua), ziarele si agentiile de stiri din Romania au omis iarasi sa precizeze a fost faptul ca ratificarea se facuse cu votul unanim al celor... 27 senatori prezenti (din totalul de 331), depasiti numeric in sala de invitatii romani si bulgari!
Fara a epuiza lista, tot saptamana trecuta, Andrew Vorkink, director regional al Bancii Mondiale, si-a permis chiar sa aprecieze ca “prin comparatie cu Romania si Bulgaria, tari ce se pregatesc sa adere in curand la UE, Turcia are o infrastructura economica si o capacitate administrativa mai puternica, precum si un sistem judiciar mai eficient” [sublinierea noastra, cu trimitere la tratamentul femeilor si kurzilor in Turcia, omis de respectivul “specialist”]. La o zi distanta, intr-un context intern in care 54% din populatia tarii sale este impotriva aderarii Romaniei, ministrul olandez de externe, Bernard Bot, critica sever modul in care au fost acceptate ca membri Romania si Bulgaria, UE concentrandu-se, in opinia demnitarului, pe respectarea calendarului cu costul neglijarii calitatii si durabilitatii.
Din tara, reactiile au fost prea putine si, chiar daca laudabile, cantonate la nivel individual: presedintele comisiei senatoriale de politica externa s-a (aproape literalmente) “rafuit” cu o delegatie de parlamentari britanici pe tema corectitudinii morale si oportunitatii economice a eventualelor restrictii pentru romani pe piata britanica a muncii, iar un deputat PD a solicitat public MAE si diplomatiei romanesti sa ia pozitie fata de denigrarea imaginii Romaniei in unele mass media occidentale.
Dinspre Cotroceni si Aleea Alexandru, liniste desavarsita. Ssst! Se lucreaza!
Pentru Romanian Global News, Ionut Apahideanu
 
Parlamentul basarabean suspectat de falsificarea concursului pentru CCAPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :146
Monday, 16 October 2006
{mosimage}Centrul Independent de Jurnalism isi declara surprinderea pe marginea felului in care au fost alesi membrii CCA.
CIJ afirma ca organizatorii concursului, Comisia parlamentara pentru Cultura, Stiinta, Invatamant, Tineret, Sport si Mijloace de Informare in Masa au neglijat propunerile organizatiilor de media, omitandu-le chiar. CIJ informeaza ca jurnalista Corina Fusu, candidata sa pentru concursul de selectare amembrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului, a fost exclusa din concurs de catre Comisia parlamentara pentru Cultura, Stiinta, Invatamant, Tineret, Sport si Mijloace de Informare in Masa. Potrivit consilierului acestei comisii, Gheorghe Madan, Corina Fusu a fost exclusa din concurs “din motive de „dezorganizare interna”, informeaza Stirea de Garda.
Centrul de Jurnalism a depus dosarul Corinei Fusu la Parlament pe data de 10 octombrie 2006, ora 10.00, iar consilierul Comisiei, Gheorghe Madan, afirma ca dosarul a ajuns la el pe 11 octombrie 2006, adica prea tarziu si - potrivit lui - „trenul a plecat!”. Madan a anuntat conducerea CIJ ”ca vor mai fi ani” in care Centrul de Jurnalism va putea depune dosare ale pretendentilor la calitatea de membru al CCA.
Centrul Independent de Jurnalism considera ca atitudinea angajatilor Parlamentului este neglijenta si dispretuitoare. “Prin ignorarea dosarelor depuse pe 10 octombrie 2006 Parlamentul a incalcat angajamentele juridice pe care si le-a asumat si a neglijat demonstrativ optiunile societatii civile”, se pune intr-o Declaratie de presa lansata de CIJ.
 
Rusia continua sa dezinformeze in privinta armamentului din regiunea transnistreanaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :157
Monday, 16 October 2006
O Comisie a comandamentului suprem al trupelor terestre a Rusiei care a verificat, pe parcursul a 20 de zile, cantitatea si calitatea pastrarii armelor si munitiilor contingentului militar rus in regiunea transnistreana, nu a depistat nereguli in acest domeniu, a declarat joi, 12 octombrie, presei de la Tiraspol, Boris Segheev, general-maior, comandantul Grupului Operativ de Forte Militare Rusesti in Transnistria.Sergheev a spus ca grupul de inspectori, compus din generali si ofiteri ai directiei de rachete si artilerie a trupelor terestre si ai Directiei Generale rachete si artilerie a Ministerului Apararii al Rusei a constatat ca "nu s-a pierdut nici un pistol, nici un pistol automat, nici o grenada sau o ala arma". Inspectia a avut loc conform unei dispozitii date de Comandantul Suprem al Fortelor Armate, Presedintele Rusei, Vladimir Putin, dupa intrevederea sa cu Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, care a declarat ca se sustrag arme din dotarea grupului operativ de trupe rusesti, dislocate in regiune. Totodata, generalul Segheev a anuntat ca inspectarea continua, iar expertii verifica modul de cheltuire a banilor la grupul operativ.
Fraza in care ofiterii rusi explica „ca nu s-a pierdut....” este perfect reala. Munitia si armamentul care se traficheaza din Transnistria nu se pierde ci intra intr-un sistem extrem de bine organizat- acela al traficului de arme, condus in raioanele de est ale Basarabiei de catre actuali sau fosti ofiteri GRU.
 
Interviu cu ambasadorul Romaniei la Washington, Sorin DucaruPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :310
Monday, 16 October 2006
{mosimage}Motto: “Am fost mereu mandru sa intalnesc romani care si-au implinit visul american prin ceea ce au realizat profesional in acest spatiu, departe de casa...Romanii nu sunt mai dezbinati decat alte grupuri etnice din America, si o spun cu mana pe inima; am vorbit cu colegii polonezi, evrei si din alte tari”. Ambasadorul Romaniei la Washington, Sorin Ducaru.

 

Gabriel Gherasim: Excelenta Voastra, incepem interviul prin a va intreba ce fac copilasii dumneavoastra, care fac parte din comunitatea romanilor-americani?
 
