Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Octombrie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        
Cautare
 
Echipele din handbalul feminin romanesc si-au aflat adversarele in cupele europenePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :254
Tuesday, 24 October 2006

Cele patru reprezentante ale handbalului romanesc feminin in cupele europene au avut ghinion la tragerea la sorti ce a avut loc pe 24 octombrie, adversare urmand a le fi echipe din Ungaria, Danemarca si Portugalia, informeaza AMOS News.


 

Universitatea Jolidon Cluj, reprezentanta Romaniei in Challenge Cup la handbal feminin, este cea mai castigata echipa dupa tragerea la sorti de astazi, de la Viena, clujencele urmand a intalni, primul meci in deplasare, pe CS Madeira din Portugalia – formatie fara mari vedete si care mizeaza in principal pe jucatoare portugheze mai putin cunoscute pe plan continental.
Oltchim Ramnicu Valcea, reprezentanta Romaniei in Cupa Cupelor, va intalni in turul trei puternica formatie maghiara Cornexi Alcoa, primul meci in deplasare.
Rulmentul Brasov, formatie ce a ratat calificarea in grupele Ligii Campionilor, va juca in turul trei al Cupei EHF, primul meci in deplasare, cu puternica formatie daneza FCK Handbold Copenhaga, semifinalista a Cupei Cupelor in urma cu doi ani.
Handbal Club Zalau, a doua reprezentanta a Romaniei din Cupa EHF, intalneste in turul trei, primul meci acasa, o alta formatie din Ungaria, DSCV Debrecen, semifinalista a Cupei EHF sezonul trecut si finalista a Cupei EHF in 1994, 1995 si 1996.
Toate partidele vor avea loc la inceputul lunii ianuarie a anului viitor.
 
Traian Basescu promoveaza relatiile economice romano-indienePDF Print E-mail
New Delhi, India/Romanian Global News
Accesari :272
Tuesday, 24 October 2006
{mosimage}Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a participat luni, 23 octombrie, la Forumul oamenilor de afaceri din New Delhi organizat de Federatia Camerelor de Comert Indiene, Confederatia Industriei Indiene si Asociatia Camerelor de Comert.Seful statului roman a multumit antevorbitorilor sai, reprezentantii camerelor de comert din India, pentru modul elogios in care au vorbit despre tara noastra. Presedintele Basescu a apreciat ca Romania a facut progrese importante, insa mai are inca multe de facut.
Presedintele tarii a spus ca Romania anului 2006 este o tara a oportunitatilor cu un mediu de afaceri competitiv si atractiv pentru investitori. Astfel, a afirmat Presedintele, tara noastra a facut pasi semnificativi pentru ameliorarea mediului de afaceri. In context, presedintele Basescu a subliniat ca in raportul Bancii Mondiale, din 2006, Romania este pe al doilea loc in clasamentul tarilor reformatoare. Masurile luate genereaza siguranta in activitatea de planificare investitionala, a aratat seful statului, conducand la diminuarea birocratiei, a evaziunii fiscale si favorizand atragerea de investitii straine. Presedintele Basescu a precizat ca Romania a traversat o perioada dificila in trecerea de la comunism la economia de piata, cresterea economica constanta din ultima vreme fiind printre cele mai mari din Europa Centrala si de Sud-Est si situandu-se in jurul valorii de 5 la suta anual. Pentru 2006 se preconizeaza o crestere economica de aproximativ 7 la suta. Presedintele tarii a adaugat ca eforturile viitoare ale Romaniei vor fi concentrate in sensul dezvoltarii infrastructurii.
De asemenea, seful statului a afirmat ca, prin aderarea la 1 ianuarie 2007 la Uniunea Europeana, Romania isi va spori gradul de atractivitate pentru investitii directe, atat pentru companii din state membre ale UE, cat si pentru cele provenite din tari nemembre. Presedintele Basescu s-a declarat optimist in ceea ce priveste evolutia Romaniei in urmatorii ani, subliniind ca tara noastra „va fi o surpriza placuta pentru Uniunea Europeana”.
Seful statului i-a invitat pe oamenii de afaceri indieni sa investeasca in Romania, mentionand sectoarele in care sunt asteptate, atat investitii directe cat si investitii in cadrul procesului de privatizare: energie, petrol si gaze, industria grea, constructii de autoturisme, industria farmaceutica, IT, comunicatii si textile.
Tot luni, presedintele Basescu a participat la inaugurarea unei strazi din New Delhi care poarta numele capitalei Romaniei, respectiv Bucuresti.
Presedintele Romaniei a mai avut intrevederi cu presedintele UPA si al Partidului Congresului, Sonia Gandhi, precum si cu liderul opozitiei, L.K.Advani. Discutiile au fost axate pe dezvoltarea relatiilor economice si politice bilaterale fiind analizate domeniile in care cele doua tari pot consolida cooperarea.
 
Manifestare de “Ziua Europeana a Justitiei Civile” la Cluj-NapocaPDF Print E-mail
Cluj-Napoca, Romania/Romanian Global News
Accesari :137
Tuesday, 24 October 2006

Cu ocazia "Zilei Europene a Justitiei Civile", Curtea de Apel Cluj organizeaza, pe 25 octombrie, "Ziua Portilor Deschise", invitand la sediul institutiei toti cetatenii interesati de modul in care sistemul judiciar functioneaza in practica.

 

Cu acest prilej, un grup de judecatori si grefieri vor asigura accesul in incaperile care prezinta importanta pentru activitatea judiciara oferind informatii in legatura cu specificul acesteia, noteaza Amos News. La eveniment sunt invitati si elevii si studentii dornici sa afle mai multe despre modul in care se infaptuieste justitia in instantele din tara.
 
Targu Mures se va infrati cu orasul austriac LinzPDF Print E-mail
Targu Mures, Romania/Romanian Global News
Accesari :179
Tuesday, 24 October 2006

{mosimage}Primarul din Targu Mures, Dorin Florea(foto), a anuntat ca municipiul se va infrati cu orasul austriac Linz si se vor pune astfel bazele unui parteneriat necesar dezvoltarii parcului tehnologic.

 

"Linz este cel mai dinamic oras industrial din Austria in tehnologia industriei de varf si vreau o colaborare pentru parcul tehnologic", a spus Dorin Florea citat de Portalul National de Administratie Publica. Potrivit primarului, ideea construirii parcului tehnologic, lansata in urma cu sase ani, nu a fost sprijinita in niciun fel de autoritatile judetene si nu a gasit intelegere pentru trecerea in patrimoniu a unor terenuri pe care sa fie construit acest parc.
 "De sase ani ma lupt pentru ca aceste terenuri sa revina primariei si nu gasesc niciun sprijin. Terenul trebuie sa revina Primariei Targu Mures, dar daca nu o sa reusim sa-l preluam, o sa fac un parteneriat cu o comuna limitrofa, interesata si de posibilitatea rezolvarii problemei fortei de munca", a subliniat Dorin Florea.
 
Saptamana Armatei, la RomanPDF Print E-mail
Roman, Romania/Romanian Global News
Accesari :131
Tuesday, 24 October 2006
Sarbatoarea de Ziua Armatei, organizata miercuri, 25 octombrie, va fi, ca in fiecare an, un eveniment deosebit pentru municipiul Roman.

Organizata de municipalitate, Episcopia Romanului si Garnizona Roman, ceremonia solemna, militara si religioasa, de depunere a coroanelor de flori de Ziua Armatei, va avea loc la ora 10, la Monumentul Eroilor din Cimitirul „Eternitatea“, informeaza Amos News.
La aceasta activitate vor participa cadrele militare active si in rezerva, personal civil, personalitati ale municipiului Roman, elevi si membri ai comunitatii romanscane.

 

 
„Festivalul Muntelui” se va desfasura in statiunea SovataPDF Print E-mail
Sovata, Romania/Romanian Global News
Accesari :121
Tuesday, 24 October 2006
Sub genericul "Festivalul Muntelui", in statiunea mureseana Sovata se vor desfasura, vineri, 27 octombrie, o serie de manifestari consacrate dezvoltarii durabile a zonei montane.
In programul manifestarilor figureaza si o expozitie cu produse specifice zonei montane muresene, dar si un seminar intitulat seminarul "Dezvoltarea durabila a zonei montane din judetul Mures: trecut, prezent si viitor", informeaza Amos News.
De asemenea, vor fi abordate subiecte legate de protectia mediului si indeosebi a zonelor silvice, precum si aspecte privind dezvoltarea turismului si a activitatii de tip Salvamont. Evenimentul este organizat de Asociatia Judeteana pentru Dezvoltare Montana Mures cu sprijinul Consiliului Judetean.
 
A inceput ASTRA Film Fest 2006PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :189
Tuesday, 24 October 2006
{mosimage}ASTRA Film Fest a debutat cu prezentarea unui mare cineast-antropolog si a operei sale, Robert Gardner.Celebru regizor de film care s-a nascut in 1925, in Brookline, Massachusets.
De-a lungul timpului a facut filme antropologice, a fost profesor universitar, a publicat lucrari antropologice si despre filmul documentar si a sprijinit proiecte de film documentar-antropologic. Filmele lui Gardner se concentreaza asupra unor locuri si oameni din Niger, Ladakh, Sudan, Eritreea Noua Guinee etc. Autorul de film Robert Gardner cauta necunoscutul, subiectele care nu au fost abordate de alti cineasti, imaginile magice, momentele obsedante si noi forme ale frumusetii. In ultimii 40 de ani, stilul sau si modul in care abordeaza acest gen care este documentarul antropologic au starnit multe discutii printre antropologi, fiind criticat in numeroase ocazii. Filmele lui Gardner au adunat, insa, numeroase premii, printre care Premiul Robert J. Flaherty pentru cel mai bun film de non-fictiune (de doua ori), Leul de Aur pentru cel mai bun film al Festivalului de Film de la Florenta (de trei ori) si premiul intai la Festivalurile de la Trento (Dallas, SUA), Melbourne, Nuoro, EarthWatch, Atena si San Francisco. Filmele sale au fost proiectate la festivalurile din intreaga lume, de la Ierusalim pana la Bergen, de la Londra la Munchen, de la Toronto la Paris. Robert Gardner este si autorul care semneaza A Human Document (1965) si Gardens of War (1968). Ultima sa carte, Making Forest of Bliss (2002), este rezultatul unei analize atente a filmului, impreuna cu colaboratorul sau, Akos Ostor. In anii ’70, Gardner a produs si a gazduit serialul Screening Room (Sala de vizionare), constand intr-o serie de episoade despre productia de film experimental si independent. Episoadele serialului, care este considerat un document inestimabil despre cinematografia moderna, au fost transferate in format digital si sunt pastrate in arhiva Muzeului Filmului si Radiodifuziunii din New York. Selectia propusa de ASTRA Film Fest 2006 include filme celebre precum Forest of Bliss (Padurea fericirii), Dead Birds (Pasari moarte), Rivers of Sand (Rauri de nisip), mai putin cunoscutul film Passenger (Pasager) si episodul De vorba cu Jean Rouch, din seria Screening Room, informeaza Prompt Media.
 
Libertarienii la ICRPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :203
Tuesday, 24 October 2006
Institutul Cultural Roman a gazduit recent masa rotunda cu tema „Intelectualii si socialismul”, organizata de Asociatia Liberalism.ro si de Centrul de Analiza si Dezvoltare Institutionala (CADI), in cadrul „Saptamanii libertariene”.
Moderatorul discutiilor a fost Horia-Roman Patapievici, iar printre participanti s-au numarat Zoe Petre, Sorin Vieru, Adrian Cioroianu, Alexandru Lazescu, Sever Voinescu si Stelian Tanase. Libertarienii au fost reprezentati de Sorin Cucerai, Emanuel Socaciu si Vlad Topan, informeaza ICR.
Libertarienii au precizat de la inceput ca prin „socialism” inteleg etatism – si, in general, atitudinea de promovare a rolului statului in detrimentul libertatii individuale –, insa participantii la discutie au explorat si alte dimensiuni ale socialismului, in special ale celui de stanga.
Si chiar daca unele teze libertariene au starnit confuzie si pe alocuri opozitia celorlalti participanti, toti cei prezenti au cazut de acord ca in Romania etatismul este excesiv.
„Declar intalnirea un esec”, a afirmat la sfarsit Horia Patapievici, intristat ca dimensiunea libertariana a intregii discutii a fost cumva atenuata.
Totusi nu intamplator aceasta prima iesire a libertarienilor locali in lumea mai larga a intelectualilor romani a luat forma cea mai neagresiva cu putinta: cea a dezbaterii libere. 
 
“Days and nights in Ovid’s hourglass” la Uniunea Scriitorilor RomaniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :187
Tuesday, 24 October 2006
{mosimage}La sediul Uniunii Scriitorilor din Bucuresti va avea loc pe 31 octombrie, de la ora 13.00, lansarea albumului “Days and Nights in Ovid’s hourglass”, de Mihai Cucu.

Despre album si despre autor vor vorbi Nicolae Manolescu, Ioan Stanomir si Alex Stefanescu.
Volumul, editat de Institutul Cultural Roman in colaborare cu Uniunea Scriitorilor Romani, cuprinde imagini care surprind, in diferite ipostaze, pe scriitorii participanti la cele 4 editii ale programului “Zile si  Nopti de Literatura la Neptun”. Autorul acestor instantanee este fotograful Mihai Cucu.
Scriitori si artisti din toate colturile lumii, invitati la “Zile si  Nopti de Literatura la Neptun” din 2002 pana in 2005, si-au dat inca odata intalnire. De aceasta data prin fotografiile realizate de Mihai Cucu. Aici ii putem vedea, printre altii, pe Matei Calinescu, Kjell Espmark, Gabriela Adamesteanu, Nicolae Prelipceanu sau Mircea Dinescu.
Mihai Cucu s-a nascut la Bucuresti, in 1961 si a absolvit Facultatea de Drept. Deci nimic nu ar da de banuit ca o sa ajunga sa faca o cariera in domeniul artistic. Si-a inceput activitatea de fotoreporter in anii ’80, iar contactul cu lumea scriitorilor a prins contur dupa 1989. A colaborat cu nenumarate reviste culturale, printre care: Lucefarul, Romania Literara, Contrapunct, Cuvantul, Revista 22, si altele. 

 

 
Centrului istoric al municipiului Botosani va fi refacut din bani europeniPDF Print E-mail
Botosani, Romania/Romanian Global News
Accesari :199
Tuesday, 24 October 2006

17 imobile din centrul istoric al municipiului Botosani, aflate intr-o avansata stare de degradare, vor fi refacute in baza unui proiect finantat de Uniunea Europeana cu 6,2 de milioane de euro printr-un Program PHARE.

 

"Probabil, in primavara ne apucam de reabilitarea centrului vechi, dupa ce terminam formalitatile. Ministerul Integrarii Europene ne-a anuntat ca licitatia pentru proiectare a fost deja facuta, iar noi speram sa incepem in scurt timp lucrarile", a declarat primarul municipiului Botosani, Catalin Flutur, citat de Portalul National de Administratie Publica. Proiectul presupune reabilitarea a 17 cladiri cu valoare de patrimoniu si a zonei pietonale din centrul istoric al municipiului ca premisa a relansarii turismului local.
De asemenea, in cadrul proiectului vor fi executate lucrari care vizeaza reabilitarea retelei de utilitati (apa-canal, gaz, energie electrica), refacerea si amenajarea a trei parcari, construirea unei fantani arteziene, dotarea cu mobilier urban a zonei, precum si imbunatatirea cailor de acces in zona centrului vechi, transmite sursa mentionata mai sus.
Centrul istoric reprezinta cea mai veche parte a municipiului Botosani, din punct de vedere arhitectonic. El grupeaza un numar mare de cladiri cu destinatie comerciala datand din secolele XVII - XVIII. Cladirile sunt dispuse sub forma de L, iar fatadele spre strada au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factura apuseana, prelucrate in forme traditionale, specifice acestui tip de constructii. Curtile interioare prezinta ordonanta clasica a caselor de targoveti, cu galerii din stalpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlacuri sustinute de console de lemn profilate.

 

 
PRO TV la romanii din TimocPDF Print E-mail
Negotin, Timoc, Serbia/Romanian Global News
Accesari :415
Tuesday, 24 October 2006
{mosimage}La invitatia Federatiei Rumanilor din Serbia o echipa a PRO TV condusa de Cristian Tabara a vizitat zona Timocului, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

Echipa PRO TV a realizat mai multe reportaje despre romanii din Timoc si a luat interviuri liderilor comunitatii romanesti din zona. Printre cei intervievati s-au aflat Dusan Parvulovic, director al Federatiei Rumanilor din Serbia si dr, Pedrag Balasevic, Presedintele Partiei Democrate a Rumanilor din Serbia. Ca absolvent de teologie, Cristian Tabara a fost profound emotionat de singura biserica romaneasca din Timoc si de cel care o pastoreste, parintele Boian Alexandrovic.
Intalnirile cu romanii din satul Plamna si cu obiceiurile lor milenare au fost de asemenea surprise de camerele de luat vederi ale PRO TV-ului.
Toate acestea vor putea fi vizionate intr-una din editiile emisiunii “Te vezi la Stirile PRO TV”

(foto: Cristian Tabara impreuna cu parintele Boian Alexandrovic la biserica din Malainita)

 
Sute de mii de solicitanti de romani de peste Prut solicita pasapoarte romanestiPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :423
Tuesday, 24 October 2006
{mosimage}Peste 400.000 de cetateni basarabeni au depus cereri de a redobandi cetateni romana, transmite Asociated Press, adaugand ca perspectiva aderarii de catre Romania la UE a determinat mai multi cetateni moldoveni sa se gandeasca la problema identitatii.Anterior, presa a declarat ca Romania deja a adoptat un regim facilitar de vize pentru Basarabia, care va fi aplicat incepand cu 1 ianuarie 2007. Vizele vor fi eliberate gratis si fara necesitatea unor acte aditionale, in timp ce detinatorii unor pasapoarte de serviciu sau diplomatice nu vor avea nevoie de viza pentru a intra in Romania, spun surse guvernamentale pentru presa de peste Prut.
Anterior premierul roman Calin Popescu-Tariceanu a declarat ca Romania va ajuta Moldova sa obtina un acord cu UE de facilitare a calatoriilor pentru basarabeni in spatiul Schengen.
 
Discutii canadiano-romane pe marginea controversatului proiect Rosia MontanaPDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :151
Tuesday, 24 October 2006
{mosimage}La Concordia University din Montreal va avea loc sambata, 28 octombrie, o intalnire canadiano-romana, ce va avea ca subiect de discutie proiectul ce presupune construirea unei mine aurifere la Rosia Montana.
Compania canadiano-romana Rosia Montana Gold Corporation doreste sa deschida cea mai mare mina de aur din Europa. Pentru asta, compania va folosi 800 de hectare pentru a face groapa necesara depunerilor deseurile miniere. 2000 de persoane vor trebui sa paraseasca aceste pamanturi, case lor, bisericile, intr-un cuvant – tot ce tine de aceste pamanturi. Prin documentarul prezentat va spune povestea lor. Dupa vizionare acestuia aceea va urma o discutie cu grupul de sustinere Rosia Montana.
 
Ce va aduce autonomia asa zisului Tinut Secuiesc romanilor din Harghita si Covasna?(ll)PDF Print E-mail
Sfantu-Gheorghe, Covasna,Romania/Romanian Global News
Accesari :237
Tuesday, 24 October 2006
Dupa secole de intoleranta de care s-au „bucurat” romanii din fostele scaune secuiesti, in mult trambitata autonomie secuieasca, calvarul lor s-a incheiat odata cu Unirea cea mare de la 1 Decembrie 1918.

Dar, doar numai dupa 20 de ani de liniste si prosperitate, norii negrii ai intolerantei, urii interetnice si ai violentei dezlantuite, au devenit realitati de cosmar, odata cu instalarea administratiei horthyste, dupa Dictatul de la Viena, din toamna anului 1940.
Pentru ca aceste tragedii traite de romanii din actualele judete Covasna si Harghita, in acei ani de neagra teroare, au fost date uitarii, si pentru ca multi dintre actuali politicieni romani au uitat(sau n-au stiut-o niciodata) istoria reala, Romanian Global News reda cateva secvente despre drama bisericilor ortodoxe si greco-catolice, si a credinciosi romani din localitatile Arcului Intracarpatic, asa cum sunt ele prezentate in lucrarea „Romanii din Covasna si Harghita. Istorie. Biserica. Scoala. Cultura”, de Ioan Lacatusu, Vasile Lechintan si Violeta Patrunjel, volum aparut la Editura Grai Romanesc, a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, din Miercurea Ciuc, in anul 2003.

Comolau- Reci
Despre evenimentele tragice din 1940 ce s-au abatut si asupra comunitatii romanesti de aici, aflam din trista relatare facuta de preotul Ioan Rauca, el insusi fiind obligat sa-si paraseasca credinciosii in urma unor serioase amenintari: “Dupa 1 septembrie 1940 - spune el - zilnic am fost boicotat si batjocorit atat eu cat si parohienii mei, dintre care o parte si-au parasit vetrele si s-au refugiat. In noaptea de 10-11 septembrie 1940 mi-au fost sparte geamurile de la casa parohiala (…), asa ca in ziua de 11 septembrie, dupa ce am predat arhiva si toata administratia epitropului, am fost silit sa parasesc parohia si sa ma stabilesc in Araci. La vreo cateva zile de la plecarea mea din parohie, am aflat ca (…), in biserica au fost introduse o mare cantitate de paie, au fost puse stranile peste paie si le-au dat foc, distrugand astfel biserica (…) ramanand din ea doar turnul cel mare si patru ziduri de caramida”.
Casa parohiala a fost ocupata de postul maghiar de jandarmi, iar zidurile bisericii, ramase in picioare, au fost demolate. Locul bisericii a devenit teren arabil. Clopotul bisericii a fost salvat fiind instalat intr-o clopotnita improvizata, ce se gaseste in curtea fostei case parohiale.
Sfantu Gheorghe
Anul 1940 a adus si pentru comunitatea si biserica romaneasca din Sfantu Gheorghe grele incercari. Despre starea de lucruri creata dupa aceasta data, un raport intocmit de preotul Mihail Grecu pe anul 1941 arata urmatoarele: “Averea parohiei, care consta in case, a fost luata spre administrare de catre organele administrative, afara de casa protopopeasca, care inca in luna noiembrie a fost inchiriata «Societatii Tinerilor Catolici», pentru suma de 3600 lei lunar. In casa parohiala si altele au fost plasati refugiatii. Dupa interventii repetate, casele au fost puse la dispozitia parohiei. Am incredintat pe credinciosul Gheorghe Barla, singurul, care mai are curajul sa se afirme ca roman, cu administrarea averii, pana la stabilirea din nou in localitate a unui preot. Pamantul primit prin reforma agrara, in hotarul comunei Szotyor [Coseni] a fost pus sub sechestru. Arhiva parohiala si biblioteca au fost duse la Primaria orasului. Arhiva protopopeasca si unele din matricole au fost duse de catre Par. Protopop A. Nistor. Situatia catedralei, in constructie, inca nu este lamurita. Din convorbirile pe cari le-am avut la Primaria orasului, am constatat ca terenul pe care s-a cladit s-a intabulat pe parohie numai dupa arbitrajul de la Viena, asa ca Primaria a cerut anularea intabularii. Biserica Veche a suferit avarii in urma cutremurului, iar cimitirul a fost devastat de catre grupuri raufacatoare, poarta si ingraditura au fost de asemenea distruse”. Raportul era semnat si de V. Bogdan, care indeplinea functia de secretar eparhial.
Materialul de pe santierul catedralei a fost impartit la cetateni pentru a-si construi locuinte, iar mare parte din el a fost furat. In subsolul catedralei, armata maghiara a amenajat un adapost antiaerian. Din cei 2119 credinciosi romani (reprezentand 20% din locuitorii orasului de pana la Dictat) au ramas doar … 40 in anul 1940! Preotul Gheorghe Grovu din Sf. Gheorghe trimite mitropolitului Nicolae Balan, la 8 noiembrie 1940, o scrisoare in care, printre altele, spunea ca: “am ramas langa sfantul altar, ca sa-mi indeplinesc misiunea de preot si duhovnic in parohia ce mi-a fost incredintata spre pastorire. Atunci [dupa pronuntarea dictatului de la Viena] nu prevedeam toate nenorocirile prin care trebuia sa trecem dupa ocupatie”. Referindu-se la soarta catedralei, arata ca aceasta “a fost confiscata pe seama statului”, iar cei care erau obligati sa treaca la cultele maghiare erau “chemati la primarii de notari aproape cu de-a sila”.
Tg. Secuiesc
Despre inceputul evenimentelor ce au urmat Dictatului de la Viena este relevanta o evocare scurta a pr. Ioan Rafiroiu jr., cuprinsa in memoriul adresat Consiliului arhiepiscopal din Sibiu, in noiembrie 1940: “Sfanta liturghie o oficiam in prezenta a doi jandarmi, dupa ce si eu primisem o scrisoare de amenintare inca in ziua de 14 septembrie. In ziua de 26 septembrie, mergand pentru schimbul banilor bisericii la Tg. Secuiesc, intre orele 2-3 d.m., am fost atacat in plina piata de derbedeii orasului si amenintat cu linsarea, vociferand tot felul de insulte la adresa preotului valah si a Romaniei. Am scapat gratie interventiei unui tanar ungur din Bretcu, care ma cunostea si a intervenit in momentul cand voiau sa ma linseze”. Fapta tanarului maghiar poate fi emblematica si datatoare de speranta pentru un viitor al tolerantei.
Un exemplu ilustrativ despre situatia creata la Targu Secuiesc, in toamna anului 1944, ne este relatat tot de pr. Rafiroiu, care arata ca “autoritatile maghiare continua sa-si manifeste autoritatea in plasa respectiva. Zilnic, aceste autoritati impreuna cu alti maghiari si ostasi rusi, formeaza patrule, plecand prin comunele din apropierea orasului, luand contact cu diferiti maghiari si ridicand animalele din gospodarii”. Rezulta deci ca, in toamna anului 1944 si inceputul anului 1945, in oras exista aceiasi atmosfera de intoleranta. Intors in luna decembrie a anului 1945 in Targu Secuiesc, dupa plecarea administratiei romanesti si retragerea ei la Prejmer, pr. Rafiroiu a luat, conform hotararii Arhiepiscopiei Sibiului, grija unor parohii si filii din jur: Cernatu de Jos si de Sus, Poiana Sarata etc. In scurt timp de la sosire insa, primeste ordin din partea autoritatilor sa paraseasca orasul in 48 de ore, pe motivul lipsei credinciosilor ortodocsi. Refuzand sa se supuna acestui ordin, i se cere sa se prezinte in fiecare zi intre orele 900 si 1500 la politia orasului.
In februarie 1945, pr. Ioan Rafiroiu jr. este condamnat la un an si trei luni inchisoare, condamnare anulata de Parchet, care a gasit sentinta nedreapta. Dupa scurt timp, la 22 martie 1945 este arestat din nou si inchis fara ca familia sa fie incunostiintata.
Din scrisoarea trimisa de pr. Alexandru Petrut de la Sfantu Gheorghe, Arhiepiscopiei Sibiului, rezulta ca pr. Ioan Rafiroiu jr. “a fost condamnat de catre pleava orasului Tg. Secuiesc la un an si trei luni inchisoare, pe simplul motiv ca este roman si sta in parohie”. Suferinta indurata este relatata de insusi pr. Rafiroiu, dupa cea de-a doua arestare a sa: “In ziua de 31 martie 1945, am fost eliberat din inchisoarea de la Sfantu Gheorghe, dupa ce am stat 70 de zile in celula, singur ca si cel mai mare criminal cu un regim special (…), Nu mi s-a permis nici macar de sfintele sarbatori spovedania si impartasania pe care o doream cu cea mai mare nerabdare, ba, in ziua de Florii am fost pus sa spal celula si sa frec pe jos. Aceasta mi-a fost rasplata pentru curajul pe care l-am avut de a apara interesele mele in secuime si ale credinciosilor. Azi sunt bolnav si deprimat sufleteste, averea cheltuita, dator, si mi s-a comunicat ca sunt trecut pe tablou la Tg. Secuiesc, dar cu cea mai mare durere trebuie sa renunt".
Turia
In toamna anului 1940 credinciosii romani au fost fortati sa treaca la cultele maghiare, scoala romaneasca fiind inchisa si invatatorii izgoniti, iar arhiva bisericii distruse. Preotul greco-catolic Alexandru Borda a fost izgonit in 1940
Valea MareIn 1940 pr. Aldesiu a fost izgonit din sat, refugiindu-se la Sarmas. Dupa Dictatul de la Viena, la 17 noiembrie 1940, un numar de 50 de familii de romani, printre care: Mihai Marin, Ioan Macos, Ioan Nitu, Nicolae Avram, dupa ce au fost jefuiti si batuti, au fost alungati in Buzae. Au plecat numai cu strictul necesar, lasand in urma toata averea. Dupa plecarea lor s-a format o comisie maghiara care le-a vandut vitele, cerealele si toate obiectele gospodaresti cetatenilor maghiari de prin comunele din jur, romanii neavand voie a cumpara nimic, vanzarea facandu-se pe un pret derizoriu. Cei ramasi in localitate au avut parte de cele mai crunte forme de deznationalizare.
Varghis
Dupa instalarea autoritatilor maghiare in septembrie 1940 in Ocland, colonelul comandant al garnizoanei locale a convocat intr-o sedinta pe toti intelectualii maghiari din plasa Ocland: preoti, invatatori si notari si impreuna au decis daramarea bisericilor construite de romani. Frumoasa biserica din Varghis a fost daramata pana in temelii. Incercatii sai credinciosi, trecuti cu forta la cultul reformat, au reusit sa salveze doar iconostasul bisericii, pastrat si astazi cu mare grija. La Muzeul Spiritualitatii Romanesti din Sfantu Gheorghe se pastreaza fotografia bisericii si alte cateva obiecte de cult. Referindu-se la acel moment dramatic, preotul Ioan Popa, traitor pana in anii din urma in localitatea Tarnaveni, scrie ca printre cauzele ce au provocat distrugerea bisericilor romanesti in toamna anului 1940, au fost: “activitatea de trezire a constiintei nationale in sufletele romanilor din parohiile ortodoxe, construirea unor noi biserici, numarul mare al ortodocsilor secuizati intorsi la legea stramoseasca (…), toate acestea au produs o puternica reactie a intelectualilor maghiari impotriva a tot ceea ce este romanesc”. La intoarcerea din 1944 preotul Ioan Popa isi aminteste: “Biserica noua era rasa de pe fata pamantului, iconostasul l-am gasit in podul surii la un om de omenie. Era aproape de Craciun si voiam sa raman in parohie, sa iau legatura cu fostii mei credinciosi, dar, intr-o noapte am fost arestat de garzile locale zise “patriotice”. Am fost dus la Odorhei (…) fiind acuzat ca instigator. Prefectul judetului, pe care il cunosteam inainte de 1940, mi-a dat zapisca, la mana ca sa pot parasi judetul. Am revenit in anul 1945 in orasul Odorhei, ca preot si protopop, si am incercat sa reanimez viata religioasa si nationala a romanilor, care au suferit umilinte, persecutii si tot felul de amenintari in timpul ocupatiei hortyiste, in acel colt de tara”. Memoria colectiva locala a retinut faptul ca majoritatea celor care au participat la demolarea bisericii ortodoxe, au sfarsit tragic, aceiasi soarta avand-o si cladirile construite din materialele rezultate din demolarea bisericii.
Zabala
Dupa Dictatul de la Viena (august 1940), si credinciosii romani din Zabala au avut de suferit de pe urma agresiunilor unor etnici maghiari. Astfel, se consemneaza ca, in noaptea de 13/14 septembrie 1940 locuitori de origine maghiara ai comunei s-au constituit in banda, au sfaramat crucea de piatra din comuna si au navalit in casele romanilor.
Credinciosii din Zabala au ramas fara preot, care a fost nevoit sa se refugieze, fapt intamplat in majoritatea parohiilor din secuime. In fata acestei realitati, Nicolae Colan, episcopul Clujului, adreseaza o circulara intelectualilor romani care vor sa vina slujitori in parohiile lasate fara pastori sufletesti. Unul dintre cei cinci invatatori care au raspuns chemarii Episcopului Nicolae, a fost si invatatorul Aurel Babiciu, originar din zona Clujului, slujitor in Zabala timp de trei ani (1941-1944), ani de teroare si spaima pentru toti romanii ramasi.
Despre suferintele sale ca preot misionar, numit in aceasta parohie in anul 1941, scria urmatoarele intr-una din emotionantele scrisori trimise ierarhului Nicolae al Clujului: “Dupa cum se stie, in toamna anului 1940, odata cu cedarea Ardealului de Nord Ungariei, in regiunea Secuimii nu ramasese nici un preot ortodox roman (…). Grele timpuri au trecut atunci peste capetele romanilor. Printre cei dintai, am fost si eu, care din dorinta de a sluji cu dragoste credinta si natiunea mea romaneasca m-am prezentat spre a lua pe umeri aceasta grea misiune. Am primit spre pastorire credinciosii din parohia Covasna, si spre administrare parohiile: Zabala, Papauti, Zagon si Valea Mare. Parohia Zabala am administrat-o timp de trei ani. In acest timp nu era timp de odihna pentru mine. Zi si noapte eram pe drumuri. De multe ori cand mergeam sa savarsesc Sf. Liturghie in vreo comuna dintre acestea, eram arestat de autoritati si scos cu excorta din satul respectiv. Eram tratat mai rau decat ca si facatorii de rele. Dar cu toate acestea eu n-am dat inapoi si nici n-am fugit din secuime cum doreau ungurii. Cu mai mare darzenie am inceput la repararea bisericilor si edificarea lor. In parohia Zabala, am terminat de edificat biserica cea noua. Singurele manifestari sufletesti ale romanilor din secuime au fost cu ocazia sfintirii celor doua biserici din Covasna si Zabala.
In dimineata zilei de 24 august 1944, dupa incheierea Armistitiului intre Romania si Marile Puteri, am fost arestat de catre jandarmii cu pene ai lui Horti. Am fost dus intre baionete si tinut inchis 7 zile. Dupa aceea am fost cu domiciliu fortat 2 saptamani. Cand cu trecerea frontului am fost nevoit sa fug in munti cu intreaga familie. Era pe punctul sa fiu impuscat, insa tatal Ceresc m-a avut in paza lui”.
Dupa instaurarea administratiei sovietice, in fapt maghiare, din 15 noiembrie 1944, asupra populatiei romanesti pasnice s-a abatut din nou furia si razbunarea unor localnici maghiari. Astfel, cu ocazia retragerii autoritatilor romanesti, dupa nici doua luni de stapanire, garzile unguresti au atacat posturile de jandarmi din Zabala si localitatile invecinate. A doua zi, pe 16 noiembrie 1944, au fost maltratati si impuscati patru romani din Zabala si Covasna. La 7 decembrie 1944, garda secuiasca a inconjurat cartierul romanesc, batand si maltratand pe plugarul roman Anton Gheorghe si pe alti 40 de locuitori. In ziua urmatoare, un alt detasament de gardisti unguri, in numar de peste 150, au arestat pe plutonierul Simion Gavrila si pe alti 20 de romani. Au fost arestati si batuti fruntasi romani din sat.
Zagon
Dupa perioada de prosperitate economica si culturala dintre cele doua razboaie mondiale, au urmat anii grei de dupa Dictatul de la Viena. In 1940 pr. Ioan Ciora este nevoit sa fuga din parohie din cauza intolerantei etnice ungare, fiind salvat de credinciosi care l-au ascuns intr-o caruta cu coceni de porumb si prin padure a fost dus in zona Intorsurii Buzaului. In cei patru ani de Dictat, din Zagon au fost intemnitati: preoteasa Ana Ciora, Alexe Dobre, Ana Gavrila, Nicolae Dobre, Constantin Buruiana, Maria Roman - toti inchisi la Cluj. Scriitorul Domokos Géza, care si-a petrecut o buna parte a copilariei in satul bunicilor sai, Zagon, marturisea in 1972, in convorbirea cu Beke György (publicata in volumul Fara interpret) urmatoarele: “Din pacate, mai tarziu a trebuit sa fac cunostinta si cu aceasta realitate (deosebirea dintre romani si secui, ca «izvor de dusmanie si neincredere»). Am vazut cum, in septembrie 1940, dupa Dictatul de la Viena, o parte dintre flacaii unguri au organizat un fel de progrom printre romanii (…). Am mai avut o experienta care m-a ranit adanc. Imi revine uneori, si face parte din amintirile mele cele mai zguduitoare. Cu prilejul unor instructii premilitare, tinerii maghiari si cei romani au fost impartiti in grupe separate (…). Parca-i vad pe locuitorii romani care treceau cantand - si erau obligati sa cante - faimosul cantec despre Horthy, care, daca-mi aduc bine aminte se incheia cam asa «ochii joaca bucurosi in cap, calul-i joaca in sange ros de valah». Si aceasta oroare trebuiau s-o cante pe ungureste tinerii romani! Spun asta acum, aici, pentru ca, din pacate, si asta face parte din trecutul nostru. Si acum, cand noi ne straduim sa netezim calea de apropiere…este nevoie insa de multa rabdare si intelepciune”. Dar suferintele romanilor din Zagon nu s-au terminat odata cu eliberarea tarii de sub ocupatia fascista. “Garzile - bandele secuiesti inarmate din judetul Trei Scaune, au arestat intre 7 si 10 decembrie 1944, pe toti fruntasii romani din comunele Zagon, Zabala, Covasna, Pava si Brates, aplicandu-le cele mai crunte batai, apoi au fost inchisi. Tot in cursul acestei luni, 29 de romani din localitate au fost supusi la chinuri, fiind apoi transportati la inchisoarea din Sfantu Gheorghe” - se spune intr-un document din epoca.

 

 

 
Cel mai mare roman – simbolul statalitatii Republicii MoldovaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :230
Tuesday, 24 October 2006
{mosimage}„Stefan cel Mare este cel mai mare roman al tuturor timpurilor” – acesta este rezultatul campaniei televiziunii publice romane, rezultat care a surprins, in mod placut, opinia publica din Republica Moldova.Nu incape indoiala ca majoritatea cetatenilor moldoveni a fost impresionata de faptul ca Stefan cel Mare si Sfant a fost „ales” cel mai mare roman. Intelegem ca aceasta alegere i-a bucurat mai putin pe adeptii teoriei moldovenismului. Si cum sa-i bucure pe „moldovenistii” nostri daca figura lui Stefan cel Mare, pe care au promovat-o ca „simbol al statalitatii Republicii Moldova si almoldovenismului”, ca pe un antonim a tot ceea ce inseamna romanism, se dovedeste a fi figura celui mai mare roman al tuturor timpurilor. Astfel, delegatiile oficiale, demnitarii de prim rang care merg sa depuna flori la monumentul lui Stefan cel Mare din centrul Chisinaului, fara voia lor, aduc omagiul lor celui mai mare roman al tuturor timpurilor. Pozitia in care s-au pomenit adeptii teoriei moldovenismului este delicata si prin faptul ca un sfert din apelurile care „l-au votat” pe Stefan cel Mare a venit de la cetateni ai Republicii Moldova. Deci, chiar basarabenii il recunosc pe moldoveanul Stefan cel Mare drept cel mai mare roman.
Este oportun sa amintim aici rezultatele sondajului din aprilie 2006, comandat in Republica Moldova de Institutul Republican International. Atunci, participantii la sondaj au fost rugati sa raspunda la urmatoarea intrebare: „Dintre oamenii si personalitatile celebre din istoria si folclorul Moldovei, cine este cel mai potrivit pentru rolul de lider sau de erou national in timpurile actuale?” Iata care au fost raspunsurile: Stefan cel Mare – 29%, Dimitrie Cantemir – 5%, Vlad Tepes – 5%, Stalin – 4%, Mihai Viteazu – 2%, Maria Biesu – 2%, urmati de Mihai Volontir, Vladimir Voronin, Nicolae Sulac, Alexandru Ioan Cuza, Brejnev si Mihai Eminescu cu cate un procent. Daca observati, Vlad Tepes si Mihai Viteazu sunt „oameni si personalitatile celebre din istoria si folclorul Moldovei, potrivite pentru rolul de lider sau de erou national in timpurile actuale”, adica in Republica Moldova a anului 2006. Nu mai vorbim de moldoveanul Alexandru Ioan Cuza Voda care a realizat Mica Unire.
 Toate acestea conduc la urmatoarea concluzie: teoria moldovenismului este una fara perspectiva si va fi abandonata in Republica Moldova la prima schimbare semnificativa in structura Parlamentului de la Chisinau. Aceasta teorie ar fi si astazi practic ca si inexistenta, daca nu ar fi promovata si mentinuta in viata in mod artificial de unii inalti demnitari moldoveni, care cred, in mod naiv, ca prin aceasta teorie se pot opune curentului unionist. De parca astazi ar exista „pericolul” unirii Republicii Moldova cu Romania.
Aceste sondaje sugereaza ca formula „doua state, o singura natiune” este cea care va defini in mod oficial, intr-un viitor nu foarte indepartat, relatiile dintre Romania si Republica Moldova. Si lucrul acesta se va produce nu doar pentru ca „simbolul statalitatii Republicii Moldova”, Stefan cel Mare, este cel mai mare roman, nu doar din considerente sentimentale, ci si pentru faptul ca aceasta formula va fi cea mai eficienta, cu aplicare in toate domeniile, in special in cel economic, si cu rezultate avantajoase atat pentru Romania, cat si pentru Republica Moldova. Daca astazi lucrurile stau altfel, asta doar pentru ca autoritatile de la Chisinau nu stiu sa fructifice o situatie pe care altadata nu au avut-o.
(Sergiu Praporscic(foto), Flux)
 
Vlad Cubreacov:”Chiar daca nu toti romanii sunt moldoveni, toti moldovenii sunt romani”PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :277
Tuesday, 24 October 2006

{mosimage}Vlad Cubreacov(foto): Stefan cel Mare si Sfant a fort constient de originea sa etnica.

 

Aceasta situatie confirma un adevar simplu dar fundamental: chiar daca nu toti romanii sunt moldoveni, toti moldovenii sunt romani. Stefan cel Mare este in primii zece, singurul care a fost canonizat de Biserica Ortodoxa Romana, iar ca durata a veneratiei de care se bucura printre toti romanii, ii depaseste pe toti ceilalti romani mari si celebri.
Stefan cel Mare si Sfant a fost constient de originea sa etnica. Sa nu uitam ca mama lui Stefan cel Mare era olteanca iar cu Vlad Tepes, Domnul Tarii Romanesti, era var drept. Ma bucur ca Stefan cel Mare a fost votat de romanii din intreaga tara, dar si de cei de peste hotare, inclusiv de romanii din Republica Moldova.


Andrei Esanu, istoric:
Nu putem face clasamente pentru a pune pe cantar valoarea personalitatilor
Pentru mine, practic, acest lucru nu inseamna nimic. Istoricii demult au valorificat mostenirea lasata de Stefan cel Mare si o valorifica, in continuare. Nu este nevoie de a o incadra intr-un asemenea sondaj. In primul rand, nu prea este bine venita ierarhizarea personalitatilor istorice si nu numai. Fiecare personalitate istorica a trait in epoci diferite si a activat in conditii istorice diferite. Fiecare a raspuns la acele probleme care au fost inaintate de epoca sa si a activat pe masura capacitatilor, talentului sau dar si a contextului si anturajului istoric concret. Astfel de ierarhizari au fost create pentru distractie sau pentru atragerea publicului. Nu putem face clasamente pentru a pune pe cantar valoarea personalitatilor. Cum poate, spre exemplu, sa fie comparata o personalitate din secolul al XV-lea cu una din secolul XX, cum poate fi comparat Dimitrie Cantemir cu Eugen Coseriu sau cum poate fi comparata o personalitate politica cu una din domeniul stiintei sau artei. Fiecare din acestea pot excela si atinge culmi de geniu in domeniul sau. Totul este foarte relativ si nu suporta termeni de comparatie.

Seful Cancelariei Mitropoliei Basarabiei, diaconul Andrei DELEU
 „Este imbucurator faptul ca domnitorul Stefan cel Mare si Sfant este considerat cel mai mare roman din toate timpurile. Despre faptele lui de vitejie se cunosc foarte multe lucruri. Mai putin se stie, insa, ca Stefan cel Mare a fost si un fiu smerit al Bisericii. El a invatat sa caute, in toate, ajutorul lui Dumnezeu. Intotdeauna, inainte de lupte, Stefan cel Mare se ruga cu lacrimi Preasfantei Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria, Sfantului Gheorghe – purtatorului de biruinte, Sfantului Dimitrie – izvoratorul de mir. Niciodata n-a uitat sa aduca multumiri lui Dumnezeu pentru biruintele obtinute in luptele impotriva dusmanilor. Domnitorul Stefan cel Mare si Sfant a imortalizat acest ajutor dumnezeiesc prin ctitoriile sale, manastiri si biserici, locasuri sfinte de pocainta si rugaciune. Daca se intampla sa piarda vreo batalie, Stefan cel Mare considera ca infrangerea sa se datoreaza pacatelor sale. De aceea, postea, se ruga pentru a castiga mila lui Dumnezeu.
Domnitorul Stefan cel Mare si Sfant a fost canonizat de Biserica Ortodoxa Romana la 20 iunie, in anul 1992. Actualmente, Mitropolia Basarabiei are trei parohii cu hramul „Stefan cel Mare si Sfant”, doua dintre care in orasul Chisinau si una in oraselul Stefan Voda”.

Victor Stepaniuc, deputat PCRM:

Stefan cel Mare nu a fost roman, ci moldovean
Ma bucur ca romanii i-au dat aceeasi apreciere lui Stefan cel Mare ca si moldovenii. Ei l-au calificat drept cel mai mare roman si au tot dreptul sa faca acest lucru. In acest context, daca Stefan cel Mare ar fi viu, nu stiu daca el ar fi de acord cu calificativul de roman. Stefan cel Mare s-a considerat moldovean. El a purtat razboaie cu Valahia care mai era numita si Tara Romaneasca. El a dorit sa lase mostenire tara Moldovei independenta. Deci, Stefan cel Mare nu a fost roman, ci moldovean. Mai mult, este imbucurator faptul ca in acest clasament, in primii trei sunt doi moldoveni – Stefan cel Mare si Mihai Eminescu. Inseamna ca neamul moldovenesc si-a lasat amprenta in istorie.
Aici apare o alta – problema etnogenezei poporului roman. In acest sens, opiniile istoricilor specialisti sunt impartite. Unii vorbesc de sec. V-lea ca perioada de formare a poporului roman, altii – de sec. XI-XII si a treia categorie – secolul al XIV-lea, mai exact la 1330 cand s-a creat statul Valahia numit si Tara Romaneasca . In acest sens putem afirma ca romanii si moldovenii au radacina comuna dar, totusi, sunt popoare diferite.


(Liliana Istrate, Flux)

 
Basarabia ocupa locul 85 in topul clasamentului mondial al libertatii presei pe 2006PDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :167
Tuesday, 24 October 2006
Basarabia a fost plasata pe locul 85 (cu 19,17 puncte) printre 168 de state incluse in „Clasamentul mondial al libertatii presei”, elaborat de organizatia internationala „Reportres sans Frontieres” – RsF („Reporteri fara frontiere”) cu sediul la Paris, informeaza Agentia Monitor Media. 
Clasamentul este elaborat anual in baza unui punctaj acordat de organizatie in functie de intimidarea presei in tara de referinta. Cu cat punctajul este mai mare, cu atat starea presei este mai proasta in tara respectiva. Punctajul maxim pentru 2006 a fost de 109 si a fost atribuit Coreei de Nord.
In acest an, Basarabia acumuleaza cel mai bun punctaj din ultimii doi ani, dar pozitii mai joase in clasamentul general. In 2004, Basarabia ocupa locul 78 (cu 20,5 puncte), iar in 2005 – locul 74 (17,5 puncte). Este de remarcat ca din fostele republici sovietice situatia presei este mai buna decat in Basarabia doar in Estonia (locul 6); Letonia (10) si Lituania (27). Restul statelor din spatiul ex-sovietic se plaseaza dupa Basarabia, completand cea de-a doua jumatate a clasamentului. 
In acest an, Romania a fost plasata pe treapta a 58-a cu 14 puncte, iar in 2005 se plasa pe locul 70. Astfel, aceasta tara si-a imbunatatit simtitor pozitia in topul elaborat de „RsF”. 
Conform clasamentului, situatia cea mai buna a presei in lume se atesta, in acest an, in Finlanda; Irlanda si Islanda. In acelasi timp, situatia cea mai nefavorabila a presei a fost constatata de „RsF” in Cuba (locul 165 cu 95 puncte), Eritreea (locul 166 cu 97,5 puncte), Turkmenistan (167/98,5) si Coreea de Nord (168/109). 
„Clasamentul mondial al libertatii presei” este elaborat de „RsF” cu sprijinul asociatiilor internationale pentru apararea libertatii presei si al 130 de jurnalisti, membri ai organizatiei, juristi, cercetatori si militanti pentru apararea drepturilor omului. Toti participantii au completat un chestionar in care s-au pronuntat asupra libertatii presei in fiecare dintre tarile incluse in studiu.
 
Puncte de vedere: “Educatia este cel mai important lucru in America”PDF Print E-mail
Arizona, SUA/Romanian Global News
Accesari :328
Tuesday, 24 October 2006
{mosimage}Felix Rusu(foto) este un tanar roman, student in SUA, care vorbeste in acest interviu despre impresiile sale despre SUA, despre romanii care traiesc acolo, dar si despre ce inseamna a fi studentul unei universitati din SUA.

John M. Capozzi, presedintele unor mari companii de dezvoltare strategica din America (ex.“JMC Investments, LLC,”) a spus: “Daca crezi ca educatia este scumpa, asteapta sa vezi cat te va costa ignoranta”. Cu toate ca, SUA are unul dintre cele mai bune si mai elaborate sisteme de educatie universitara, cu remarcabile programe in toate domeniile de studiu, marea majoritate a tinerilor romani din America nu se inghesuie pe bancile facultatilor. Daca ar fi sa lansam in cadrul Diasporei romane din America, sau in particular in Arizona, urmatoarea intrebare: “Ati auzit de Felix Rusu”? Majoritatea ar raspunde stereotipic: “Nu, cine este?” Altii, ceva mai documentati, ar spune: “Este tanarul acela inalt care canta in cvartetul de la biserica Elim din Phoenix”.  Mai recent, insa, cei mai multi l-ar putea identifica, ca fiind unul dintre cei cinci tineri aflati in masina care s-a rostogolit de cateva ori sambata, 14 octombrie, 2006, in drum spre “Grand Canyon” (carosabilul fiind umed a intervenit acvaplanarea). In timp ce doi dintre ei au fost raniti, unul fiind actualmente la reanimare, Felix nu s-a ales nici macar cu o zgaraietura. In cadrul ciclului de articole dedicate, periodic, tinerilor de origine romana din America, as dori sa facem de data aceasta cunostinta cu acest tanar ambitios despre care s-ar putea sa mai auzim peste cativa ani, date fiind rezultatele pe care le inregistreaza pe plan educational. Felix Rusu s-a nascut in mai 1984 la Oradea. In SUA este din august 2003. A absolvit liceul Emanuil Gojdu din Oradea si a venit in America cu viza de student, obtinand rezidenta permanenta abia dupa ce parintii lui au primit Green Card-ul. Studiaza Computer Science la “Glendale Community College”, urmand ca in viitotul apropiat sa se transfere la “Arizona State University”. Doreste sa devina architect /consultant soft. Pentru schimb de opinii, poate fi contactat la Email: flexiboiu@gmail.com

- Felix, te rog sa ne spui care au fost primele tale impresii imediat dupa ce ai sosit in America?

FR: - M-a impresionat faptul ca totul era mult mai mare, mai organizat, mai curat, mai civilizat, lipsa de birocratie si de coruptie din sistemul administrativ si public in general, rapiditatea si calitatea serviciilor, sistemul scolar de la college unde orarul il fac cum si cand doresc. Faptul ca pot obtine un permis de conducere in trei ore fara sa trebuiasca sa platesc sute de dolari si mita ca in Romania. Acesta e un simplu exemplu ca multe altele, oportunitatile de munca, gama foarte variata de facilitati, lipsa de grandomanie a oamenilor - care in Romania intesa atmosfera cam peste tot si probabil multe altele care nu-mi vin acum in minte.

 - Care este diferenta intre modul in care vedeai America din Romania si cum o vezi acum?

FR: - In Romania toti au impresia ca aici banii sunt pe garduri iar daca ajungi in America "te-ai scos". Realitatea e insa cu totul alta. Desi muncind nu mori de foame, nu-i usor sa impaci si munca si scoala, sa iei si note bune si sa mai ai si timp liber. Timp de doi ani si jumatate am fost la scoala full time, timp in care am si lucrat in constructii, diverse munci. Nu mi-a parut foarte roz viata in timpul acesta, eram constrans de viza sa merg la scoala full time, iar de lucrat nu puteam sa nu lucrez. Paradoxul era ca munca asta era destul de epuizanta pentru 8-10 ore pe zi plus ca nu ma implinea, fiind total in afara scopului meseriei mele adevarate.

- Exista si anumite lucruri din tara carora le simti lipsa?

FR: - Ce-mi lipseste din Romania este cercul mai strans de prieteni in primul rand. Sunt un tip predominant flegmatic temperamental, ceea ce spus altfel, imi fac mai greu prieteni, sunt mai mult absorbit de munca si de pasiuni etc. Totusi, in Romania, toate fiind aproape era mult mai firesc sa petrec mai mult timp cu prietenii si cu tinerii din biserica. Aici totul se consuma ca si fast-food-ul de fapt. Imi lipsesc mult de tot vacantele la munte, mediul rural romanesc, mediul scolar foarte laborios si profesorii.. nu, n-as mai vrea sa fiu la liceu desi mi-e dor de timpurile acelea. Viata merge 'nainte. Mai imi lipseste sa mananc o placinta cu cartofi, branza sau varza cumparata din piata. Locurile faine ce puteau fi vizitate in oras, fara a merge sute de mile in alte directii, cum e in America. Aici in oras sunt doar betoane si asfalt, romani putrezi de bogati sau putrezi de ilegali, casele lor de babe, mexicani, milioane de masini si soare cat incape. Daca vrei sa vezi ceva relevant trebuie sa nu fii "bugetar" - adica sa ai cat iti trebuie sa nu duci lipsa si nu mult pentru cheltuiala. Bugetar in Romania insemna dupa ce iti platesti gazul si curentul, sa mananci lapte cu paine 20 de zile pe luna.
- Ce parere ai despre comunitatea romana din America?
- E absolut imprastiata. Nu exista o legatura stransa intre oameni. Se barfesc, urasc, sapa unii pe altii. Sunt ahtiati dupa bani, majoritatea. Lipsa de demnitate cand e vorba de bani. Prieteni de familie practic nu prea exista. Sporadic vizite scurte pe la cunostinte. Asta e impresia generala.

FR: - Cum ti se pare viata de student? Crezi ca educatia are valoare chiar si aici in SUA?
FR: - Educatia e cel mai important lucru in America. Nu prea multi romani ar fi de-acord cu mine, probabil pentru ca eu "ma educ" si ei nu. Viata de student e insa destul de austera. In Romania, desi sunt convins ca depindeam de o multime de programe stupide fixate de altii, si cursuri absolut inutile, viata de student era mult mai palpitanta, antrenanta si piperata cu mult mai multe evenimente, unele controversate unele nu, dar per general se apropia mult mai mult de sensul propriu al cuvantului "viata". Aici mergi la scoala, astepti sa se termine cursul, sa-ti iei examenele si in final diploma. Asta nu inseamna ca scoala e “boring”. E boring daca nu-ti place, sau faci ceva ce nu te intereseaza. Daca unele cursuri le consider si eu "in plus" si trebuie luate ca sa umple categoriile opuse domeniului de studiu, cele care imi ocupa centrul atentiei ma angreneaza foarte puternic si imi trezesc si mai mare interes si pasiune pentru ceea ce fac. Oricum, pentru categoriile “off-major” am incercat sa-mi aleg cursuri care cat de cat sa imi atinga alte interese. Ca urmare a studiilor facute si experientei personale am primit un job la o companie de soft, unde sunt programator principal in momentul actual (main developer).

- Ai avut momente care te-au determinat sa te indoiesti de importanta obtinerii unui "degree" ?

FR: - Normal, am avut momente in care am fost descurajat sa mai merg la scoala, care oricum trebuia platita cu bani seriosi dat fiind statutul pe care il aveam. Job in domeniu nu puteam avea inca si situatia nu parea sa se imbunatateasca. Prin mila lui Dumnezeu acest lucru s-a intamplat ca prin vis la inceputul lui 2006. Apoi faptul ca am fost angajat la o companie americana mi-a dat infinit mai multa incredere in faptul ca trebuie sa termin scoala, si sa avansez cat mai mult in educatie. Un degree e un BOOSTER pentru oportunitatea de a avansa profesional in USA. Cand esti in America si traiesti in Romania sau, altfel spus, in cutia cu romani din America, ti se pare normal sa faci ceea ce au facut cu succes si altii. "Renegatii" cutiei sunt doar niste norocosi care si asa sunt prea americani, si nu conteaza.

- Ce parere ai de faptul ca, in SUA, multi studenti care incep sa frecventeze cursurile unui colegiu, sfarsesc prin a se lasa de scoala si a se profila spre o meserie care le genereaza un profit imediat?

FR: - Cred ca sunt absorbiti rapid de verdele dens de pe dolari. Prin educatie poti ajunge acolo putin mai tarziu, sau chiar in acelasi timp, iar beneficiile colaterale sunt infinit mai mari si mai multe. Trebuie putina ambitie si de asemenea binecuvantare de la Dumnezeu. Daca Dumnezeu nu ar fi fost cu mine as fi fost demult poate un drop-out sau un alt roman ilegal care trebuie sa se insoare de pe-o zi pe alta pentru hartii. Penibil.

- Ce anume ai dori sa le transmiti tinerilor romani din America care studiaza in vre-un Colegiu sau o Universitate?

FR: - Sa nu intrerupa scoala ca e prea tentant sa se apuce de alte idei geniale date de falimentele vorbitoare din jurul lor sau de magnatii
omniscienti.

-  Te rog acum sa mentionezi doua titluri de carte, care consideri ca merita sa fie citite. 

FR: - Wieslaw Kielar - Anus Mundi; George Calinescu - Enigma Otiliei.

- Ce locuri frumoase din Arizona ai putea sa recomazi unui potential vizitator?

FR: - Ah, o excursie la Grand Canyon desigur si la Sedona, care e pe drum. La padure la Payson e frumos si la Lake Pleasant pe lac e fain de mers cu barca. In rest nu prea am fost in excursii.

- Care sunt hobby-urile tale?

FR: - Hobyuri ... excursii la munte, cititul, muzica - pian/chitara. M-a absorbit rapid cvartetul barbatesc de la biserica “Elim” din care fac parte, a fost o experienta extraordinara pana acum. Meritele sunt in primul rand ale Domnului si apoi ale dirijorului nostru, Marcel Cristescu. Apoi, programarea, mai fac mereu cate un proiect personal pe-acasa, desi sunt foarte ocupat in general. Ar mai fi pescuitul cu care ma ocupam in mod serios in Romania, aici insa s-a prea rarit, doar ocazional cu prieteni. Imi place mult istoria, politica si documentatia tehnica. De-asemenea fotografia e un lucru deosebit pentru mine.

FR: - Ce planuri de viitor ai? 

FR: - Pe plan profesional doresc sa avansez, sa continui sa muncesc si sa termin scoala cat mai repede. Pe plan personal, depind probabil mult de Dumnezeu, dar in viziunea mea de om mi-as dori sa devin o persoana de impact, care sa fie de ajutor altora in probleme de tot felul, poate chiar consiliere.
(Un material de Octavian D. Curpas pentru Romanian Global News)

 
Chisinaul nu a ratificat Conventia CE cu privire la traficul de oameniPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :181
Tuesday, 24 October 2006

{mosimage}Basarabia este unul dintre ultimele trei state membre ale Consiliului Europei (CE) care nu a semnat Conventia cu privire la actiunile de combatere a traficului de fiinte umane.

Potrivit Stirea de Garda, acest fapt a fost mentionat in cadrul unei conferinte internationale vizand traficul si exploatarea de fiinte umane, organizata de CE la Roma. „Traficul de fiinte umane si sclavia sunt probleme in crestere in Europa, care necesita sa fie combatute prin efort extins” a declarat ministrul italian pentru sanse egale, Barbara Pollastini(foto) in cadrul acestui eveniment, organizat in cadrul campaniei CE de combatere a traficului.
La conferinta au fost facute publice mai multe date statistice, care arata ca circa 2,5 milioane de oameni sunt victime ale traficului ilegal in lume, majoritatea dintre acestia fiind femei si copii. Majoritatea femeilor sunt silite sa munceasca in domeniul industriei sexuale (circa 43 la suta), sau sunt exploatate prin munca (32 la suta).
In 2005 CE a semnat o Conventie cu privire la actiunile in domeniul traficului, semnata de 30 de state, inclusiv Italia. Moldova, Romania si Austria sunt singurele state membre ale CE care nu au ratificat acest document. Conventia promoveaza cooperare extinsa intre state pentru lupta cu traficantii si ajutorarea victimelor. ”Dar in primul rand, autoritatile sunt solicitate sa califice aceste persoane ca pe niste victime si nu ca pe simpli cetateni straini aflati in tara lor,” a spus Jan Kleijssen, seful campaniei CE.
 
Un cetatean basarabean ranit in accidentul de la RomaPDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :180
Tuesday, 24 October 2006
Agentia italiana de presa AGI transmite ca in coliziunea de tren din Roma produs cu cateva zile in urma a fost accidentat si un cetatean basarabean.„Cinci cetateni straini au fost raniti in accident, acestia fiind din Albania, Polonia, Franta, Turcia si Moldova,” se spune intr-o stire lansata recent. Potrivit Stirea de Garda agentia mai arata ca ambasadele acestor cinci tari au fost informate despre persoanele accidentate, imediat ce acestea au fost identificate.
S-a stabilit ca in acest accident au fost ranite mai multe zeci de persoane, peste 50 dintre ele fiind spitalizate la Umberto, o institutie specializata in urgente din capitala Romei. Alti 60 de oameni raniti au fost transportati la spitalul San Jovani.
 
Expozitie Amelia Clujnai la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :222
Tuesday, 24 October 2006
Galeria Le Latina Renoir va gazdui incepand cu finele lunii octombrie o expozitie de desene in penita realizate de artista romanca Amelia Clujnai Lazar.

Expozitia va fi vernisata marti, 31 octombrie, de la ora 18.30 si va ramane deschisa pana la data de 13 noiembrie, putand fi vizitata in fiecare zi de la ora 14.00 la 19.00.


 

 
Harry Tavitian si Orient Express la Festivalul Jazz&Wine din ItaliaPDF Print E-mail
Cormons, Italia/Romanian Global News
Accesari :214
Tuesday, 24 October 2006

{mosimage}Un spectacol extraodinar de jazz sustinut de Harry Tavitian si de Orient Express se va desfasura duminica, 29 octombrie, de la ora 11.00 la Teatrul Comunal din Ormons, Italia, in cadrul Festivalului Jazz&Wine.

 

Formula care va urca pe scena este compusa din Harry Tavitian: pian, percutie, voce, lider; Edi Neumann: tenor saxofon; Mihai Iordache: alto, bariton saxophone; Zsolt Meier: alto saxofon; Hanno Hoefer: chitara; Jimi El Lako: vioara; David Yengibaryan: acordeon; Octavian Barila Andreescu: chitara bass; Mario Florescu: tobe, percutie.
In urma cu 30 de ani Harry Tavitian a inceput sa insereze in muzica sa elemente de folclor ale tarii sale, colaborand cu cei mai inportanti reprezentanti ai zonei etno-free din Europa orientala.  La inceputul anului 1999 aceste experiente au fost aduse in Romania, tara in care s-a nascut, nascandu-se astfel ideea Orient Express.
Grupul contine, in afara de Harry Tavitian, 7 dintre cei mai creativi exponenti ai noului jazz romanesc si pe incredibilul David Yengibaryan. In jazz-ul etnic pe care il aduce Orient Express pot fi pecepute toate traditiile din Balcani, imbinate cu mult gust si cu simtul ironiei si cu alte influente, de la muzica country la muzica sud-americana, de la muzica antica la jazz-rock.
 
Fotografie romaneasca la ParisPDF Print E-mail
Paris, Franta/Romanian Global News
Accesari :208
Tuesday, 24 October 2006
Casa Europei si Orientului va gazdui in luna noiembrie expozitia de fotografie intitulata “Intime Roumanie”, realizata de Bruno Cogez.Expozitia va putea fi vizitata in perioada 3-22 noiembrie, in cadrul lunii fotografiei-OFF. Vernisajul se va desfasura vineri, 3 noiembrie, de la ora 18.30, la Casa Europei si Orientului din Paris, iar imaginile vor putea fi vazute de luni pana vineri, intre orele 10.00 si 13.00 si de la 14.00 la 19.00.
 
Noi evenimente culturale la ICR VienaPDF Print E-mail
Viena, Austria/Romanian Global News
Accesari :210
Tuesday, 24 October 2006

{mosimage}La sediul ICR Viena va avea loc joi, 26 octombrie, incepand cu ora 18.30, un dublu eveniment: "Intalnirea de joi", manifestare deja traditionala care are loc in ultima zi de joi a fiecarei luni si este dedicata asociatiilor culturale si comunitatilor romanesti din Austria, si prezentarea "Casa Schoenthaler – Istorie, Arta, Cultura”, sustinuta de arh. Franz Schoenthaler.

 

Premiera consta in faptul ca, pentru prima data, un eveniment organizat de ICR Viena se desfasoara bilingv, si tot pentru prima data, ICR Viena, impreuna cu romanii care traiesc in Austria marcheaza printr-un eveniment special Ziua Nationala a Austriei. 
“Casa Schoenthaler”, actualul sediu al ICR Viena, este un imobil cunoscut in mediile arhitectilor si artistilor; in spatiile ICR Viena, in secolul al 19-lea, si-a avut resedinta si atelierul Franz Schoenthaler, bunicul actualului proprietar, sculptor si decorator al Curtii Imperiale.
Detinator al Crucii in Grad de Cavaler “Ordinul Franz-Josef”, Schoenthaler s-a format la scolile de arta din Paris si Viena. Lucrarile sale pot fi intalnite la Opera din Viena (Salonul Lojilor Imperiale), dar si la Biserica Neagra din Brasov (Altarul Neogotic).
In calitate de constructor, Franz Schoenthaler a fost initiatorul si cel mai important promotor al asa numitei „Villenarchitektur“ (arhitectura rezidentiala) din Semmering (regiune montana care incepe la aproximativ 100 de km de capitala austriaca), stil bazat pe elemente traditionale ale arhitecturii caselor taranesti austriece.
Cu prilejul Zilei Nationale a Austriei, arh. Franz Schoenthaler, stranepotul cunoscutului sculptor a fost invitat de ICR Viena sa sustina o prezentare in imagini, a istoriei familiei si casei sale. Programul serii va fi completat cu un recital de vioara sustinut de tanarul Cristian Ruscior (15 ani, Conservatorul de Muzica din Viena) si o receptie cu mancaruri traditionale romanesti.
 
Soprana Cristina Radu va participa la Concursul de canto de la Covent GardenPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :166
Tuesday, 24 October 2006
Soprana Cristina Radu, solista a Operei din Brasov, este singura interpreta din Romania invitata la editia din acest an a prestigiosului Concurs de canto, care se va desfasura in luna decembrie la Covent Garden-Londra.In competie se vor afla 40 de concurenti care reprezinta centre si institutii culturale de traditie din intreaga lume, informeaza Rador.
 
Expeditia in Europa realizata de romanul in scaun cu rotile se apropie de sfarsitPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :126
Tuesday, 24 October 2006
{mosimage}Expeditia intitulata „Calatorie la capatul pamantului”, realizata de romanul in scaun de rotile se apropie de sfarsit.Expeditia a presupus traversarea Europei si parcurgerea unei distante de 5.200 de km (de la km 0 al Romaniei pana la Cabo Finisterre - Spania) si a avut drept scop depasirea barierelor de comunicare dintre persoanele cu disabilitati si comunitate, gestul lui Vasile Stoica (foto) demonstrand ca sportul poate oferi persoanelor cu disabilitati sansa reintegrarii in peisajul social. Intalnirea cu Vasile Stoica va avea loc miercuri, 25 octombrie, la ora 14.30, in incinta hotelului Class din Bucuresti, eveniment la care vor participa Ioana Popescu Tariceanu, Razvan Spiridon si Rucsandra Hurezeanu, dar si reprezentanti ai federatiei de specialitate, ONG-uri ce desfasoara proiecte care vizeaza persoanele cu disabilitati din Romania, jurnalisti, noteaza Amos News. Cei care vor participa vor putea  urmari o proiectie video cu imagini de pe parcursul expeditiei.
Vasile Stoica a pornit in aceasta expeditie la inceputul lunii iulie, in cadrul proiectului „GO VASI GO”, proiect initiat de compania Medrom - Healthy Thinking si sustinut de Canon, Fundatia „Copii Sanatosi”, Ivatherm si hotelul Class din Bucuresti.
 
Romani speologi cuceresc avenul BergerPDF Print E-mail
Berger, Franta/Romanian Global News
Accesari :133
Tuesday, 24 October 2006
O echipa alcatuita din 16 speologi romani a reusit sa exploreze una din cele mai adanci si mai dificile pesteri din Europa, avenul Berger, din Franta.12 dintre romani, printre care si doua fete din Timisoara, au ajuns pana la cota – 1000 m, in aven, informeaza Amos News.
“Avenul Berger e unul din cele mai dificile sisteme carstice din Franta, cu o denivelare de minus 1120 de metri si o dezvolare de 27 de km. E prima expeditie romaneasca in Berger, unde noi am montat corzile, am dezechipat. Pot sa spun ca este un succes 100% romanesc”, a declarat speologul Tudor Marin.
Echipa este formata din membri de la diverse cluburi din tara, afiliate la Federatia Romana de Speologie.
Pana acum, putini speologi au reusit sa parcurga intregul traseu. Speologii francezi considera ca participarea la o astfel de aventura echivaleaza cu urcarea unui varf de 8000 de metri in Himalaya.
De-a lungul timpului, numerosi aventurieri au ramas blocati in subteran in avenul Berger, cel mai mare risc pentru cei care se incumeta sa parcurga traseul fiind producerea unei viituri.
 
Petrecere de Halloween la Campul Romanesc din Hamilton-OntarioPDF Print E-mail
Hamilton-Ontario, Canada/Romanian Global News
Accesari :272
Tuesday, 24 October 2006

{mosimage}Asociatia Culturala Romana Hamilton-Ontario organizeaza pentru toti romanii din regiune, traditionala petrecere de Halloween.

Petrecere va avea loc sambata, pe 28 octombrie, la Campul Romanesc din Hamilton-Ontario. Petrecaretii sunt asteptati sa soseasca incepand cu ora 18.30, si sunt bineinteles incurajati sa poarte un costum cat mai traznit. Astfel, va exista un concurs pentru cel mai reusit costum, iar intarea este de 10 dolari pentru necostumati, in schimb cei ce vor purta un costum vor plati la intrare doar 7 dolari. Copii vor avea acces la petrecere platind 5 dolari.
Responsabil cu buna-dispozitie va fi D.J. Mike, care ii va delecta pe participanti cu muzica din repertoriul romanesc si international. Participantilor li s-a pregatiti un sfarsit de saptamana “de groaza”, printr-o petrecere ce se va desfasura intr-o sala mare de dans (250 de persoane antren), bar si gustari variate. Mai multe informatii se pot obtine la telefon 905-265-9884 sau pe portalul asociatiei.
 
Halloween Party pentru romanii din LondraPDF Print E-mail
Londra, Anglia/Romanian Global News
Accesari :146
Tuesday, 24 October 2006

“Have a spooky night!!! – Da viata unui personaj criptic” este ideea ce va sta la baza unei petreceri de Halloween organizata la acest sfarsit de saptamana de romanii din Londra.

 

Petrecerea va fi organizata de echipa petrecerilor Insomnia si se va desfasura tot la restaurantul romanesc 32 Old Bailey din capitala britanica. Participantii pot veni cu costume, masti si dovleci, totul va fi permis, iar cele mai impresionante costume si atitudini vor fi premiate de organizatori.
Pretul biletului de intrare este de 5 lire, iar inainte de ora 21.00 accesul se va putea face liber.
 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions