Advertisement
Agentia de presa pentru romanii de pretutindeni
redactia@rgnpress.ro


Menu Principal
Home
- - - - - - -
Arhiva 2006 - listing
- - - - - - -
Arhiva 2006
<<
Decembrie 2006
>>
D
L
M
M
J
V
S
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
31            
Cautare
 
Napalm Death in concert la BucurestiPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :154
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}Napalm Death, unul dintre cele mai importante nume din istoria metalului extrem, va concerta pe 25 ianuarie 2007, ora 19:00, in sala mare a Casei de Cultura a Studentilor din Bucuresti.Primele 250 de bilete scoase la vanzare vor avea un pret special adica 45 RON, iar restul dupa epuizarea ofertei speciale vor costa 55 RON, anunta dordeduca.ro.
Napalm Death reprezinta una din trupele de baza ale genului de metal extrem.
 
Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna MARMATIA 2006, la Sighetu MarmatieiPDF Print E-mail
Sighetu Marmatiei, Romania/Romanian Global News
Accesari :155
Tuesday, 19 December 2006
In perioada 27 decembrie - 31 decembrie se va desfasura la Sighetu Marmatiei “Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna MARMATIA 2006”.
Festivalul incepe cu primirea, in fata primariei localitatii, a plugusorului vent din Vadul Izei, iar momentul principal este alaiul care are loc pe strazile orasului, informeaza dordeduca.ro. Fiecare formatie (imbracata in portul popular specific zonei din care a venit) va prezenta un colind, un joc cu masti sau un obicei specific iarna. Spre deliciul publicului dracii si personaje mascate, calareti si carute dau savoare evenimentului. Dupa terminarea alaiului, grupurile participante sustin un spectacol de gala, in care isi prezinta o parte din repertoriul propriu.
In preajma zilei de 27 decembrie, se organizeaza numeroase manifestari culturale: sesiuni de comunicari, concerte de colinde, expozitii de arta etc.
Organizatori ale acestor evenimente sunt: Consiliul local, Primaria municipiului Sighetul Marmatiei, Casa de creatie populara; a judelului Maramures, Directia pentru cultura, culte si patrimoniu national a judetului Maramures, Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei, Casa de cultura Sighetu Marmatiei.
 
A fost votat Bugetul de stat pe 2007PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :197
Tuesday, 19 December 2006
Parlamentul Romaniei a adoptat Bugetul de stat si cel al Asigurarilor sociale pe 2007.Dezbaterile pe articole la proiectul legii bugetului au fost finalizate de parlamentari marti dimineata, iar votul final a fost dat dupa dezbaterile asupra proiectului de lege al asigurarilor sociale.
Bugetul de stat pe anul 2007 a fost adoptat cu 187 de voturi pentru si 139 de voturi impotriva, dupa cum anunta Antena 3. Bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 a fost adoptat cu 191 de voturi pentru, 140 de voturi impotriva si o abtinere.
Deputatii si senatorii au avut nevoie de aproape o luna pentru a adopta, pe articole, proiectul de lege si anexele acestuia.
 
Muzeul Militar National a celebrat 83 de ani de la infiintarePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :157
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}Muzeul Militar National a marcat pe 18 decembrie 83 de ani de la infiintare prin lansarea cartii "Ferdinand I vazut de contemporanii sai" si a "Buletinului Muzeului Militar National" - nr. 4/2006.
Lucrarea este o biografie a regelui sub sceptrul caruia s-a infaptuit Romania Mare, informeaza Prompt Media.
Autorii – Neculai Moghior, Ion Danila si Vasile Popa, au efectuat o investigatie laborioasa, folosind surse documentare, iconografice si alte marturii din patrimoniul Muzeului Militar National, al Arhivelor Nationale si al Serviciului Istoric al Armatei. "Buletinul Muzeului Militar National" este o publicatie de specialitate cu pronuntat caracter istoric, avand ca scop cercetarea stiintifica a patrimoniului si fiind structurata pe mai multe capitole: istorie, arheologie, muzeografie si  conservare/restaurare.
In urma cu 83 de ani, in data de 18 decembrie 1923, Muzeul Militar devenea, prin InaltuI Decret nr. 6064 emis de regele Ferdinand I, institutie de sine statatoare sub numele de Muzeul Militar National. Rolul noii institutii avea sa fie definit de Alexandru Tzigara Samurcas ca locul in care "se pastreaza pe veci odoarele cele mai scumpe ale unui popor si, indeosebi, traditia nationala sub infatisarea ei cea mai vorbitoare". Anul acesta, la 6 septembrie, ca o recunoastere a meritelor "Intregitorului", in tot ceea ce tine de activitatea spirituala si institutiile culturale, muzeul a primit, prin Hotararea de Guvern nr. 1181, denumirea de Muzeul Militar National "Regele Ferdinand I".
 
MedC acorda premii pentru directorii de licee cu rezultate de exceptiePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :197
Tuesday, 19 December 2006
Ministerul Educatiei si Cercetarii (MedC) organizeaza, pe 20 decembrie, in prezenta ministrului Mihail Hardau, festivitatea de premiere a peste 200 de directori de licee si colegii care au obtinut rezultate de exceptie in anul 2006.
Prin acest eveniment, MEdC isi propune sa stimuleze competitia intre unitatile de invatamant si sa incurajeze performanta colectiva si individuala.
Evenimentul va avea loc la sediul Colegiului National Sf. Sava din Bucuresti.
 
Clubul Caricaturistilor, la cinci ani de la infiintarePDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :151
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}Clubul Caricaturistilor „Sorin Postolache” sarbatoreste cinci ani de la infiintare printr-o expozitie inedita care va fi vernisata in prezenta primarului Neculai Ontanu.Intitulat sugestiv „5 Ani”, expozitia de grafica umoristica reuneste cele mai reprezentative nume din lumea caricaturii romanesti – Stefan Popa Popa’s (foto), Iulian Pena-Pai, Cezar si Bogdan Petry, Mihai Stanescu, Puiu Gazdaru, Tudor Banus, Mihai Panzaru-Pim, Horatiu Malaele, Albert Poch, Nik Lengher si multi altii, informeaza Prompt Media. La vernisajul expozitiei care se doreste un preambul la „Drumurile europene” pe care le vom parcurge din anul 2007, vor mai participa  epigramisti cunoscuti cum sunt Stefan Cazimir, Ion Truica, Elis Rapeanu, Alexandru Pasarin si altii.
 
Giuliano Amato in vizita oficiala la Palatul CotroceniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanain Global News
Accesari :199
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}Presedintele Romaniei, Traian Basescu, s-a intalnit astazi, 19 decembrie, la Palatul Cotroceni, cu ministrul de Interne al Italiei, Giuliano Amato.
In cadrul convorbirilor, cei doi oficiali au subliniat ca, pe fondul unei relatii traditionale bune, exista premisele necesare unei colaborari stranse intre Romania si Italia in cadrul Uniunii Europene. Cu aceasta ocazie, ministrul Amato a felicitat Romania pentru finalizarea procesului de integrare in UE. La randul sau, Traian Basescu a subliniat faptul ca tara noastra, desi a inregistrat o evolutie semnificativa in ultimii ani, este constienta de necesitatea continuarii reformelor pana la integrarea propriu-zisa in Uniunea Europeana.
Pe agenda convorbirilor s-au aflat in principal probleme de securitate europeana, precum securizarea frontierelor, criminalitatea transfrontaliera si infractionalitatea la granitele UE. In context, presedintele Romaniei si ministrul de Interne italian au convenit ca zona Marii Negre, o zona marcata de conflicte regionale si riscuri asimetrice, trebuie sa beneficieze de o atentie deosebita din partea Uniunii Europene.
Discutiile au atins si problema regimului aplicat muncitorilor romani care lucreaza in Italia, cu accent pe normele de protectie sociala ce-i vizeaza pe acestia.
De asemenea, cei doi oficiali au abordat si problema Kosovo. Seful statului a reafirmat pozitia tarii noastre de a se aplica o solutie negociata care sa tina cont de interesele ambelor parti, dar care sa respecte principiul integritatii terioriale si al inviolabilitatii frontierelor.
 
Sunt disponibile primele Jurnale Oficiale ale UE publicate in limba romanaPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :185
Tuesday, 19 December 2006
Primele versiuni tiparite ale Jurnalelor Oficiale ale Uniunii Europene au fost publicate in limba romana.Aproximativ 13.700 de pagini de legislatie a UE publicate in Jurnalul Oficial incepand cu 14 noiembrie sunt disponibile in limba romana. Toata legislatia UE si alte documente de importanta politica trebuie sa fie publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Jurnalul Oficial este o publicatie periodica publicata in fiecare zi lucratoare in toate limbile oficiale ale UE pentru a le permite cetatenilor, intreprinderilor si Curtilor unui stat membru sa cunoasca drepturile si obligatiile prevazute de legislatia UE.
In prezent, UE are 20 de limbi oficiale, dar de la 1 ianuarie 2007, cand Bulgaria si Romania devin state membre si irlandeza primeste statutul de limba oficiala a UE, va functiona in 23 de limbi oficiale.
De la data aderarii, cetatenii, autoritatile si alte organizatii din Romania vor avea dreptul de a comunica in limba romana cu institutiile UE. Asa cum s-a intamplat in cazul extinderilor anterioare, institutiile Uniunii Europene au recrutat traducatori pentru a se asigura ca isi indeplinesc obligatiile legale si politice in domeniul comunicarii scrise de la data aderarii. In cadrul pregatirilor Romaniei pentru aderarea la UE, Institutul European din Romania de la Bucuresti a tradus acquis-ul comunitar al UE (legislatia UE si hotararile judecatoresti existente inaintea aderarii) in limba romana. Din momentul in care Romania devine stat membru, institutiile UE isi asuma responsabilitatea traducerii.
 
Traian Basescu: ''Condamn explicit si categoric sistemul comunist din Romania''PDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :226
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}''Ca sef al statului roman, condamn explicit si categoric sistemul comunist din Romania'', a spus presedintele Romaniei, in sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului ce s-a desfasurat luni, 18 decembrie. La sedinta Parlamentului au participat, ca invitati, Lech Walesa, Jelio Jelev si Regele Mihai I.

Discursul presedintelui Traian Basescu

“Domnilor Presedinti ai Camerelor
Domnule Prim Ministru,
Onorati membri ai Parlamentului Romaniei,
Distinsi invitati,
Dragi compatrioti.

Ne intrunim astazi pentru a inchide, cu deplina responsabilitate, un capitol sumbru din trecutul tarii noastre. Am citit cu mare atentie Raportul Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania.

Am gasit in acest document ratiunile pentru care pot condamna, in numele statului democratic, regimul comunist din Romania. Pentru cetatenii Romaniei, comunismul a fost un regim impus de un grup politic autodesemnat ca detinator al adevarului, un regim totalitar nascut prin violenta si incheiat tot prin violenta.

A fost un regim de opresiune, care a expropriat poporul roman de cinci decenii de istorie moderna, care a calcat in picioare legea si a obligat cetatenii sa traiasca in minciuna si frica.

Comisia Prezidentiala a fost infiintata in aprilie 2006, ca raspuns la cererile societatii de asumare si condamnare a trecutului totalitar. Am considerat necesara constituirea Comisiei tocmai pentru a fundamenta intelectual si moral actul de condamnare.

Nu am dorit o simpla repudiere formala a trecutului comunist, la nivelul unor declaratii de complezenta. O asemenea condamnare ar fi fost neconvingatoare. Am cerut Comisiei o analiza riguroasa a componentelor sistemului totalitar, a principalelor institutii care au facut posibila aceasta tragedie, precum si a personalitatilor implicate decisiv in sistem. Avem nevoie de o analiza aprofundata a sistemului comunist din Romania.

Comisia a facut acest lucru, in peste 600 de pagini, lucru pentru care ii multumesc. Este nevoie in continuare de analize pertinente cu privire la aparatul de partid si la structurile si metodele Securitatii. Trebuie sa avem o radiografie clara a ceea ce s-a petrecut in domeniul economic, unde o industrializare aberanta si o economie de comanda au produs consecinte inca vizibile.

Trebuie sa avem cit mai multe detalii privind colectivizarea agriculturii, stramutarile fortate, prigoana impotriva celor care au rezistat, distrugerea elitelor si a sistemului educational traditional, hartuirea cultelor si arestarile de personalitati religioase.
Avem datele necesare condamnarii fara drept de apel a regimului comunist din Romania.
O democratie fara memorie este una aflata in grava suferinta. Nu trebuie sa uitam, pentru a nu repeta.

Concluziile Comisiei, pe care mi le insusesc, afirma ca sistemul comunist totalitar din Romania a fost impus prin dictat strain. Intr-adevar, a fost vorba de un regim ilegitim, intemeiat pe o ideologie fanatica, o ideologie a cultivarii sistematice a urii, pentru care „lupta de clasa” si „dictatura proletariatului” simbolizau esenta progresului istoric.

Importata din URSS, ideologia comunista a justificat atacul impotriva societatii civile, a pluralismului politic si economic, nimicirea partidelor democratice, distrugerea pietei libere, exterminarea prin asasinat, deportari, munca fortata, intemnitare a sute de mii de oameni. In spatele mastii „umanismului socialist“ s-a ascuns cel mai profund dispret pentru om ca individ.

Pe baza examinarii literaturii analitice si a marturiilor existente, care probeaza natura antipatriotica a totalitarismului comunist, putem afirma ca regimul comunist din Romania (1945-1989) a fost nelegitim si criminal.

Nu neg ca au existat perioade de relativa acalmie si ca unii oameni au crezut in sistem. Pentru coplesitoarea majoritate a populatiei, a fost insa vorba de o existenta mutilata, traita sub teroare directa ori indirecta si in care notiunea de libertate isi pierduse orice sens. A sosit, asadar, momentul sa evaluam natura si mostenirile regimului comunist.

Unii au cedat tentatiei de a idealiza perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, uitind faptul ca aceasta a instaurat si a consolidat teroarea comunista in Romania, cu sutele sale de mii de morti, regimul lui Nicolae Ceausescu venind sa se instaleze pe terenul pregatit si curatat de ea. Altii au incercat sa scuze ororile epocii Ceausescu in numele pretinsului atasament fata de valorile nationale.

Adevarul e ca acestea au fost invocate si supralicitate numai pentru a consolida puterea unui grup, prin recursul la un patriotism de parada.

Altfel spus, regimul comunist din Romania, un sistem totalitar de la infiintare si pina la prabusire, a fost unul bazat pe incalcarea constanta a drepturilor omului, pe suprematia unei ideologii ostile societatii deschise, pe monopolul puterii exercitat de un grup restrins de indivizi, pe represiune, intimidare, umilire si coruptie.

Pe parcursul perioadei comuniste, Romania a suferit consecintele aplicarii dogmelor leniniste: industrializarea fortata, intemeiata pe un model economic vetust, care favoriza industria grea; lichidarea proprietatii private, asociata cu politica brutala de colectivizare a agriculturii; nimicirea valorilor traditionale in numele unei false modernizari sociale; controlul metodic asupra spatiului
social si al vietii intime a cetatenilor (mai ales prin politica natalista a dictaturii lui N. Ceausescu).

Sfera privata a fost astfel aproape complet anexata de catre partidul/stat totalitar. Viata cotidiana in socialismul de stat era invadata de elemente propagandistice si de control dictate de partid.

In perioada dintre 1945 si 1965, dominata de Gheorghiu-Dej, a fost aplicata teza „intaririi vigilentei” si a „intensificarii luptei de clasa”. Atunci a fost creata Securitatea ca institutie centrala a sistemului represiv. Raportul ofera date cutremuratoare despre Gulagul romanesc, cu ale sale penitenciare si lagare de exterminare prin munca fortata.

Sighet, Aiud, Gherla, Pitesti, Canalul Dunare-Marea Neagra sunt doar cateva din numele de pe aceasta veritabila harta a mortii. Sub Ceausescu, in pofida promisiunilor privind intarirea „legalitatii socialiste”, a continuat demonizarea proprietatii private, persecutarea credintelor si practicilor religioase, criminalizarea oricarei forme de opozitie.

Nu mai putin semnificativ, Ceausescu si regimul sau au dus la paroxism politica de persecutare a femeilor si copiilor: in urma interzicerii avorturilor si a metodelor contraceptive, orfelinatele s-au umplut de copii ale caror destine erau, pentru cea mai mare parte dintre ei, compromise din clipa nasterii.

Disidenta a fost strivita nemilos de cerberii regimului si instrumentul lor principal, Securitatea.

Mentionez aici actiunile constante de marginalizare, compromitere si lichidare a oricaror forme de gandire si actiune libera: persecutia miscarii initiate si conduse de Paul Goma, cea mai importanta actiune de protest colectiv impotriva incalcarii drepturilor omului; arestarile si prigoana in randurile muncitorilor mineri care au declansat greva din vara anului 1977, salbatica persecutie a lui Vasile Paraschiv si a altor activisti angajati in lupta pentru sindicate libere, distrugerea efortului de a crea Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romania, actiunile impotriva unor disidenti, oponenti si critici ai regimului.

Nu trebuie uitate actiunile represive impotriva Bisericii Ortodoxe Romane, a Bisericii greco-catolice si a cultelor protestante sau neoprotestante. In 1975, N. Ceausescu a semnat, in numele Romaniei, Actul Final al Conferintei de la Helsinki. Departe de a se conforma angajamentelor luate pe plan international, regimul comunist a continuat sa calce in picioare drepturile cetatenilor.

Partidul a fost creierul sistemului represiv, iar Securitatea instrumentul care a pus in practica deciziile politice. Ofiterii de securitate si din alte unitati ale Ministerului de Interne erau cei care actionau direct pentru supravegherea si intimidarea populatiei. Securitatea, militia, procuraturile militare, granicerii erau subordonate la randul lor sectiilor specializate ale CC al PCR.

Ministrii de interne si sefii Securitatii au fost cu totii soldati fideli ai partidului. Cei mai multi au fost ei insisi activisti de partid, inainte de a lucra in Securitate. Cand incercam sa dezvaluim resorturile acestui regim totalitar, este cazul sa nu uitam ca arhitectii si beneficiarii lui nu au demonstrat nici un fel de scrupule si remuscari.

Regimul a inventat institutii menite sa faca posibila distrugerea spiritului liber si manipularea totala a subiectilor statului totalitar: partidul ca elita auto-desemnata; politia secreta (cu bratele sale din interior si din exterior); propaganda si agitatia; pseudo-justitia aservita complet intereselor totalitare.

Sunt total de acord cu concluzia Raportului ca, dincolo de unele mici nuante, conducatorii comunisti din Romania au ramas fideli preceptelor de baza ale leninismului ca tehnica de control si mentinere a totalitarismului bazat pe utopia falsului egalitarism social. Ideologia a fost intr-adevar la putere.

Mostenirea RPR-RSR, ridicata la proportii absurde in ultimii ani ai lui Ceausescu, a fost asadar una a despotismului, a distrugerii si marginalizarii valorilor veritabile, a eliminarii elitelor politice, culturale si religioase si a izolarii tarii in raport cu directiile novatoare din lumea ideilor si din tehnologie.

Principalele actiuni criminale mentionate in Raport si pe care tin sa le amintesc aici, ca argument pentru aceasta prea-mult amanata condamnare sunt:

(1) abandonarea intereselor nationale prin servilism in relatiile cu URSS, dupa impunerea guvernului-marioneta condus de Petru Groza (6 martie 1945). In felul acesta a debutat o perioada care a dus la intarzierea istoriei noastre cu cateva decenii.

(2) anihilarea statului de drept si a pluralismului prin inscenari si fraude, mai ales dupa furtul alegerilor din noiembrie 1946.

(3) distrugerea partidelor politice si a continuitatii constitutionale a statului roman, prin abdicarea fortata a Regelui Mihai.

(4) sovietizarea totala, prin forta, a Romaniei, mai ales in perioada 1948-1956 si impunerea, sub numele de „dictatura proletariatului” a unui sistem politic despotic, condus de o casta profitoare (nomenklatura), strans unita in jurul liderului suprem;

(5) politica de anihilare a unor intregi categorii sociale in numele luptei de clasa. Cei mai de seama reprezentanti ai elitelor din Romania au fost eliminati fie prin asasinat, fie prin deportare, intemnitare, munca fortata sau marginalizare. S-a recurs la o logica a vinovatiei colective si persecutarea familiilor celor banuiti de intentii ori actiuni anticomuniste.

S-a recurs la utilizarea unor criterii aberante pentru a distruge sansele copiilor din familii cu „origine nesanatoasa” de a studia in invatamintul superior.

Ca urmare a politicii regimului comunist, au fost detinute in inchisori si lagare, deportate sau stramutate sute de mii de persoane. Cifrele propuse de cercetatori, luate in considerare de Comisie, se situeaza intre 500 000 si 2 000 000 de victime.

Dificultatea estimarii provine din ascunderea sistematica de catre Securitate, Procuratura, Militie, Trupe de Graniceri si alte organe represive a informatiilor privind soarta multora dintre aceste victime.

(6) persecutia minoritatilor etnice, religioase, culturale ori de orientare sexuala;

(7) exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta anticomunista armata in munti (1945-1962);

(8) Represiunea impotriva cultelor si exterminarea sau persecutarea tuturor celor care se opuneau comunismului, deopotriva din randul majoritatii etnice romanesti, cit si din randul minoritatilor; oprimarea Bisericii Ortodoxe, desfiintarea Bisericii Greco-Catolice, persecutiile impotriva miscarii sioniste.

(9) Arestarea, uciderea, detentia politica sau deportarea taranilor care opuneau rezistenta fata de colectivizare. Lichidarea violenta a revoltelor taranesti (1949-1962).

(10) Deportarile cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea si „vanzarea” evreilor si germanilor.

(11) Represiunea impotriva culturii, eradicarea valorilor nationale, respingerea artei si culturii occidentale, cenzura, arestarea si umilirea intelectualilor neinregimentati ori protestatari (1945-1989).

(12) Reprimarea miscarilor si actiunilor studentesti din 1956. Procesele impotriva studentilor protestatari, organizate de PMR, UTM, UASR si Securitate (1958-1960), precum si inscenarile din 1965 si din anii urmatori.

(13) Reprimarea miscarilor muncitoresti din Valea Jiului (1977), Brasov (1987) si a celorlalte greve din anii 1980. Arestarea si deportarea muncitorilor protestatari.

(14) Reprimarea oponentilor si disidentilor in anii ’70 si ’80. Arestarea si asasinarea celor mai curajosi oponenti - omorarea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Raceanu, arestat si judecat in 1989; condamnarea la moarte a persoanelor pe care regimul le considera vinovate de tradare.

(15) Distrugerea patrimoniului istoric si cultural prin demolarile din anii 1980 (un sfert din centrul istoric al Bucurestiului), inspirate de grandomania lui Ceausescu si de obsesia lichidarii marilor repere culturale si istorice. Constrangerea unei parti a populatiei Romaniei de a-si parasi locuintele in numele politicii de „sistematizare” a zonelor rurale.

(16) Consecintele dezastruoase ale „politicii demografice” (1966-1989) soldate cu mii de morti.

(17) Impunerea unor norme aberante privitoare la „alimentatia rationala”, infometarea populatiei, oprirea caldurii, starea de mizerie, de disperare provenita din degradarea fizica la care regimul a condamnat un intreg popor.

(18) Utilizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca instrumente de mentinere a puterii comuniste. Pretinzand ca implineste dezideratele marxismului, regimul a tratat o intreaga populatie ca pe o masa de cobai supusi acestui absurd experiment de inginerie sociala.

(19) Distrugerea reperelor morale ale societatii romanesti si a valorilor ei de solidaritate, in lipsa carora un popor nu poate deveni autorul liber al propriei sale istorii.

(20 ) Masacrarea cetatenilor revoltati, din ordinul lui N. Ceausescu, cu aprobarea conducerii PCR, si cu participarea efectiva a unor unitati ale Armatei si Securitatii, in timpul Revolutiei anticomuniste din Decembrie 1989.

Pentru aceste motive,
Ca sef al statului roman, condamn explicit si categoric sistemul comunist din Romania, de la infiintarea sa, pe baza de dictat, in anii 1944-1947 si pana la prabusire, in decembrie 1989.
Luand act de realitatile prezentate in Raport, afirm cu deplina responsabilitate: Regimul comunist din Romania a fost ilegitim si criminal.

Condamnand sistemul comunist din Romania, imi afirm admiratia pentru eroismul celor care s-au opus dictaturii, de la luptatorii din rezistenta si militantii partidelor politice anihilate de comunisti si pana la disidentii si opozantii perioadei Ceausescu.

Aduc aici, in sesiunea solemna a Camerelor reunite ale Parlamentului roman, un omagiu marilor oameni de stat ca Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Dinu Bratianu si Ion Flueras, martirilor Bisericilor precum Iuliu Hossu, Sandu Tudor, Vladimir Ghika, Richard Wurmbrand, M?rton ?ron, membrilor partidelor democratice din Romania, tuturor victimelor regimului totalitar comunist, oponentilor si disidentilor.

Tin sa-mi exprim pretuirea fata de curajul patriotic si demnitatea tuturor supravietuitorilor din inchisorile comuniste, care sunt ultimii martori directi ai tragediei noastre ca natiune.

Tin de asemenea sa elogiez gestul intelectualilor care si-au ridicat direct glasul impotriva lui Nicolae Ceausescu: Paul Goma, Doina Cornea, Radu Filipescu, Mircea Dinescu, Dan Petrescu, Liviu Cangiopol, Gabriel Andreescu, sau gestul disperat, cazut astazi cu totul in uitare, al lui Liviu Babes, care pe 2 martie 1989 si-a dat foc la Poiana Brasov pe partia Bradu in semn de protest fata de un regim criminal. In acelasi timp, imi exprim compasiunea pentru suferintele indurate de marea majoritate a poporului roman.

Posturile de radio occidentale, „Europa Libera”, BBC, „Vocea Americii”, „Deutsche Welle”, „Radio France Internationale”, au contribuit esential la informarea cetatenilor Romaniei privind situatia din tara si din lume.

Spre disperarea regimului comunist, Radio „Europa Libera” a fost intr-adevar ceea ce s-a dorit a fi: ziarul vorbit al romanilor de pretutindeni.

Omagiez memoria unor Ghita Ionescu, Mihai Cismarescu, Noel Bernard si Vlad Georgescu, oameni care au luptat cu altruism si pasiune pentru cunoasterea si rostirea adevarului.

Ii elogiez pe Monica Lovinescu si pe Virgil Ierunca, cei care, exilandu-se fizic, au continuat sa traiasca zi de zi pentru poporul roman, tinand treaza, prin emisiunile lor de neuitat de la Europa Libera, constiinta morala a romanilor.

Subliniez rolul Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului din Romania de la Paris care, din 1977, a sensibilizat Occidentul in problema abuzurilor petrecute in Romania.

Condamnand acest regim, statul democratic roman condamna instrumentele acestuia, in primul rand Partidul Comunist Roman si Securitatea. Vreau sa fiu bine inteles. Nu ma refer nici o clipa la marea masa a membrilor de partid, a caror unica activitate era sa-si achite cotizatia si sa participe lunar la sedinte golite de orice continut.

Ma refer la institutia „partidului conducator“, deci la aparatul care a facut posibil regimul totalitar comunist.

In cazul Securitatii, a fost vorba de o institutie esentiala in sustinerea statului totalitar comunist, ilegitim si criminal.

In numele statului roman, imi exprim regretul si compasiunea pentru victimele dictaturii comuniste. In numele statului roman, cer scuze celor care au suferit, familiilor lor, tuturor celor care, intr-un fel sau altul, si-au vazut destinele ruinate de abuzurile dictaturii.

Raportul Final contine numeroase propuneri. Mi-au retinut atentia urmatoarele pentru care ma adresez dumneavoastra sub forma unor solicitari, pe care daca le acceptati, sa vi le si asumati:

- Solicit sustinerea de catre Camerele Reunite ale Parlamentului a declaratiei mele de condamnare a crimelor comunismului, de regret si de compasiune fata de victimele acestora, in spiritul Rezolutiei nr. 1481 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006.

- Sustin propunerile Comisiei de stabilire a unei zile comemorative in memoria victimelor represiunii si terorii comuniste si propunerea ridicarii in Capitala a unui Monument al Victimelor Comunismului.

- Sustin infiintarea in Bucuresti a unui Muzeu al Dictaturii Comuniste din Romania. Acest muzeu va fi in egala masura un loc de memorie si unul al afirmarii valorilor societatii deschise.

Pe langa Muzeu este necesara crearea unui centru de documentare destinat informatiei publice, cu acces neangradit, in care sa fie colectionate documente esentiale pentru intelegerea fenomenului comunist, a universului concentrationar, a propagandei ca mijloc de constrangere spirituala.

- Propun organizarea unei expozitii permanente in cadrul Palatului Parlamentului, cu documente ilustrative pentru ideea de politie politica, documente care sa fie reprezentative pentru fenomenul incalcarii drepturilor civile fundamentale in Romania comunista.

- Sustin organizarea unui ciclu de conferinte in marile centre universitare din tara, in care sa fie prezentat continutul Raportului, insotit de explicatii, comentarii si documente ilustrative.

- Propun formarea unui grup de cercetatori, sub egida Administratiei Prezidentiale, care sa elaboreze, o Enciclopedie a comunismului romanesc. Acelasi grup va lucra pentru sintetizarea Raportului final sub forma unui manual scolar.

- Sustin necesitatea identificarii unor solutii legale in vederea anularii condamnarilor emise pe baza unor articole cu caracter politic, anularea pedepselor cu inchisoare si munca fortata rezultate pe baza decretului 153/1970 privind „parazitismul social”, „anarhismul” si orice alt „comportament deviant”. Dezavuarea legii nr. 5 din 6 august 1978 pe baza careia se putea desface contractul de munca pentru „abateri de la etica si echitatea socialista”.

- Sustin modificarea cadrului legislativ prin care sa fie inlesnita procedura de acordare a cetateniei romane celor carora le-a fost retrasa de statul totalitar.

- Sustin modificarea si completarea cadrului legislativ privind accesul la arhivele legate de perioada comunista. La 17 ani de la Revolutia din decembrie 1989, a sosit din plin clipa transparentei si accesibilitatii arhivelor comuniste.

Obstacolele intalnite de catre membrii si expertii Comisiei trebuie inlaturate de urgenta si fara ezitari. Legea Arhivelor Nationale trebuie modificata imediat in ceea ce priveste termenele de acces la arhivele de interes istoric.

Neglijarea indeplinirii obligatiei de modificare a Legii Arhivelor arata lipsa de vointa politica in a acorda un acces nediscriminatoriu la arhivele de interes pentru cercetatorii regimului comunist. O Romanie democratica este una in care accesul la istorie, deci la arhive, este liber si neingradit.

- Sustin solicitarile fostilor detinuti politici legate de recunoasterea publica a tragediei prin care au trecut.

- Sustin propunerea privind infiintarea unui sistem de 12 burse acordate anual, pe baza de concurs, unor cercetatori (sub 40 de ani) interesati de cercetarea diverselor aspecte ale dictaturii comuniste.

- Afirm necesitatea adaptarii Raportului Final pentru obiective cu caracter didactic (un manual despre dictatura comunista din Romania) care sa fie predat in invatamintul mediu.

Dati-mi voie sa adaug ca aplicarea propunerilor pe care le asum astazi va da roade numai daca ne vom elibera de orice spirit partizan. Dupa 17 ani de la revolutia din 1989, nici un partid din Romania nu trebuie sa urmareasca politizarea actului de condamnare a comunismului. Gestul meu de azi este consecinta fireasca a faptului ca ne-am asumat, ca natiune, valorile democratice.

In numele acestor valori avem obligatia de a prelua din istoria noastra ceea ce vrem si ceea ce nu vrem sa defineasca identitatea noastra de romani si de viitori cetateni ai Europei.

Or, comunismul de export pe care l-am trait pe pielea noastra vreme de cinci decenii, este o rana in istoria Romaniei, o rana care inca mai supureaza si pentru care a venit vremea sa se inchida o data pentru totdeauna.

Evocand acum o perioada pe care multi ar dori sa o uite, nu am vorbit atat despre trecut, cat de masura in care noi, cei de azi, dorim sa mergem pana la capat in asumarea valorilor libertatii. Aceste valori, chiar inainte de a fi ale Romaniei sau ale Europei, tin de valoarea universala, sacra, a persoanei umane.

Daca ne intoarcem acum catre trecut, o facem pentru a ramane cu fata spre un viitor in care dispretul fata de individ nu va mai ramane nepedepsit.

Acest moment simbolic reprezinta bilantul a ceea ce am trait si ziua in care ne intrebam cu totii cum vrem sa traim de acum incolo. Ne vom desprinde mai repede de trecut, vom face progrese mai temeinice, daca intelegem ce ne impiedica sa fim mai performanti, mai curajosi, mai increzatori in fortele natiunii.

Pe de alta parte, nu trebuie sa dam dovada de aroganta istorica. Scopul meu vizeaza o autentica reconciliere nationala, si asta cu atat mai mult cu cat numeroase tare ale trecutului continua sa ne marcheze. Societatea noastra sufera de o neincredere generalizata. Institutiile statului nu par inca sa urmareasca vocatia lor reala, care tine de exercitarea deplina a tuturor drepturilor civile. Romanii sufera inca pentru a-si apara drepturile.

De la ce se intimpla in spitale, la procesul de restituire a proprietatilor, la modul cum se desfasoara actul de justitie, la relatia institutii publice-cetatean si pana la realitatea penitenciarelor, vedem ca lipsa de respect pentru om nu a disparut.

Poate ca unii se intreaba ce anume ne da dreptul sa condamnam ? Ca presedinte al romanilor, as putea invoca faptul ca am fost ales. Dar cred ca avem o motivatie mai importanta: dreptul de a condamna ni-l da obligatia de a face sa functioneze institutiile statului de drept intr-o societate democratica. Nu avem voie sa compromitem aceste institutii.

Ele n-au voie sa fie discreditate prin faptul ca ne apropiem de ele cu deprinderile si mentalitatile trecutului nostru recent.

Eu insumi am criticat adeseori imperfectiunile sistemului nostru politic, ineficienta anumitor institutii. Dar vinovate nu sunt institutiile statului de drept, ci modul in care noi le facem sa functioneze, modul in care multi inteleg sa le utilizeze pentru realizarea propriilor interese.
Sunt multi, de asemenea, cei care, razbiti de greutatile de astazi, par sa-si fi pierdut increderea in virtutile democratiei in care am intrat. Ei ajung sa priveasca nostalgic spre un trecut care, in momentele grele ale acestei prelungite tranzitii, incepe sa le para dintr-o data luminos.

Am sa le raspund ca, merita sa-si reactiveze memoria. Sa-si aminteasca frigul, foamea, intunericul si umilinta care pusese stapinire peste vietile noastre. In casele multor romani acestea mai exista, din pacate, si astazi. Nu trebuie sa uitam ca nici o societate adevarata nu se poate ridica pe exproprierea libertatii cetatenilor ei. Nici o bunastare nu e posibila intr-o societate de oameni neliberi.

Poate ca raul cel mai mare pe care l-a facut comunismul este ignorarea rostului libertatii pentru fiinta umana. Numai ca institutiile libertatii democratice nu functioneaza de la sine. Orice masinarie administrativa, ca sa functioneze, are nevoie de oameni calificati nu numai profesional, dar calificati si pentru democratie si libertate.
Am vazut cum sistemul totalitar comunist a degradat simultan comportamentul institutiilor si pe cel al oamenilor.

Trebuie sa recunoastem ca mentalitatile comuniste continua sa influenteze societatea romaneasca. Am crezut ca putem uita comunismul, dar nu a vrut el sa ne uite pe noi. Astfel, condamnarea acestui trecut apare ca o prioritate a prezentului, fara de care vom purta si in viitor ceva ce seamana cu povara unei boli nevindecate.

Memoria crimelor comise de regimul comunist din Romania ne ajuta sa mergem inainte cu un pas mai decis, sa realizam schimbarile atat de necesare, dar ne ajuta si sa apreciem cadrul democratic in care traim. Condamnarea comunismului ne va incuraja sa fim mult mai circumspecti fata de propunerile utopice si extremiste, care vor sa puna in discutie ordinea constitutionala si democratia.

In spatele discursurilor nostalgice sau demagogice se afla de multe ori tentatia autoritarismului sau chiar a totalitarismului, a negarii exploziei de energii individuale, de inventivitate si creativitate care a avut loc dupa decembrie 1989.

Am scapat definitiv de teroare, am scapat de frica, astfel incat nimeni nu mai are voie sa ne puna drepturile fundamentale sub semnul intrebarii.

Lectia trecutului ne dovedeste ca orice regim care-si umileste cetatenii nu poate dura si nu merita sa existe. Acum, fiecare cetatean poate sa ceara liber respectarea drepturilor sale inalienabile, iar institutiile statului trebuie sa lucreze astfel incat oamenii sa nu se mai simta umiliti. In aceasta perioada de tranzitie s-a vorbit mult despre criza morala a societatii.

Ea tine de numeroase aspecte ale vietii zilnice. Sunt sigur ca vom lasa in urma starea de neincredere si pesimismul social in care ne-au cufundat anii de tranzitie daca vom face, impreuna, un adevarat examen de constiinta nationala. Declaratia mea de astazi si propunerile pe care vi le-am prezentat vor incuraja acest proces.

Nu vreau sa devin „Presedintele care a condamnat comunismul”. Vreau numai sa fiu seful unui stat care considera ca aceasta condamnare tine de normalitate, ca, fara aceasta condamnare, vom inainta greu, vom inainta continuand sa caram in spate cadavrul propriului nostru trecut.

Tot ceea ce vreau este sa cladim viitorul democratiei in Romania si identitatea nationala pe un teren curat.

Va multumesc!”

 
CMR si Consiliul Romano-American cer Parlamentului sa-i ceara socoteala lui UngureanuPDF Print E-mail
Los Angeles,SUA/Romanian Global News
Accesari :282
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}Doua importante organizatii romanesti inregistrate in SUA, Consiliul Mondial Roman si Consiliul Romano-American, condamna in termeni duri dezinteresul MAE in privinta romanilor de pretutindeni.

Pe fondul scandalului prilejuit de nefinantarea unui proiect deosebit de importatnt pentru romanii din Timoc, cele doua organizatii romanesti acuza Ministerul Roman de Externe ca “duce o politica de neglijare si instrainare fata de romanii de pretutindeni”, si cere Parlamentului Romaniei convocarea lui Mihai Razva Ungureanu (foto) pentru a da explicatii in privinta romanilor din Timoc.
Romanian Global News prezinta mai jos solicitarea celor doua organizatii adresata Parlamentului.

Parlamentului Romaniei,

Comisiei pentru Politica Externa a Parlamentului

Fiind ingrijorati de situatia romanilor din Serbia, tinand cont ca Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, trecut in subordinea Ministrului de Externe, duce o politica de neglijare si instrainare fata de romanii de pretutindeni, organizatiile mai jos semnatare solicita reprezentantilor poporului roman, Parlamentului Romaniei, sa-l convoace pe Ministrul de Externe, domnul Mihai-Razvan Ungureanu pentru a da explicatii asupra situatiei care i-a facut pe cei 300.000 romani din Serbia sa se considere abandonati de Romania si sa fie nevoiti sa capete suport pentru supravietuirea elementului romanesc in "alte tari romanofone".
Consideram ca aceasta situatie reprezinta un blam pentru intreaga politica desfasurata de Ministerul de Externe in relatiile cu romanii de pretutindeni si in special cu romanii din apropierea imediata a tarii.
De asemeni, solicitam ca dl. Mihai-Razvan Ungureanu, Ministrul de Externe al Romaniei sa prezinte strategia ministerului pe care-l conduce, privind instutionalizarea relatiilor statului roman cu cei aproximativ 12 milioane de conationali si cetateni romani care locuiesc peste hotare, romani care in anul 2006 au transferat in Romania peste 3 miliarde de euro.
Consiliul Mondial Roman
Consiliul Romano-American

 
Romanii din Timoc vor merge alaturi de fortele democratice la alegerile din ianuarie 2007PDF Print E-mail
Belgrad, Serbia/Romanian Global News
Accesari :248
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}Zilele trecute a avut loc la Belgrad semnarea protocolului de colaborare dintre Partidul Democrat condus de Boris Tadic si Partia Democrata a Rumanilor din Serbia, cea mai importanta forta politica a romanilor din Serbia.Protocolul prevede colaborarea celor doua partide in alegerile parlamentare ce vor urma sa aiba loc in Serbia pe 21 ianuarie 2007
Cele doua delegatii au fost conduse de prim-vicepresedintele Partidului Democrat, Dusan Petrovic si de dr. Pedrag Balasevic (foto), presedintele PDRS.
Protocolul semnat demonstreaza relatiile bune care exista intre Partidul Democrat, unul dintre partidele cele mai puternice din Serbia, partid considerat varful de lance al reformelor democratice si al orientarii pro-europene si PDRS, partid al romanilor din Timoc care s-a remarcat extrem de repede pe scena politica locala si care de asemenea promoveaza ideea unei Serbii democratice, tolerante si europene.
 
Comunitatea Madridului lanseaza Inmigramadrid – site web de consultatii pentru imigrantiPDF Print E-mail
Madrid, Spania/Romanian Global News
Accesari :188
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}Noul portal de internet a fost realizat in 4 limbi (romana, engleza, franceza, si spaniola) si este destinat celor aproape 1 milion de imigranti care traiesc in regiunea Madridului.Portalul Inmigramadrid dispune de un serviciu de consultanta juridica online, care se angajeaza sa raspunda la orice problema in maximum 5 zile. Noua pagina web se poate deschide direct din site-ul Comunitatii Madridului – www.madrid.org si contine informatii legate si de serviciile administratiei regionale, informeaza Roman in Lume. “Inmigramadrid va oferi un serviciu de consultanta juridica online, prin intermediul caruia se pot formula intrebari catre expertii care vor  raspunde in timpul cel mai scurt la probleme precum dreptul la rezidenta, drepturile laborale, reintregirea familiei sau alte teme care ii preocupa pe imigranti”, a precizat consilierulpentru Imigratie al Comunitatii Madridului, Lucia Figar. Pagina web va avea si un afisier virtual de anunturi cu cererea si oferta locurilor de munca, locuinte sau anunturi legate de evenimente.
 
Suedia si Finlanda nu impun restrictii muncitorilor romaniPDF Print E-mail
Bucuresti, Romania/Romanian Global News
Accesari :140
Tuesday, 19 December 2006
Suedia si Finlanda au anuntat oficial ca nu vor impune restrictii muncitorilor romani si bulgari dupa aderarea celor doua tari la Uniunea Europeana, informeaza AFP.„Nu vom impune nici o masura restrictiva cetatenilor celor doua noi state membre”, a anuntat un purtator de cuvant al Ministerului de Justitie din Suedia. „Consecintele largirii Uniunii Europene au fost extrem de benefice”, a adaugat acesta.
In 2004, Suedia si-a deschis piata muncii pentru a primi muncitori proveniti din statele din fostul bloc comunist ce au aderat la acea data la UE.
Pana in acest moment, Marea Britanie, Irlanda, Danemarca Grecia si Spania au anuntat restrictii pentru cetatenii celor doua state ce vor adera la 1 ianuarie 2007. Pe de alta parte, Austria, Belgia, Italia, Luxemburg, Franta, Germania, Portugalia si Olanda nu si-au facut inca public punctul de vedere referitor la problema accesului romanilor si bulgarilor pe piata muncii.
 
Asistenta spirituala ieseana pentru romanii catolici aflati la munca in GreciaPDF Print E-mail
Atena, Grecia/Romanian Global News
Accesari :155
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}Preotii Eduard Cosa, spiritual la Seminarul Liceal din Bacau, si Felician Tiba, formator la Seminarul Diecezan din Iasi, vor fi prezenti in Grecia in perioada 20 decembrie 2006 - 8 ianuarie 2007, in vederea asistentei spirituale a romanilor care lucreaza acolo.Deplasarea are loc la initiativa IPS Nikolas Foscolos, arhiepiscop de Atena, si a PS Petru Gherghel, episcop de Iasi, informeaza Episcopia Romano-Catolica de Iasi.
Fiind prima experienta de acest fel in Grecia, preotii care vor merge ii roaga pe cei care au rude sau cunoscuti acolo sa anunte prezenta lor la arhiepiscopia din Atena. De asemenea, programul de Craciun, 1 ianuarie si Boboteaza se va fixa in functie de realitatea de la fata locului. In Grecia se poate lua legatura cu Arhiepiscopia, 210/3624311 sau fax 210/3618632, sau cu pr. Giorgio Freris.
 
Principalul Pom de Craciun din Chisinau va fi inaugurat oficial la 23 decembriePDF Print E-mail
Chisinau, Basarabia/Romanian Global News
Accesari :167
Tuesday, 19 December 2006
Pomul de Craciun, a fost instalat la sfarsitul saptamanii trecute in centrul capitalei si va fi inaugurat oficial la 23 decembrie curent de catre administratia publica locala si cea de stat.Primarul general interimar de Chisinau, Vasile Ursu, a declarat pentru Reporter. md
ca pomul a fost deja instalat in Piata Marii Adunari Nationale (PMAN) si ca acesta va fi impodobit ca si in anii precedenti. Ursu a spus ca bradul care are circa 23-25 metri inaltime si alti sase brazi cu o inaltime de 10 metri, care vor fi instalati la intersectiile Stefan del Mare - Banulescu Bodoni si Stefan cel Mare – A. Puskina, au fost procurati de la o pepiniera din Causeni. Pentru procurarea acestora, Primaria a cheltuit peste 14 mii lei.
De mentionat ca in ultimul timp a fost lansate niste declaratii conform carora in acest an, Bradul tarii va fi impodobit in straie nationale la fel ca si Mos Craciun. Aceste afirmatii au fost respinse de catre idilul capitalei. Amintim ca pentru prima data, pomul principal al tarii a fost instalat in centrul Pietii Marii Adunari Nationale. Anul trecut acesta a fost instalat in apropierea intrsectiei cu strada Banulescu-Bodoni. In anii precedenti, conform traditiei, erau impodobiti brazii din spatele Arcului de Triumf din centrul capitalei.
 
Ansamblul baroc Continuo concerteaza la BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :154
Tuesday, 19 December 2006
Ansamblul baroc Continuo va sustine joi, 21 decembrie, de la ora 20.00, un concert in cadrul seriei Romania in Advent.Continuo, adica Dan Racoveanu, orga; Gabriela Bradley, violoncel; Adrian Petrescu, oboi) se va afla pe scena alaturi de soprana Bianca Manoleanu, la Französischer Dom am Gendarmenmarkt (Friedrichstadtkirche). Programul include lucrari de Bach (arii din Oratoriul de Craciun), Telemann, Händel, L. Daquin, Hugo Wolf, Rheinberger, precum si colinde romanesti de Craciun.
“Domul francez” din Berlin, situat intr-una din cele mai frumoase complexe arhitectonice ale capitalei germane are prestigiul unui lacas consacrat cu precadere prezentarii unor concerte de muzica clasica de inalta tinuta, sustinuta de formatii muzicale si solisti de prim rang. Prezenta, in acest context, a unui tanar ansamblu cameral romanesc, sustinand un repertoriu de muzica baroca - „specialitate” in care exceleaza reputate ansambluri europene – reprezinta o dificila provocare pentru organizatori. ICR Berlin i-a invitat la concert pe toti directorii institutelor culturale europene din Berlin.
 
Zilele Culturii Romanesti continua la ICRCU VenetiaPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :189
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}Vernisajul expozitiei „In cautarea paradisului pierdut”, de Adriana Jebeleanu si Simona Gocan va avea loc marti, 19 decembrie, in cadrul Zilelor Culturii Romanesti la Venetia.Tot marti este programata si prezentarea volumului „Romania” (Editura Unicopli, Milano, 2005), al prof. Francesco Guida, de la Universitatea „Roma Tre”, precum si o seara de colinde si sarbatoarea bradului de Craciun, cu studentii Universitatii „Ca’ Foscari” si reprezentantii comunitatilor romanesti din Triveneto. Evenimentele sunt organizate in colaborare cu institutii italiene si straine.
„Zilelor Culturii Romanesti” la Venetia si in Veneto, s-au derulat pe tot parcursul lunii decembrie 2006, celebrand deopotriva sarbatoarea nationala, obiceiurile Craciunului si intrarea Romaniei in Uniunea Europeana.
 
Concert de colinde cu grupul Allegretto la MilanoPDF Print E-mail
Milano, Italia/Romanian Global News
Accesari :190
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}In ajunul sarbatorii Nasterii Domnului Iisus Hristos, Asociatia Romanii in Italia ii invita pe romanii din Italia la un frumos concert de colinde sustinut de binecunoscuta formatie de copii din Romania Allegretto (foto).Concertul, prezentat de Laura Moruzzi, va avea loc sambata 23 decembrie, de la ora 15.00, la Teatrul San Cipriano din Milano (Via Cassalla, angolo Via D'Adda), metroul verde, statia Romolo.
 
O biserica romaneasca in “Orasul Surprizelor” din ArizonaPDF Print E-mail
Arizona, SUA/Romanian Global News
Accesari :215
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}Cea mai frumoasa surpriza a anului 2006 a avut loc in ‘’Orasul Surprizelor’’ – prima biserica romaneasca din Surprise (Arizona) si-a deschis portile pe 10 decembrie, transmite Octavian D. Curpas pentru Romanian Global News.

Cei aproape 200 de romani veniti pentru a sarbatori acest eveniment s-au putut intalni cu nenumarati preoti, printre care doctorul Tom George, care raspunde de bisericile romane afiliate organizatiei “Church of God”, dl Doru Ilioi, pastorul bisericii “Emanuel” din Phoenix, Pavel Murza din Chicago cat si alti slujitori ai amvonului de la celelalte biserici romanesti din Arizona.
Desi este o biserica de nuanta penticostala, “Philadelphia Romanian Church” isi propune sa fie aproape de toti romanii din Surprise si din celelalte orase din partea de Vest a Arizonei: Sun City, Peoria, El Mirage, Youngtown, Avondale, Goodyear si Buckeye.
Dupa cum arata pastorul senior al noului locas, dl Ion Borcea, desi de multe ori in viata usile par inchise, vointa este cea care poate deschide si cele mai ferecate lacate: “Am cautat un loc de inchinare in urma cu 2 ani. Am batut la multe usi, insa nimeni nu ne-a aratat bunavointa pana in luna octombrie anul curent. La tot pasul intilnesti romani mutati aici din mai toate statele americane. Multi dintre ei nu au nici un punct de comuniune cu altii deoarece nu exista nici un loc  in care comunitatea romaneasca sa se intalneasca. Deschiderea unei noi biserici in Surprise nu este o inventie personala, ci este o hotarare divina pe care Dumnezeu ne-a comunicat-o intr-un mod special. Nu este o lucrare omeneasca, desi ea implica oameni gata de sacrificiu pentru inceperea acestei slujiri. De la sosirea noastra in Arizona am devenit membri in Biserica Elim, unde am slujit in corpul pastoral pana in noiembrie 2006. Distanta de la Surprise la Phoenix (aprox. 23 mile), cat si cresterea comunitatii de romani m-au determinat sa ma gandesc la gasirea unui loc de inchinare in orasul Surprise. Motivele deschiderii bisericii: distantele dintre Surprise si celelalte biserici din Phoenix, toate situate in apropierea HWay I-17; cresterea comunitatii noastre si, nu in ultimul rind, dorinta ca tot neamul romanesc din Surprise si imprejurimi sa se poata intilni.
Viziunea acestei lucrari este sa fim in slujba comunitati locale si nu numai: ne gandim sa dezvoltam aceasta lucrare in care sa fie implicati toti cei care devin membri, cistigarea de suflete pentru Imparatia lui Dumnezeu. Prin lideri de tineret care ni s-au alaturat dorim sa desfasuram inchinarea publica atat in limba romana cat si in limba engleza (usor accesibila tinerilor nostri care traiesc in cultura americana). Este destul de greu sa acceptam schimbari, dar nu este imposibil! Cu o masura de bunavointa si dragoste de aproapele nostru, pentru mantuirea neamului nostru, suntem gata sa jertfim din ambitiile noastre culturale ori din mostenirile religioase nebiblice. Nu ne propunem sa castigam teren de lucru in bisericile deja existente. Este un loc de misiune si slujire destul de vast in comunitatea in care locuim. Ne dorim sa implicam tinara generatie in misiune si evanghelism prin toate metodele pe care le avem la dispozitie si suntem deschisi la orice propunere folositoare raspandirii mesajului adus de Iisus Hristos in lumea noastra. “Philadelphia Romanian Church of God” din Surprise isi propune infiintarea de noi biserici si in celelalte orase din Arizona (Sedona, Prescott, Payson, Flagstaff). Totodata, cu ajutorul Internetului dorim sa facem cunoscut oamenilor pe Domnul Iisus Hristos si fiecare talent incredintat de Dumnezeu slujitorilor Bisericii sa fie pus in negot pentru cistigul care ramane pentru viata vesnica. Biserica Philadelphia isi va desfasura slujbele de inchinare si invatatura intr-un loc amplasat strategic, chiar in inima orasului Surprise, un loc linistit si bine amenajat din toate punctele de vedere, cu posibilitati de inchiriere de noi spatii pentru activitatile tineretului, inclusiv pentru scoala duminicala. Incinta in care vom functiona are tot ce este necesar pentru desfasurarea activitatilor religioase. Cu ocazia deschiderii acestei lucrari duhovnicesti, pentru fiecare roman care locuieste in Arizona, Biserica Philadelphia este o usa deschisa, asa cum mentioneaza si Apostolul Ioan in Apoc. 3:8 : “Iata, ti-am pus inainte o usa deschisa pe care nimeni nu o poate inchide...” Este inca o usa deschisa pentru mantuirea oamenilor, faceti-va timp smulgindu-va din torentul care pare ca a cuprins lumea intreaga in goana dupa vant, din care nu ramai decat cu pumnii goi. Faceti-va timp pentru semenii vostri! Traiti in Lumina, fiti sarea intr-o lume fara sare, raspanditi dragoste si compasiune si spuneti cu fapta si cuvantul neamului romanesc raspandit printre straini ca exista un Mantuitor care iarta pacatele, vindeca bolile, edifica si mintuieste pe orice pacatos care se intoarce la Dumnezeu prin pocainta si ascultare de Evanghelie.
Pentru cine nu a mers pana acum la vreo biserica din motive intemeiate sau neintemeiate, Biserica Philadelphia va sta la dispozitie pentru a va oferi ajutor, pentru a se ruga alaturi de voi, sa planga si sa se bucure impreuna cu voi’’.

Ion Borcea s-a nascut in judetul Prahova, nu departe de orasul Ploiesti, intr-un sat poate nu cu mare insemnatate, Aricestii Rahtivani. Acolo a locuit o parte din copilarie, pana la varsta de 12 ani cand parintii au decis sa se mute la oras, in Valenii de Munte. Desi acest oras nu este nici acum unul foarte mare, pamantul lui l-a dat pe Nicolae Iorga, pictorul Nicolae Tonitza, poetul si prozatorul Miron Radu Paraschivescu si, nu in ultimul rand, pe scriitorul Valeriu Sirbu. Si tot in acest oras Ion Borcea si-a intalnit jumatatea, pe Liliana, sotia lui care, dupa cum ne marturisteste, ii este “un ajutor potrivit si o binecuvintare de la Domnul”.
Biserica locala din Valeni a luat fiinta in casa socrilor sai, Stefan si Valerica Jumarea, oameni care s-au pus la dispozitia lui Dumnezeu. In perioada 1991-1995 Ion Borcea a urmat cursurile de zi ale Institutului Teologic Penticostal de Grad Universitar din Bucuresti. A obtinut licenta in teologie didactica si pastorala in 1996, la Universitatea Babes- Bolyai din Cluj-Napoca. Dupa numai doi ani de slujire ca pastor in Biserica Emanuel (Valenii de Munte), a emigrat in SUA (prin loteria vizelor). A locuit in Metropola Chicago timp de paru ani si a slujit in Biserica Ghetimani si Philadelphia Romanian Church of God. In anul 2002 s-a mutat impreuna cu familia in Arizona, orasul Surprise. ‘’Orasul surprizelor’’ are la ora actuala cea mai rapida crestere din statul Marelui Canion. Aflat in partea de Nord-Vest a metropolei Phoenix, The City of Surprise a fost catalogat ca orasul cu cel mai rapid ritm de dezvoltare din SUA in perioada 1990-2005. Daca in 1990 Surprise era un mic “satulet”, cu o populatie de 7.000 de locuitori, in luna august 2006, numarul rezidentilor din Surprise a atins cifra de 100.000, crescand continuu. Expertii in dezvoltare urbanistica estimeaza ca pana in anul 2016 populatia orasului va ajunge la 500.000 de locuitori. Un lucru fascinant in “Orasul surprizelor” este ca aici totul este nou, incepand cu oamenii; intalnesti persoane care au venit din toate colturile SUA (predominind, totusi, cei veniti din California si Ilinois). Unul dintre principalele motive care atrag investitorii il constituie construirea unui centru comercial de tipul lui “Mall of America” din Minneapolis (Minnesota). Constructia acestui “mall” se va finaliza la sfarsitul anului 2009 si se va numi "Prasada" (care va ingloba peste 500 de magazine, numeroase restaurante, sali de cinema, parcuri de distractii etc), totul pe o suprafata de 4.200 de acri (aprox. 1.700 ha), ceea ce va face din acest mall un adevarat motor economic pentru intregul stat Arizona. ‘’Prasada’’ va atrage saptaminal si numerosi vizitatori din California, avind in vedere ca va fi amplasat aproape de Express-ul “I-10”, primul oras din “Golden State” (Blythe), situat la o distanta de doar 230 de mile de Surprise. In momentul de fata orasul Surprise detine o suprafata de 85 “square miles”, edilii orasului avand un plan urbanistic zonal de extindere pana la 326 “square miles” (aprox. 835 de km patrati).
In prezent, numarul romanilor din Surprise este estimat la circa 300 de familii. Biserica romana “Philadelphia” doreste sa faca surprize placute tuturor conationalilor de aici, aducand un suflu nou intr-o comunitate noua, asa cum arata si promisiunea din Isaia 43: 18,19 “Nu va mai ganditi la ce a fost mai inainte si nu va mai uitati la cele vechi. Iata, voi face ceva nou si-i gata sa se intample. Voi face un drum prin pustie si rauri in locuri secetoase”.
Octavian D. Curpas – Surprise, Arizona

foto: Ionel si Liliana Borcea

 
Corneliu Montano, in concert de Craciun la MontrealPDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :166
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}Interpretul canadian de origine romana Corneliu Montano (foto) va sustine miercuri, 20 decembrie, incepand cu ora 19:30, la Capela Notre-Dame-de-Bon-Secours din Montreal, un concert de Craciun.
Acesta va fi acompaniat de o corala alaturi de care va interpreta cantarile perilejuite de Nasterea Domnului, informeaza publicatia multilingva Terranova Magazine. Biletele au pretul de 26 de dolari canadieni pentru adulti si 18 dolari pentru copii si se pot achizitiona de la Ticketpro, telefon (514) 908-9090 sau pagina de web www.ticketpro.ca .
Corneliu Montano este cel de-al doilea roman care devine cunoscut la Montreal, dupa ce Nadia Comaneci a reusit sa obtina prima nota de zece din istoria gimnasticii in acest oras canadian. Interpretul roman a participat la un concurs televizat de cautare de noi talente, intitulat “Star Academie”, reusind sa se califice in faza finala a competitiei dintr-un total de 6000 de cocurenti din care au fost selectionati doar 14. Tanarul roman a fost preocupat de muzica de opera, interpretand mai multe partituri de tenor liri, iar talentul sau exceptional a fost demonstrat si in fata lui Luciano Pavarotti, cel care a recunoscut ca tanarul da dovada de un mare potential. Corneliu a participat in calitate de tenor la mai multe festivaluri si concursuri de gen, de la care s-a intors mereu cu trofee si alte premii.
 
Ansamblul “Bucovina” din Portugalia, in cautare de noi membriPDF Print E-mail
Lisabona, Portugalia/Romanian Global News
Accesari :193
Tuesday, 19 December 2006
Romanii din Portugalia care au aptitudini muzicale, chef de dans si placerea de a auzi ritmuri populare romanesti, sunt bineveniti la ansamblul Bucovina.De asemenea, sunt asteptati sa se inscrie si solistii vocali sau instrumentali de muzica populara. Pentru sectia de dans nu se cer cunostinte anterioare, ci doar dragoste de folclor si vointa de a invata. Informatii suplimentare se pot obtine prin e-mail la adresa a.cultural_bucovina@yahoo.com.
Grupul Folcloric Bucovina a fost infiintat in 1999, in Suceava de catre un grup de studenti ai Universitatii Stefan cel Mare. Incepand din anul 2002, grupul activeaza in Portugalia, prezentand numeroase spectacole, ultimul dintre ele fiind cel organizat in ziua de 24 noiembrie la Palacio da Independencia, Largo de Sao Domingos, Rossio in colaborare cu Sociedade Historica da Independencia de Portugal. In scopul diversificarii activitatilor, grupul s-a reorganizat in 2006 intr-o asociatie denumita Associacao Cultural Bucovina, informeaza Forumul Romanilor din Portugalia.
 
Serbare de Craciun la biserica romaneasca “Sf. Nicolae” din MontrealPDF Print E-mail
Montreal, Canada/Romanian Global News
Accesari :164
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}Consiliul Parohial, Comitetul Doamnelor ARCOLA si Comitetul Cultural ale bisericii ortodoxe romane “Sfantul Nicolae” din Montreal, in colaborare cu Fundatia Romana din Montreal, organizeaza duminica, 24 decembrie, la sediul parohiei, serbarea Pomului de Craciun.

Aceasta va avea loc de la ora 12:30, dupa Sfanta Liturghie, in incinta bisericii, aflata la adresa 3044, rue Delisle, colt Atwater, metrou Lionel-Groulx.
Corul bisericii, dirijat de Marius Magazin, va prezenta cu acest prilej traditionalul concert de colinde. Copii vor recita poezii si vor primi cadouri de la Mos Craciun, dupa ce, in prealabil, au fost inscrisi de parintii lor pe listele prof. Elena Neacsu. Informatii suplimentare se pot obtine de la numarul de telefon 514 484-7413, informeaza publicatia “Pagini Romanesti” din Montreal.

foto: Biserica romaneasca Sf. Nicolae din Montreal

 
Vesti bune pentru ortodocsii romani din SaguntPDF Print E-mail
Valencia, Spania/Romanian Global News
Accesari :144
Tuesday, 19 December 2006
Crestinii ortodocsi din orasul Sagunt de langa Valencia au primit de curand, de la crestinii catolici din localitate, dreptul de a savarsi Sfanta Liturghie si oficierile religioase in incinta Bisericii Begonia.
Aceasta frumoasa biserica se afla pe Calle 9 de Octubre, aproape de plaja, iar ritualul religios se desfasoara dupa urmatorul program: duminica de la ora 10.00, Sfanta Liturghie, iar sambata si duminica, de la ora 17.00, vecernia. In ziua de Craciun, dupa Sfanta Liturghie, la Biserica va fi organizata o serbare pentru copii, cu participarea lui Mos Craciun cu daruri pentru cei mici, dupa care, romanii sunt invitati la masa de Craciun. Relatii suplimentare pot fi obtinute de la parintele Liviu Mihoc la tel. 637230349.
Biserica ii asteapta pe toti credinciosii ortodocsi din oras si din imprejurimi, fie ca sunt romani, moldoveni, bulgari, ucrainieni, rusi, la rugaciune in taina si intelepciune. Reprezentantii bisericii ortodoxe romane tin sa multumeasca preotilor si conducerii Bisericii Catolice si isi exprima speranta ca prin aceste oficieri  religioase crestin –ortodoxe si –catolice, sa se contribuie la imbogatirea patrimoniului cultural universal si in special european.
 
Loredana Sachelaru, in deschiderea concertul din MelbournePDF Print E-mail
Melbourne, Australia/Romanian Global News
Accesari :170
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}Cu ocazia Zilei Internationale a celor bolnavi de SIDA (World AIDS Day), in sala de spectacole Market Hotel din Melbourne a avut loc un concert de binefacere intitulat: „White Christmas Gala Event”.
Programul serii a fost deschis de micuta printesa a popului local, binecunoscuta australiana de origine romana Loredana Sachelaru (foto), care a cantat si dansat in fata unui public generos si entuziasmat, transmite Ben Todica pentru Romanian Global News. Iata ca din nou Loredana se dovedeste o romancuta careia ii pasa, iar comunitatea romana din Australia este mandra de un asemenea exemplu si ii trimite prin intermediul revistei Spirit Romanesc si al agentiei RGNPRESS, salutul ei de solidaritate!
 
Grupul folcloric “Suflet Romanesc“ – mesager de folclor si traditie romaneascaPDF Print E-mail
Valencia, Spania/Romanian Global News
Accesari :148
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}Dupa spectacolul realizat cu ocazia  Zilei Nationale a Romaniei desfasurat in Salonul de festivitati “Beneficiencia“ din Valencia, spectacol la care a asistat un numar impresionant de persoane de diferite nationalitati si care a ridicat de mai multe ori sala in picioare, grupul Folcloric „Suflet Romanesc” (foto) – ce apartine Asociatiei AROVA din Valencia, isi continua sirul de spectacole in zona Levante si prin toata Comunitatea Valenciana.Astfel, vineri, 15 decembrie, in sala de festivitati al Fundatiei Ceim, grupul Suflet Romanesc a deschis sirul de acte culturale prezentate de diverse grupuri sau asociatii de diferite nationalitati, transmite Adriana Vidroiu Stanca pentru Romanian Global News. Spectacolul a fost un recital de folclor international si a deschis festivitatea de sfarsit de an a Fundatiei Ceim, ocazie cu care aceasta a oferit diferite dinstincii si premii.
In ceea ce priveste grupul folcloric al romanilor, se poate spune ca si-a facut datoria pe deplin. Desi este un grup compus din amatori, se poate spune ca spectacolul oferit de acestia a fost unul profesionist.
Sambata 16 si duminica 17 decembrie, grupul folcloric „Suflet Romanesc” a fost prezent in Alaquas, unde a raspuns unei invitatii din partea romanilor din aceasta localitate. Dupa cum si-a obisnuit publicul, recitalul de colinde si cantece romanesti a facut deliciul asistentei, culegand aplauze pe deplin meritate.
Meritul acestui grup este cu atat mai valoros tinandu-se cont de faptul ca membrii grupului se reunesc pentru repetitii serile, dupa ora 21.30, atunci cand fiecare isi termina ziua de lucru si chiar si asa obositi, acestia se reunesc pentru a-si perfectiona reprezentatiile.
 
Manifestari cu specific romanesc la StrasbourgPDF Print E-mail
Strasbourg, Franta/Romanian Global News
Accesari :149
Tuesday, 19 December 2006
Romania este invitata de onoare la “Strasbourg, capitala de Craciun”, iar cu aceasta ocazie membrii asociatiei ACAR vor prezenta povesti romanesti in franceza marti 19, joi 21 si vineri 22 decembrie, de la ora 15.30 la subsolul Camerei de Comert si Industrie de la Strasbourg, Gutenberg.Intrarea este gratuita, transmite Association Culturelle et Amicale Roumaine.
Cu ocazia acestor manifestari spectatorii vor avea posibilitatea de a vedea noul spectacol cu obiceiuri de Craciun din diferite regiuni ale Romaniei precum si noua echipa de artizani.
Tot cu aceasta ocazie romanii vor avea ocazia de a se delecta pentru ultima oara in acest an cu delicioasele preparate culinare romanesti.
 
Seara romaneasca de Craciun la BerlinPDF Print E-mail
Berlin, Germania/Romanian Global News
Accesari :150
Tuesday, 19 December 2006
Romanii din Berlin au sarbatorit anticipat Craciunul Romanesc departe de casa. Manifestarea, intrata deja in traditia Institutului (incepand cu 2003 a avut loc in fiecare an), desi destinata cu precadere membrilor comunitatii romanesti din Berlin, se bucura de mare interes si din partea publicului german, prezent din ce in ce mai numeros la aceasta seara romaneasca.In acest an, „Craciunul romanesc” a fost alcatuit din mai multe secvente: Program de colinde romanesti cu Mirela Zamfir; Spectacol sustinut de copii din familii romanesti, care vor primi daruri de la Mos Craciun; Bufet cu produse traditionale de post. Institutul Cultural Roman „Titu Maiorescu” a facut, cu acest prilej, o donatie de carti Bisericii Romane Ortodoxe din Berlin, pentru crearea unei mici biblioteci romanesti. Manifestarea s-a desfasurat in colaborare cu VRBB-Asociatia Romanilor din Berlin-Brandenburg.
 
Revelion 2007 pentru romanii din KitchenerPDF Print E-mail
Kitchener, Canada/Romanian Global News
Accesari :188
Tuesday, 19 December 2006
O alta petrecere de Revelion romanesc va avea loc in seara zilei de 31 decembrie in Kitchener, Ontario, unde Societatea Culturala Romana Banatul ii asteapta pe participanti la centrul cultural Banatul.Acesta se afla la adresa 2150 Bleams Rd., Kitchener, Ontario, Canada. Programul asrtistic va contine muzica pentru toate gusturile, meniu bogat in mancare traditionala romaneasca, infomeaza organizatorii manifestarii. Bilete si informatii se pot obtine de la sala Banatul, numar de telefon 519-570-0172, sau de la George Miloje, 519-578-7208, si Ioana Popesku, 519-578-7196. Pretul unu bilet este de 40 de dolari pentrui adulti , 25 de dolari pentru copiii cu varsta intre 10 si 16 ani si sunt gratuite pentru cei mai mici de 10 ani.
 
Revelion la Centrul Cultural Dacia din TorontoPDF Print E-mail
Toronto, Canada/Romanian Global News
Accesari :135
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}Centrul Cultural Roman “Dacia” din cadrul parohiei ortodoxe romane “Sf. Gheorghe” din Toronto (foto) va fi duminica, 31 decembrie, de la ora 20:00, gazda petrecerii de Revelion la care sunt asteptati cat mai multi romani.Seara festiva va fi animata de formatia Accent, alcatuita din solista Ramona Curea, Petre Dalea, la acordeon si voce, si Pavel Jurca, la saxofon si voce, informeaza biserica romaneasca. Contra sumei de 80 de dolari canadieni pentru adulti si 40 de dolari pentru studenti si copii, participantii vor avea la dispozitie un meniu bogat preparat dupa retete traditionale romanesti. Biletele se pot cumpara de la biserica, aceasta fiind situata la adresa 247 Rosethorn Ave. Toronto.
 
Ultima seara romaneasca din 2006 la DetroitPDF Print E-mail
Detroit, SUA/Romanian Global News
Accesari :140
Tuesday, 19 December 2006
Romanii din Detroit sunt asteptati vineri, 29 decembrie, la ultima seara romaneasca din acest an, care va avea loc, ca de obicei, la clubul White Star Hamtramck din localitate.La eveniment sunt invitati romanii din Detroit, impreuna cu familiile si prietenii lor, care au ocazia de a dansa si asculta muzica in mijlocul comunitatii de romani din aceasta parte a Statelor Unite ale Americii. Petrecerea este destinata persoanelotr care au varsta mai mare de 18 ani, informeaza Romportal.
 
Masa traditionala de Craciun la Casa Romana din HaywardPDF Print E-mail
Hayward, California/Romanian Global News
Accesari :136
Tuesday, 19 December 2006
{mosimage}Casa Romana din Hayward, California va gazdui luni, 25 decembrie, de la ora 12:30, masa traditionala de Craciun.La eveniment, Comitetul de Doamne va pregati si servi mancaruri traditionale romanesti, dintre care nu vor lipsi sarmalele, si, nelipsiti de pe mesele de Craciun, cozonacii. Totodata, la evenimentul romanesc se vor asculta si colinde traditionale, infromeaza biserica ortodoxa romana “Invierea Domnului” din Hayward.
 
top

(C) 2018 Romanian Global News - singura agentie de presa a romanilor de pretutindeni
Programare si design Ideal Data Solutions