Sorin Ducaru: Cred ca asa cum e si firesc, ei fac cel mai bine dintre noi toti. Sunt acea sursa permanenta de entuziasm, de energie si de – as spune – speranta, pe care copiii ne-o dau tuturor. Sunt sanatosi, multumesc Domnului, cresc. Mariuca va implini trei ani peste o luna, vorbeste amestecat romana, engleza si putin spaniola de la desene animate, iar Matei are deja zece luni si este un puternic, care incepe sa o ia din loc, ceea ce ne face sa fim destul de atenti.

G.G.: Dati-ne va rog cateva date biografice despre dumneavoastra, inclusiv pana la pozitia de Ambasador al Romaniei in SUA.
 
S.D.: Probabil ca si multi romani din genratia mea, am avut doua etape in viata, perioada dinainte de 1989 si cea de dupa 1989. Inainte de ’89, mai precis in 1987, am absolvit Facultatea de Electronica, cu o specializare in computere si telecomunicatii. Am lucrat in domeniul electronicii doi ani de zile si apoi, din 1990, m-am orientat catre stiinte politice. Am studiat doi ani in Romania si un an si jumatate la Universitatea din Amsterdam. Din 1993 lucrez la Ministerul Afacerilor Externe, unde am ocupat succesiv pozitiile de analist in cadrul Directiei de Analiza si Planificare Politica, consilier al ministrului, Purtator de Cuvant, Director al Directiei NATO si Politici Strategice, apoi, prim-colaborator al ambasadorului roman la Washington, Ambasador al Romanei la ONU si in ultimii cinci ani si jumatate am lucrat ca Ambasador al Romaniei in SUA.

Intotdeauna am incercat sa combin elementele care m-au inspirat din domeniul stiintelor exacte cu cele ale domeniilor umaniste, precum istoria, -care m-a pasionat de cand am invatat sa citesc-, filosofia, dreptul international si relatii internationale. Si cred ca nu exista o meserie care sa poata combina mai bine aceste elemente decat activitatea diplomatica.    

G.G.:  Ce a insemnat experienta Washingtonului pentru dumneavoastra din punct de vedere personal si ce a insemnat pentru Romania?
 
S.D.: Perioada petrecuta la Washington a insemnat o dubla implinire. In primul rand una de tip personal, familial, avand in vedere faptul ca m-am casatorit la Ambasada din Washington cu doua luni si jumatate inainte de a ajunge ambasador aici, pe vremea cand eram inca ambasador la ONU, precum si faptul ca avem doi copii nascuti pe pamant american. In al doilea rand, a fost o implinire profesionala pentru ca aceasta a fost una dintre cele mai interesante, mai complexe si mai pline de miza perioade din viata mea. Nu e putin lucru sa reprezinti Romania in SUA, intr-o perioada cand tara noastra devine aliat al SUA in cadrul NATO, cand relatiile economice capata o alta dimensiune, cand este confirmat statutul de economie de piata functionala, sau cand se formuleaza decizia strategica a SUA de a investi in securitatea Romaniei si a regiunii, prin amplasarea bazelor militare americane pe teritoriul Romaniei.  S-au stabilit atatea punti umane intre cele doua tari, mai ales in ultimii ani. 

G.G.: Detaliati, va rog, ce inseamna bazele americane in Romania si misiunile Armatei Romane in Afganistan si Irac pentru poporul roman ?
 
S.D.: Bazele americane din Romania sunt acel nou tip de facilitati militare, amplasate in zone de importanta strategica. Sunt baze de dimensiuni relativ reduse, comparativ cu cele din timpul Razboiului Rece, cand se punea problema unui razboi teritorial, de armate masive, care ocupa geografic anumite zone strategice. In momentul de fata, se pune problema unor baze care sa faca posibila o reactie rapida si daca se poate, la mare distanta, cu forte care sa poata actiona imediat fata de noile amenintari, cele de tip terorist sau de proliferarea armelor de distrugere in masa. Deci, sunt baze moderne, caracterizate prin flexibilitate si un grad inalt de echipare tehnica. Ele vor permite o viteza de reactie sporita pentru misiunile care vor fi avute in vedere.

Cat despre prezenta Armatei Romane in Afganistan si Irac, Romania participa in Afganistan, in momentul de fata, cu aproape 800 de trupe, iar in Irac cu aproximativ 700 de trupe. Misiunea din Afganistan se desfasoara sub egida NATO, iar cea din Irac sub egida coalitiei conduse de SUA, ambele fiind orientate spre asigurarea unui cadru de securitate si pentru sprijinirea guvernelor celor doua tari, pentru a prelua la un moment dat gestionarea securitatii proprii. Aceasta este misiunea lor. Din punct de vedere strategic, politic si economic, prezenta trupelor romane in cele doua locatii inseamna afirmarea Romaniei ca si contributor de securitate in context NATO si in context international.

G.G.:  Detaliati va rog care a fost experienta dumneavoastra cu contactul romanilor din SUA. Ce lucruri ati vazut care v-au placut in comunicarile dintre ambasada si romanii de aici si unde sugerati ameliorari, atat din partea ambasadei, cat si din partea organizatiilor romanesti de aici (religioase, presa, politice, caritabile, etc.)?
 
S.D.: Eu m-am simtit mandru sa fiu roman in America si in randul comunitatii romanesti, am avut o experienta foarte interesanta si am cunoscut foarte multi romani deosebiti, realizati preofesional, financiar si familial, care au reprezentat mereu un model pentru mine. Am fost mereu mandru sa intalnesc romani care si-au implinit visul american prin ceea ce au realizat profesional in acest spatiu, departe de casa. Cred ca exista prea multe preconceptii, privind faptul ca romanii nu sunt suficient de uniti. Sau poate avem noi romanii o nemultumire perena fata de noi insine. Pe perioada sederii mele aici am observat un lucru: romanii nu sunt mai dezbinati decat alte grupuri etnice din America, si o spun cu mana pe inima, am vorbit cu colegii polonezi, evrei si din alte tari.

SUA este o tara mare, romanii din Sillicon Valley nu au aceleasi probleme sau date ale vietii ca cei din Colorado, din Texas, sau ca cei de pe Coasta de Est. Fiecare au un alt mediu de viata si este normal sa existe obiective sau tendinte centrifuge, care nu tin intotdeauna de noi. Pe de alta parte, faptul ca exista posibilitatea de comunicare, exista internet, televiziune romaneasca prin satelit, existati dumneavoastra ca presa romano-americana, acestea sunt instrumente care favorizeaza strangerea legaturilor. Deci nu trebuie sa ne deprimam, dar nici sa spunem ca toate lucrurile sunt bune, -pentru ca nu sunt- , si am putea sa fim mai pragmatici si mai cooperanti. Eu am fost educat si crescut sa caut si sa gasesc lucrurile pozitive in orice situatie.  Exista aceste resurse pozitive si trebuie sa le folosim tocmai pentru a creea acele elemente de unitate si de a scapa de aspectele mai putin pozitive care ne inconjoara, chiar si in comunitatea noastra romaneasca din spatiul american.

G.G.: Detailati va rog contactele ambasadei cu copiii romani adoptati de catre familii americane si parintii lor (inclusiv originari din Romania), precum si perspectivele familiilor din SUA care vor sa adopte copii din Romania pe viitor.
 
S.D.: Ambasada noastra a mentinut legaturi apropiate cu familiile care au adoptat copii din Romania. Exista o asociatie a acestor familii. In fiecare an, in primul week-end din decembrie ambasada organizeaza o serbare pentru ei, iar in fiecare an asociatia invita ambasada si alte personalitati romanesti la o tabara de vara pe care o organizeaza. Eu sunt foarte impresionat, ma bucur si asi vrea sa sprijinim aceasta dorinta a familiilor de a mentine legatura cu tara de origine a copiilor si de a-i expune pe acesti copii la limba si la cultura din care provin. Consider ca ei sunt o punte umana intre cele doua tari.
In ceea ce priveste perspectivele familiilor care vor sa adopte copii din Romania, in momentul de fata, legislatia in vigoare nu permite acest lucru. Doar in conditiile in care aceasta legislatie ar fi amendata in viitor, acest lucru se va putea realiza.

G.G.:  A facut jurnalista mericana Barbara Walters, o favoare sau o defavoare copiilor din orfelinatele romanesti, criticand sistemul de neglijenta si coruptie de acolo, in programele dumneaei “20/20”, la canalul ABC, sub titulaturile “Shame Of A Nation”  (Rusinea Unei Natiuni) din 5-Octombrie-1990  si “Children for Sale” (Copii de Vanzare) din 8-Iunie-2001,   care ulterior au dus la o interdictie de a mai adopta copii din Romania, interdictie valabila pana in prezent?
 
S.D.: Reportajele amintite, aparute in cadrul serialului “20/20 “, au generat inclusiv reactia de a decide un moratorium asupra adoptiilor internationale. In legatura cu acea emisiune, asi vrea sa subliniez doua aspecte: pe de o parte, filmul prezenta o situatie inacceptabila de coruptie, care exista in sistemul institutional romanesc privind adoptiile, dar mai semnala un lucru care este important de retinut: faptul ca aceasta coruptie era stimulata de cei din afara tarii, care erau in masura sa ofere foarte multi bani pentru astfel de adoptii si incurajau fenomenul coruptiei in acest domeniu. Chiar jurnalistii de la ABC au demonstrat cum pot sa plateasca pentru ca un copil sa fie conceput, abandonat si ulterior adoptat.
 Pe de-o parte cred ca emisiunea a generat un soc, care a avut ca urmare imediata dorinta autoritatilor de a bloca acea coruptie. Insa prea putini s-au referit la faptul ca aspectul umanitar al subiectului fusese eclipsat de aspectul de “business”, de sume mari de bani puse in joc uneori de persoane private, sau de anumite agentii si care nu au avut un rol favorabil in crearea unui sistem sanatos si corect in Romania. Din aceasta perspectiva, faptul ca noi am vrut sa oprim intregul sistem, a fost un reflex firesc. Acum am trecut intr-un fel, in cealalta extrema, avem un sistem considerat de unii chiar prea strict, dar generat de acel soc care a reflectat magnitudinea problemei.  

G.G.:   Detaliati va rog care este situatia studentilor romani din SUA. Care este ponderea de studenti romani cu burse universitare in America si in ce masura acestia se mai intorc in Romania dupa primirea acestor burse?
Ce face statul roman pentru a crea o societate de meritocratie, unde studentii romani sa prefere sa ramana in |ara, in loc de a deveni parte din  exportul de materie cenusie?

S.D.: Noi nu putem avea o situatie exacta a studentilor romani din SUA. Ei vin dintr-o tara libera intr-o alta tara libera si sunt liberi sa studieze in SUA, fara a avea vreo obligatie de a anunta acest lucru la ambasada.  Majoritatea intra in contact cu ambasada, atunci cand vin la evenimentele culturale sau iau parte la diverse alte evenimente speciale ale noastre. Cert este ca, prin numarul tot mai mare de studenti care tin legatura cu noi, rezulta ca fluxul de studenti romani veniti in SUA  in ultimii ani a crescut semnificativ.

In ceea ce priveste statul roman, cred ca cel mai bun lucru care s-a intamplat in ultimii ani este ca Romania s-a transformat dintr-o societate etatista, in care statul controla totul, intr-o societate in care functionaza pe regulile economiei de piata si ale sistemului economic definit de Uniunea Europeana. A fost o evolutie fara de care n-am fi obtinut in anul 2003 statutul de economie functionala de piata de la SUA si nu am fi fost pe cale de a deveni membri UE. Si astfel, in ultimii ani mai ales, oportunitatile profesionale pentru tineri in Romania au crescut foarte mult, existand o piata de business. Nu statul este principalul angajator al absolventilor celor mai  merituosi, ci piata este cea care decide. Exista companii de software, cum ar fii Oracle, care au o prezenta semnificativa in Romania; companii de telecomunicatii sau de IT, cum ar fii Solectron din California; compania Ford vizeaza o mare investitie in Romania in urmatoarele luni. Acestea sunt oportunitatile create de economia de piata. Societatea de meritocratie este creata de competitie, intr-o piata libera si acces la servicii atragatoare si daca companiile occidentale sunt prezente in Romania, selectiile se fac in stil occidental.   
 
G.G.:  Este parerea multor exilati romani ca atat corpul diplomatic cat si Ministerul Afacerilor Externe este impregnat de comunisti, copii si/sau nepoti de comunisti, mai ales din notoria Securitate (acum S.R.I.), unde fosti detinuti politici, copiii si/sau nepotii lor n-au nici o sansa de avansare profesionala.
In ce masura apreciati ca urmasii eroilor din rezistenta anti-comunista, pot avea in mod realistic sansa de a fii avansati profesional in MAE, Corpul Diplomatic si/sau chiar in Serviciile Secrete Romanesti?
 
S.D.: Eu pot sa va invit pe dumneavoastra si pe toti cei care vor sa cunoasca noua generatie a Ministerului de Externe cu adevarat, sa cunoasca echipa Ambasadei Romaniei din Washington, sa cunoasca fetele tinere si entuziasmul lor si chiar, daca e nevoie, sa le verifice CV-urile si dupa aceea sa faca urmatorul pas si sa mearga in Romania. Cred ca Ministerul de Externe si corpul diplomatic roman au fost printre primele care s-au primenit. Cand am intrat eu in MAE, in 1993, era o proportie de 3 -5% oameni tineri, care au intrat in minister dupa 1989. Si pot sa spun ca astazi proportia de 3 -5% descrie personalul aflat in minister dinainte de ’89. In ceea ce priveste modul de acces, in prezent, se face prin urmarirea concursurilor care se publica pe website-ul MAE si care inregistreaza o concurenta destul de mare, 20 -30 de candidati pe un loc. Sunt concursuri organizate pe standardele Uniunii Europene si a experientei americane. De altfel, nu intamplator, multi dintre tinerii diplomati romani au facut fata cu brio unor examene de selectie in institutii internationale precum Banca Mondiala sau in structurile Uniunii Europene.
 
G.G.:  Romania a facut si face mult pentru apararea drepturilor etnicilor romani majoritari (80%) din Basarabia. Cum a ajutat echipa dumneavoastra diplomatica interesele Republicii Moldova la Washington? Care este dinamica dintre corpul diplomatic al Moldovei si cel al Romaniei in Washington, mai ales cand, guvernul comunist de la Chisinau tinde sa trimita si personal consular (cel putin la NY), care des nici nu vorbeste romaneste (adica cetateni alogeni minoritari)?
 
S.D.: Noi am promovat consecvent in spatiul american nevoia de a se acorda mai multa atentie Republicii Moldova, in primul rand de a se cunoaste istoria, situatia actuala, generata de prezenta trupelor rusesti - practic de ocupatie-, impotriva vointei guvernului de la Chisinau in Transnistria, atat in relatia cu Administratia cat si cu Congresul American. De altfel, veti afla ca multe dintre proiectele legate de Republica Moldova au fost sustinute sau uneori initiate de Romania.
In ceea ce priveste politica de cadre, aceasta tine de autoritatea unui stat, care este suveran si va las dumneavoastra ocazia de a va adresa direct acestora in legatura cu aspectul mentionat.

G.G.:  Ce credeti despre legea deconspirarii tortionarilor si/sau a 'colaboratorilor' Securitatii? Cine beneficieaza si cine pierde ca urmare a acestei lustratii politice?

S.D.: Cred ca pentru sanatatea unei societati si mai ales pentru generatia tanara din care cred ca inca, la 42 de ani, fac parte, este important sa se stie care au fost colaboratorii si cine a facut politie politica. Pentru ca altfel riscam sa traim fie in suspiciune, fie intr-o stare morala nesanatoasa.
 
G.G.:   Detailati va rog ce este “US VISA WAIVER PROGRAM”(Programul de anulare a vizelor in SUA), de ce este acest lucru important pentru romani, ce ati putut face pana in prezent in aceasta privinta si cum isi pot aduce aportul romanii din America pentru finalizarea cu succes al acestui proiect (financiar, politic, local, lobby)? 
 
S.D.: Probabil ca va amintiti, subiectul includerii Romaniei in Visa Waiver Program a fost ridicat in mod oficial de Presedintele Romaniei in cadrul intalnirii cu omologul american, la Casa Alba, in martie 2005. Presedintele Traian Basescu a evidentiat atunci semnificatia majora a posibilitatii ca cetatenii romani sa poata intra in SUA fara viza, date fiind statutul Romaniei de aliat al SUA in NATO, contributia si sacrificiul militarilor romani in razboiul impotriva terorismului, precum si perspectiva foarte apropiata ca Romania sa devina membru al Uniunii Europene. Toate acestea reprezinta argumente puternice pentru romani, ca si pentru cetatenii celorlalte state care au intrat in NATO si Uniunea Europeana in ultimii ani, in eforturile lor de a fi inclusi in acelasi program de scutire de vize de care beneficiaza membrii mai vechi ai NATO si UE si de a nu fi discriminati in raport cu cetatenii acelor tari. Acest obiectiv s-a aflat pe agenda tuturor intalnirilor politice romano-americane la nivel inalt care au avut loc in ultimul an.
Intre timp, am lansat o campanie de promovare, au fost inregistrate progrese si  tin sa mentionez ca in Camera Reprezentantilor a Congresului SUA a fost constituit Grupul de Prietenie si Sprijin pentru Romania sau “Congressional Romania Caucus”, cu sprijinul co-presedintilor initiali ai acestui grup, Curt Weldon (R, Pa) si Solomon Ortiz (D, Tx).  Unul din obiectivele principale ale acestui grup vizeaza promovarea campaniei de includere a Romaniei in programul Visa Waiver, un proces care implica din partea Romaniei atat o perioada de pregatire pentru indeplinirea conditiilor necesare, cat si o perioada de promovare activa, cu sprijinul comunitatii romanesti, pe langa Congresul SUA, institutia cu capacitate decizionala in acest sens.    
Acest subiect are o semnificatie deosebita pentru cetatenii romani care vor sa calatoreasca liber in SUA, pentru romanii americani care au rude si prieteni in Romania si ar vrea ca acestia sa calatoreasca liber in Statele Unite, sau pentru oamenii de afaceri, pentru care procedurile de calatorie ar fi mult usurate.

Comunitatea romaneasca din SUA poate avea o contributie deosebita la atingerea acestui obiectiv sprijinind promovarea includerii Romaniei in Visa Waiver Program in raport cu oficialii lor locali si cu Administratia americana,  pe care ii voteaza. Sprijinul comunitatii romano-americane poate avea cel putin aceeasi importanta pe care a avut-o sprijinul pentru integrarea Romaniei in NATO.
 Practic, ceea ce pot face romanii care vor sa sustina aceasta campanie este: sa trimita scrisori colective catre membrii ai Congresului, reprezentanti si senatori ai statului in care locuiesc, catre Presedintele Bush si Secretarul de Stat, Condoleezza Rice, vizand sustinerea includerii Romaniei in Visa Waiver Program; sa ridice subiectul in intalniri directe cu senatori sau reprezentanti locali, ori in contextul numeroaselor evenimente care vor avea loc in acest an legate de alegeri; sa invite oficialii locali sau staff-ul lor la intalniri ale organizatiilor si bisericilor romano-americane; sa viziteze birourile oficialilor locali si sa evidentieze in intrevederile cu acestia si cu staff-ul lor importanta deosebita a subiectului, pentru comunitatea romano-americana; sa genereze articole de sustinere a includerii Romaniei in Visa Waiver Program, in mass-mediile scrise si audio-vizuale locale; sa se coordoneze cu alti reprezentanti sau organizatii romano-americane in promovarea acestui obiectiv si chiar si cu organizatii ale comunitatilor etnice  provenind din alte tari europene care vizeaza includerea in Visa Waiver Program (Bulgaria, Cehia, Grecia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia).

G.G.:  Care a fost experienta dumneavoastra cu fascinatia multor americani cu legendele vampirilor din Transilvania? In ce masura acest stereotip despre romani ajuta sau pericliteaza ideea americanilor despre frumusetea poporului roman si a civilizatiei romanesti? 
 
S.D.: Eu am crescut la 10 km de Castelul Bran si iubesc acele locuri si respect istoria lor. Dar am o atitudine relaxata fata de mitul Dracula si fascinatia americanilor pentru acesta. Tuturor americanilor cu care discut pe subiect, le spun istoria reala si incerc sa nu fug de legenda. Fascinatia americanilor pentru vampiri si pentru Dracula nu o voi putea schimba eu sau altii. Dimpotriva, trebuie luata asa cum este, ba chiar trebuie generata cat mai multa atractie pentru ca oamenii sa vina, sa viziteze si sa vada si sa inteleaga, -dincolo de fictiune- si adevarata istorie a locurilor noastre.

G.G.:  Ce planuri de viitor aveti?

S.D. : Voi prelua postul de Ambasador al Romaniei la NATO. Ma voi muta, impreuna cu intreaga familie, la Bruxelles. Cred ca dupa o perioada de cinci ani si jumatate petrecuta la Washington, va fi o experienta interesanta in mediul european, dar care va fi, in fond, consacrata consolidarii relatiei trans-atlantice. Voi fi dintre cei care va sustine procesul de transformare a NATO, continuarea extinderii cu tari din vecinatatea Romaniei si voi promova profilul strategic meritat al Romaniei in cadrul Aliantei. Voi circula destul de mult prin zone de coflict precum Afganistan sau Irac, precum si prin tarile care fac parte din NATO si cele partenere sau care doresc sa devina membre. Ma voi axa in mod deosebit pe teme care tin de securitatea in zona Marii Negre sau cea a Balcanilor.

Desi voi lucra in Europa, voi tine foarte, foarte aproape prieteniile construite in SUA si prin natura “job”-ului voi reveni destul de des cu teme de serviciu in SUA. Sa nu uitam ca unul din comandamente NATO, cel care vizeaza transformarea aliantei, se afla la Norfolk in Virginia. Am, de asmenea, deja cateva invitatii din partea unor “think-tank”-uri (rezervoare de materie cenusie) americane, precum German Marshall Fund of the United States si de la universitati precum Harvard sau Stanford, de a participa anul viitor la conferintele pe teme strategice organizate de acestea. Dar dincolo de temele de serviciu sau academice, poate mai mult decat orice ma leaga de spatiul american, numeroasele prietenii cu totul speciale pe care le-am legat in acesti ani, atat cu personalitati americane cat si cu cele din randul comunitatii noastre romanesti. Voi reveni, de aceea cu multa placere, impreuna cu familia in America, si doresc sa folosesc aceasta cale pentru a transmite ca voi fi extrem de bucuros sa ma intalnesc cu prietenii speciali din SUA si in “inima Europei”, adica de la Bruxelles, cat si in Romania.

G.G.: Domnule ambasador, va multumesc pentru interviu!

S.D.: Si eu dumneavoastra.
(Articol preluat din Meridianul Romanesc, din 14-Octombrie-2006)

 
Si romanii din Canada comemoreaza 1900 de ani de la declararea Daciei in provincie romanaPDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :235
Monday, 16 October 2006
{mosimage}La Montreal, duminica, 15 octombrie, a avut loc o importanta activitate a romanilor din aceasta zona. In Parcul des Rapides a fost creat un monument simbolic pentru istoria si cultura romaneasca.
Cu ocazia activitatii din 15 octombrie, romanii au putut admira ’’Monumentul viu’’ dedicat atat originii latine a romanilor (cu ocazia aniversarii a 1900 de ani de la declarea Daciei in provincie romana de catre imparatul Traian), cat si a fertilitatii culturale a romanilor (printr-un simbol ce aminteste de poetul Mihai Eminescu).
Astfel in cadrul natural al parcului se afla amenajata, in amfiteatru, o agora–forum din piatra, iar monumentul se compune dintr-un soclu din piatra cioplita, sub forma de rotonda, ce aminteste de soclul monumentului TROPAEUM TRAIANI de la Adamclisi, Dobrogea, Romania. In centrul rotondei se va planta in mod simbolic, cu ocazia acestei activitati, un Tei in amintirea poetului Mihai Eminescu. In plus, specia de Tei aleasa (Tilia Americana ), are tulpina perfect dreapta (ca o coloana ) si atinge la maturitate diametrul de 1 m si inaltimea de peste 30 m, evocand astfel  Coloana lui Traian de la Roma . ’’Monumentul’’, va creste  in fiecare an, spre 2008 si 2014 cand se vor implinii 1900 de ani de la consacrarea Monumentului Tropaeum Traiani in Romania si respectiv a Coloanei si Forumului lui Traian la Roma. Durata de viata a speciei de Tei alese este in medie de 200 de ani! Un frumos mesaj pentru mici si mari!
 
Incep cursurile de limba romana pentru romanii din CastellonPDF Print E-mail
Castellon, Spania/Romanian Global News
Accesari :211
Monday, 16 October 2006

In Castellon limba romana se aude, cum glumesc chiar localnicii, mai des decat valenciana, iar apropierea lingvistica dintre aceste trei ramuri ale limbii-mama, latina, face ca toti sa putem comunica intr-un grad mai mare sau mai mic de corectitudine gramaticala.


 

Numarul mare al romanilor de aici nu mai surprinde pe nimeni. Exista asociatii ale acestora, in care se promoveaza cultura romana cu adresare directa atat romanilor insisi, cat si spaniolilor interesati de contactul cu romanitatea, fie datorita convietuirii cu partenerii, fie din motive impuse de munca pe care o desfasoara si in care cunoasterea limbii romane constituie un avantaj. Asociatia Romanilor din Castellon, Valencia si Alicante, cu sediul in Avenida del Mar nr. 1 B, din cadrul Centrului Civic Roman, a pus la dispozitia tuturor celor care doresc sa invete limba romana, cursuri de incepatori cu profesori licentiati, care asigura metodologia si materialele necesare unei bune asimilari. Elevii care au urmat aceste cursuri au ajuns in scurt timp sa comunice firesc si corect in limba romana, motiv pentru care au deschis afaceri sau au mers in vacante in Romania, pentru o mai buna cunoastere a tarii si a culturii. Pentru ei si pentru toti cei interesati sa cladeasca primele notiuni de limba romana, Asociatia Romanilor pune la dispozitie un nou curs de nivel intermediar, continuare a celui incheiat in luna mai 2006, incepand cu data de 16 octombrie, orele 20.00. Ii asteptam, asadar, pe elevii cursurilor desfasurate anterior atat in cadrul UJI, de catre prof. Nicole Mitulescu, cat si pe cursantii octombrie 2005 – mai 2006 sub indrumarea subsemnatei sa reia contactul cu limba romana intr-o noua sesiune de cursuri dinamice si eficiente.
 
Care vor fi efectele aderarii Romaniei la UE pentru romanii din Elvetia?PDF Print E-mail
Berna, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :245
Monday, 16 October 2006

{mosimage}Comunitatea romana din Elvetia este interesata de efectele pe care aderarea Romaniei la Uniunea Europeana le va avea asupra romanilor imigranti in aceasta tara.


 

In acest sens, Portalul romanilor din Elvetia a solicitat la inceputul lunii octombrie cateva informatii Ministerului afacerilor externe roman, informatii referitoare la felul in care va afecta aderarea Romaniei la Uniunea Europeana statutul cetatenilor romani cu domiciliul in Elvetia, in special informatii despre schimbarile ce vor surveni in cazul dreptului de sedere si al dreptului de munca. Romanian Global News reda integral raspunsul pe care l-a primit din partea MAE: 

"Referitor la situatia dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a cetatenilor romani stabiliti in Elvetia, precizam urmatoarele:
1. Acordul privind libera circulatie a persoanelor intre Comunitatea Europeana si statele membre, pe de o parte, si Confederatia Elvetiana, pe de alta parte, este exceptat de la aplicare fata de Romania si Bulgaria, in conformitate cu prevederile Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana (art. 6 paragraf 4 al Actului privind conditiile aderarii).
2. Dupa aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana Comisia Europeana va demara negocieri cu Confederatia Elvetiana in vederea incheierii unui Protocol intre Comunitatea Europeana si statele membre, pe de o parte, si Confederatia Elvetiana pe de alta parte, prin care se va reglementa libera circulatie a cetatenilor romani si bulgari in Elvetia. Procedura incheierii unui Protocol la Acordul intre Confederatia Elvetiana, pe de o parte, si Comunitatea Europeana si statele membre ale acesteia, pe de alta parte, a fost aplicata si in cazul celor zece state care au aderat la Uniunea Europeana la 1 mai 2004.
3. Avand in vedere faptul ca negocierile vor avea loc in principal intre Comisia Europeana si Confederatia Elvetiana, la acest moment nu se poate preciza cu exactitate care vor fi conditiile si perioadele de tranzitie aplicabile cetatenilor romani si bulgari.
4. Pana la data intrarii in vigoare a acestui Protocol intre Comunitatea Europeana si statele membre (printre care si Romania), pe de o parte, si Confederatia Elvetiana, pe de alta parte, vor continua sa se aplice dispozitiile Acordului intre Guvernul Romaniei si Consiliul Federal Elvetian privind eliminarea reciproca a vizelor.”

 
Piesa “Caviar, vodka si bye, bye…” face furoriPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :241
Monday, 16 October 2006

{mosimage}Asociatia Interculturala “Ars Longa” a organizat sambata, 14 octombrie de la ora 19.00, o seara de teatru, umor si divertisment romanesc, in cadrul careia a fost jucata si piesa “Caviar, vodka si bye, bye…”.

 

Distributia nu mai are nevoie de nici o prezentare, actori celebri romani precum Tamara Buciuceanu Botez, Stela Popescu, Alexandru Arsinel si Eugen Cristea, aducand multi romani din Germania, si nu numai, la spectacole. Evenimentul a fost gazduit Sala Genossenschaftssaalbau din Nurnberg.
Farsa politica face parte, alaturi de “Sarea exilului” si “Intoarcerea la matca”, dintr-un triptic despre exil scris in 1995 de dramaturgul, poetul si traducatorul George Astalos, care traieste la Paris de peste trei decenii. Personajele alese de el, nobili rusi exilati la Paris dupa revolutia bolsevica, sunt privite cu un ochi critic, dar plin de bunavointa, iar “romanii din afara granitelor se amuza copios”, cum declara Stela Popescu dupa o reprezentatie a piesei tinuta la New York, informeaza Actualitatea Romaneasca.
Piesa este scrisa anume pentru cei care stiu ce inseamna sa traiesti departe de casa. Personajele exilate in inima Europei traiesc o adevarata euforie la caderea Zidului Berlinului si in sufletele lor se naste speranta ca se vor putea intoarce acasa. Cand situatia lor ramane neschimbata timp de 15 ani si isi dau seama ca totul este o farsa, reactia spectatorilor este cu atat mai vesela. Actorii romani joaca piesa de peste opt ani si au strabatut cinci continente ajungand pe marile scene din Viena, Washington, Tel Aviv, Madrid, Lisabona, Londra, Paris sau Sidney. Tamara Buciuceanu-Botez o interpreteaza pe Contesa, fiica unui general rus, Colonelul este Alexandru Arsinel, sotia sa Masenka este jucata de Stela Popescu si Tanarul, fiul lor, este interpretat de Eugen Cristea. Spectatorii se amuza copios de povestea rusilor naivi care considera ca tara ii va primi inapoi cu bratele deschise, dar unele pasaje din spectacol reaprind dorul de tara, iar unii au lacrimi in ochi, dupa cum comenta regizorul Dan Puican care este de parere ca romanii sunt incantati de textul piesei tocmai pentru ca este scris tot de un emigrant.
 
Romanii din Cipru nu sunt prea vizibiliPDF Print E-mail
Nicosia, Cipru/Romanian Global News
Accesari :203
Monday, 16 October 2006

{mosimage}Ciprul se afla pe lista destinatiilor preferate de romanii care parasesc Romania in cautarea unei vieti mai bune.

Nu exista statistici oficiale cu cati romani s-ar afla in aceasta tara, dar se vorbeste de o prezenta considerabila a conationalilor nostri. Potrivit Actaulitatea Romaneasca, in timp ce romanii muncesc pe rupte in Cipru, cipriotii conduc afaceri de succes in alte state occidentale. Este si cazul lui Nicos, un cipriot de 28 de ani, fascinat de moda. Si unde putea sa-si desavarseasca studiile daca nu la Milano, capitala europeana a modei. A venit in urma cu aproape noua ani pentru a studia desing vestimentar si a ramas si dupa finalizarea studiilor. S-a indragostit de Milano si s-a stabilit aici, unde timp de sapte ani a condus un restaurant grecesc, pe via Borsieri, deschis in unul din cele mai multiculturale cartiere milaneze: Insula, unde pe langa greci, ciprioti si marocani, sunt si foarte multi pachistanezi si romani, unii ocupandu-se de propriile lor afaceri, are de la magazine multietnice pana la call-center-uri si restaurante.
Nicos nu stie mare lucru despre romanii din Nicosia, orasul sau de domiciliu, dar ii cunoaste pe cei din cartier, care sunt mari amatori de ghiros si-i trec pragul ori de cate ori au ocazia. Cu unii chiar s-a imprietenit, astfel ca au parte de reduceri de pret. Nu stia ca romanilor le place Cipru si ca muncesc in tara lui. “Pesemne ca muncesc la camp sau in casa, pentru ca nu prea sunt vizibili”, ne-a spus acesta, iar presa din tara sa natala pe care o consulta zilnic nu scrie prea mult de noi. Dupa noua luni de Italia il bate gandul sa se intoarca acasa, unde se va ocupa tot de restaurante, meserie care in familia lui se practica din tata-n fiu.

 

 
Alina Cojocaru este “Frumoasa din padurea adormita”PDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :197
Monday, 16 October 2006

{mosimage}Vedeta romanca a Baletului Regal de la Covent Garden, o va intruchipa, intr-un nou spectacol pe “Frumoasa din padurea adormita”.


 

Spectacolul cu Alina Cojocaru pe afis se va juca sambata, 28 octombrie, de la ora 19.00, la Opera Regala de la Covent Garden.
“Frumoasa din padurea adormita aduce laolalta toate elementele baletului clasic: povestea tinerei printese, dincolo de timp, vrajitoarea cea rea, un secol de somn si sarutul frumosului print, care pune capat somnului greu. Un spectacol greu de ratat, o bogatie de dansuri pentru corpul de balet si excelente prestatii solo. O piesa excelenta de Tchaikovski, o coregrafie clasica semnata Petipa si o poveste incantatoare, toate aduse publicului si de Alina Cojocaru.
 
Radu Lupu la Teatrul TonioloPDF Print E-mail
Venetia, Italia/Romanian Global News
Accesari :165
Monday, 16 October 2006
{mosimage}Pianistul roman Radu Lupu va concerta joi, 19 octombrie, la Mestre, in cea de-a XXI-a stagiune de concerte.Cel de-al doilea spectacol al Stagiunii de Concerte, organizat la Teatrul Toniolo din Mestre, comuna Venetia, Activitati si Productii Culturale, Teatre si Spectacole, in colaborare cu Prietenii Muzicii din Mestre, il va avea ca protagonist pe unul dintre cei mai mari pianisti de pe scena mondiala – romanul Radu Lupu.
Spectacolul se va desfasura cu incepere de la ora 21.00 si va aduce in fata publicului unele dintre cele mai celebre piese din repertoriul sau, printre care Sonata in La major D664 de Franz Schubert, cu care a castigat in 1995 Premiul Grammy. A doua parte a programului, dupa Cele Patru Balade op.10 de Johannes Brahms, se va incheia cu Sonata n.18 in mi bemol op.31/3 de Ludwig van Beethoven.
 
Vernisajul expozitiei de arhitectura a Asociatiei „Alumni“ la PragaPDF Print E-mail
Praga, Cehia/Romanian Global News
Accesari :244
Monday, 16 October 2006

Asociatia „Alumni“ va organiza pe 24 octombrie, incepand cu ora 18.00, la Galeria si Sala de conferinte a Centrului Comisiei Europene din Praga, vernisajul unei expozitii de arhitectura, condusa de lectorul Anca Mitrache, de la Institutul de Arhitectura Ion Mincu.


 

Expozitia grupeaza lucrari ale arhitectilor romani care lucreaza in afara Romaniei. Expozitia va fi deschisa pentru public timp de 2 saptamani. Vor participa la acest eveniment lectorul Anca Mitrache,  conf. univ. dr. Ion Mitrache, pedagogi la Institutul „Ion Mincu“, si altii.
 
Corala Fantasia in concert in BelgiaPDF Print E-mail
Leuven, Belgia/Romanian Global News
Accesari :164
Monday, 16 October 2006
Corala Fantasia a Palatului copiilor din Vaslui va sustine doua spectacole in perioada 17 – 18 octombrie, in Leuven.

Spectacolele se vor desfasura pe 17 octombrie, incepand cu ora 17.45, in fata primariei din Leuven, respectiv pe 18 octombrie, la 19.00, la Abbaye du Parc din Leuven. In cadrul aceleeasi manifestari va fi organizata si o expozitie de icoane, transmite Amos News.

 

 
Concert de muzica traditionala romaneasca la New YorkPDF Print E-mail
New York, SUA/Romanian Global News
Accesari :133
Monday, 16 October 2006

{mosimage}Celebrul violonist Sherban Lupu(foto), unul dintre cei mai buni interpreti din lume ai muzicii lui George Enescu, alaturi de interpretii de muzica traditionala romaneasca, Grigore Chira, Ioan Pop si Gheorghe Stan, vor concerta la New York, pe 16 octombrie, de la ora 19.30, la Symphony Space, intr-o adaptare contemporana a muzicii traditionale romanesti.

 

Utilizand instrumente traditionale romanesti precum cimpoiul, vioara, fluierul si diverse instrumente pentru percutie, muzicienii romani vor interpreta un soi de muzica folk din diferite regiuni ale Romaniei, intr-o abordare ce alterneaza intre muzica clasica si cea folk.
Sherban Lupu a inregistrat alturi de diferiti muzicieni de muzica populara un CD valoros din punct de vedere muzical la casa de discuri Electrecord si a concertat atat in Romania cat si in alte tari europene. Concertul din New York este primul dintr-o serie de patru pe care acestia le vor sustine in SUA, in orase precum Washington, Chicago si la Universitatea din Illinois, la Urbana-Champaign, anunta Institutul Cultural Roman din New York.
 
Degustare de vinuri romanesti in ZurichPDF Print E-mail
Zurich, Elvetia/Romanian Global News
Accesari :165
Monday, 16 October 2006

La Hotelul Mariott din Zurich in perioada 16 – 17 octombrie, intre orele 17.00 – 21.00 va avea loc o degustare de vinuri la care vor participa si producatori importanti din Romania.

 

 

Alaturi de producatorii romani vor mai participa la acest eveniment si producatori din Bulgaria, Iordania, Macedonia, Serbia, Muntenegru si Ucraina. Valoarea unui bilet de intrare este de 10 CHF.

 

 
Steaua de Madrid-Obatala incepe al doilea campionatPDF Print E-mail
Coslada, Spania/Romanian Global News
Accesari :283
Monday, 16 October 2006
{mosimage}Steaua de Madrid–Obatala, echipa de fotbal-sala care anul trecut se numea Steaua de Coslada, a inceput campionatul 2006/2007 cu o mare victorie in meciul cu Atlas Cosman, romanii obtinand scorul de scorul fiind de 2-10.Aceasta echipa face parte din Grupa 4 din Prima Divizie din Liga “Deporte Para Todos” (Sport Pentru Toti), liga in care sunt inscrise echipe din Coslada si San Fernando de Henares.
Formata in intregime din romani cu o varsta medie de 25 ani, echipa stelista doreste ca anul acesta sa ocupe un loc cat mai sus fata de anul trecut, cand a ocupat locul 5 in campionat. Aceasta echipa face parte din multiplele activitati pe care le realizeaza Asociatia Obatala pentru a ajuta romanii sa se integreze in viata sociala, culturala si sportiva din orasul in care locuiesc. Presedintele asociatiei mai sus citata, Domnul Agustin Gonzalez Plasencia, declara: ”am implinit un an si dorim sa implinim cat mai multi. Dorim sa continuam ceea ce am inceput,sa mergem spre mai bine si sa ne bucuram de succese, pentru ca ceea ce facem este ceea ce ne place, adica jucam fotbal-sala. Speram ca-n viitorii ani sa fie prezenti cat mai multi romani care sa participe la activitatile sportive si culturale care se organizeaza. Unui colectiv atat de important cum este cel al romanilor din Coslada, locuitorii acestui oras nu-i intorc spatele, dimpotriva il ajuta, pentru ca au nevoie de acest colectiv pentru a construi, din zi in zi, un oras mai deschis si mai solidar”. 
Dar, Steaua de Madrid-Obatala nu participa numai in Liga Locala. In curand, va juca doua turnee cu alte echipe formate din imigranti, in localitatile Morata de Tajuna si Villanueva del Pardillo.
Jucatorii care apar in fotografia pe care o adaugam (Steaua de Madrid 2006), sunt urmatorii:
In picioare, de la stanga la dreapta: Valentin Constantin, Elena Nicoleta Brezeanu (Delegat), Danut Rosu (Capitan), Bogdan Dumitrel, Daniel Cazan, Bogdan Ion Brezeanu, Agustin Gonzalez Plasencia (Presedinte si Delegat). In partea de jos, de la stanga la dreapta: Adolf Daniel Cojocaru, Andrei Brezeanu, Paul Eugen Ciobanu, Dragos Mihai Paun si Alexandru Iustin Constantin.
 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions